REDACŢIUNEA,AâiinistraţiMea şi TipografiaBraşov, piaţa mare ar. 30.

TELEFON Nr. 226.Scrisori nefrancate na se

primesc.Manuscripte nu se retrimit.

I n s e r a t e ■ e primesc la Admlnlstraţlun»

Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI:

In Vtena la M. Dukes Nachf., Nux. Augont'eld. & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek, A . Op- pelik N achf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V . Golber- ger, Ekstein Bemat, Iuliu L e - opold (V II Erzs6bet-k6rut).

Preţul Ineerţlunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani

I pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. — .RECLAME pe pagina 8-a o serie 20 bani.

(N um ăr de Djum inecă 35.)6AZETA apare în fiecare zi

A b o ia m te pentru Anstro-Ungann:Pe un an 24 cor., pe şase luni

12 cor., pe trei luni 6 eor- N-rlI de Dumineci 4 cor. pe an.

Fentru România şi străinătate:Fe un an 40 franci, pe şase

luni 20 ir., pe trei luni 10 tir. N-rlI da Dumineca 8 fr. pe an.

Se prentuneră la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşov;Admlnistraţfunea, Piaţa mare

târgul Inului Nr. 30. et&gin I . Pe un an 20 cor., pe şase Ioni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Cu dusul acasă : Pe un an 24 cor., pe şase Ioni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţinnile sunt a se plăti înainte.

Nr. 192.— Anul LXX. Braşov, Joi-Vinerî 31 Angast (13) Septemvrie. 1907.Criza pactului.

Earăşi s’au încurcat iţele pactu­lui economic dintre Ungaria şi Au­stria. De opt ani de zile se tot bălă­bănesc miniştrii ambelor state, ca să ajungă la o înţelegere definitivă, dar înzadar. In lungul şir al anilor au dus’o tot cu prelungiri provizorie ale* vechei învoeli. După legea dela 1867 pactul economic trebueşte reînoit din 10 în 10 ani. Eată, că acum au tre­cut aproape 10 ani de când el nu se mai poate reînoi. Odată a fost pie- decă în Austria, unde parlamentul din cauza obstrucţiei Germanilor şi a Ce­hilor n’a pmtut să ia în desbatere pac­tul încheiat între Szell şi Koerber. Altădată piedecile s’au ivit în Unga­ria, unde asemenea a fost oprită în loc funcţiunea dietei multă vreme prin obstrucţiune.

Ştim, că, cu venirea la putere a coaliţiei guvernul ei a luat asupră-şi obligământul de a regula şi raportu­rile economice cu Austria. Kegularea aceasta se cere cu inteţire, fiindcă la sfârşitul anului acestuia încetează în­voiala provizorică, fâcută de nevoie. Acuma nu mai merge cu provizoriile. Trebue să se lămurească Jucrul te­meinic cu atât mai vârtos, cu cât Austria are acum un parlament nou, ales pe baza votului universal, care vrea să-şi aibă cuvântul său în che­stiunea pactului şi pretinde ca sau să se încheie o nouă învoială în toată forma pe alţi 10 ani de azi încolo, sau dacă nu s’ar putea aceasta să se în­grijească fiecare stat în mod de sine stătător de asigurarea intereselor sale economice.

Fireşte, că cei de dincoace de Laifcha trebue să dorească, ca sarci­nile, ce le va impune pactul Ungariei să fie cât mai uşoare. S’ar şi ajunge mai uşor la un rezultat bun, dacă nu ar juca în chestiunea aceasta aşa de mult şi politica. Guveruul unguresc face de-odată cu politica economică şi politică de rassă. De altă. parte

Austria îşi are şi ea politica ei de a nu lăsa, ca Ungaria să fie prea tare. încât pentru dispoziţiunea în sânul poporaţiunei din regatul ungar, tre­bue să deosebim pe Croaţi şi naţio­nalităţile din Ungaria. Croaţii pretind, că trebne să se ţină samă şi de voinţa lor la încheierea pactului, ear naţio­nalităţile se simt foarte neliniştite şi ameninţate prin faptul, că guvernul coaliţiei maghiare a dat pe faţă ten­dinţa de a se folosi de negocierile pentru pact spre a stoarce nouă con­cesiuni, în interesul hegemoniei de rassă maghiare, în schimbul concesiu­nilor, ce le-ar face Austriei pe teren economic.

Am simţit şi până acuma urmă­rile fatale ale tacticei de-a face conce­siuni comuniunei cu Austria în schimbul unor eontra-concesiuni în favorul po­liticei de maghiarizare. Din nenoro­cire aşa zisele „locuri mai înalte şi competente“ ne-au dat pe mânama- ghiarizatorilor, numai ca să poată trăi în pace cu ei, cu puternicii zilei în Ungaria. De rândul acesta guvernanţii maghiari se pregătesc din nou de a pune în cumpăna raporturilor econo­mice cu Austria interesele lor spe­cifice de rassă.

Lucrul stă aşa. Guvernul austriac a dat să cunoască celor din Ungaria, că nu este nici de cum aplecat a separa cestiunea băncei şi a cvotei (câtimea ce o plăteşte Ungaria pentru cheltuelile comune: armată, marină etc.) de învoiala comercială-vamală şi că nu înţelege încheerea pactului decât aşa, ca de-odată să se hotărască şi în cestiunea cvotei şi a băncii.

Guvernul ungar se opune acestei cereri. In privinţa băncei el pretinde, că Ungaria are dreptul de a dispune de sine stătător, după ce la 1910 va înceta privilegiul dat băncii actuale austro-ungare. încât pentru evotâ gu­vernul ungar nu se învoeşte de a satisface cererei austriace, ca să ri­dice suma cuotei cu mai multe mi­

lioane. De aici vine, că Wekerle şi soţi stăruesc să fie deocamdată lăsată la o parte cestiunea băncii şi a cvotei. Ausţriacii însă nu vor să ştie aşa ceva; ci pretind ca ori să fie regulate deodată toate chestiunile, ori nimic.

Aşa s’a născut criza pactului, care azi e foarte serioasă şi acută. Miniştrii ungureşti au plecat ia Viena, unde se vor ţinea de cătră cele două guverne conferenţele decizâtoare.

Şi acum vine ce vine. Contele Apponyi, care mai înainte n’a luat partes la conferenţele pentru pact, pleacă şi el la Viena ca să asiste la conferenţele de faţă. Ce-1 duce acolo ?

Foile din Viena, cari ne-au sosit azi, afirmă, că mergerea contelui AI- bert Apponyi la Viena, stă în legă­tură cu intenţiunea guvernului un­guresc de a aduce în legătură cvota cu concesiunile naţionale în armată. E vorba adecă, de a se face o împe- decare pe temeiul, ca Ungaria urcând cuota ei anuală la cheltuelile comune, să fie compensată prin concesiunea limbei de comandă maghiară în ar­mată.

Acest plan aduce pe coroană într’o situaţiune strâmtorată, căci nu­mai dela coroană atârnă concesiunea ce o pretinde guvernul ungar, şi dacă aceasta nu se va încuviinţa şi se va împedeca astfel realizarea pactului, se va zice, că coroana poartă vina, căci ea nu vrea să fie pace între Austria şi Ungaria.

Ce va fi acum? Austriacii cum se vede nu se vor învoi nici de cum de a se face Ungurilor acea conce­siune. Criza va isbucni cu toată pu­terea, fiind-că Kossuth şi soţii săi din guvern nu pot să se învoiască la ur­carea cvotei ungare, fără ca să aibă un echivalent pentru a mulcomi şo- vinizmul aderenţilor lor. Dacă ar ri­dica cvota fără aceasta, guvernul Wekerle n’ar mai putea să stea la cârmă nici până la sfârşitul anului.

Toate foile ungureşti recunosc,

că situaţiunea e cât e poate de se­rioasă. Ele simt, că este primejduită chiar şi existenţa guvernului, căci dacă guvernul austriac va stărui ca să se decidă acuma şi asupra cvotei, ministeriul unguresc va trebui să de­misioneze şi nu se ştie cum se va mai desfăşura criza. E dar uşor ca putinţă, ca în timpul cel mai scurt să se întâmple schimbări însemnate înăuntru, mai cu samă, după ce pe lângă pact mai este încă marea che­stiune a votului universal, care în­greunează aşa de tare poziţia gu­vernului coaliţiei, care bine să se ţină şi noroc mult să aibă, ca să poată răzbi faţă cu atâtea greutăţi şi încurcături.

Socialiştii şi votul universal. —Ziarul socialist „Népszava“ publi­că în numărul său mai recent un apel energic, adresat muncitorimei din Ungaria, în care se provoacă munci­torii, ca în ziua de 10 Oct., terminul fixat pentru deschiderea dietei, să în­ceteze munca şi să ţină pretutindeni adunări în favorul votului universal. In amintitul apel se zice între altele următoarele: „Coaliţia a promis din iarnă în toamnă şi din toamnă în iarnă realizarea votului universal, iar acum se vorbeşte că reforma se va da publicităţii de abia în anul viitor. Guvernul poate să urască votul uni­versal, regele poate să-şi calce promi­siunea, voinţa poporului stă însă peste voinţa guvernului şi a regelui. In ziua de 10 Octomvrie se vor convinge toţi, că poporaţiunea întregei ţări stă gata să înceapă lupta pentru dobândirea postulatelor sale....“

Apelul pune în vedere tuturor, că dacă nu se va duce în îndeplinire votul universal, se va începe o luptă straşnică în contra celora, cari şi-au pângărit promisiunea dată.

F O IL E T O N U L »G A Z . T R A N S .«

La goană.Cârduri, cârdu ri d e săten i se adu­

nau pe ţa răsp ân tiile satu lu i în ăm o lit îa zăpada, c e căd ea cu îrn belşugare de c â te ­v a z ile , ves tin du -se , că dom nu l F ra n ţ le -a spus, c ’ au v e n it b o e r i la cu rte şi se fa c e goan ă la pădure — a doua zi.

U m b ra n op ţ ii — pă ta tă de lu m in ile roş;i trem u ră toa re , d e p e la opa iţu ri — în vă lu ise satul şi n um ai tusa scurtă a v r ’u- nui în târzia t, p e ia hanul posom orâ t, mai tu lbura m u ţen ia n op ţii m oh orâ te .

U n c io că n it la uşă, îm i străn3e in im a cât un pu rece.

D esch ise i şi o n am ilă d e om — îm ­brăcat în n insoare îşi în b rân c i trupu l um ed în casă, spunându-rai că conu T ib e r iu — fe c io ru l arendaşului — m ă p o fte ş te la v â ­n ătoare .

A tn răm as întâi cam ulu it... c ă c i nu fu sesem n ic iod a tă la vâ n a t şi n’ am tras ou puşca de câ t s ilit în arm ată şi de a c e ea n ici nu ţin eam arm ă ’n casă... v o rb a ce lu ia : „c a să nu se fa că p r im e jd ie “ .

— P o a te că te -a trim is la a lt c in e ­va — z ic o m u lu i“ ce-şi p lim ba căciu la udă d in tr’o m ână în tr ’a lta — şi ai g reşit, să v ii la m ine.

— Daa.... nu eşti d ta în vă ţă to ru l de a ic i? mă în treb ă om ul c e l s tre in de sat, p iron indu-şi o ch ii m ic i în m ine.

— B a . . . eu sunt, îi răspunsei.

— A tu n c i la d -ta ra’a trim is boeru .

F iin d c ă a vea m a s tfe l fru m os p r ile jde a şti şi a gu stă s in gu r o p 'ă ce re , de care nu se m ai satură vân ă to rii, m ă ho- tărâ i, ia r tr im esu l se a ru n că eară în n in­soa rea dea-fa rft.

T o a tă n oap tea nu putui să’nchid och ii. U o neastâm păr îm i cuprinse fiin ţa, făcân - du rnă să m ă svâ rco le sc în pa t ca şa rpe le pe cărbuni. G ând indu-m ă şi fâcându rai fe l de fe l d e în ch ipu ir i asupra vâ n â to r ie i, m i se speriase som nu l.

In tr ’un târziu se v e d e că aţip ii.... In v is , p lecasem I a vânat.... D eod a tă din ram urile unui tufiş în d o ite de apăsare, o m ataha lă d e lup se asvâ rii, ca o săgea tă , spre m in e. Cuprins de spaim ă, tunde-o p â r leo fu ga de mi pârăeau că lc â e le şi un gă lă tu ş părea că mi se pusese în gâ t, de nu pu team str iga . U n bocăn it în fe r e a s ­tră îm i ris ip i spaim a şi oând m i-aruncă i och ii, cunosuui fa ţa lu i m oş T o m a P u ş ­caşii — în cadra tă în lum ina z o r ilo r — ca re m ă ves tea , să m ă sco l.

M ă g ă t ii şi eşii a fară .

N in soa rea conten ise... d oar câte-un fu lg se m ai v ed ea ră tăcind , prin aeru l rece , in

ro to coa le a m eţito a re . C asa i* — g â rb o v ite sub acoperiş iu r ile de stuh — p r iveau — cu geam u rile aprinse de lum ina opa iţu ri* lo r — în cuprinsu l a lb de n insoare.

In og rad a cu rţii — strânsă de co la ­nul gardu lu i de n u ie le cu coam a schiuuită

puşcaşii adunaţi ba t cu o p in c ile p ă ­m ântu l să se în că lzească , tra g din lu lea, c lăn ţănesc cu ooaşe le puştilor, spun g lu m e şi râd pe so co tea la câ te unui ţâncau , ce s-arpestecă în v o rb ă — nech em at. — Găsii pa to ţi ai cu rţ i şi în că c â ţ iv a inşi strein i, cu to ţ ii strânşi buluo în ju ru l unei m ese cu de-a le gustării.

— „B u n vân ă to r şi b in e p re g ă t it de vânat... pa re c ’ar m e rg e la t â r g : eu p a l­ton, cu pă lărie şi şoşoni — se auzi — din h oh otu l de râs g lasu l m u ca lit al boeru lu i ce lu i bătrân — oare, şi tră gea fire le a lb e în fip te deasupra gurii.

E ram deprins ou g lu m e le lu i, cu cari îşi în v e s e le a h o jm a m esen ii — şi trebu ii s’o ’n gh it şi pe asta.

B o e ru — cu m ijlo ^ u rile în cinse de cartuşe, cu puşte le a ruucate în spate — scoborâră în a lbu l o g ră z ii.

— F râ n t? — s tr ig ă boeru ) cel b ă ­trân — unde-a i spus să ne ’n tâ ln im cu Bursucan ii şi H o rg a n ii?

— „ In G ura F â n tâ n e li lo r “ răspunse o scorbu ră deş ira tă — m o lfă in d un capăt de ţ iga ră .

A p o i în toreându s'e spre cu coana Su- zana — soţia dum nea lu i — cu prin zâu d ’o cu o ch 'i — zise cu bunătate :

— Să ne trirae ti m âncarea la b o r­deiu l lui Costin . Şi făcându-şi drum prin u m bre le săten ilor, păşi cu paşi m ăsuraţi spre poarta cu rţii.

Indesându-m i în cap o căc iu lă şi lu ­ând în cârcă o ru g ină — oe m i-le dădură p leca i după gru pu l vâ n ă to r ilo r m usafiri ia r puşcaşii şi g o n a c i se înşirară în paşi — ce se în gropau îri om ă t — pe drum ul pustiu.

Înspre răsărit, dea lu rile în v ă lite în om ăt se desluşiau în lum ina z ile i a lb e p o ­som orite . N ou ri n eg r i p lu teau în văzdu h . Puşcaşii şi gonaşii cu că c iu le le trase pe och i cu raănele v â r îte în m âaeo ile sum a­nelor, strânse la c in gă toa re de ourm eb, îş i desch id pârtie prin om ătu l m oa le tă ­cuţi. În a in tea noastră a lbu l d ea lu lu i — câ t cu p rin d eri cu och ii — se în ecă în n e ­gru l co p a c ilo r des fru nziţi din p ă iu r e .

A ju n se ră m la p o a le le ei.

— Până oe o r ven i H o rg a n ii şi cu Bursucan ii să v e d e m : cum trebueso d a te bă tă ile — ztse boeru i ce l bătrâu — ÎDfi- gându şi patul puştii în om ăt şi lăsându- se cu b raţe le în cru c işa te pe ea.

S cobura de F ran ţ — ca ce l ce cu ­noştea to a te p on ca re le — căc i de,... era

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N IE L Nr. 192.— 1907.

f Bogdan P . Hasdeu.Sâmbătă a încetat din viaţă la

Câmpina după o lungă agonie ma­rele nostru savant Bogdan Petriceicu Hasdeu.

In Haşdeu, Românii pierd pe unul dintre marii bărbaţi, cari au muncit pe ogorul culturei. Ca toţi din gene­raţia aceea mare, care a lucrat la re­naşterea Românilor, a fost enciclope­distul care s’a încercat pe toate te­renurile. A fost filolog, istoric, poet, literat şi filozof şi în toate s’a mani­festat cu aceea înclinaţiune spre ge­niul care i-a caracterizat toată viaţa şi toată lucrarea.

Ca istoric a început istoria critică a României. Ca filolog este cunoscut după foarte multe lucrări, dintre cari cea mai însemnată este aceea cuprinsă în primele fascicule ale marelui dic­ţionar al limbei române (Magnum ety- mologicum). Nici istoria critică, nici âcest dicţionar nu le-a dus la sfârşit, pentru-că în conformitate cu lărgimea concepţiilor sale, a pus aceste lucrări pe baze atât de largi, încât câteva vieţi de om n’ar fi fost suficiente pen­tru a le termina.

In literatură Haşdeu a luptat foarte mult la început, redactând re­viste în cari a publicat frumoase bu­căţi de proză şi versuri, precum şi piese de teatru dintre cari unele ca „Răzvan şi Vidra“ au întrat în re­pertoriul nostru clasic.

In filosofie Haşdeu a terminat ca spiritist, în care calitate a publicat faimoasa carte „Sic cogito“ . Pe ca­lea aceasta a spiritismului l’a împins mai ales moartea unicei şi genialei sele fice Iulia.

In timpul din urmă Haşdeu trăia retras în castelul ce si-1 clădise la Câmpina şi care era un fel de templu închinat tot iubitei sale fiice.

*

înmormântarea a avut loc Marţi în Bucureşti. „Academia Română“ , a cărui membru distins a fost Hasdeu, a fost representată prin o delegaţie, în numele căruia d-1. prof. univ. Dr. D. Onciul a rostit următoarea cuvân­tare funebrală :

Onoraţi jelitori!»C eea -ce s 'a născut din carne, carne

e s t e ; şi ceea-ce se naşte d in sp irit, sp ir it este. Nu te m ira dar când vă spu n : tre - bue să vă renaşteţi...«

Cu aceste cu v in te a le evan gh e lis tu lu i loan , lum inosul sp ir it a căru i în ve litoa re d e carn e o depunem astăzi în ace t m o r­m ânt, in trod u cea ca rtea sa Sic Cogito, d esp re »C e e v ia ţa ? — Ce e m o a rte a ? — Ce e o m u l? « E ra scr ierea , în care ră p o ­satu l a depus c red in ţe le sa le tran scen den ­ta le , îm b răca te în fo rm a sp iritism ulu i, u l­t im a fa ză de m an ifes ta re a sp iritu lu i său com p lex şi vast.____________________ _____________

pristaru l pădu rilo r din cop ilă rie — îşi a ră ­tă părerea , p e care-o p rim iră şi b oeru l şi c e ila lţ i puşcaşi.

