MII+AIL SADOVEANV

Fr$ilbenTrilogie istorici

Editura

ryr

I

IIIII

IvV

VI

vIIvIII

IxxXIXII

XIIIXIVxvxvIxuI

CUPRINS

Prefati,

UCENICIA LUI IONUT(1e35)

Despre hramul sf,ntei ministiri Neam;u, la anul de la Hristos 1469,

gi despre o istorisire a lui Nechrfor Ciliman, starostele vdnitorilor

domnegti

Aici se aratd:un Voievod mare gi unJder miutel

Se vede cum se leagd o frdtie de cruce gi se atatd mai ales despre

ce vorbesc tineni din toate timpurile ............,...,.... 3-:

Se videsc gi alte cusururi ale prietinului nostru Ionut +-:

in .^r. t. nhi1Eeazd, comisul ManoleJder gi mai cu seamd dumneaei

comisoaia ilisaftaJderoaia ..................... -i:Se vede ce mai spune jupineasa Ilisafta gi cum se gitegte un ospig

domnesc sub stregina pidurii -:

Ciudati veste din Jara Legasci 9':

Umblind pe drumul Sucevii, Ionul igi afld, soarta de la o tlgancd,

prorocild 1tt:

in ce chip Jder ce1 mititel a ajuns 1a dragostea lui ............................. 11S

Visuri gi spaime ale jupdniEei Nasta .................................... 13-i

Ionug Jder afld, o capcand giutd stip6nulut siu ......,........CAnd au cercatlz^ Timig nigte negu{itori pricepuli gi mai cu sami

indrizne,tr 1-lDespre iegirea in prudd a tatallor de dincolo de Volga 18-

Cele din urmi vegti despre riutiple pridalnicilor ............................. 2Ctl

Pe nea$teptate, Ionul pune la cale cea mai mare nebunie 21:

Cum se pregitesc Jderii cei mari si-l caute pe cel miutel 22-

Unde 9i cum l-au gisit Jderii cei mari pe cel mezin gi ce au flptuitcu togii in acel 1oc 246

15_:

IZVORULALB(1e36)

I Cdnd a fost cutremurul cel mare 269

U Aici se aratd. fecioii cet ma:j ai starostelui Nechifor 219

III Vedeniile gi istorisirile lui Stratonic cel nebun 292

ry Mirturisirea Miriei Sale $tefan-Voievod ..................... 31.3

V Unde Onofrei Ciliman gi Samoili CIliman duc o scrisoare.la

Cetatea Neamgului 323

VI Unde se antd" gi vorbegte iar cunogtinga aoastrd veche, comisoaia

Ilisafta 334

\{I Jderii se duc la Domnie .................... 354

VIII Ce au vorbitJderii cu M&ia Sa 365

IX Ydndtoare domneasci gi bourul cel tare de la Izvorul Alb .............. 376

X Despre nunta domneasci gi despre rdcazuirle lui Niculiieg Albu,

iitnicer 393

XI Cdnd s-a aflat cd a fost furati jupd.ni,ta lui Ia,tco Hudici 418

XII Jderii s-au dus in Jara Legasci 434

XIII Intr-o noapte s-a intimplat o minune 456

XW Unde s-arati alli cunoscugi ai noptri 472

XV ln .u.. se vede ci femeile au totdeauna dreptate 484

Vcenicia lui lovtu!l9r,

Capitolul

(-t

N-l

Despre hramul sfintei m5.n5.stiri NeamEu,

la anul de la Hristos 1469,gi despre o istorisire a lui Nechifor Caliman,

starostele v6.n5.torilor domnesti

SGfp e Sfrnta inilgare, hram al ctitoriei Neamgu, se strinsese in

6l DfXl, preajma zidurilor si in ogrizile calugirilor mare num5.r de

,PKUffi :1.Y:i'J"'ffi til:Hl?.',ffiTi:"d,:,;;H;':;femei lunatice, ca si le supuie sub patrafir la ieromonahi cu darulcetitului. Mai ales preasfingitul losif,, stareEul, era vestit intru aceastS"

buni timiduire, nu numai in Moldova, ci gi-n Jara Legasci gi cea Ru-seesci. To$ cei sosigi gtiau de asemeni ci se vor indestula cu mAncare sivin, faima de primire de oaspegi a ministirii fiind intru totul nestirbiti.