N e gu ra B u rsu can ilo r şi H o rgan ilo r , c e se v e d e a pe costişa dea lu lu i d ’ nspre răsărit se aprop iase şi in trase în um bra

_ pădurii, unde ne a flam şi noi.

D u pă ce F ra n ţ îm părţi 1,1a to ţ i puş­caşii p ra f şi h a lice , îşi lua gon aş ii şi apu ­că cu e i pe m arg in ea pădurii să îm pân ze- z e „G u ra F â n tâ n e le lo r “ ; iar no i pe o p o te ­că în cepu răm a urcâ costişa îm pădurită spre fundu l F â n tân e le lo r . D e o parte şi de a lta p o tec i şi s te ja r i în a lţi îşi încrucişau b ra ­ţ e le — în d ragos te de veacu ri. U n huet d e vâ n t — şuerând prin crăo ile d es go lite — m ăreau m fio ra rea codru lu i pu stiu ; iar d in când în când cron căn itu l c o rb ilo r flă ­m ânzi sp in teca m uţen ia din cuprins şi-ţi lo v ea u auzu l. Puşcaşi tăcu ţi vâs lau prin om ă tu l p o tec ii.

S trăbătu răm câte. va văgău n i şi a ju n ­serăm că tră fundu l F ân tân e le lo r, pe zare. A c i boeru l se op ri ia r puşcaşii în cepu ră a s e înşira p e za re — afundându-se prin ţâ * * g lişu ri şi tu fişu ii — cu fa ţa spre răsărit că tră gu ra pocn ii, de unde s’aşteptau g o ­naş ii. In fa ţa noastră se lum ina la v a 'e — c a la c inci bătăi de puşcă — poeana.

D in văzduh , nourii aruncau sd reu ţe d e om ăt a coperin d poeana în cea ţă fu ­m u rie .

T ro e n it în tufişul m ut de singurăta-

Ce e v ia ţa ? — Ce e m o a r te a ? — Ce e om u l?

Iacă om ul, a căru i v ia ţă sep tu agen ară a fo s t o v ia ţă pen tru v e a c u r i ; iacă om ul a căru i m oa rte es te o t re c e re la n em u ­r ir e în lum ea veacu rilo r .

C ine a fo s t P . B. Haşdeu, şti© Ţ a ra toa tă , ş tie R om ân im ea în treagă , ş tie Lu m ea în vă ţa tă . Cu noi îm preu n ă Ţ a ra îl p lânge, R om ân im ea î l je le ş te . II p lân gem şi-l j e ­lim , ca pe un m are fiu ai Ţ ă re i şi a l N ea ­m ului ce era , ca pe un ilu stru în vă ţa t ş i a v ă ţă to r ce a fost.

B ăsărăbean de n a ş te re ,] R cm ân de vech e v iţă din oş ten ii lu i Ş te fan ce l M are, ju n e le H aşdeu, a tras de v ia m işca re a re - n aş te re i naţiona le , ca re a c re ia t R om ân ia con tim porană , tre cu în 1856, a tunci în vâ rs tă de 20 d e ani, în R om ân ia , pa tria s trăb u n ilo r săi, sp re a-i în ch ina v ia ţa şi p u ter ile su fletu lu i său rom ânesc.

Ca pub lic 'st, ca poet, ca is to ric , ca iin gu is t, ca p ro fe so r secundar la Iaşi, apo i ia U n iv e rs ita tea din Bucureşti, ca d irec to r g en e ra l a l A r c h iv e lo r statu lu i şi ca m em ­bru al A ca d em ie i R om ân e, fe r ic itu l în tru pom en ire a d esvo lta t o a c t iv ita te lite ra ră şi ş tien ţifică din ce le m ai în sem n ate şi mai rod ito a re .

Pana sa m ăiastră a în cerca t to a te g en u rile lite ra re şi aproape to a te ram urile ş t iin ţe lo r m ora le . D a r m ai a les în dom e­niu l is to r ie i şi al fi lo lo g ie i rom ân e Hasdeu a lăsa t o p ere le cel m ai însem nate. V a loa rea lo r e cu a tâ t m ai m are, cu cât e le au deschis căi nouă, tă ind m ereu brazdă nouă în ţe lin ă şi dând o nouă d irec ţie s tu d iilo r is to r ic e şi f ilo lo g ice la noi. Pu b lica ţiu n ile sa le is to r ic e şi filo log ice , su perioa re ca m etodă, a tră gă toa re ca expunere, o r ig in a le ca rezu lta te , deschizând şi deştep tând v e ­d er i nouă, au în tem e ia t noua şcoa lă a is­to r io g ra fie i şi f i lo lo g ie i rom âne. A rch iv a is to rică a R om ân iei, Is to r ia c r itic ă a R o ­m ân ilor, C u vin te din bătrân i şi E tym o lo - gicurn m agnum R om an iae , pe lân gă m ai m u lte studii pub lica te în re v is te le s a le : »C o lum na lu i T ra ia n « şi »R e v is ta N ou ă «, ca şi în »A n a le le A cad em ie i R om â n e «, ră ­m ân cu to a te n ea jun su rile lo r, ad evă ra te m on u m en te de erudiţie, şi neseca te iz v o a re de cunoştin ţe.

D acă însă is to ricu l şi lin gu is tu l H as­deu, cu m etoda sa sc ien tifică , nu pu tea să re n eg e pe poetu l Haşdeu, cu pu terea im a- g in a ţiu n ei sa le ingen ibase, aceasta nu scade m eritu l g en e ra l a l op ere i sa le ştien ţifice . Nu a tâ t re zu lta te le câştiga te , cari se m o ­d ifică cu fie -care p ro g res al ş tiin ţe i, câ t m ai a les m etoda cerce tă r ii şi a rta expu ­nere!, lu m in a te de scân te ia gen iu lu i său, sunt aceea ce constifcue va lo a rea şi supe­r io r ita tea opere i ş tiin ţific e a lu i H aşdeu ca în vă ţa t şi ca în vă ţă to r .

D u a lita tea ce ca racter iza în trea ga sa fiin ţă de în vă ţa t şi d e a rtis t se m an ifesta , precum în litera tu ră , aşa şi în toa tă v ia ţa sa. D ar nu du a lita tea v ie ţe i sale, ci opera gen iu lu i său ne preocupă în fa ţa acestu i m orm ânt.

»C eea -ce s’a născut din carne, carne este şi ceea ce naşte din sp irit, sp ir it es te .« In ve lito a rea sa de ca rn e se coboară acum n e în su fle ţită în m orm ânt, ia r sp ir itu l său n em u rito r în tru pa t în opera v ie ţe i sa*e păm ân teşti, răm âne, cu noi şi în tr e noi.

D esfăcu t de in ve lito a rea sa m u ri­toa re , cu a tâ t m a i lum inos, cu a tâ t mai m ăreţ, ne apare sp iritu l. A c e s t sp ir it este

te, ascu ltam vu e tu l vân tu lu i să lba tic — ce se s tre cu iă prin c răn g ile uscate — şi p r iveam la sd ren ţe le a lbe , ce se jucau n eb ren a tice , prin spărtu rile pădurii.

U n sunet p re lu n g de corn în fiora adâncu rile tăou te. E ra sem nul de în c e p e ­rea goan e i. D epărtă r ile atinse repetau — îu ecou ri c lo co tito a re — g 'a îu l tângu ios de corn ; iar puşcaşii cu fundaţi în tu fişuri stăteau cu och ii ţin tă în aştep tare.

D in răsăritu l d ep ărta t un v u e t surd se desluşea în ch io te ... u rlete... şuerături, ce făceau să c lo co tea s că codru l. Cu câ t gon aş ii se apropiau , cu a tâ t ră cn e te le lor, um pleau n em ărg in ir ile de groa ză .

U n p o cn e t — în ap rop ierea m ea — îm i în gh e ţa sân ge le în v in e . . . şi un epure răsări în lum in iş — m ânat de u rle te le go* naşilor — sărind cu u rech ile p leo ş t ite — în zăpăcea lă .

O pu tere n evăzu tă îm i ţinu m âna de-a tra ge , cu toa tă d ragos tea şi vo in ţa ce a-şi fi a vu t de-a mă răsbunâ pe boeru l ce l bătrân de bobârnacu ce-m i trăsese d i­m ineaţa . T e a m a de-a nu n im eri îm i în g h e ­ţa m âna pe o ţe le .... şi ştiam la ce mă po t aştep ta de la boeru l m ucalit.

O r fu lge ră tu ră — eşită din tufişul unde era m oş Torn a — îl tu rna la pă­m ânt.

In c lo co tu l de ră cn ete ap rop rie te , s’a- raestecau trăsnete de puşti p e toa tă lin ia

Haşdeu, ca re n e răm ân e dela H aşdeu care, ca eel din urm ă rep re zen ta n t a l n eam u lu i is to r ic al H aşdeilo r, se coboară astă z i în m orm ân t. Cu s tră lu c irea lu i, neam ul lu i s’a stin s în tr ’o u lt im ă fl&cărare.

In să c red in ţa iu i n ec lin tită e ra că e l se va m ai renaşte. Da, e l se va m a i r e n a ş te !

R odu l gen iu lu i său va face să r e ­nască în s tră lu c ire şi m ai lum inoasă sp i­r itu l, ca re a în su fle ţ it a tâ t de ro d ito r acest tru p m u rito r, sp ir itu l ca re ne-a dat opera ş tiin ţifică a lu i B ogdan P etr ice icu Haşdeu.

F ie ca această ren aş te re să u rm eze câ t m a i curând.

In num ele A ca d em ie i R om ân e, al că re i m em bru a c t iv e ra răposatu l, din anu l 1877, de asem enea în num ele Facu l- tă ţe i de l ite re a LJniversităţei d in Bucu- re ş t5, pe ca re a ilu stra t-o ca p ro fe so r de f i lo lo g ie com parată dela 1878— 1900, cum şi în num ele A r c h iv e lo r S ta tu lu i, al c ă ro r d ire c to r gen era l a fo s t dela 1876— 1900, când s ’a re tra s la pensie cu b ine m erita tă recom pen să naţiona lă , aduc aci m u lt je i i- tu lu i c o le g şi ilu stru lu i meu predecesor în d irec ţia A rc h iv e lo r u ltim a sa lu tare.

P leacă fe r ic e , sp ir it lum inos, în s fe re le sen ine a le cred in ţe i, a le sperăre i, a le iu- b ire i ta le. P ieacă fe r ice , căci în tru fe r ic ită pom en ire îţ i răm ân num ele şi opera sp i­ritu lu i tău în tre noi. F ie -ţi uşoară ţă râna şi n eu ita tă p o m en irea !

■f- Iosif Vulcan.In Oradia mare a încetat din

viaţă Duminecă în etate de 66 ani membrul „Academiei Române“ şi pre­şedintele „Societăţii pentru fond de teatru român“ , Iosif Vulcan. Ştirea despre moartea lui Iosif Vulcan a produs pretutindeni o mare conster­nare şi unanime regrete.

înmormântarea a avut loc Marţi la oarele 10 a. m., cu mare pompă. Prohodul a fost oficiat de însuşi P.S. Sa episcopul Radu cu mare asis­tenţă. „Academia Română“ a fost re­presentată prin d-1 At. Marienescn, iar „Societatea pentru fond de teatru român“ prin d-I Dr. Iosif Biaga.

In biserică a vorbit secretarul con­sistorial C. Bule, iar la mormânt d-1 At. Marienescu. Ambii oratori au scos la iveală meritele mari, ce şi-le-a câş­tigat răposatul pe toate terenele vieţii publice.

Precum ni-se comunică, regreta­tul Iosif Vulcan a lăsat un testament pe baza căruia se va face o funda- ţiune pentru stipendii. Fundaţiunea este de 50,000 cor., şi din ea vor be­neficia în măsură egală tineri români gr. cat. şi gr. orientali.

Fundaţiunea aceasta este o viuă dovadă a dragostei, care a nutrit’o în sufletul său neuitatul testator faţă de neamul său.

Odihnească în pace!

puşcaşilor. M iros de p ra f de puşcă t e îm ­prăştia din fum ul, ce p lu tea — în nouri — prin lum in işu rile poen i».

D eoda tă sunatu l cornu lu i — în to ­nuri p re lung i.... în treru p te — dădu s em ­nalu l de în ce ta re .

P ădu rea în tră iar în tă ce rea e i de veacu ri. V re m ea se m ai răzbunase, căci unde şi unde se m ai v ed ea câ te un fu lg de n insoare aruncat în adâncim e. D easu ­pra capu lu i — prin tre ram uri se ză rea un zm oc de lum ină — ce se tru dea să t o ­pească nourii, c e - i stau în ca le .

Puşcaşii în cepu ră a se aduna pe p o ­teca de pe za re strângându-se pâ lcu ri — ascunşi dn c o t itu r ile p o tec ii — în ju ru l câ te unui fe r ic it , care-şi p r iv ea isp ra va cu m ândrie.

D in tre dânşii — cei mai gu ra liv i îşi p o ves tea u ch ipu l oum le-a v e n it vân atu l la în dem ân ă de l’au d o b o râ t ; ia r a lţii curale-a trecu t p e d ina in te şi l ’au scăpa t..........dar a lt fe l Par fi cu lca t cura îi s fich iu ia m oş Torn a — făcân d cu ochiu l.

P â lcu r ile de puşcaşi îna in tau acum spre locu l unde se afla boeru l — de pe-a căru ia fa ţă — se v e d e a că-i în ch e ji buni. C are cura a ju n gea îşi arunca vân a tu l lâ n ­gă c e le la lte , putând om ătu l de roşu l sân­ge lu i ce se p re lin g ea din spărtu rile cărnii. V u lp i cu gu r ile rân jite , epuri cu och ii căs­ca ţi şi un lup cu co lţ ii în fip ţi în tr ’o uscă­tură, în spasm urile durerii, dorm eau sora-

Adunarea generalăa „Asociaţiunei'*.

C o n v o c a r e .In sensul §§-lor 23 şi 26 din sta­

tute membri „Asociaţiunei pentru li­teratura română şi cultura poporului român se convoacă la

Adunarea generală ord inară

în B is tr i ţa , în zilele de 21 şi 22 Sep­temvrie st. n. 1907.

Programul adunării este:Ş ed in ţa I .

Sâmbătă la 2 1 Sept. st. n. la oarele 1 1 a. m.O r d i n e a d e z i :

1. D esch iderea adu nării genera le .2. în scrie rea d e le g a ţ i lo r p rezen ţi.3. R aportu l g en e ra l a l C om itetu lu i

cen tra l.4. A le g e re a com is iu n ilo r p e n t r u : « )

exam in area raportu lu i g e n e r a l ; b) censu- ra rea s o co te lilo r anului 1906 şi a p ro ie «- tu lu i de b u dget pen tru anul 1908 ; o) în ­scr ie rea m em brilor.

5. P re z in ta rea even tu a le ’ o r p ropu ­n eri.* )

Ş ed in ţa I I .• ’

Duminecă la 22 Sept. st. n. oarele 10 a. m.1. R ap oa rte le com isiun ilor.2. A le g e re a com itetu lu i c e n t r a la p re ­

ziden tu lu i şi a v lc e preziden tu lu i.8. F ixa rea locu lu i pen tru adunarea

gen era lă din 1908.4. D ispoziţiun i pen tru ve r ifica rea p ro ­

cesului verba l.5. în ch id erea adunării genera le .

L a oarele 4 d. a. şedinţa festivă a secţiunilor ştiinţifice-literare ş i con­ferinţe publice, ţinute de d - n ii Gr. P letosu ş i Octavian Goga.

Sibiiu, din şedinţa comitetului central al „Asociaţiunii pentru lite­ratura română şi cultura poporului român“ ţinută la 24— 26 August 1907.Io s if S ter ca Şuluţu m. p .

prezident.

Oct. C. Tâs/ăuanu m. p.secretar.

Programul festivităţilorce se vor organiza cu ocaziunea adunării generale a „Asociaţiunei pentru literatura româna şi cul­tura poporului român“ în Bistriţa în 21 şi 22

Septemvrie n. 1907.

/. Vineri, 20 Septemvrie.

1. L a o re le 12 din zi primirea co- miletului central şi în cu artira rea oaspeţilor.

2. L a t r e ie 8 sara de cunoştinţă în restau ran tu l dela »G evverb eve re in .«

II. Sâmbătă 21 Septemvrie.

1. La o re le 9 dim., sf. liturgic, în b iserica gr.-ca t. V a cân ta coru l b isericesc.

**) Eventualele propuneri au să fie prezin- tate în scris prezidiului Asociaţiunii (în Sibiiu,

, Strada Morii Nr. 6) cu 8 zile înainte de adunarea generală. —— — — ——— — —— — ——— — — —nul de v e c i îu om ăt. A c e e a ş i soartă —- m oartea — îi îraprrften ise acum şi-i unise la o la ltă u itând toa tă v ră jm ă ş ia ce-i p r i­gon ise în v ia ţă !.,..

C â ţiva flă căoan i luară vân a tu l şi p o r­n irăm în a in te p e creasta d ea lu lu i m ergân d ca de o b â tae de p '»şo3, după ca re ne scoborârăm în tr ’ o văgău n ă zisă „ L a b o r­deiu l lu i C ostiu “ unde ne-aştep ta o căru ­ţă iD fiptă în om ăt — ou d e -a le gurii.

* ’ *

Cu câ t gonaşii şi puşcaşii se în g ră ­m ădeau în văgău n a iu troen ită , cu a tâ t vu - e tu l săg ilo r, a l s fich iu ir ilo r creştea, am es- tecân du -se cu plânsul ja ln ic al vân tu lu i, ce-şi strecu ra trupu l p rin tre c ră c ile şi ra ­m urile c o p a c ilo r — în fio ra ţi d e fr ig . D in văgău n ă , ceriu l, se v ed ea p e deasupra cao spărtură a d â n c ă ... p lu rabu rie .....din ca refu lg ii de om ăt erau a ru n ca ţi, ca p le a va de păpuşoi, în vân tu rătu ră .

Două zrnocuri de flăcări ga lb in e -ro - ş ie tice se r id ică când m ai sus, când m ai jos , din g ră m e z ile de vreascu ri, ce troz* nesc dedesubt, în gu ra pării de foc-m is - tu itoa re .

N ou ri deşi de fum sunt purta ţi de vân t, în vâ rte ju r i de îrap răştiere ......

G onaşii stau strânşi îm preju ru l sulu­rilo r de foc.... unii pe v in e ou d e g e t e le în gh e ţa te — res fira te ca gh ia re le de hui- tau ...... par’că ar v rea să ţină că ldura în

Nr. 192,— 1907 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3,

2. L a o re le 11, şedinţa 1. a adu­nării generale după ord in ea de z i pu licată de com ite tu l c e n t r a l : se ţ in e in sa la de şed in ţe a casei com ita tu lu i.

3. Conferinţă in m ed ia t după şed in ţa 1. îfi a ceeaş i sa lă dl. Dr. N ico la e B ă la n : Despre credinţă şi cultură.

4. L a o ra 1 dup’am iazi, banchet fes­tiv sa la cea m are dela G ew erb eve re in «, de persoan ă 4 cor. tacâm ul.

5. L a o re le 5. Conferenţâ în sala cea m ică dela >G ew erbevereiu< dl. S e v e r C. D a n ; Despre Oviă.

6. La o re le 7'/2 sara reprezentante teatrală, în sa la cea m are d e la »G e w e rb e ­v e re in «. dată d e tru pa diu i a r t is t d ram atic Zaharie Bârsan.

///. Duminecă, 22 Septemvrie,

1. La o re le 9 dira., sf. liturgie.2. La o re le 10, şedinţa a 11. a adu­

nării g e n e ra le în sala de la »G e w e rb e v e ­r e in « , după o rd in ea de zi pub licată de co ­m ite tu l central.

3. La o re le 4 d. a. şed in ţa festivă a secţiunilor ş t iin tific e - lite ra re şi co n fe ren ţe pu b lice în sala de la »G e w e rb e v e re in « . Con ­fe r e n ţ ia r i : dl. Gr. P le to su : Despre alcoolism şi d i O ctav ian G o ga : lăranul în literatura noastră poetică.

4. La o r e le 7V2 concert da t d e : D- şoa re le V ir g in ia Gali, V a le r ia Papp, D n ii N ico la e B ră tean u , Constantin P a ve l şi »R e u ­n iunea rom ân ă de cân tă ri din B is tr iţa « sub con d u cerea dlui C. F. R oh rbeck .

După concert va urm a p e tre ce re cujo c .

IV. Luni, 23 Septemvrie.

In caz dacă se v o r anunţa p a rtic i­panţi se v o r face escursiuni la Nâsăud, sau la S ângeorzu l-rom ., s ia la D orna.

*

P en tru cu a rtire on o ra ţii partic ipan ţi ru n t ru ga ţi a se adresa dlui Qeorge Cur- teanu, sec re ta r la »B is tr iţa n a « , preşed in ­te le com ite tu lu i de In cu artira re , a se in ­dica că se d o reş te c u a rt ir în b o te i sau la casă p r iva tă .

B ile te la tea tru şi con ce rt se capătă la di G. Curtean u la * Bistriţana* ce le din d reapta ; la dl. E m il A . Ch iffa con tab il ia >Cordna< c e le din s tân ga salei. T o t aco lo se capătă şi b ile te pen tru banchet.

» Reuniunea femeilor române din co­mitatul Hunedoarei« a ran jea ză o expoziţie de lucruri de mână tăcu te în a te lie ru l său d in O răştie . E xp o z iţ ia va fi a şeza tă în sala cea m ică din e ta g iu la »G e w e rb e v e re n<. V a fi deschisă pen tru public de Sâm bătă d im in ea ţa . E x p o z iţ ia va fi sub su p raveg- b ia rea d şoa re i T ib e r ia P. B arcianu , con ­du că torea «A te l ie ru lu i« , ca re va da şi in ­fo rm a ţiile de lipsă p r iv ito r la lu cru rile expuse.

P ro g ra m e le am ăn u n ţite a le re p re z en ­t a n t e i tea tra le şi a concertu lu i se v o r p u ­b lica m ai târziu şi *e v o r căpăta sara ia cassă.

P en tru in io rm a ţiu n i a se adresa sub- ţ scrisu lu i secreta r.

B is tr iţa , 10 S ep terob e 1907.

P e n tru c o m ite tu l o r g a n i z a t o r :

Dr. Gavrii Tripon, Dr. Victor Onişor.prezident. secretar.

Ce-i cu Pănade.Na se mai aude nimic despre

rezultatul cercetărilor asupra măcelu­lui dela Pănade, dar pentru aceea foile ungureşti continuă încă şi acum de a lăţi cele mai miserabile min­ciuni asupra cazului, cu scop de a lua în apărare fapta barbară a hon­vezilor şi a căpitanului lor.

E învederat, că foile maghiare voesc a perverti şi a întortoehia fap­tele sălbatice săvârşite la Pănade de cătră honvezii, cari au fost încuar- tlraţi pe timpul manevrelor în această comună românească; voesc să facă a se crede, că tot „Valachii“ sunt pricina vărsării de sânge, şi că căpi­tanul Jakab este om fără prihană.

Oare le va succede şi de astă- dată să facă lucrul muşama? Spe­răm că nu, şi ne aşteptăm, ca de­putatul Dr. Iuliu Maniu, care a fost la faţa locului, şi a dat informaţiuoi ziarelor noastre, nu va întârzia de a aduce măcelul dela Pănade înaintea camerei ungare, dacă nu altfel, în formă de interpelare, că să se dea pe faţă minciunile şi falsificările puse în curs de foile maghiare. Dăm loc unui articol, apărut într’o foaie ma­ghiară din Târgul-Mureşului, de cătră un ziarist ungur, care zice, că a fost la Blaj, şi că ar fi descoperit firele complotului, care ar fi dat naştere măcelului dela Pănade. Eată ce scrie acest şovinist:

„C u p r ile ju l m a n evre lo r de va ră două re g im e n te va lah e au tr^out prin B la j. A m ­b e le s’au bucu rat mai m u lte z i le d e o sp i­ta lita tea v a la h lo r . O fiţe r ii au p e tre cu t tim pu l lo r lib e r în so c ie ta tea p o p ilo r v a ­lahi şi a m artir ilo r . M uzica raihtară a cân ­ta t fieca re z i în p ia ţă „D eş tea p tă te r o ­m âna“ . E fe c t e le cân tecu lu i n ’au lip s it. V a ­lah ii s’ au e x ta z ia t la auzu l im nu lu i lor n aţiona l şi ştirea, că îu B la j a sunat oara re în v ie r ii, s’a lă ţ it cu iu ţea lă prin sa te le în veo in a te . C orpu l o fiţe resc aşa de pătruns era că ţin e o rg ii pe păm ân t va lah , în câ t pe un vo lu n ta r m a gh ia r ca re v o ia să j o a ­ce ciardaşu l în tr ’o pauză ce ţinuseră o f i ­ţe r ii o b os iţi de horă, — l-au în ju ra t ş ii-au exp rim a t in d ign a rea lo r peu tru pu rtarea sa n ecu v iin c ioa să . P r e to r e le S ira on ffy a lua t şi e l pa rte la p e tre c e r ile a ces te îm ­p reu nate cu „D eş tea p tă -te rom ân e“ şi h o ­ră, dar n’a a vu t uu s ingu r cu vân t de p ro ­tes ta re .

I o v rem ea câ t au sta t a ces te două re g im e n te în B la j, popu la ţia dra B la j şi ju r a trecu t din a g ita ţ ie îu a g ita ţ ie . Ţ ă ra ­n ii lu crau fă ră vo e. M ai m u lt le p lăcea să s tea îu c e te şi să d scu te c e le au zite şi v ă zu te şi să urziasoă p la o ri.

Ş tirea d esp re z i le le de sărbătoare din B la j au a juns şi la P ă n a d e şi un dască l ob ra zn ic l-a in su lta t g r a v pe un căp itan . C e-a u rm at se ştie . Iu liu M aniu s’a în g r i­j i t ca presa să fie in fo rm a tă . E l însuşi a fo s t în Păn ad e , unde şi-a în v ă ţa t fra ţ ii ce să rainţă. A soris în „G a z e ta T ran s il- v a n ie i“ din B ra şov tre i a r t ic o le a g ita to r ic e .

U rm ăr ile se văd . P r e o ţ i d e la sate, dasoăM şi „d o m n i* s tră in i, ca ri num ai la e v e n i­m en te m ai m ari se iv e s c în B la j, v in şi m e rg e tc

Emigrările.(Din raportul camerei de comerciu şi in­

dustrie din Braşov)D eslu ş ir i asupra em ig ră r ii îo anul

1906 ne dă con sp ec tu l u rm ător, com pus după co m u n ica te le p u b lica te lună de lună din pa rtea o fic iu lu i cen tra l d e sta tistică .

d in c a r e î n

C oiita tti ki emigrat România germania America S'au reîntorsBraşov 207 24 — 134 34(în anul 1905 230 85 — 125 86)Făgăraş 1451 282 19 1133 168(în anul 1903 1613 475 5 1100 109)Târnava-mare 4507 1314 520 2637 884(în anul 1905 4188 1289 493 2354 670)Sibiiu 2334 836 149 1898 384(în anul 1905 2691 1172 102 1345 283)

Circumscripţia 9099 2456 688 5802 1470(în a. 1905 8725 3021 603 4924 1098)

D upă cura se p o a te v e d e a din con-8pectu l c o m p a ra tiv de SUS, au em ig ra td in În trea g ă c ircu m scr ip ţia noastră în to ta l374 de inşi mai m ulţi d ecâ t îa 1903.E m ig ra rea Ia America a cresvul fa ţă de 1&05 cu 878, to t a sem en ea îu G erm an ia cu 85, pe când în România a scăzut cu 565. Sau reîntors cu 372 mai mult ca în anu l 1905.

O scădere deşi n e în sem n ată arată em ig ra rea în com ita tu l B ra şov cu 23, apoi Î q com ita tu l F ăgăra ş cu 162, din con ­tră în c e le la lte două com ita te ea arată o creştere şi a n u m e : T â rn a va m are cu 319 şi B ib iiu cu 240.

E m ig ra rea la America a crescut în toate patru comitatele şi an u m e: în c o m i­ta tu l B ra şov num ai cu 9 şi în com ita tu l F ă gă ra ş num ai cu 33, din cou tră în c o ­m ita tu l T â rn a va -m a re cu 283 şi în c o m i­ta tu l S biiu ou 5 5 3 ;

em ig ra rea în România a scăzut cu escep ţiu n ea com ita tu lu i T â rn a va -m a re (un de a fo s t ou 25 m ai m a re ) in to a te c e le la lte tre i com ita te şi a n u m e : B raşov cu 61, F ă gă ra ş cu 193 şi S ib iiu cu 336.

N um ăru l c e lo r reîntorşi în patrie es te îo toa te patru c o m ita te le m ai m are ca io 1905 şi an u m e; B ra şov cu 48 F ă gă ra ş cu 59, T â rn a va -m a re ou 214, S ib iiu cu 51.

D in conspectul paspoartelor v ed em , că în toa tă c ircu m scrip ţia s’ au ex tră d a t cu 570 de paspoa rte mai m u lt ca îp anul 1905. In scopul emigrării s’au dat cu 873 pas­p oa rte m ai m u lt, spre a lte scopuri cu 308 mai puţine.

P en tru America s’au lib e ra t cu 918 m ai m u lt, pentru G erm an ia cu 2C6 mai m ult, pentru România ou 515 m ai puţin şi p eo tru a lte ţări cu 29 m ai puţin d ecâ t în anul 1905.

M işcarea de em ig ra re cu a n e vo ie se va putea res trân ge în m ăsura d o r ită prin e ven tu a la sch im bare a le g ii de em ig ra re şi d e paspoarte , cum ?e rec lam ă din m ai m u lte părţi că c i nu se p oa te n ega , că această m işcare în m are parte nu se mai p oa te redu ce la lip sa d e câ ş tig sau ch iar la lipsa de ocu pa ţiu n e aci in pa trie , cum se în tâm p la mai de m u lt adeseori, ci în m ăsură cu m u lt m ai m are la p o fta de oâş-

t ig , la o ten d in ţă feb r ilă , de-a-şi as igu ra le a fa c ea m ai m are pos ib ilă pen tru m unca p rop rie persona lă a co lo , unde aceasta e eu pu tin ţă ca îo A m er ica .

A s t fe l treb u e să auzim to t m ai des,, că în trep r in d e r ile n oastre m ai m ari sunt

s ilite să adu că lu cră to ri din ţ&ri s tră in e în urm a lip se i de b raţe . A ş a d. e. fab r ica de zahar diu B od în a soc ia re cu c â te va a lte în trep r in d eri, re s p e c t iv e cu a gron om i m ai m ari, a fo s t n eces ita tă să aducă în anul acesta p reste 100 de lu cră to ri d e câm p bu lga r i.

P en tru ex a c t ita tea c e lo r su s ţin u te m ai sus mai v o rb e ş te şi o b serva rea , eă tocm a i din com une şi ţinuturi m ai cu dare de mână, unde nu lip seşte n ic i d ecum oca z iu n ea de o cu pa ţiu n e şi d e câştig , m e rg em ig ran ţi în num ăr m ai m are ia A m e ­rica .

D isp oz iţ iu n ile , oari să îm p ed eo e sau să în g re u n eze em igra ţiu n ea , s’ar pu tea de s igu r lua în n u m ite le le g i, dar ca să pu tem a le asigu ra un e fe c t dep lin , ar trebu i res trâosă lib e r ta te a person a lă şi d rep tu l d e a se m işca liber, ca re ca no d rep t natural cu g reu s’ar pu tea re s trâ n ge .

M ai m u lt ar a vea de re g re ta t c ircu m ­scr ip ţia C am ere i noastre , dacă a s tfe l de propuneri, cari se iv e s c aci şi co lea , ca să se c en tra liz e ze din nou lib e ra rea de paspoarte în M in isteriu l de in te rn e , ar afla oa reca re răsunet la gu ve rn . In co- m erc iu l cu s ta te le b a lcan ice co m erc ia n ţii noştri s im t ca o b in e fa ce re de cea mai m are în sem n ă ta te îm p re ju ra rea , că de la în a c tiv a rea le g e i c e le i nouă de paspoarte din 1903 în coa ce acestea se lib e rea ză n e ­m ij lo c it de v ic e c o m iţ î şi a s tfe l este cu pu tin ţă să a ju n gă c in eva în tim pu l ee l m ai scurt la pasport, p recând mai de m u lt a ces t lucru ab ia se pu tea a ju n ge în 6, 8, ba ch ia r şi m ai m u lte săptăm âni. 1

(Ya arma).ŞTIRILE ZILEI.— £0 August v.

Procese de pressă P ertra c ta rea fina lă în p rocesu l de pressă in ten ta t d-lu i T . ¥ . Păcăţian, redactoru l »T e i. R o m .«, e pusă pe 20 S ep tem v r ie n. o a re le 8 d im ineaţa . Se va ţ in ea la cu rtea cu ju ra ţ i din C luj. A p ă ra rea o va face d i Dr. Iu liu Pordea, a d vo ca t în C luj.

R ed ac to ru l respon zab il al » Tribunei« d-1 loan N. Io va a fo s t a scu lta t z ile le t r e ­cu te de ju d e le de in s tru c ţie din O radea- m are în tr ’un nou proces, in ten ta t z ia ru lu i num it pen tru a rtico lu l »D uşm an al cu l­tu r ii« publicat în nr. 113 dela 2 Iu n ie a.c. al »T r ib u n e i« .

P rocesu l >Unirei« din B la j s’a per- tra c ta t Luni la cu rtea cu ju ra ţ i din Cluj. R ed ac to ru l A u re l C. D om şa a fo s t d ec la ­ra t v in o v a t şi pedepsit cu op t luni te m ­niţă de sta t şi 12r 0 co roan e am endă în bani.

Secretar metropolitan a fo s t a les in şed in ţa din 3 S ep tem vrie a con s istoriu lu i m e trop o litan , ţin u t la Sibiiu , d-nul N ico la e Z ig re , ad voca t în O radea-m are şi sec re ta r al consistoriu lu i din O radea-m are.

Adunarea despărţământului Blaj al A" SOCiaţilinei s’a ţin u t la 1 S ep t. n. în c o ­m una L u n ca . F iin d b o ln a v d irec to ru l des- părţăm ân tu lu i, adunarea a fo s t condusă d e

loc, să n’o lase să se îm prăştie , ia r a lţ ii îa t r ’o râ n â -to le g iţ i în om ăt, m o zo lia d c a ­p e te le lu le le lo r aprinse la c e lă la lt capăt.

L a porunca boeru lu i, F ra n ţ şi cu câ ţi-va flă căoan i, în cepu ră a cărâbăm m e­r in d e le dm căru ţa în crem en ită în om ăt — um plând m â o ile în tin se — ca după p ra ­dă — a le m u lţim ii — în d â r jite de fo a m e .......

V u e tu l m a i con ten ise... căc i acum , fie c a re era stăpân it de p o to lir e a fu rtu n ii c e se iscase în s tom acu rile flăm ân de, şi num ai râsu l — ce izb u cn eâ d in m ijlo cu l v r ’unei g ră m ez i d e gon aş i — în to iu l g lu ­m ii — căro ra li se m ai în câ lz i-se in im a şi li se m ai d e s le g a s e lim b a , mai înăbuşeâ plânsul pădurii,., pe când p le a va de om ăt... cădea... cădeâ n econ ten it... s fâ râ in d îu b ra ţe le g ă te je lo r aprinse...

— Şi spui.., spu i m ereu ... câ te c e v a d e se ţin bă ie ţii cu roân ile de p â n te ce de râs — deschisei eu v o rb a că tră moş T o m a Puşcaşu, ce stă cu puşca răziraa tă cu ţe a v a pe mână pe când fu m u l d in lu ­lea — în pu fă itu ri scu rte — îi în v ă lu a fa ţa în răstim puri, în tr ’ o c ea ţă a lbăstr ie .

— B a ., ce să râdă num ai b ă ie ţ ii? !. . . că ch ia r şi n o i oam eo ii mai cop ţi, nu pu­tem sta d e-o parte , când moş T o ra a în ­cepe a spune câ te-o b raşoavâ — răspunse apăsat — unul d in c e i cu lacrăm iie în och i de râs.

— A p o i... da... c e să fa cem ?... la m ai spuiu şi eu câ te-un tăm ăşag , să m ai

| trea că v rem ea .. să m ai u ite băetan ii d e fr ig , că a lt fe l — cura îs sătu i acum — îi găseşti în gh eţa ţi... ado rm iţi în om ăt, răspunse m oş Toraa cu g iasu i du lce, ca de m ie re , u itându se la v r em ea ce în- te ţe â în fr ig şi n insoare.

— I i d rep t că ta re i fr ig ... şi de ce m e rg e par’ că se lasă m ai tare ger. S traş­n ică iarnă a vem .

— H e i!.. . Ia aşa o f i fo s t iarna ceia , oare l ’o apu cat pe ţ iga n oda tă pe un drum , — z s e m oş T o ro a — m ai sco r­m on ind cu şn g h iâ în cenuşa fu raegâad ă , din capă tu l aprins al lu le le i.

— T reb u e să fie frum oasă... z ise-i aprop iindu-raă de e l şi n’ai fa c e rău, că p&nă om m ai în cep e a ltă bă ta ie , să ne-o p o vesteş ti, ca să nu p rea băgăm în samă pârda ln icu l de fr ig .