m

1rc

10 MIHAIL SADOVEANU

Oslrdia boierilor si mila voievozilor inzestraserl indestulitor acest sft.ntlicag; din turmele de la munte, din podgoriile de la dealuri, din cimpiilearate de la apa Prutului, cu mila lui Dumnezeu, era de unde sLtura simai mari mulgimi decXt cele strAnse acolo, in acea luminatl,zi de mai aamiui 1459.

in livezile ministirii mai erau inc5. meri infloriEi; soarele ii pitrundeade o aburire trandafirie. Slujba dintAi se mAntuise la biserica cea mare dinceti[uie, cind toaca bitu din nou in turnul de la poartl, dupl careclopotul cel bitrin incepu a suna rar, numai intr-o dungl.

Grimezile de oameni prinserS. a se misca nelinigtite. Se intrebau intiidin ochi, apoi dand glas. O parte umpluri medeanul de dinaintea intririi,in jurul frntanii gi a foigorului unde se slujea, iarna, sfingirea apelor. Prea

pufini, si numai dintre cirmuitorii ministirii si ai ginutului, cunoscuseridin vreme vestea care se v5.dea acum. CiEiva slujitori aflaserL gtirea cu douizile mai nainte si o ginuserS. tlinuiti de poporul care se imbulzea la hram.Cu doui zile in urmi, margi, sosiserS" doi cilirasi de la Suceava cu carrepentru vlidica IosiC Unul poposise la ministire; al doilea trecus'e maideparte spre Cetate, spre Vi.nS.tori si spre herghelia domneascl de laTimisla apa Moldovei, unde era rinduit de multi vreme, in slujba de comis,bitranul Manole PIr-Negru, prietin de demult al riposatului Bogdan-Voievod, pirintele Miriei Sale $tefan-Vodi.

Cartea pe care o cerise cu destuli greurate preasfinpitul Iosif, punAndintre di.nsa 9i ochii sfinEiei sale o frclie de ceari, cuprindea veste de sosire

a Miriei Sale $tefan-Vodi la hramul sfintfl ministiri Neamp. Acumvestea asta o aflau si noroadele. Pe cAnd didea sunet greu gi prelung, dincAnd in cind, chimvalul cel mare, monahii isi purtau ici-colo rantiilemohorAte si-si aplecau birbile spre urechile oamenilor. Ca si cum s-ar fiaprins pulbere de pugci, murmurul trecu dintr-o lature in alta, apoi se

revirsi. in ogrizi. Muierile, care niciodati n-au destuli minte, prinseri.a se tAngui cu minile la tAmple si a-si ciuta pruncii.

Daci bate clopotul s,i vine M5.ria Sa, cine gtie ce are s5. se intAmple!Au s5. se i;te puhoaie, are s5. reverse apa Moldovei, are si porneasci. iarvreun rS.zboi!A r5.mas acas5,, in sat, mAga inchisi in chiler; giinile umblislobode si n-are cine le da de mi.ncare. Cuminte gi bine ar fi si inhamegospodarii caii si pe loc si porneasci fiecare Ia locul siu; dar mai intii

Frayii Jderi 1 1

trebuie sL se gtie de ce-i vorba 9i numaidecit fiecare dintre cei care nul-auvizut trebuie si vadl pe Mlria Sa. Cu toate ci numai un om viteaz

poate cuteza si ridice ochii spre M5"ria Sa, iar cei nevrednici cati si-gi

plece pletele in girini, muierile tot or indrS.zni si fure cu coada ochiului,

doar l-or ziri. Si fie oare cumplit la vedere precum se spune? Are anume

palos cu care cearti pe unii boieri, scuturAndu-i, dupi cite se povestesc?