Şi m oş T o m a — tuşind ca să-şi mai d rea gă g lasu l — în cepu a p o ves ti, cu tâ lc la vo rbă , p&tărania.

A cu , în tr ’o iarnă g rea şi fr igu roasă— bună oară ia ca asta de-o fi fo s t — un ţ igan , m eşter lăcătuş, um blă» din sat în sat, cum li-e ob ice iu l ţigăn esc , cu m eş­teşugu l, ca să-şi câştige barem c â t ’a roânr-â. A şa îo tr ’ o z i — cam pe la toa că— după ce şi m ântu i lu cru l în tr ’un sat, ar f i v ru t ca a doua z i să se scoa le în a lt sat din ap rop ie re , ca să s’apue&l de lu cru des de d im ineaţă , căci nu v o ia om u l să şi peardă ziua, o rbăcâ in d pe drum . în ­

tâ ln ind pe un R om â n în ca le, îl în trebă , dacă satu l vec in îi ap roape şi p oa te a ju n ge până’n sară. C e la — un bun m ehen gh iu — î i spune, că n ici nu soapătă soa re le după dea l şi a ju n ge num ai d ecâ t în satul din ap rop iere .

M eşteru l - - da bună cred in ţă — în ­cepu a păşi ducând p e u m eri p o va ra d e ­sa g ilo r cu strominturile.

M erge e l c â t m erge ... şi de şi soa re le se ascunsese sub dea l, v e d e că num ai dă de s a t ; ia r când u m bre le în seră r i’ se sco- borâră pe zări, v t z u că drum ul se în fundă în tr ’o pădure.

A tu n c i num ai p ricepu ş ire ten ia R o ­m ânului.

D ar oe era să fa că? ... Să se în toarcă Înapoi sau să m eargă în a in t e ? ! . , to t Una făcea ... H a i ! m ai b in e cu D oam n e-a ju tă îna in te.

E ra în n oap tea a ce ia un g e r de cră- pau şi p ie tr ile . S te le le s e â a te :au în aeru l în gh eţa t, ia r om ătu l scâ rţâ ia sub apăsarea p ic ioru lu i. P e b ie tu l m eşter îl a ju n geă g e ­rul păn ’ la o a s e ; iar d in ţii îi c lăn ţăneau In gu ră de fr ig şi f r e â de lup i.

Ca să m ai prindă cu ra j şi să-şi m ai m ute gân du l d e la fiară , in cep ii a v o rb i singur.

— E i! când s’ar fa c e c o lea o casă în m ijlo cu l pădurii.,, scâ rliţi uşi, tronc masă, h od o ron c scaune şi s’ aud ga zd a :

stai, m eştere , c o le a la fo c d e te ’ncă l- z a ş te !... şezi, m eştere , la m asă şi m ă ­nâncă ! . .

Şi mergeh ţigan u l nostru în a in te ; ia r fr igu l şi fr ica îi în gh e ţa s e ap roape, sân ­g e le în v in e . D e la o v rem e în cepu să g ră ­iască cu s trom in tu rile :

— F r ică ţi-i ţ ie ch ilă? ...

— N u m a i o ţ â r ă ! . .

— D ar v o i fo i ?...

— Ş i n o i !

— D a r tu b a ro z?

— E u m ai frioo9 1

Şi... când să isp ră vească răspunsul barozu lu i, se îm p ied ecă d e-o bu turugă şi căzu jo s în om ăt, dându-i-se d esag ii peste cap.

— H au liuuu ... că m ’a în g h iţ it lupu l — s tr igă ţ iga n u l, — şi de fr ică s tă tea li­p it păm ântu lu i.

In t i ’ un tâ rz ‘ u, m ai urn indu-se pu ţin , d esag ii se m ai dădură la o p a r te ; ia r ţ i ­ganu l zări s te le le lu cind pe cer.

— N ea !... Juate-ar naiba de lup... că şi din bârdanu l tău se văd s te le le .

F iin d ap roape de ziuă e l auzi cân ­tecu l co co ş ilo r din satul, ce nu e rk d ep a rte .

— N ea !... mai făcu el, că şi d in bâr- danu) tău s’aud oocoş ii.

Ş i ia aşa a p ă ţit ’o m eşteru l — zise»

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 192.— 1907.

nuel U n gu rian a d voca t în T im işoa ra 20 cor., In s t itu te le de c r e d i t : »S o m eşa n a « în D e j 200 cor., >A rieşana< în T u rd a 20 cor., »V lă d e a s a « în H ued in 50 cor., »C ia co va n a « în C iacova 10 cor., »H a ţ ie g a n a « în H a ţe g 50 cor., »A u r o r a « în Năsăud 50 cor. P r i ­m ească m arin im oş ii con tr ib u en ţi fe rb in ţile n oastre m u lţăm ite . A d m in is tra ţ ia »M ese i s tu d en ţilo r a cad em ic i«.

. 0 Ştire bună. Din G b ija sa -in fe rioa răse scr ie »T e l. R om .«, că la in s is tin ţa pa- roch u lu i N ico lau Pandrea , a notaru lu i cer- cual loan B endorfean şi a în vă ţă to ru lu i N ico la e Sum a, com itetu l com unal a dec is în u nan im ita te , ca pe v i ito r în D um ineci şi să rb ă to ri crâşm a să fie în cu iată şi s ’a in te rz is crâşm aru lu i a m ai v in d e în a ce le z ile poporu lu i o ri ce beu tu ri sp irtu oase«.

Răscoale pe bastimente ruseşti. DinP e te rsb u rg se anunţă, că pe bastim eu te le de războ iti, ca re se află în F in landa, au izbu cn it r e v o lte . D in ord inu l com andan tu ­lu i m u lţi m arin a ri răscu laţi au fo s t îm ­puşcaţi. Sunt 4 m o rţi şi mai m u lţi răn iţi în s ta re g ra vă .

Atentatele din Rusia. Se com unică din V a rşov ia , că m ai m u lţi com erc ian ţi şi in ­dustriaş i din L o d z au p r im it scr iso ri de am en in ţa re din pa rtea unui c om ite t r e v o ­lu ţion ar, ca re ce re ca e i să depu ie câ te o m i ie de ru b le pen tru fon d u r ile re v o lu ţ ie i, a lt fe l v o r fi om orâ ţi. M u lţi d in tre acei cari au p r im it asem enea a m en in ţă r i au fu g it în s tră in ă ta te .

Excese contra chinezilor şi japonezilor Stabiliţi în America. D in L on d ra se anunţă u rm ă to a re le : Cu p r iv ir e la excese le con tra ch in e z ilo r ş i ja p o n e z ilo r d in W au cou ver, se com u n ică u rm ă to a re le : S ’au lu a t m ari m ăsuri m ilita re . In ca rtie ru l ch in e z ilo r au a vu t lo c nouă tu rbu rări, cari s ’au te rm in a t cu a res ta rea a 26 de persoane. M u lţim ea s’a în d rep ta t apo i sp re ca rtie ru l jap on ez . P e s tră z ile , ca ri dau însă în acest ca rtie r , ja p on ez ii în a rm a ţi se postaseră d in v r em e aşa că n im en i n’a m ai pu tu t s trăba te şi m u lţim ea a fo s t n evo ită să se re tra gă . In strada P o ve l, în ca re locuesc ja p o n ez ii, nu p oa te în tră n im en i fă ră p ro tec ţia po liţie i, căci r is că a fi a ta ca t de jap on ez i. L u cră ­to r ii ch in ezi au părăs it lu cru l şi d ec lară că nu v o r p leca din ca rtieru l lor, până ce nu se v o r isp răv i excese le . Ch inezii au cu m p ăra t su te de re v o lv e re . P o liţ ia nu a in te rz is vâ n za rea a rm elor. Consulul ja p o ­n ez a fo s t şi e l a taca t şi g r a v răn it în tim pu l d ezo rd in e lo r. P r im aru l oraşu lu i a d ec la ra t că pagu be le cau zate se u rcă la100.000 lei. A ces te pagube nu v o r fi însă p lă tite de com ună, pen tru *că de m u lt s’a a tras a ten ţia că im ig ră r ile n e în ce ta te a le ch in e z ilo r şi ja p o n e z ilo r v o r a vea acest rezu lta t.

0 StâtUă antică a fo s t d escoperită z i­le le trecu te in R om a din partea unor m un­c ito r i, cari săpau locu l fu ndam en tu lu i unei c lăd iri. S tatua, de p roven ien ţă greacă , r e ­p rez in tă pe o precupeaţă cu poam e şi cu gă in i, ca re se asam ănă m u lt cu fem eia bă­trân ă din m uzeu l din C ap ito liu . M u n cito r ii au v o it să o vândă unui an ticar. D ar pro- m iţându le acesta 2000 de lir e pen tru ea, m u n citorii au lua t sama, că sta tua e p re­ţioasă. S ’au dus la un n egu ţă to r , ca re le-a fă găd u it 3000 de lire . In tim pu l acesta însă anticaru l i-a pâ râ t şi a s tfe l s ta tua a fo s t con fisca .a din partea sta tu lu i şi astte l mân-

tu ită pen tru Ita lia . A lt fe l de s igu r a r fi fo s t vându tă cine ş t ie căru i m uzeu din stră in ă ta te .

0 familie rară. Ip oraşu l San-Jose, în C a liforn ia , se a flă o fa m ilie de 9 persoane ca re au cu to ţ i îm preu nă 830 ani. F a m ilia aceasta serbează acum cen ten aru l fra te lu i celu i m ai m a re P ie r ro C low s. C e ila lţi fr a ţ i sunt L u c y şi F rek , gem en i, în e ta te de 98 ani, G io rg io de 96 ani, Pao lo 94 ani, H a r r y 90, E rn es io 88, Jam es 84 şi în fin e John 82 ani.

Viaţa la Bucureşti.Bucureşti, 30 A u g . 1907.

Se pare că a tunci când dispar, su fle ­te le m ari se ch iam ă unul pe a ltu l.

D upă ce a lua t p a rtea celu i de fru n te în op e ra g e n e ra ţie i sale, în tr ’un anum it ra m al a c t iv ită ţ ii in te lec tu a le , unui p leacă — şi după el, înfcr’un tim p de câ teva săp­tăm ân i, p leacă un a lt frun taş în tre fru n ­taşii ace le iaş i gen era ţii.

Unul ne a lă sa t o p e ra ce le i m ai ro d ­n ice şi m ai p re ţioa se a c t iv ită ţ i a rtis tice . N e-a lăsa t pe pân ze le lu i fru m osu l s tră ­lu c it şi sen in , în cea m ai g ro za vă luptă ce a înt-reprins’o e l în tâ i — şi s in gu r — p en ­tru b iru in ţa a rte i ia Rom ân i.

N e -a lăsat natu ra aşa cum e — şi pen tru că ne a lă sa t’o aşa cum a sim - ţ i t ’o el, ea e m ai fru m oasă decâ t am vă - zu t ’o noi aevea . E l, ca re a în ţe les v ia ţa în natură, a m u ncitoru lu i, a ţăranu lu i, el ne-a lă sa t v ia ţa în natu ră — şi s ’a dus.

După o luptă g re a şi is to v itoa re , după o v ia ţă p lină de sbucium , în acelaş co lţ, unde ce l m a i m a re p ic to r a l n ostru îş i tră ia z ile le lin iş t ite a le b ă trân eţii, t o t în sânul n atu rii p lină de pace s’a re tra s apoi cu ge tă to ru l, f ilo lo g u l şi is to r icu l H aşdeu.

M ai m u lt is to v it de m uncă decâ t ce l d in tâ i ; îm b ă trân it de p ova ra unei m unci n em ăsurate, a m u lto r frăm â n tă r i şi lupte, de p o va ra u nor n en c ro c ir î fa m ilia re m ai m u lt d ecâ t de ace ia a an ilo r, H aşdeu în t o t tim pu l şed erii la Câm pina nu lucra aproape n im ic.

A p ro a p e regu la t, V in e rea , se a ră ta în şed in ţe le A ca d em ie i R om ân e, a l că re i m em ­bru e ră în sec ţiu n ea lite ra ră . S p r ijin it ab ia pu teâ fi adus. S lăb it cum eră , oda tă în cercân d a m e rg e s in gu r, a căzut. A ceas ta a fo s t u ltim a iu i pa rtic ip a re Ja şed in ţe le A cad em ie i.

...în g r ijit de ţă ran ii pe cari i-a iu b it aşa de m ult, G rigo rescu în tr ’ »U n car cu bou a fo s t dus la od ihna de vec i, aco lo în Câm pina, ap roape de natu ra pe ca re o a în ţe les şi iu b it aşa de m ult.

...Luni, la 27 A u gu st, pe la o re le 12 tre c ea d inspre ga ră spre ce lă la lt capăt al oraşu lu i un ca r funebru , ca re purta pe Bogdan Petriceicu Haşdeu sp re c im itiru l Ş erban -V odă (B e lu ) sp re od ihna lu i de vec i, în m orm ân tu l de un an p re g ă t it de e l însuşi, în cavou l fam ilia r, în tr e Iu lia , so ţia lui şi în tr e speran ţa de od in ioa ră şi m u lt iu b ita iui cop ilă lu lia.

In urm a lui m ergea nu m u ltă lum e. S ’au tăcu t fru m oase ru găc iu n i pen tru o- d ihna iui şi a fam ilie i.

D n ii p ro feso r i u n ivers ita r i O nciu l şi Ilie Bărbu lescu au v o rb it la m o rm ân t ară­tând şi a c t iv ita te a de fu n ctu lu i şi m e r ite le lui pen tru cu ltu ra n eam u lu i nostru . Mu-

v ic e d ire c to ru l Aurel C. Domşa. D in tre m em b rii com ite tu lu i au lu a t p a rte p r o fe ­so rii lo a n Fodor, A le s . Giura şi D r. A m b r . Cheţian, a fară de a ceea o m u lţim e de pu ­b lic d in îm p re ju r im e . P r im ire a B lă je n ilo r în L n n ca a fo s t fo a r te frum oasă . în t r e g p op o ru l în h a in e de sărbătoare a ş tep ta com ite tu l în uşa fru m oase i b is e r ic i unde a fo s t sa lu ta t de b ravu l p re o t Ştefan Lita. A d u n a rea s’a ţin u t în b iserică . D in ra p o r­tu l secre ta ru lu i Alexandru Giura s’au r e ­m arca t c e le 10 p r e le g e r i p opu la re ţ in u te în p r im ă va ră şi num ăru l c e l m are de că rţi îm p ă r ţ ite cu to tu l g ra tu it de co m ite t . F o a r te in s tru c tivă a fo s t apo i d ise rta ţia p ro f. Dr. Gheţianu, ca re a v o rb it în un g ra iu fo a r te p lă cu t şi în ţe le s d e to ţ i d esp re în g r ij ir e a sănătăţii. — Ca d e ­le g a ţ i la adunarea g e n e ra lă d e la B is tr iţa au fo s t a leş i Dr. lutiu Maniu şi A urel C. Domşa. In nou l co m ite t au fo s t a le ş i: loan Fekete Negruţ, d irec to r , m e m b r ii: A.G. Domşa. Ales. Giura, losif Lita ( Ic lo d ) şi loan Maior, n o ta r Dr. loan Belctn, cas- sar loan Fodor şi c o tro lo r lacob Popa. D u pă în ch ie rea adunării s ’au îm p ă rţit p o ­poru lu i p es te 100 că rţi de ce t it , dă ru ite de co m ite tu l cen tra l ori cu m păra te de despărţăm ânt. A urm at ap o i o v e s e lă p e ­tre c e re cu jo c .

0 frumoasă donaţlune- B ătrânu l m i­lion a r Calm uţch i din Basarabia, posesoru l unei a v e r i de peste 45 m ilioane fran c i şi ca re a pub licat că to a te p ersoan ele cari se în ru desc cu e l şi se po t p re zen ta prin a c te d o ved ito a re , să se anunţe spre a lua p a rte la fa cerea testam en tu lu i, a donat in ­tern a tu lu i »F ra n c is c - Io s if de băeţi ro m â n i« din C ernău ţi sum a de 47 m ii de coroane. B an ii m en ţion a ţi sunt d es tin a ţi pen tru m e ­ser ia ş ii rom ân i, ca re v o r eşi ca lfe şi v o r do ri a se fa ce pa tron i, sp re a-i sp r ijin i la cum părarea m u lte lo r şi c e lo r n ecesare p en ­tru a te lie r.

Stipendii pentru ucenicii meseriaşi.»A so c ia ţ îu n ea pen tru sp r ijin irea în vă ţă ce i­lo r şi soda lilo r rom ân i m eseriaş i d in Bra­ş o v « , publică concurs cu te rm in de 20 z ile dela aceasta publicare, pen tru con fe r irea a 11 stipend ii â 40 cor. pe anul 1907. — P o t com peta ucen ici rom ân i p lasaţi în B ra ­şov , având a-şi in stru i ce re r ile , ad resa te că tră com ite tu l A s o c ?aţiunei, cu u rm ă toa ­re le docu m en te : 1. C on tractu l în o r ig in a l sau în cop ie lega liza tă . 2. C arte de botez.3. C a r ie de sărăcie şi 4. A d e v e r in ţă d es ­p re purtare, dela m ăestru . T o a te ce re r ile au să se in sinueze d-lu i Ilie Savu, v ice - preş. A soc. C e ie ce v o r in tra după term in , nu v o r fi luate în considerare. — B raşov, 12 Sept. n. 1907. Comitetul Asociafiunii.

Magistratul oraşului se tr im ite spre b u b lica re u rm ă to a re le : In urm a pub lica - ţiun ii fă cu te de com an da R eg im en tu lu i9 -lea re g . de c a va le r ie a H o n v e z im e i din M u reşvaşarheiu cu data 6 A u g u s t a. c. N r . 1630/907. în lu n ile S ep tem v re şi O c - to m v r ie a. c. se v o r ţin ea tâ rgu ri d e cai în d ife r ite lo c a lită ţ i din U n g a r ia cu care ocas ie se v o r cum păra ca i ap ţi pen tru c a v a le r ie în va rs ta d e la 3l/2— 7 ani. D a ­te le m a i de ap roape re fe r ito a re la lo c a l i­tă ţile , unde se v o r ţin ea tâ rgu r ile , se po t v e d e a p e pu b lica ţiu n ea a fişată la m a g is ­tra t p e tab la ce se află la in tra rea de lâ n gă poartă .

Pentru »Masa studenţilor academicidin Cluj « au b in evo it a con tribu i : Em a-

raoş T o ra a — aprop iindu -se să ia un că r­bune d in grăm ada din jă ra te c , să aprindă lu leaua.

M ai la o parte, în tr ’o răritu ră a pă­du rii flă căoan ii rupeau păm ântu l în tactu l „b ă e ţe lu lu i“ zis cu fo c , din trişcă, de Ion A raă ran de i.