Daci gi riga ungurilor, Mlria Sa Matiag-Crai, a dat inapoi de la Baia,

ci.nd s-a aritat asupri-i, cllare pe cal alb, Miria Sa Stefan-Vodi - ce

poate face un crestin de rind? Acel crai a 9i clzut la pat din acel cutremur,

zicAnd trei luni. I s-au qi risipit ostile, a pripidit pugtile cele mari. Aiegit la togi craii spaimi despre acest ;tefan-Vodi, cum c[ a bitut gi

cetatea Hotinului gi a Chiliei; si este o poveste cum ci pS.rintele siuBogdan-Vodi l-a blagoslovit in taini la o biserici din munteleAtonului,ca si. se ridice in zilele lui cu puteri mari de ogti gi si bati rizboi cu spur-

calii ismailiteni.Aga ci mila;i glinile or mai rlbda, pAni ce ochii oamenilor de la

hram s-or invrednici si vadi pe Miria Sa gi pAni ce urechile s-or indestula

de toate vegtile pe care Ie aduc curtenii 9i ostagii. Afari de asta, este praz-

ric. Cum si pornqti la drum pe inima goali? Cine scorneste asemenea

n-onuri de primejdie gi de ce si plece lumea aga flri de niciun temei,

:rainte de a vedea ce e de vizut, de a auzi ce e de auzit gi de a ospita ceea

;e s-a pregitit la cuhniile sfhntului licag? Numai nigte birbagi besmetici

:um sunt moldovenii pot face asemenea socoteli. DacL n-ar fi muierile,

:.i randuiali gi cuminlenie, ce s-ar face gara? Nepotrivit si prostesc lucru,

ri luga noroadele de la vederea Domnului lor. Dimpotrivi, bine este a-i

:,si intru intAmpinare.

Femeile deci, cu mare aprindere, pofteau si afe pe unde are sl vie

i.iaiul domnesc.

Despre asta nu gtie nimeni.Nu se afa slujitor ori monah care si dea gtire anume pe unde si cum

::e sa vie alaiul lui Vodi.

-\tunci de ce-s buni slujitorii gi monahii, daci nu cunosc batXr atAta

.:cru? Slujitorii si caute in catastifuri;i monahii si ceteasci in clrgile

.:: si si spuie.

12 MIHAIL SADOVEANU

Degeaba, slujitorii au catastifuri mai pugin bune 9i monahii clrgi mai

pugin iscusite decit in vremea veche!

S-aude chiar ci Miria Sa nici nu mai vine. Suni clopotul in zadar,

ca si stArneasci omenirea; iar Mlria Sa are alte treburi.lga-i in ziua deazi lumea. Boierii se invrednicesc si vadi pe Miria

Sa in fiecare zi; pe cind sirmanii nu-l pot vedea niciodatl. Minunat ar

fi si nu mai fie in gara asta boieri, 9i si fie praznice pe la ministiri micarin fiecare zi cite unul. $i batAr o dati pe an, la un asemenea praznic, sise arate Miria Sa, cu toati pohfala!

Se vorbegte prin sate despre Miria Sa ci-i om nu prea mare de stat,i^.^I.l ainsi groaznic cind isi incrunti sprinceana. Iar cAnd vine la o sfrnti

ministire, n-are de ce se uita groaznic. CAnd vine la o sfrnti ministire(daci vine intr-adevi.r si nu scornesc acegti monahi vorbe degarte); cindvine la o sfhnti ministire, Mlria Sa trebuie si se uite blajin in jurul siu.Vede ici un prunc; vede ici o fatl; vede dincolo o nevaste. Al cui e

pruncul acesta? a cui e nevasta asta?

Ca un stipin al girii ce se afli, Miria Sa trebuie si cunoasci al cui e

pruncul si a cui e nevasta. indati vin boierii lAngi Miria Sa gi-i spun la

ureche. Astfel Miria Sa vede si cunoagte unele gi altele; mai ales ci MiriaSa, fiind v5"duv de atAgia ani, de cAnd a murit Doamna sa Evdochia,

trebuie si-gi desftteze ochii gi si se mai imblinzeasci din strl;nicia incare se !ine.