S e dădu sem nalu l de p le ca re pen tru a b a te coasta codru lu i spre „P o ia n a bur­su cu lu i“ . Ia r când lu m ina z ile i pă li îq u m bre le asfin ţitu lu i, goan a se term ină.

N o r ii în cărca ţi de zăpadă se gon eau în n em ărg in ir i... pe când u m bre le n eg re a le vâ n ă to r ilo r — sg rib u liţi de fr ig — pătau zăpada, în m işcări m o la tece , păşind prind spărtu rile pădurii spre satu l în vă lu it în cân tu l de ja le al cr ivă ţu lu i.

C u rtea — aşeza tă p e p iep tu l podi- dişului — sta posom orâ tă sub c ră n g ile sa lcâm ilo r, în că rca te de om ăt, în tin se pe

deasupra-i, în înbră ţişare. In n eg ru l g a r ­dului se des luşea spărtura a lbă a porţii deschise. In tra rea n oastră dădu g las în hăm ături lim p ez i u m bre lo r de z ă v o z i l e ­g a ţ i în lanţuri.

Inuntru, ne aştep ta o m asă bogată . D in m ijlo cu l ceş tilo r, aburu l p lin de arom a oea iu lu i se îm prăştia în că ldu ra du lce din odae. P e p ere ţi, u m bre le vâ n ă to r ilo r — strânşi în ju ru l m esei — se ju oau în m iş­cări iu ţi de lă com ie .

C ă ldu ra şi punerea stom acu lu i la ca le , ne în vă lu i fiin ţa în bu jo rii ves e lie i... P o v e s t ir i le vâ n ă to reş ti îşi fă cu ră acum loc. D in tre to ţi, unul s iD gu r .. par’că a i-se fi în tâm p la t m ai m u lte şi p o v e s te a m ai cu tâ lc... E ra un tânăr — din boerii musafiri — cu corpu l b in e lega t... ia r fa ţa -i — în- p re ju ra tă de tu le ie ro ş ie tic i — străpunsă de două g lo a n ţe lucioase... aprinse — în p r iv ire s tră lu c itoa re — de fo cu l p o v e s t ir i­lo r !... A p ro a p e to ţ i c eş tia la lţ i îl în vă lu iam în p r iv ir i a ten te .

In to a te aceste p o ves t ir i se o g lin d ea num ai p lă ce r i s ingu lare... în ch ise în v e s t ­m ântu l s trâm t al eului... p ersona l... Nu resp irau d ecâ t m u lţu m ir ile v ie ţ i i c e lo r în- bu ibaţi... cu de toa te , ce-şi duc v ia ţa c ă ­lău zită num ai de id ea lu l m ater ia l al tra ­iu lui... N im ic n ob il... n im ic sfân t, ca re să insu fle s im ţiri frum oase , să în flă că reze in i­m ile şi sp ir ite le c e lo r ce-1 ascu ltam .

T o a tă p lă cerea m ea, la vân ă toa re , este num ai a tât că după ce am lo v it ... să pun m âna pe vân a t ş’ apo i p o t să-l arunc. Nu carn ea vân atu lu i sau p ie le a m i-i ţin ta, e i m u lţu m irea su fletu lu i că g lo n ţu l nu rai-a dat greş.

Ia t ’ o porn ire a om u lu i spre d istru ­gere ... spre n im ic irea unor fiiin ţi n e v in o ­va te , num ai spre a-şi sa tis face un capric iu a lui... o pasiune dău nătoare !

P rin v in e le boeru lu i p o v e s t ito r pe sem ne to t m ai cu rgea sân ge le unor v rem i opuse... şi gându l îm i fu g i la a ce le tira-

z ică m ilita ră a cân ta t un m arş funebru , ia r com pan ia so ld a ţilo r baca lau rea ţi au da t onoru rile .

*

A p roap e în aceiaş zi A cad em ia R o ­m ână a p ierdu t doi m em bri ai săi în sec ­ţiunea lite ra ră , odată cu H aşdeu pe lo s if Vu lcan .

P a tru zec i de ani p r in tr ’o m uncă con - s tau tă şi fă ră p re g e t Vu lcan a condus »Familia« re v is ta m u lt c it ită până în t im ­pul din urm ă şi aproape s in gu ra re v is tă lite ra ră pe v rem u ri pen tru in te lig in ţa din A rd ea l. In t in e re ţe a scris lite ra tu ră , a scr is p iese de tea tru ca ri s’au fo lo s it m u lt în A rd ea l, ia r la b ă trân eţe a fo s t în fru n ­tea »Societăţii pentru fond de teatru<.

F ie - ie ţă rân a uşoară şi m em oria b ine cu vân ta tă !

M .

Activitatea în afară de şcoală.M in istru l d e cu lte a l R o m â n ie i Sp iru

Haret a ad resa t z ile le a ces te o nouă c ir­cu la ră im p ortan tă în vă ţă to r ilo r şi p ro fe s o ­r ilo r din R om ân ia , în ca re vo rb e ş te pe la rg despre m arile da to r in ţe ce le au aceşti lu m in ă tori ai p oporu lu i fa ţă de ţă răn im ea rom ână a tâ t de m u lt în ce rca tă îo urm a ră scoa le lo r din p r im ăva ra trecu tă . D in acest im p ortan t c ircu la r rep rodu cem u rm ă­toa re le p ă r ţ i :

L u m in a r e a p o p o r u lu i .

Să re luăm dar cu p u teri în o ite m unca noastră cea bună pen tru lu m in area p o p o ­ru lu i şi pen tru a ju ta rea lu i în lu p ta p en ­tru ex is ten ţă . Să fac9m să în tre , d e s’ ar pu tea, to ţ i ţă ran ii în b ăn c ile popu la re , să d e zvo ltă m cu în ţe lep c iu n e to v ă ră ş iile să­teşti, să stâ rp im pe sam sarii şi p e căm ă­tarii de prin sate, să um plem b ise r ic ile de cred in c ioş i, să popu lăm şco lile , să ch em ăm şi pe c e i vâ rs tn ic i la lum ină, să a ju tăm pe cop ii că rora sărăcia le este p ied ecă ca să vină la şcoa lă , s& în vă ţăm pe ţăran i ş i cop ii lo r sâ lu cre ze m a i b iu e păm ân tu l, să-i în vă ţă m a se în g r ij i m a i b in e de să ­n ă ta tea lo r trupească şi su fle tească , să le v in d ecă m su fletu l de o tra va urei şi a n e­în c red er ii şi să ie dăm în sch im b c r e ­dinţa, ca prin m uncă c in stită , p rin stă ­ru in ţă cum păta tă , prin în ţe lep c iu n e şi prin răbdare se a ju n g e la o r ice .

A c ţ iu n ea aceasta treb u ie să ne u nea ­scă la un lo c pe to ţ i ace ia , cari în tr ’un f e l o a reca re suntem ch em a ţi a lu m in a p e oam en i. C e le în tâ m p la te treb u e să c o n ­v in g ă p e to ţ i, cari au răspundere de su­fle te , că nu mai este perm is n im ănui să stea sp ec ta to r pasiv la m unca a ltora . Să nu lăsăm toa tă g reu ta tea num ai p e unii, ci cu to ţ i i , m ari şi m ici, d e la sa te şi d e la oraşe, să ne dăm sprijin unii a ltora . C e ea ce au pu tu t să fa că în vă ţă to r ii d e la sa te în a ceşti ani din urm ă arată , câ t de m u lt se v a pu tea fa c e atunoi când e i v o r f i sp r ijin iţi, s fă tu iţi, apăraţi şi d e în vă ţă to r ii d e la oraşe. E s te a ici, îu corpu l d idactic , o fo r ţă enorm ă, ca re sin gu ră oa şi n ic i una a lta poa te să ris ipească în tu n erecu l în ca re za ce a tâ ta lu m e şi să-i c r e e z e o con ş tiin ţă om en ească . F i- v a c in e -va , ca re în urm a du reroasei e x p e r ie n ţe re cen te v a m ai a v ea tristu l eg o ism de a nu pune um ăru l a lă tu ri cu to va ră ş ii lu i de apo-

| s to la t ?

1________D ar so lid a r ita tea aceasta treb u ie să

puri g r e le , prin cari a t re c u t „ ţă ră n im e a " noastră... atunci când co con aş ii b oeru lu i s tăpân ilo r fă ceau m are haz, când g lo n ţu l le răsturna cop iii ro b ilo r su iţi p rin pom i.

T r is te v r e m u r i !...

N o a p tea fiin d în a in ta tă p le c a i d e la curte.

A fa ră , v r e m e a se m ai în sen inase. C â te va s te le îşi trem urau lum ina în sc lip iri au rii — og lindându -se în fu lg ii om ătu lu i în gh eţa t. C ase le durm eau duse în cu lcuşu l lo r de om ăt.

L a hanul din v a le — cu och ii roşi de lum ină — se auzeau vo rb e .

E rau vân ă to rii îo tâ rz ia ţ i — ce în că se în că lz .au — la că ldura o a le i de v in — ce le -o dăduse boeru l c e l bă trân .

T. Popovici— Griviţa.

Cei mai numeroşi profesori şi medici îl prescrintţilniecontra morburilor de plumâni, catar, tuse măgărăscă, scrofule şi influenţă. ----------- fSe vg fe r iţ i de im ita ţie , de a ceea se se ce ră : Pachetarea originală „Roche* 99 Rochea

V . H o f f m o n n - L i i R o c h e f ' o . B â t e i H elveţia (S ch w e itz ).

[Se capătă cu prescriere medical^

in farmacii, S t ic la 4 c o r .

Pagina 6.Nr. 192.— 1907. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

unească la un lo c nu num ai p e În v ă ţă ­tori, dar p e to ţ i a ce ia ca ri în tr 'u n fe l o a re ­ca re p o t con tr ib u i la re a liza re a scopu lu i acţiun ii în vă ţă to re ş t i.

D a t o r i a p r e o ţ i l o r ş i a u t o r i t ă ţ i l o r .

In p rim a lin ie sunt p reo ţii. A tâ t prin ch em a rea lo r, c â t şi prin ascenden tu l pe oare-1 au asupra poporu lu i d e la ţară, p re ­o ţ i i t reb u e să partic ip e în cea m ai la rg ă m fisa ră p o s ib ilă la lu cra rea noastră. D e a c e e a e i treb u e asociaţi la dânsa p re tu ­tinden i. C ircu larele n oas tre an ter ioa re în a cea s tă privin ţă d obân d esc acum o nouă însem nătate, în urm a e v e n im e n te lo r cari au doved it, şi p re o ţ ilo r şi în vă ţă to r ilo r , c â t de m u lt treb u e ca a c ţiu n ea lo r să fie n edesp ărţită .

D e asem enea treb u e oa prin to a te m ij lo a c e le p os ib ile să fie a trase şi in te ­resa te la m işcarea noastră to a te a u to r ită ­ţ i le l o c a l e : adm in istraţia , p rim aru l, m e d i­cu l e tc . N u treb u e să în tre în m in tea cu iva că o eea -c e se în trep r in d e e s te ap an ag iu l unu ia sau a ltu ia . T r e b u e ca fie c a re să în ­ţe le a g ă , oă es te v o rb a d e o a c ţiu n e la c a re sunt da tori să ia p a rte to ţ i ace i, ca ri Îş i dau sam ă d e rostu l lu c ru r ilo r ; şi dacă m ă a d re se z în sp ec ia l dăsoă liraei, este nu­m ai p en tru eă cu dânsa sunt ch em at să v o rb e s c şi p en tru -că în lu c ra rea aceasta e a es te în p o z iţ ie d e a fa c e u n e le ser- v ic i i , m a i b in e d ecâ t le -a r pu tea fa c e a lţ ii.

In fin e v a trebu i ca toţi, şi m ai cu seam ă în v ă ţă to r ii să lu c re ze pen tru a p o ­t o l i p reven ţiu n ile , pe ca ri fă ră d rep ta te le au în că unii con tra lor. F ă ră în do ia lă , •dreptatea a în cep u t d e ja să iasă la iv e a lă , ş i fo a rte m u lţi oam en i, cari şi-au dat seam ă ■de rostu l acţiunei în v ă ţă to r ilo r d in t im ­p u r ile din urm ă, ştiu să o p reţu iască , p re ­cu m m erită . D ar din v o rb e le re le to td e a ­una răm âne c eva , dacă nu-şi dă c in eva o s te n e a la de a le d o v ed i n e tem e in ic ia .

D e ja re zu lta te le g roa zn ice , la cari a dus s ta rea d e ign o ra n ţă a ţărăniraei, au d es ch is och ii m u lto ra din aceia , cari erau p o a te ten ta ţ i a o con s id era ca un bine. P e c e i câ ţ i-va p e cari n ic i în urm a a ce ­ste i e sp e r ien ţe nu-şi v o r fi dând seam ă d e sensul le c ţ iu n e i de astă p rim ăvară , tre ­bu e să renu n ţăm la speran ţa de a-i m ai pu tea s coa te din ră tă c ire a lor. V o m m erg e dar în a in te şi fă ră dânşii. C e i mai m u lţi însă v o r fi a u x ilia r i p u te rn ic i şi p reţioş i, d a că v o m şti să-i c o n v in g em , câ t de n e ­c esa ră şi de p a tr io tică este aoţiu n ea noastră .

C â t e v a s f a t u r i .

A c ţ iu n e a aceasta , ca să reuşească , t r e b u e să fie prudentă, s tă ru itoa te , n e p r i­p ită şi p o tr iv ită cu m ijlo a c e le de oari d ispun e.

R eooraand ou stăru in ţă tu tu ror să nu în trep r in d ă m ai m u lte lu cru ri de odată , şi nu lucruri m ai presus de p u te r ile lor. R ecom an d a ţia aceasta , p e c s r e am m ai fă cu t ’o în rep e ţite rânduri, are m ereu n e ­v o ie să fie ream in tită , pen tru că p rea a d ese -o r i am vă zu t că unii nu ştiu să-şi p ro p o r ţ io n e ze în trep r in d e r ile cu p u te r ile lo r . A ra v ă zu t a s t fe l în jgh eb ân d u -se t o ­varăşii fă ră n ici un cap ita l, pen tru cu m ­părare sau arân dare de păm ânt. C ân d lu ­c rea ză o in eva cu a tâ ta uşurin ţă, fa c e n u ­m a i rău, pen tru -că d eş teap tă sp e ran ţe cari nu se po t rea liza . M ai b in e d ecâ t să lu ­c r e z e aşa, este să nu lu c re ze d e loc.

N u treb u e in te rp r in s n im ic fă ră a se « tu d ia b in e şi a se lua to a te raăsur le pen tru a se a s igu ra succesu l. O în trep r in ­dere , ca re nu reuşeşte, es te un rău nu nu ­m ai pentru dânsa, da r p en tru to ţ i a ce ia ca r i au v ă zu t n esu ccesu l şi s’au d escu ­ra ja t d in cauza lu i.

A c ţ i u n e a c o r p u l u i d i d a c t i c .

D ar m a i presus de to a te , treb u e ca n im en i să nu p iardă un m om en t din v e d ere că acţiu nea corpu lu i d id a c tic treb u e îna in te de to a te să a ibă scopu l de a aduce a rm on ia ş i buna în ţe le g e r e în tre to ţ i ce i cari tră ieso în această ţară . A r fi nu ilu ­zoriu , ci c r im in a l de a se c red e că gra* v e le p rob lem e, cari se a g ită , treb u e des- le g a te contra u nora sau a lto ra . D es le ga - rea p rob lem e lo r s o c ia le a re de soop de a •ae găsi terenu l de în ţe le g e r e ca re să c o n ­c i l ie z e cât m ai b in e to a te in te re s e le şi c a r e să perm ită tu tu ror su pu şilo r u nei ţări să tră iască în pace unii lâ n g ă a lţ ii. D a că nu ar f i aşa, ar fi in u til a se în locu i o n e ­d re p ta te prin altă n ed rep ta te , p erp etu ân - du-se o s tare de n esigu ran ţă , ca re es te ce l m ai m are perico l socia l. D a r ţa ra noastră es te destu l de m are şi b o ga tă ca să fie lo c în tr ’ânsa pen tru toa tă lu m ea şi de aceea su n tem conv in ş i că tărâm u l de în ţe le g e r e cu oa reca re bu năvo in ţă se p oa te găsi. C o n v in g e re a aoeasta este de da tor ia noastră să fa c em ce pu tem pentru a o fa c e să pă iru n ză în su fletu l tu tu ror.

Şi ca să în ch e iu cu o u ltim ă r e c o ­

m andare, să ne s ilim ca în a c ţiu n ea n o a ­stră să fim m ereu în bună în ţe le g e r e , d is­c ip lin a ţi, un iţi în gându l com un de a fi fo lo s ito r i ţă re i şi neam u lu i şi de a nu ne da îu apo i în fa ţa n ici unei g reu tă ţi. A p o s ­to la tu l a cesta n e v a fa c e dem ni de re cu ­n oştin ţa ţă re i şi a u rm aş ilor noştri.

Despărţământul Cluj arAsociâtlunif.A m p u b lica t în num ăru l trecu t p op o ra l p e la rg decursu l adunării d e la D ezm ir a despărţăm ân tu lu i C lu j al A s o c ia ţ iu n e i ; D in c e le com u n ica te rezu ltă , că d irec to ru l de pănă acum a) a cestu i d espărţăm ân t n’a m ai v o i t să fie rea les la adunarea din ÎS A u gu s t, c i a stăru it d im preu nă ou a lţi m em b rii ai b iu rou lu i de pănă acum , să se a le a g ă In com ite tu l despărţăm ântu lu i, mai a les oam en i de la ţară in co lo r i.

D -l Dr. A m o s F rân cu a d em is ion a t din fu n cţiu n ea de d irec to r d e ja în şed in ­ţa com ite tu lu i despărţăm ântu lu i d e la 11 A u g u s t a. c. E s te dar cu to tu l n e în te m e ­ia tă şi fa lsă fa im a ce a fo s t lă ţ ită de une­le z ia re , că d-l F rân cu ar f i fo s t d e lă tu - ra t d e op in ia pub lică . A d e v ă ru l e s te că s’a retras de bună v o e şi în a in tea adunării g e n e ra le . In ce p r iv e ş te a c t iv ita te a sa în t im p de 3 ani ca d ire c to ra t despărţăm ân tu lu i p oa te s e rv i ca ilu stra re a e i adresa, ce a p rim it ’o d-l F râncu d e la com ite tu l c e n ­tra l al A so c ia ţiu n ii. R ăz irn a ţi pe p rinci- c ip iu l d rep t şi săn ătos : Suum cuique (să i se dea fiecă ru ia ce i-se cu v in e ) n e g ră ­b im a da lo c a d rese i d esp re ca re v o r b im :

Dela Âjsociaţiuneapentru literatura română şi cultura poporului român.

Nr. 831— 1907.

S i b i i u , 3 S e p te m v r ie 1907.

D o m n ie i S a le dom nu lu i

Dr. Amos Frâncu, a d vo ca tC l u j .

A v e m on oa rea a V ă în cu noştiin ţa că com ite tu l cen tra l, în şed in ţa sa ţinu tă la 24— 26 A u g u s t a. c., a lu a t a c t cu p ă re re de rău de d im isia D -V o a s tre din postu l de d ire c to r al despărţăm ân tu lu i C lu j a l A s o ­c ia ţiun ii. In n u m ele c o m ite tu lu i c en tra l V ă aduce ce le m ai a fe c to a se m u lţum iri pen tru a c t iv ita te a d es vo lta tă T n curs de do i ani şi ju m ă ta te , ca d ire c to r al d espă r­ţăm ântu lu i, şi sperăm că şi in v iito r v e - ţ i răm ân ea un sp r ijin ito r d e v o ta t a l in te re * s e lo r A so c ia ţiu n ii.

P r im iţi, V ă ru găm , as igu rarea d eo se ­b ite i n oastre co n s id e ra ţiu n i.

Şuluţiu m. p . O c t. lâslăuan m . p.prezident. secretar.

Dela fraţii din America.Sfinţirea steagurilor societăţilor » Carmen

Sylva* şi » Luceafărul« .In 28 A u g u s t n. s’a fă cu t în C le v e ­

land cu m a re so lem n ita te s fin ţ irea s tea ­g u r ilo r s o c ie tă ţ ilo r »C a rm en S y lv a « şi »L u c ea fă ru l«.

L a ceasu rile 10 a. m. — scr ie »R o ­m ân u l« — a p o rn it un fru m os com vo i dela case le p reşed in te lu i ai a ces to r soc ie tă ţi, în fru n te cu două m uzici, cu banderiu de ro ş io r i că lări, cu d rap e le le s o c ie tă ţ ilo r su­ro r i, cu rep re zen ta n ţii a ce lo r soc ie tă ţi, spre b ise rica rom ân ească S fân ta E lena, unde p ă r in te le Dr. E pam inonda Lucaciu a în ­d ep lin it cu deoseb ită so lem n ita te actu l s fin ţir ii d rap e le lo r , fiind naşi la s tea gu l rom ân esc D -l N ico la e Topâ rcean u cu D-na Topârcean u , ia r la c e l e n g le z D -l d ire c to r de b a n c ă : L. H o ra ce Y o n s cu D -na S tă- nescu, dând naşii câ te 50 dolJari, ia r s te ­g a r ii câ te 15 do lla ri. S te ga r ii au fo s t D -n ii V as iie V in ţ şi N ic. Baca.

A ju n gân d com vo iu l la b iserică im ed ia t s’a să vâ rş it s fin ţirea s tea gu r ilo r , după aceia D-l p reşed in te V . P. S tănescu m u lţăm eşte n aş ilo r şi s te ga r ilo r , cari iau Sn p r im ire s tea gu r ile . D I pă rin te E. Lucaciu a ra tă în tr ’o frum oasă v o rb ir e în sem n ă ta tea z ile i, apoi publicu l adunat iese pe locu l lib e r din fa ţa b iserice i, unde D -l V as ile E. M o l­dovan ţ in e un discurs ocaziona l, ca re e ascu lta t de to ţ i ce i de fa ţă cu m u ltă în ­su fleţire .

T erm in ându -se fe s t iv ita te a pub licu l num eros, fo rm ân d un c o rte g iu im p u n ă to r şi având în fru n te m uzic ile , ca ri cântau »D eş tea p tâ -te R o m â n e « şi a lte m arşuri, s’a în d rep ta t spre hală, unde a vea să se ţină banchetu l. O deoseb ită c in ste s ’a fă cu t R o ­m ân ilo r prin faptu l, că ed ific iu l p rim ărie i a fo s t îm p odob it cu s teagu ri din p r ileg iu l se rbă rii s fin ţire i.

B anchetu l a decurs în cea m ai bună ord in e , rostin du -se în su fle ţite discursuri. P r im u l to a s t Ta ţin u t d-l A . G erm an i de D răguşiu , în on oa rea pă rin te lu i D r. E. Lu- caciu şi a d - lo r V. E. M o ldovan şi G. Bar-

bul. Rând pe rând au u rm at apoi la cu ­vâ n t rep rezen ta n ţii s o c ie tă ţ ilo r m ari şi a n u m e :

»C a rp a tin a «, d-l G herasim Bota. C le ­ve land O., Soc. »U lp ia T ra ia n ă «, E r ie Pa. prin d-l loan Schitea., »U n ir e a « , E r ie Pa. d -l Geo. Lugoşian , »T ra n s y lv a n ia «, So. Sha­ron , d l Ilie M ilca. »T r a ia n « , Canton O. d l N ic .. M o ldovan . »U n ire a R o m â n ă «, Y o u n g ­s tow n O. d-l S im ion Lu pşia şi N ic . Tecuş ian . »R o ş io ru l« , C leve land , d -l G. Soiu . »A r d e ­lea n a «, A llia n ce O. d-l M o ise M e teş i u. »H o r ia , C loşca şi C r işan «, Z an esz ille O., d-nu l G. M arhao. »D a c ia T ra ia n ă «, N e w a rk O., d-l G eo rg e Forsea . »A rd e le a n a « , Illa sco M o, I. V . M afte iu . »P a tr ia R o m â n ă «, p rin d-l S tănescu din Lo ra in O. »S tea u a R o m â n ă «. Ind iapo lis Ind. » în v ie r e a « M artin s F e r r y O.

F ru m oasa serb a re s ’a te rm in a t în cea m ai bună ord in e.

*

M are le z ia r en g lezesc de a ici *The Cleveland Leader € a scris un a rtico l fo a r te fru m os desp re R om ân ii d in A m er ica din p r ile ju l serbă rii s fin ţire i de s tea gu ri, spu­nând că R om ân ii sunt h a rn ic i şi c in stiţi, şi laudă în su fle ţirea cu ca re au p r im it R o ­m ân ii p e nou l lo r r e a c t o r d -l V as iie E. M o ldovan . A c e s t z ia r publică t o t oda tă şi fo to g ra fia d-sale, îm preu n ă cu a d -lu i Ga- v r il Barbul.

C o n v o c a r e .

O n ora ţii m em b rii a i Desp. Agnita al »A s o c ia ţ iu n e i« cum şi to ţ i s p r ijin ito r ii a- cestu i aşezăm ân t sun t in v ita ţ i p r in aceasta la adunarea generală ce se va ţ in e a la 8 (2 1 ) Sept. a. c. după serv ic iu l b ise ricesc In com u na Bendorf.

Ordinea de z i :

1. D esch iderea adunării.2. C on stitu irea b irou lu i.3. R ap o rtu l com ite tu lu i şi a l cassa-

ru lu i.4. A le g e r e a com is iu n ilo r pen tru cen ­

zu ra rea ra p o a r te lo r ş i în scr ie rea de m em bri.

5. D ize rta ţiu n i.6. A le g e r e a com itetu lu i.7. E ven tu a le p ropu neri.8. în ch id erea adunării.

Fofeldea, 28 A u g . 1907.N. P. Petresou, /. A/ecsandri,

director. secretar.

U L T IM E Ş T IR I.Târgu-Murăşului 12 Sept. C o n g re ga ţia

com ita ten să de e r i ş i de a z i a fo s t cum nu se p oa te m ai tu rbu len tă . C e le două p a rtid e a is fiişpanulu i U grón ju n . ş i aşa num itu l partid au ton om ist, sau, cum îi z ic fo ile kossu th iste , al » t r a b a n ţ i lo r « , s’au în căera t aşa de ta re , în câ t erau p’aci să se bată. P ro to n o taru l E rősdy , ca re a fo s t suspendat p rin ord inu l m in istru lu i d e in ­te rn e , n’a v o it să se d ep ă rte ze d in post. F işpanu l U g rón G. jun . a n um it a tunci în c o n g reg a ţie în tr e s tr ig ă te le de »A b z u g « a le o p o z iţ ie i în lo cu l lu i pe R e ich e r A lad á r. V iceşpanu l N a g y J ó zs e f n ’a v o it să-l r e ­cunoască pe acesta zicând , că num irea lu i e nelega lă . Ş ed in ţa a fo s t m ai de m u lte o r i în treru p tă , şi în u rm ă am ân ată pe ziua de eri, când în tr e p ro te s tă r ile o p o z iţ ie i fişpanu) a c e t it o rd in u l prin ca re se sus- pendează din post şi v icespanu l N a gy . — A ia ltă e r i sa ra g u ve rn a m en ta lii au a- ra n ja t fişpanului un conduct d í to r ţe , pa ca re con tra r ii au v o it să-l zădărn icească . E m are ir ita ţiu n ea în T â rg u M ureşu lu i, o- raşu l e plin de gen darm i, cari au fo s t puşi pa ză ş i în loca lu l unde s ’a ţin u t c o n g re ­gaţia . M iliţ ia e con s igu a tă în câsărm i.

Budapesta, 12 Septemvrie. „Bu­dapesti Napló“ anunţă că consiliul de miniştrii a hotărât să facă memora­bilă ziua de 10 Octomvrie. Ministrul de interne şi cel de justiţie au fost invitaţi a-şi pune în mişcare forţele armate în contra socialiştilor. „Buda­pesti Napló“ continuă ap o i: Trebue constatat că guvernul şi presa coalisată să tem de demonstraţia plănuită de social-democraţi pe ziua de 10 Oc­tomvrie. Ziarele coaliţiei vorbesc cu seriositate de acţiunea muncitorimei şi guvernul s ’a ocupat eri în mod oficial de ea în conzilinl de miniştrii şi a luat măsuri ca pacinica demon­straţie plănuită să fie schimbată într’o luptă sângeroasă. „Budapesti Napló“ termină : „ziua va fi deci memorabilă. E vorba pentru cine, pentru guvern sau pentru muncitorime?“

Budapesta. 12 Sept. In oraşu l O răştie s’a d escop erit o lipsă de 700.000 co roane

sustraşi în t im p de 20 ani de că trâ casie­ru l com unal M o r itz Schu lier. In cou tra ca­sieru lu i d ispăru t s ’a da t un m andat d e u rm ărire .

Sofia. 12 Sept. E r i a sos it aci, ven in d din O desa prin V arn a , o depu ta ţiu ne m ili­ta ră rusă a com b a tan ţilo r d in 1877, com ­pusă din m ilita r i aparţinând tu tu ro r g r a ­de lo r, sp re a asista la in au gu ra rea m on u ­m entu lu i Ţ a ru lu i l ib e ra to r şi la s e rb ă r ile da te cu această ocaziune. P r im ire a ce li s’ a fă cu t a fo s t en tu ziastă . După am iazi, p rin ­c ip e le B 'erdinand a p r im it d e le ga ţii d ep u - ta ţiu n e i ru se şi pe re p re zen ta n ţii d ip lom a­t ic i s tră in i cu so ţ iile lo r, m in iş tr ii cu n e ­v es te le lo r , com ite tu l de o rga n iza re a l m o ­num entu lu i, b irou r ile d ife r ite lo r s o c ie tă ţ i de b in e facere şi cu ltu ra le . Seara s ’a d a t un m are p rân z de 160 tacâm uri, la pa la t.

Anunţ.Cursurile »Şcoalei pentru economia şi

industria de c a sa « , susţinută de »R eu n iu ­nea fe m e ilo r rom ân e din S ib iiu «, se în cep la 15 S ep tem vrie n. In stru cţiu n ea secţiu n ii econ om ice cuprinde : a) în vă ţăm ân t p rac- t î# : p regă tirea bu cate lo r, con serva rea poa­m e lo r şi legu m elo r, spă la tu l şi că lca tu l ru fe lo r , con fec ţion a rea ru fe lo r e tc .; b) în ­vă ţăm ân t te o re t ic : econ om ia de casă, con ­tab ilita tea etc. In stru cţiu n ea secţiu n ii in ­du stria le cuprinde : cusut, c ro it îm p le t it cu m aşina, to rs şi ţesu t!

In fo rm a ţiu n i se po t p rim i dela d om n - n işoara A lex a n d r in a Ţ eran u , Sibiiu , S tra d a B a ie r nr. 1.

Comitetul » Reuniunii femeilor române din Sibiiu« .

B i b l i o g r a f i e .In T ip o g ra fia „C a rm en “ d in C lu j a apă­

ru t pa rtea a I V d in „ P r e d ic i sau în v ă ţă ­

t u r i “ la toa te D u m in ec ile şi S ă rb ă to r ile a-

nului cu lese de Petru Maior de Dicio-Sân- Martin. E d ita te acum prim a dată de D r .

Elie Dâianu. P re ţu l 1 koroană. T o a te pa ­

tru părţile se p o t p rocu ra şi p rin L ib ră r ia

A . M areşianu.

Religiositatea poporului român.Viaţa pământească, în general

zis, este o vale a plângeri ale cărei margini rămân nevăzute şi neştiute din partea muritorilor. Scopul cel mai suprem al omului pe acest pământ e fericirea, după care atâta aleargă sufletele însetate.

Religiunea creştină a fost bu­sola vieţii noastre pământeşti, ea a fost farul luminător, care a ţinut deapururea aprinse făcliile minţilor omeneşti. Religiunea creştină înalţă pe om până la Dumnezeu, iar juda- ismul şi pagânismul pogoară pe Dumnezeu până la sine.

Fructele religiunii creştine sa văd în toate instituţiunile noastre sociale, în legislaţiuni, in moravuri, în ştiinţe * şi arte. A fost un timp, când omul nu cunoştea virtutea cre­dinţei, a nădejdei şi a dragostei că- tră Dumnezeu, virtutea umilinţei şi a îndurării cătră aproapele, a lăpă- dării de sine şi a supunerii la voia lui Dumnezeu. Virtuţi, cari au împo­dobit în totdeauna şi împodobesc şi astăzi pământul, cu atâtea fapte no­bile şi frumoasă, dar cari atunci n’a- veau nici numele lor.

Tocmai aceste fapte marcante întărite de istorie mă fac să-mi arunc privirile pe o clipa asupra poporului din comuna Răhău aflătoare lângă orăşelul Sebeşul-săsesc. Poporul, în general zis, este evlavios şi ţine mult la datinile strămoşeşti, sentimentul religios domină în toate lucrările lor* Alipirea faţă de biserică ,se mani­festă în mod vădit prin cercetarea regulată a sfintei biserici.

O dovadă vie este aceasta, că din timpurile cele mai vechi comuna Răhău a avut în mijlocul .său preoţi vrednici şi sfetnici buni ai răspân­dirii culturii religioase, cari săminţe au prins şi în inimile credincioşilor de azi.

Pagina 6. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 192.— 1907.

Sentimentul de iubire şi jertfirş a ridicat mai în anii trecuţi o şcoală cum numai rar se pot vedea prin Arhidieceză, un edificiu care se înalţă falnic în mijlocul comunei, peste ce­lelalte clădiri, la care far luminător aleargă cu osârdie tinerimea şcolară, spre a gusta din roadele binefăcă­toare.

Actualul preot Nieoîae Cărpinişan,

o inimă caldă românească, tinde a străbate adânc în sufletul poporului — fixându-şi ca ţântă ridicarea popo­rului pe treapta cea mai înaltă posi­bilă, culturală, socială, economică.

îmi este proaspăt în memorie momentul, când într’una din Dumi­neci părintele Cărpinişan păşeşte în mijlocul bisericii, cetind poperenilor dintr’o carte scrisă de un individ străin de neamul nostru, în care se zicea cam următoarele: „ocupaţia po­porului român încă şi astăzi e ciobăni- iul, hrana lui principală e mămăliga, lo­cuinţa lui e o colibă acoperită cu pai Aşa zicea autorul acelei cărţi, la cari mai erau adăogate acolo încă şi alte scrintituri de felul sus arătat, în urma cărora parohul cetitor zise cu voce tremurândă parochienilor săi: „veniţi cu toţii să ne adăpâm la isvorul ştiinţii, să ne luminăm minţile şi să ne îndepăr­tăm dela noi această pată ruşincasâu.

De aceea gândul meu în această clipă să îndreaptă cătră preoţime. Ea a fost cheagul societăţii pe care am avut’o în trecut, şi ea este me­nită a începe lupta de regenerare şi acum, ca să poată deveni cheag şi al societăţii moderne. Preotul e doar reprezentantul Dumnezeirii pe pă­mânt. Pe urma lui trebue să răsară virtuţile, şi mai ales pacea şi bună- voirea, atât de preamărită şi de cân­tările bişericei noastre. Nobilă mi­siune! O astfel de preoţime cu drept cuvânt merită apoi epitetul de „pă­rinte al poporul uiu.

Şi dacă în poporenii comunei din vorbă este pornit acest curent sănătos, pentru întruchiparea în mă­sură cât mai mare a sentimentului religios, moral — este a se mulţumi numai paroehului lor Nicolae Cărpi­nişan, despre care pot afirma nu în chip temerar, că poate ji un îndreptă­tor al cugetelor preoţilor din acele părţi.

...Religiunea creştină îndreaptă conştiinţa publică, aduce în lume un aer curat şi sănătos, care influin- ţesză în mod minunat asupra socie­tăţii omeneşti.

Un fost Răhcvean.

Creşterea raţională a viţeilor.A lă p ta r e a m ix tă şi a r t if ic ia lă .

Sub numele de alăptare nfixtă şi artificială se înţeleg toate siste­mele, în care viţelul nu mai suge lapte direct din uger, ci i se admi­nistrează hrana de-o parte, fie lapte <urat sau amestecat, fie ori ce alte substanţe alimentare simple sau com­binate. Alăptarea mixtă propriu zisă constă în a da viţelului lapte dela ma­ma sa într’un vas special, la ore fixe şi regulate, de trei, patru sau cinci ori pe zi. C u d \ însă în cele mai multe < azuri se găsesc 2, 8 sau mai multe vaci cu viţei, mai ales în exploata- tiunile mari, unde laptele de calităţi diferite se amestecă în momentul mulgerei, şi cum pe de altă parte ar trebui să se combine lapte curat cu lapte smântânit sau cu alte ma­terii alimentare, ar fi prea greu a hotărî limitele precíze la atâtea me­tode care se succed unele pe altele ş a Je da numiri speciale; de aceea pentru toate la un loc s’a admis de­numirea comună, alăptarea mixtă şi artificială.

In genere viţeii se pot hrăni, fie cu lapte curat, fie cu un ame­stec de lapte curat şi lapte smântâ­

nit, în care mai pot intra şi alte ali­mente sau ceaiuri, fie în sfârşit cu lapte artificial obţinut din turte, făi­nuri sau alte derivate industriale.

A lă p ta re a cu la p te cu ra t.