Si zicem ci Miria Sa nu se uiti la dreapta gi la stinga gi, cufundatfiind in ginduri, nu-gi vede declt socotelile lui domnegti. Atunci suntostagi ;i curteni care se uiti la lume.

Bune sunt hramurile cind pe lAngi praznice au 9i asemenea alaiuri.Miercuri la amiazl,, s-a v5"zut intrAnd in ministire, cilare pe un

harmasaras pag, un fecioras de boier. Abia ii infiera mustaga. Purtacont5g de postav albastru de Flandra, ciubote de marochin rog gi jungher

la cingitoare. Avea cusma plecati pe o sprinceanl gi zAmbea primiverii.Venea dinspre Cetate.

S-a afat ci. acel feciorag ar fi mezinul lui Manole Pir-Negru de la

Timig. L-a trimes comisul intru intS.mpinarea Domniei.Deci Miria Sa vine negregit.

Cine spunea ci nu vine?

FrapiiJderi 13

De altminteri, dac-ar 6 s5" nu vie, n-ar bate clopotul intruna, de-gi

bubuie in ureche.

S-a afat de la cuviogii monahi cL acel fecioras are numele Ionug, dar emai cunoscut dupi porecli. Comisului celui bitrAn Manole Plr-Negruii zice lumea gi Jder. Deci biiatului ii spune Jder cel mititel. Muierile au

bigat indatl de sami ci-i stAngaci, gi au scos din asta semne gi vestiripentru treburile lui de dragoste. il arati gi chipul sL fie un pui vrednicde pirintele siu, care l-a fbcut asa de ti.rziu. L-a {bcut nu se stie cAnd gi

cum, nu in casa lui, ci, dupi felegagul cucului, in cuib stri.in. Dupi ce

s-a ridicat Ia vArsta asta, l-a adus intre ceilalli feciori ai lui legiuili. Jderbitrinul zice cd-i un fin din Jara-de-Jos, dar juplneasa IlisaftaJderoaiastie adevirul gi zAmbegte numai dintr-o lature a gurii. Altfel, Jderul cel

mititel, pllcind tuturora, ii place 9i ei.

Jder cel mititel a venit la fratele lui mai mare cu numele Nicodim,monah in Sfrnta Mlnistire Neamlu. Pirintele Nicodim, bidiga lui, i-adat mAna si i-o s5.rute, I-a imbripisat cu dragoste, gtiinduJ si el cine este,

;i acum ies amindoi la adunarea soborului ministirii.Deci alaiul MS.riei Sale nu va s5. intd.rzie prea mult.in adunarea de lAngi ft.ntd"ni, unde era norodul mai des, s-a ridicat ci"t

era de nalt mog Nechifor Caliman, starostele vinltorilor de sub Cetate, qi

a intrebat alene daci vrea si cunoasci cineva dintre togi cei de fagi pentru--are pricini vine Miria Sa $tefan-Vodi Ia Sfhnta Minlsdre Neamgu.

Oamenii s-au bulucit aga de tare in jurul lui, incAt abia igi pureau:rage sufletul. Nechifor Ciliman, starostele, era cunoscut om al lui Vodi.iusese cunoscut slujitor si al riposatului Bogdan-VodI. Era un mogneag

:scar si ddrz, cu mldularele risucite din frAnghii si noduri. Avea semniomnesc la clciuli si in mina dreapti toiag cu toporAgte. CAnd griia,..i ci.rnea oarecum nasul;i ochii intr-o parte. Obrazu-i spAnatic, piscut; de giste, era increlit gi boflt crucis si curmezis. Avea ani peste saptezeci,

--.: roate acestea pirul ii era inci negru. Numai sprAnceana stAngi ii era

:-:ungiti. Acolo avusese, intr-o intAmplare veche, lovituri de fier.

- Daci voigi Domniile Voastre si cunoagtegi de ce vine Vodi la::emul sfintei ministiri Neamgu, atuncea intoarcegi urechile cltre mine, .isculta1i ce vi spun eu, grii mos C5.liman. Ptiu, drace! Daci nu dorili.4,'.i ixafl, nu va spun.