Punctul de plecare în ori ce alăp­tare mixtă şi artificială este de a învăţa viţelul să bea singur laptele dintr’un vas pregătit în acest scop. Iată cum se procedează: mai întâiu trebue a întră încetişor în boxa unde se gă­seşte viţelul şi a-1 trata cu osebită blândeţă, având vasul la îndemână, în care pentru primaoară nu trebue a se pune lapte mult. Ou mâna stângă i se apleacă treptat capul în jos, până când ajunge cu gura la lapte, avându*se grija de a nu i se cufunda şi nările, căci atunci n*ar putea nici să bea, nici să respire. Imediat se introduc în vas şi în gura viţelului două degete ale mânei drepte distanţate astfel* că prin acţiunea sugerei să se stabilească un curent de lapte asămânător cu acel al su­gerei naturale. îndată ce viţelul a prins gust de lapte şi suge degetele cu poită, să ia mâna stânga de pe cap şi se retrag pe nesimţite şi de­getele din gura lui, iar el va conti­nua a bea tot laptele ce era în vas. Cei mai mulţi viţei încep a bea re­gulat chiar din a doua zi, alţii din ziua a treia. Procedând cu răbdăre şi cu tact, viţeii cei mai îndărătnici tot vor începe a bea din ziua a patra.

Laptele, sau ori ce altă bău­tură l ’ar înlocui, trebue a se încălzi, potrivindu se o temperatură egală cu aceea a laptelui din uger (38—39 de grade). Mai cu seamă când e vorba de lapte, cel mai bun lucru este de a i-1 da imediat, ce s’a muls, având temperatura naturală. Băuturile reci pot fi vătămătoare. (V aurm a.)

Reuniuneaînvăţătorilor români gr. cat. tfin arehidieceză

De lângă Mureş, A u gu s t, 1907.

D espărţăm ântu l „R eg h m u l-sâ sesc “ şi-a ţin u t adunarea d e toam nă îu com una H «b ic (H e tb U k k ). P re zen ţi 4 paroch i, 19 în vă ţă to r i, absen ţi 7 în vă ţă to r i. N e -a r f i p lăcu t, ca raportu l g e n e ra l să am in tească cu num e pe paroch ii p a rtio ipă tor i la a d u ­narea despărţăm ântu lu i, oa aşa pub licu l să cunoască pe p a roch ii, cari să in te re ­sează de m ersul şi a vân tu l reun iunei n oa ­stre şi aşa să le poată după m e r it ap re ţia ze lu l lor.

L e c ţ ie p rac tică a ţinu t G h ed eon Hâ- dărean ean to r-în vă ţ& tor în lo ca lita te d es ­pre : „S ân tu l Ş te fan 1.“ A d z e r ta t A l e ­sandru R om an can to r-d ocen te în com una A b a fa ia d esp re : „ în sem n ă ta tea in s tru c ţiu n e i in tu it iv e “ şi A lesan d ru S igh işo rean ean tor- înv& ţător în com una Ie rn o t fa ia (R a tn o t fâja^) desp re te m a : „S a la r iza rea şi m unca noastră.

A d u n area de p rim ăvară s’a ţ in u t în com u na G h iheru l-superior. P r e z e n ţ i p ro to ­popu l d is tr ic tu lu i P . O D . A n to n M. P o p a paroch în Regh inu l-să9esc, 9 parochi, 19 în v ă ţă to r i ; absen ţi 7 în vă ţă to r i.

L e c ţ ie p rac tică a ţinu t A lest-n iru S ch ridon ca n to r- în vă ţă to r în lo ca l ta te despre „ A le g e r e a D oU ru lu i c e rcu a l" şi apo i a ţinu t exam en u l cu e le v i i şcoa le i lo ca le . T o t dâosu l a c e t it „M o n o g ra fia c o ­m unei C h ih eriu l-su per io r“ , ia r lu h u H â işan can to r-în v ftţâ to r în oorauna Ch iheriu l- o- fe r io r a c e t i t : „B io g ra fia re g re ta tu lu i de p ie m em o rie Ioan P o p R e te g a n u l" .

D espărţăm ân tu l „R egh tn u l-s& sesc“ es te unul, care a re d ir toa tă a roh id iecesa în lo cu l al I I I . m ai num eroşi m em brii fu n ­da tori. anum e s'au înscris până acum şi au s o lv it taxa de 40 cor. D n ii D r. A u - gustin C h eţan a d voca t, le r o te o Crişan pa- rooh în A b a fa ia , Dr. Io a n H arşa a d voca t, V a s iliu V . M untenescu paroch în S o lo văstru , Io s if P ope8cu d ire c to r e x e c u t iv al In s t i­tutu lu i de cred it şi econ om ii „M u reşan a “ , repausatu l P . U ilă can fo s t p ro top op al d?s- trifeoului R egh in u l-săsesc , S e v e r Barbu com p tab ilu l Institu tu lu i de cred it şi econ om ii „M u reşan a “ şi cu ra toru l p rim ar al b ise- r ic e i din R egh in u l-săsesc , D -na E len a P in - t ilie , D -l Dr. Ioan P opescu a d vo ca t şi n are p roprie tar, Io s if Ş ipoş m ăiestru tă- băcar şi p rop rie ta r, A r ito n P o p p ro top op actua l. A re 26 m em brii o rd in a r i,în tre cari şi coop era to ru l paroch ia l din C h iheriu l su per io r Iu liu G raraa şi 7 m em brii a ju tă ­

to r i. A adm in is tra t în deoursu l anu lu i e x p ira t oassei c en tra le a reun iu ne i din B laş ca ta x e d e la m em brii 244 cor.

D espărţăm ân tu l „R oş ia -m on ta n ă “ şi-a ţinut adunarea de toam n ă în op idu l A b ru d . P re z e n ţ i 8 pa rooh i şi 7 în vă ţă to r i.

L e c ţ ie p rac tică a ţinu t M arian Sas d esp re su b ieo tu l: „Ţ in u tu l A rd e a lu lu i“ . D ize rta ţ ie nu s’a ţiuut.

A d u n area de p r im ăva ră s’a ţinu t în op idu l A b ru d . P re z en ţ i 6 paroch i şi 6 În ­vă ţă to r i, absenţi 8 paroch i şi 4 în vă ţă to ri.

L e o ţ ie p ra c tică din p o m ă tit a ţinut V a s iliu C os tea în v ă ţă to r în lo ca lita te des­pre : „A ltu ir e a în crep â tu ră “ şi a d izerta t M arian Sas d esp re te m a : „G e v a despre edu ca ţia fe te lo r în ş co a le le n oastre po­p o ra le “ .

D espărţăm ân tu l R oş ie i-in on tane are un m em bru fu n d a to r în persoana O . D. Ioan S iinu pa roch în opidu l A b ru d , 19 m em b rii o rd inari în tre cari este şi p r o to ­popu l d is tr ic tua l Iu liu M ontan i paroch în Z la gn a , Ioan A g â rb ic e a n , Io s if A rieşan paroch în G ertege , Iz id o r Bu tnariu paroch în R oş ia -m ontană, A n d re iu C an drea p a ­roch îu Lu pşa , R om u l M arcu co op era to r în B istra , A lesan d ru Pap iu v. p ro top op on o ra r şi paroch în B istra, P e tru S im u pa roch în C âm pen i şi N ic o la u U n gu rean pa roch în M uşca. A adm in is tra t-în d ecu r­sul anu lu i e x p ira t ca ta xe de la m em brii o rd in a ri casse i cen tra le a reun iunei num ai 69 35 file r i. MureşanuL

Dare de seama şi multamire publică.L a p rodu cţiu n ea m u z ica lă - tea tra lă

a ra n ja tă d e t in e r im ea rom ân ă din S igh i- şoara-O ohalm şi ju r în fa v o rn l g im naziu lu i d in B rad, ca re a a vu t lo c la 28 A u g . st.n. în S igh işoa ra au b in e v o it a su p raso lv i u rm ă to r ii:

Dr. T o m a C orn ea adv. şi d ire c to r de ban că S igh işoa ra 10 cor., D e m e tr ie M o l- d o va n p ro to p op , S igh işoa ra 2*80 cor., G e o rg e T a fla n not. C riha lm a 2 ’40 cor., D -şoa re le B irto lon , T e o f i l R o şea paroch , U e lch iu , D em etr ie P u ic a paroch , B eşa câ te 2 cor., G eo rg e S im u p ro top op , E lisabe- to p o l 1.20 cor., V a s il ie T o ş a fu n cţion a r la d irecţiu nea fin . 1 cor., T ra ia n Suciu p ro f. B rad 80 bani, Io a n M a te ico fu n cţion . la d ir. finan . P a v e l C rişan câ te 40 ban i.

B i le te le şi le -au răscu m păra t: Br. K e m é n y B é lán é , S igh işoara 2 cor., Z a h a r ie G anea pa roch F e r h a z 2 cor., Io a n C an ea pa roch G a lam b fa iău 2 cor., G e o rg e S porn ic paroch , C oh a îm 1.60 cor., S a lam on K a t z oand. de n ot. 1 cor.

A u în tra t to ta l co r. 251.82 d in cari d e trăgân du -se spese le de 199.26 răm âne un v e n it cu rat d e co r. 52.06.. D in sutna aceasta s'a tr im is d irec ţiu n e i g im n a z ia le d in B ra d co r. 28-50, ea r cor. 23.56 s’a a lă tu ra t lâ n gă un fo n d d e ja ex is ten t p e n ­tru o b ină, a vâ n d în v e d e r e g reu tă ţ ile în tâm p in a te cu rid ica rea b in e i şi cu oca- z iu n ea aceasta .

Cu oca^ iunea p e tr e c e re i şi t o t în fa ­vo ru l g im n aziu lu i d in B rad am p r im it spre so rta re d e la d-şoara E u fros in a A g a p p ia Ş iandru din S igh işoara 2 tab lou ri ad m ira ­b ile , p ic ta te de dânsa, cari au adus suma de cor. 51.50, ca re sumă s’a şi tr im is g im ­naziu lu i din Brad. N e esp rim ăm că ld u roa ­se le m u lţăm ite pen tru je r t fa adusă pe a l­ta ru l g im n aziu lu i din B rad din pa rtea d -şoarei Ş iandru şi dorim ca şi p e v iito r to t cu ace la ş z e l şi d ra gos te să ne poată sp r ijin i in te re se le n oastre naţiona le .

P r im ească m arin im oşii su p raso lven ţi şi răscu m pără tori p recu m şi to ţ i b in e v o i­to r ii n oştri s in cerile noasti e m u lţăm ite.

Comitetul aranjator.MULTE Ş I DE TOATE.F ru m se ţea fe m e ilo r la d ife r ite p o p o a re .

In Ch ina şi în Japon ia fem eea e zisă fru m oasă dacă a re fa ţă la rgă , och ii m ic i, nasul cârn şi lat, p ic ioa re le câ t să poate de m ici, p ân tece le m are.

F em eea frum oasă , în A n g lia treb u e să a ibă p e liţa fină şi fo a r te albă, un ob raz m ai m u lt lu ngăreţ, un nas cam lung, och ii m ari, ta l a dreap tă , gâ tu l lung, u m erii la rg i.

T u rc ilo r le p lac fem e ile grase , ia r în P e rz ia , cea mai m are fru m se ţe treb u e să aibă n işte sp râncene cenuşii cari se unesc de-asupra rădăcin ei nasului. In unele ţă ri din India, spre a fi frum oasă , fem eea t r e ­bue să aibă d in ţii n eg r i şi păru l alb.

U n e le popoară d in A m er ic a şi din A z ia tu rcească, fo rm ează capul cop iilo r s trân gân du -le fru n tea şi ceafa ini re scânduri.

F ru m se ţea la Ita lien ce stă în a lb im ea fe ţe i şi a m ânH ; la Span io le och ii joacă cel mai m are ro l în frum seţe. F em e ile dela

m ează -z i sunt oacheşe, au ochii v ii şi lu * c ito ri, cu loare fe ţe i aprinsă.

In ţă r ile de m ează -n oap te m ai to a te fem e ile sunt bă la ie ş i de-o a lbea ţă s tră lu ­c itoa re , cum sun t bunăoară S ved eze le şi D aneze le .

F em e ii G erm ane îi p lace să fie pu ţin cam grasă . R u soa ica şi P o lon eza au un fe l de fru m se ţe m a i p o to lită , ca to a te fem e ile de o r ig in e slavă , şi oare-cum du ioasă, ceea -ce îi dă m u lt fa rm ec.

O landeza şi E lve ţian ă s’aprop ie d e t ipu l ge rm an , ia r P o r tu g e za de cel span iol.

*

Un p ro c e s in te resa n t de d esp ă rţ ire .

Un so ţ de 103 ani, tră ia fe r ic it cu g ra ţioa sa şi am ab ila sa n eves tică şi ea în vâ rs tă num ai de 87 ani. In tr ’o zi însă ce-t trăsn i prin cap uncbiaşu lui, că-şi părăsi lem eia . Curn era d a t naibei, e ra m are team a că s'a în d ră g it de alta. N eves tica lu i n em ân gă iab iiă şi neputând să în d u re s ta rea n esu fe r ită de a fi n ici m ărita tă n ic i n em ă rita tă a în cepu t p roces de d esp ă rţe ­n ie con tra n ecred inc iosu lu i bărbăţel. In ru - g a rea ei z ice că cere d espă rţirea pen tru a d e lă tu ra n epu tin ţe le , ce cad asupra u n e i fem e i m ărita te , in a fa ce r ile publice. T e po ­m eneş ti însă, câ adevăra tu l ei gând e s te , d e a a vea m âna s lobodă pen tru a o da unui nou adora tor. — D ra gos tea nu m oare l

Prop rietar: Dr. A u rel M u reşian u. Redactor respons. interim.: V icto r Branisee

Mii de Oameni S’au v in d eca t folosind* o d o fto r ie ce se num ără în tr e ce le m ai rem arcab ile din m ed ic ina m odernă » £ i - rolin Roche*. M u lţi b o ln av i de p lăm ân i au a fla t u şu rin ţă prin fo lo s irea c e S iro lîn R och e, a linând tuşea şi a lte ap ariţii a lo su fe r in ţe lo r de p lăm ân i. D e fap t nu ex is tă o d o fto r ie ca re să fie a tâ t de lăudată d e bo lnav i ca »S ir o lîn R o ch e «. Se capătă la fa rm ac ii pacheta t o rig ina l.

Tineri şi bătrâni d eo p o tr ivă lau dă crucea duplă e le c tro m agnetică , R. B. nr. 86967 a d-lu i A lb e r t M üller, a căru i e fe c t e n e în trecu t îndeoseb i la podagră , reum ă, astm ă, ischias, du reri de in im ă şi de s to ­mac, după cum se v ed e şi din n u m eroase le scr iso ri de recu noştin ţă , d in tre cari pub li­căm mai la va le două : »P re a s t im a te d -le M ü lle r ! T e r o g a-roi t r im ite un apara t R . B. nr. 86967. Totodată trebue să-mi e x ­prim rau lţăm ita pen tru in ven ţia d -ta le . K a locsa , 23 Sept. Cu stim ă K á lm án B en - cs ik «. — »S t im a te d -le M ü ller ! D eo a reee p rim u l ap a ra t tr im is a a vu t e fe c t m ira ­culos, t e r o g a-m i t r im ite cu re în to a rce rea poşte i încă unul. Cu s tim ă K es zte r J ó zse f. 1 Oct. — A să com anda de la d-l A lb e r t M ü ller, Budapesta V/28 V a d á sz u teza 34.Vindecarea deplinăa bólelor secrete.

Së nu p reg e te n im en i înfer’o o p ­ţiune a tâ t de g in ga şe a se p résen ta odată în persónfi, pentru ca eu a ju toru l in strum en telor specia le aduse d in sferekjă- tafce p o ţi a fla puctual loou l, eausa, răs­pândirea şi starea bó lé i, o r i câ t de adânc ar fi bóla în rădăcin ată în organ ism . P e basa, aceste i esam inărl p o ţi cu siguranţă a fia şi calea, p e care a ju n g i la v id eca rea râu lu i, oeea-oe fie-care o pó te face acasă fă ră d e a-şî îm p iedeca ooupaţiun ile. D éoà c in e-va nu pó te ven i în personă, atunci să-şi (fas­orié bóla ou deăm dnuutul şi după ee v a fi esam inată, v a p rim i desluşirile de lip să şi leaourile trebu ino ióse pe lâu gă ţ in e rea în cel m a i m are secret. In serisóre pune m aroă de rëspans. D upă în ch eerea eurei, scrisorile se ard séu ia cerere expresă se re tr im it.

U n astfe l de leou itor şi eu ră ţitor e institu tu l specia l al d-rului P a ló cz , m ed ic de sp ita l (B u dapesta V I I K e rep es i-ú t 1% unde ou bună vo in ţă şi con sc ien ţio s ita te capătă o ri c in e (bă rb at séu fem ee ) des lu ­şiri asupra v ie ţ i i seosuale, unde i-se cu­răţă sân ge le bo lnav, n erv ii i-se în tă resc , trupul în tre g se eliberéeà de bo iă şi sufle­tu l de ohinurl.

F ă ră conturbarea ocupaţiuu ilor (jil- n ice D r. P a ló c z v in d ecă de ani de (fii® siguranţă, repede şi d in fundam ent cu m e­todul séu propriu de v in deca re şi caşu rile oele m ai n eg lija te , b ó lé ié de beşioă, de ţeve , de testicu le , de şira sp inărei, de n erv i* arm ările onan ie i şi a le sifilisu lui, bó la a lbă* bó lé de sânge, d e p ie le şi tó té b ó lé ié ce se ţin de o rga n e le secsuale fem eese ï. P e n ­tru fem e i e sală d e aştep tare şi in tra re separată. C onsu lta ţiun ile le dă însuşi Dr«. P a ló c z de la 10 óre în . a. pănă la 6 ó re sóra (D u m in ecă pănă la 12 óre la am iacp)*

A d resa D r . P a ló c z , m ed io de sp ita l, Budapesta V I I , K erep es i-ú t 10.

N r. 19 2- G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 7.

Belt „T ip og ra f ia ş l L lb r f t r ia “A. MTOEŞIANtJ, Braşovse pot procura urmátórele cârti(La cărţile aici înşirate este a se mai adauga

pe lâng& portul postai arătat, încă 25 bani pentru recomandaţle.)

Becescu: „Ş te fa n cel m are“

Coafat: „D in v ia ţa ţărănească“

Coşbtic: »F ir e de to r t“ . . .„ „P oves tea unei coroane

de o ţe l“ . . . ■ . .„ „Saconfcala“ T rad u cere l i ­

beră după C a lidasa“„ „C ân tec de v i t e j ie “ . .

Oujbâ: „P o v e s t ir i din c o p ilă r ie “ Caragiali: „N o te şi sch iţe“Al. Florini: „P o v e ş t i popu lare“ Iosif: „ A fos t o d a tă “ . . . .S. Nădejde: „R o b ia B anu lu i“ .

„ „P a t im i“ . . . . Smara: „C orb u l cu pene de aur“ ■Speranţă: T ea tru sătesc „M irea sa “

» » n „C u rca n ii“» n j) L â n g ă P ă ­

m â n t“ ............................Tănâsescu: „T ea tru de şcoa lă “Slavici: „M a n ea “ .......................A. 0. Maiori „B ib lio teo a c o ­

p ii lo r “ v o i. I . şi I I . â Elena Farago: „V e rsu r i“ . . JBolcaş: „N ă v ă lir i barbare“ . .Ciocârlan: „T ra iu l nostru“ . . H. Petrescu: M ax im G ork i n u v e le “ dura: „ Ic o a n e “ . . , . .Stelian Rum : „F o ile to a n e “ Bârsan Z.i „R am u ri „ . . .Bontescu: „ E g o t t .......................Carmen Silva: „V a lu r i a lin a te“ Moruzi: „R u ş ii şi R om â n ii“ Râznovanul: „P opasu ri vână-

to re ş t i“ ............................lorga: „N e g o ţu l şi m eşteşugu l“

„ „B ib lio te c a sc r iito r ilo rT*Aim om K

Cor. —*50 „ 1*50„ 2-eo

« 1*50

5-— 1-—2-— 2*— 2*— 1-— 2-— 2— 2-50

■—•50 — 60

—•50 1*— 2*60

1-60 1*50 1-—1.50 1-— 1-20 1 — 2— 1-50 1-501.50

1-50 260

Gorun Ion: ........................................Oenlis: „P o v e s t ir i m o ra le pentaru

t in e r im e “ . . . . -Grigorovitza: „C h ip u r i şi g ra iu r i

d in B u co v in a “ . . .

1*60

1*50

2*60

379. S z.

lu m am . . . . .Bârsan: „V is u r i d e n o ro c “ . .

na 2-—

Negoescu: „F a b u le şi fabulişfci“ » 1-25Slavici: „V a t ră p ă răs ită “ . . n 2 - -

„ „D in b ă trân i“ . . . . 2-50Sandu Aldea: „D o u ă neam u ri* fl 1-50Raneiti: „E p ig ra m e “ . . . . » 1 5 0Mera: „D in lum ea basm elor“ . n 3.50Cioflec: „D oam n e a ju tăn e“ . . JSădoveanu: „M orm ân tu l unui

n 1.50

c o p il“ ............................. fi 2 ’—„ „ L a noi îa V iiş o a ră “ » 2 —

Urechia „ In B u oeo i“ . . . . K 1-50Dauş: „D oam n a Olfcea“ teatru » 1-—Alexandri: „ P o e s i i“ . . . .

„ „T ea tru vo i. I . I I .» 1.50

1)1. şi IV . â . . . . n 1*50„ „ P r o s ă “ opere com p l.“ » 1-50

Alexanărescu: „V e rsu r i şi p rosă “ 99 1.25Bolintineanu D.: „O p e re c o m p l.“ » 1*50Creangă: „O p e re c o m p le c te “ » 1*£0Eminescu: „L ite ra tu ra p op o ra lă “

„ „G en iu pustiu“ . . . „ „S cr ie r i p o lit ic e şi l i -

71 1*50

ii 2 -

tera re“ ............................. » 2 —Filimon: „C io c o ii v e c h i şi n o i“ li 1*50Negruzii: „O p e re com p le te “ li 1-50Odobescu: „O p ere c o m p le c te “ . Bratescu Voineşti: „N u v e le şi

fi 1.50

schiţe . . . . . .

Beldiceanu: „C h ipu ri de la ma-n 1-50

hala “ .................................. »1 1.60Boureanu: P o ves t ir i din c o p i l . . » 1-50

Cunţan Maria: „ P o e z i i “ . . . » 1*25Chendi Rarie: „P r e lu d ii“ . . it 2 5 0

„ „ „F ra g m e n te “ . . Ti 2*50Delatismana: „100 bazine“ . . » 2-50Cârlean Emilgar: ....................... Ti 1-50

Flamarion : „T a in e le ceru lu i“ . ft 1-50

1907. vhtó.

Árorási Mrdetméay.Alulírott birósági végrehajtó az

1881. évi LX. t. oz. 102 §*a értel­mében ezennel közhírré teszi, hogy a Zernesti kir. járásbíróságnak 1907 évi Sp. 260/13 számú végzése kö­vetkeztében Dr. Mánoiu Miklós, bras­sói ügyvéd javára Runceanu St. M. György, magárai lakos ellen 835 K s jár. erejéig 1907 évi augusztus hó 21-én foganatosított kielégítés végre­hajtás utján le és felülfoglalt és 1410 kor. becsült következő ingósá­gok. u. m.: tehenek, lo, és széna stb. nyilvános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a Zernesti kir. járásbíróság 1907 évi v. 302/3 számú végzése folytán 835 kor. tőkeköve­telés, ennek 800 kor. 1907 évi Ianuár hó napjától járó8°/0 kamatai. V3V0 váltódij és eddig összesen 287 kor. 35 filérben biróilag már megállapí­tott költségek erejéig, Magurán Run­ceanu St. M. György lakásai leendő magtartására 1907 évi Szeptember hó 26-ik napjának délelőtti 9 órája ha­táridőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók ezennel oly megjegy­zéssel hivatnak meg, hogy az érin­tett ingóságok az 1881. évi LX . t. c. 107. és 108. §-ia értelmében kész­pénzfizetés mellett, a legtöbbet igé rőnek, szükség esetén becsáron alul is elfognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le és felülfog­laltatták és azokra kielégítési jogot nyertek volna, ezen érveres az 1881 évi LX . t- c. 120 §. értelmében ezek

ára is elrendeltetik.Kelt Z e r n e s t e n 1907 évi szép-

Cărţi pentru şcoală foarte ieftine(pentru şeoalele poporale şi medii)

— aprobate şi prin păreri distinse recomandate —recomandă ibrăria H. ZEIDNER, Brassó.

E x e m p l a r e p e n t r u î n v ă ţ ă t o r i g r a t i s ş i f r a n c o .

P re ţu r ile e s tra s u lu i d in C a ta lo g u l, ca re s’a trim is a s tă p r ira îv a ră ( îm p re ­ună cu C a ta logu l pentru p iese le de m u zică „C á n ta réa în a lţă su fletu l “ ), s’ au red u s fo a r t e m u lt, ce se p oa te afla în fie -ca re lib ră r ie sau la fie -ca ra c o m e r ­ciant, ca re ţ in e că rţile d e şcoa lă .

C ă rţile pen tru şcoa lă se p o t căpă ta în a ce le lo cu ri d e vâ n za re cu p re ţu r i fo a r te ap robab ile (p o tr iv ite ) .

A r ă t a r e a d e p r e ţ cu d ea m ăn u n tu l se v a fa c e cunoscu t în „G a z e ta T r a n ­s i lv a n ie i “ . C op ii d in a ceea să v o r tr im ite fie că ru ia p e com an dă gra tis şi fr a n c o .

D om nule în v ă ţă tor!

Prin introducerea cărţilor de şcoală din editura la i H. ZEIDNER, Brassó păstraţi părinţilor din comuna D-Y. în fie­care an multe coroanei

m

2993,1-1.Huszár Vilmos.

kir. bir. végrehajtó.

Schimbare de local.L E O P O L D S O L E

» R o m a n a «este tit lu l broşurei, care a apărut în

editura t ip o g ra fie i A . M ureşianu, cu

descrierea şi asp licarea dansului nos­

tru de salon.

„R o m a n a “ dans de co lonă în 5

figuri. Descrisă şi esplicată împreună m tnusica ei, după compunerea ei Originală. Cu-o in troducere ( „ în lo c

d e prefaţă“ ,) de Tunarul dinDumbrâu, P o p a . — T ipogra fia AureJ M ureşianu,

B ra şo v 1903.

B roşura este în cuart m are,

hârtie fină şi tipar elegant, cu adau­

sul unei câle de note (musioa „R o m a ­

n e i“ cu esp lică rî) şi costă num ai 2 cor. 50 ban i (p lus 5 bani porto-pos- ta l) pentru R om ân ia 3 le i.

y,Romanau se p6 te procura de

la tipografia A . M ureşianu, B raşov.

Graveur şi

Ştampile de

Delà 1 Sep-

în Prăvălia li COPONYI,

«fabrcant de

C a u c i u c

temvria a. c.

m u t ădin casele

Strada Vămei,colţul Stradei Mihaill-Weis Nr.

[2971,5— 5.]

2.

K E I N E M A S C H I N E !&

B L A U G A S .

In Flaschen fertig geliefert!S c h ö n s t e t E J 1 5 B e l e u c h t u n g .Ueberall anwendbar.Keine Behandlung!

A u f k l ä r u n g e r t h e i l t g r a t i s

F lü s s i g e s L c i i e l i t g a s - F a k i k

Czlnkota (Budapest).

m

De vânzare cu licitaţie O m oară cu abori

(Gozm alom ), de m ă c i n a t făină cü 2 pietri, în stare foarte bu­nă, ce zace pe un teritoriu de 800 org. □ provăzută cu 2 fântâni apâ-toase cu toate recvisitele trebuin­cioase la morariu şi maşinist, E pro­văzută cu 250 stenjini lemne de foc, fagu crepate, întro pădure departe de moară de 1 chilometru. departe de sat cu 50 metri. Moara are un cerc de 12 comune.

Licitaţia se va ţinea în 20 Sep­temvrie st. n. a. c. în caasele paro- chiale din Gyôrgyény Kakucs. u. p. Gyorgény Sz. Imre.

Preţul strigări va fi 12 000 Cor, Doritori de a licita va avea să

depună vadiu 10 °/0 delà suma de 12 000 în bani gata.

Condiţiile de vânzare şi infor­maţii mai de aproape se pot lua delà proprietarul mori. Ioan IliOViciU, paroch în Gyôrgény Kakucs, u. p. Gôrgény Sz. Tmre. 2931,3 - 2

A v i s !La subscrisul se primeşte

doi băeţi de şcoală în costşi cvartir.

DUMITRU BADEA.B r a ş o v . P e T o c i l e 4 3 .

In 6 zileAMERICA.

Transport de persoane în

TOATE PĂTURILE DIN LUME.Cereţi clarificări şi îndrumări. E de ajuns carte poştală.Răspundem româneşte.

FALK et Comp.Secţia românească.

H a z r L T o v L r g * .

S trada R ab o isen N r . 30.

Se prim eşte2 F e t ita *n cuari;il* ca între-

1 CUJC ţinere la DoamnaVăd. Lote Thomas,

B r a ş o v , S t r a d a H i r ş e r n r . 19

s i

(1—2.)

Abonamente Ia„Gazeta Transilvaniei“s e p o t f a c e o r i şi c â n d p e t i m p m a i î n d e lu n g a t s e u lu n a r e .

Kaiser-BoraxPentru cultivarea frumseţei şi sănătăţi.

K a i s e r - B o r a x î m p r u m u t ă f e ţ e i o pelifcă fină, f r u m o s ă şi alba. E s c e l e n t p e n t r u c u l t i v a r e a gurei şi dinţilor. F o l o s i t o r l a catar şi r ă -

g u ş a l ă . K a i s e r - B o r a x f a c e a p a m ô l e ş i f o r t e b u n p e n t r u c u r ă ţ i r e a p i e l e i . P r e -

c a u ţ i u n e Ja c u m p ă r a r e . V e r i t a b i l n u m a i în c a r t o n roşu, c u 15 , 3 0 şi 7 5 bani, c u i n s t r u c ţ i e d e t a i l a t ă . Nici decum nec'irtonat!S i n g u r u l p r o d u c e n t p e n t r u A u s t r o - U n g a r i a : G O T T L I E B V O I T H , W I E N I I / l .

0 © o o æ o æ e e o e e o o e © @ e e @ e e @ @ æ e o s O

C â n t a r e a î n a l ţ ă s u f l e t u l !f c APr f f l Himfl* ma* fru,noase composiţiuni de caracterl lu U Is t ! 1/1111 d . bisericesc şi lumesc pentru cântare şi pian,

- ■ - - ------- coruri mixte ş i de bărbaţi etc. a l e a c e s t u i mă-e s t r u a l m u s i c e i a u a p ă r u t l a II. ZF1DNMR î n B r a ş o v . C a t a l o g g r a t u i t !

î n a c e i a ş i l i b r ă r i e e s t e u n s o r t i m e n t b o g a t d e c ă r ţ i l i t e r a r e r o ­m â n e ş t i, d e u t e n s i l i i p e n t r u s c r i s şi d e s e m n , d e p o s i t d e h â r t ie , şi

d e s p r e a c e s t e s e a f l ă c a t a l o g , c a r e s e t r im i t e g r a t u i t . ...... : .z ._(2805,22-52.)

Pagina 8 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 192 — 1907.Intre băncile mai mari„ E C O N O M U L “ din-Cluj (Kolozsvár)oferă, pe lângă garanţia cea mai mare, procentul cel mai avanta-- - ..-— gios pentru depuneri spre fructificare.Depunerile se plătesc de regulă, amăsurat cu situaţia cassei, imediat şi fără abzicere.Depuneri se pot triţpite şi prin poştă pe spesele institutului. Pentru depuneri de ale bisericilor şi instituţiunilor cultu­rale şi filantropice se fac condiţiuni escepţional de favorabile.Capital acţionar şi rezerve . . K 620.000—Depuneri.......................................... * 1.500.000*—Esconturi.......................................... „ 2.800.000*—Casse n o au ă sistem „Arnheim“ sigure contra focului şi spargerii pentru depozite.Casete Selfmen pentru mici economii.Condiţiuni favorabile pentru disconturi de cambii şi pentru împru­muturi hipoteeare.Filiale: în Gherla, Mureş-Ludoş şi Panţiceu, şi Expozitură: în Aiad, cari asemenea primesc depuneri şi fac toate operaţiunile de bancă.

2904,1- 8. D i r e c ţ i u n e a .X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

XInstitut indigen. ©O ® Banea de asigurare„ T R A N S I L V A N I A “ ^ 2

d in S i b i i uî n t e m e i a t ă l a a n u l 1 8 6 8 — 1 1 •-

în Sibiiu, strada Cisnădiei nr. 5 (edificiile proprii),asigurează in cele mai avantagioase condiţii:contra pericolului de incendiu şi esplosiuue, -»■ori-oe fel, mole, mărfii, vite, nutreţuri şi alte producte economice etc.KT' asupra vieţii omului t w

în toate combinaţiile, capitale pentru caşul moi ţii şi cu termin fix, as;gurări de copii, de studii, de zestre, rente pa vieaţa

în t r e a g ă e tc . e tc .

Asigurări poporale fără cercetare medicală.Asigurări pe spese de înmormântare cu solvirea imediată a capitalului.Valori asigurate contra incendiatul: Ă Capital asigurat asnpra Ttejii:

94,975.994 cor. Ijj 9,939.195 coroane.D e l a î n t e m e i a r e i n s t i t u t u l a s o l v i t :

pentru iespSg. de incendii 4 295.120-15 e., pt. capitale asie. pe « t a 3,760.8io 21 cO fe r te şi in forraa ţiun î se p o t p r im i d e la : D ir e c ţ i u n e a în S i b i i u ,

strada Cisnădiei nr. 5 etagiul I., curtea I , şi priu a g e n t u r ile p r in c ip a le din Arad, Braşov, Bistriţa şi Cluj, precu m şi d e la subagenţii d in t d t e com u n ele mai m ari.

8

f i

f iSXXgX8Xîig

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x xPlecarea şi sosirea trenurilor de stai m ani ia Braşov.

Valabil din 1 Hain st. n. şi până. In 1 Octomvre st. n. 1907.Plecarea trenurilor din Braşov.

Dela Braşov la Budapesta:

I . T ren u l m ix t la óra 5*31 m in . d im in .

I I . T r . accel. (peste C luşiu) la 6. 2*45 m . p . m .

M . T ren u l de pers. la óra 8*06 m in . sóra.

I V . T r . aecel. p. A ra d la o re le 1 0 2 6 m . sera.

Dela Breşov la Bucur escî:

I . T ren u l de persóne la óra 3*20 m . dim .

I I . T r en aooel. la o re le 4*59 m . dim .

Î I Î . T ren u l m ix t la ó re le 11*35 m. a. m.

I V . T ren u l accel. la óra 2 T 9 m in . p. m .(ce v in e pe la C luşiu ).

V . T re n m ix t la o re le 6*50 s ó ra .**) (care circula numai la Predeal^

Dela braşov la Kezdi-Oşorheiu şi Ciuc-Ghimes:

I . T ren u l de pers, la óra 5.15 m in. d im .*I I . T ren u l m ix t la óra 8*26 ruin. a. m .*

I I I . T ren u l de per. la ó ra 2*60 m. p . m .(are legătură cu Ciuc-Szereda>

I V . T ren de pers. la '‘r e le 7 00 m. sóra.*(* au legătură până la Ciuc-G-yimes).

Dela Braşov la Zérnescí (gara Bartolomeiu)

I . T ren u l m ix t la ó ra 9*02 m in a. m.I I . T ren u l m ix t la óra 3 14 m in. p. m.

I I I . T ren m ix t la óra 9 47 sóra.I V . T ren de pers. la 6*14 dim . (BMSÍ DQlineca)

Sosirea trenurilor in Braşov:Dela Budapesta la Braşov:

I . T ren ace. p. A ra d la ó re le 4*52 m. dim .

I I . T ren u l de persóne la óra 7*51 dim .

I I I . T r . acoel. peste C luşiii la ó. 2*09 m. p. m .

IV . T ren u l m ix t la ó ra 9*28 m in. sóra.

Dela BucurescT la Braşov:

I . T ren . de pers. la óra 7*28 m in. dim.

I I . T ren u l accel. la óra 2.0D m in. p. m. (Are legătură cu Sibiiu şi Cluj).

I I I . T ren u l pers., la óra 4 55 m . p . m.

IV . T ren u l m ix t. la óra 9*18 m in . sóra.

V . T r . aooel. la ó re le 10*14 m . sóra.

Dela Kezdi-Oşorheiu şi Ciuc-Ghimes la Braşov

I . *Trenul de persóne la óra 8.25 m . d im .*(are legătură cu Ciuc-Sereda).

I I . T ren u l de pers. la ó ra 2*00 m. p . m .*

I I I . T ren u l m ix t, la ó ra 6*13 m . sera .* )

IV . T reu m ixt, la ó re le 10*08 m . sóra.(* au legătură cu Ciuc-Gyimes).

Dela Zérnescí la Braşov (gar. Bartolomeiu.)

I . T ren u l m ix t la óra 7*12 m in . dim .

I I . T renu l m ix t la óra 1*17 m in. p . m.

I I I . T ren m ix t la ó ra 7*34 sóra.

O . x e c e x a j a ţ ă . a , f r c L x x x s e ţ e i e s t e T e i n t u l f r u m o s .

•H«H+>(Ö+>*rls•H

O■d«HH<D

O4

Damele îl pot conserva prin folosirea a miraculoasei j>

MARGIT-CREMAa lui FÖLDES.

MARGIT'CRËHE este un co sm e tic cu d eo seb ire fin şi p lă ­cut, ca re n e t e z e ş t e fa ţa în scurt tim p,

fa c e p ;e lea m oa le ca ca tifeau a , în 10— 20 z ile . D ispare cu d esăvâ r­şire p istru i, p e te le d e fic a t şi o r ice n ecu ră ţen ie a fe ţe i.

0 particularitate avantagioasă a C rem e i e s te că nu fa c e p ie le a lu c ie ca a lte crèm e, d in con tră d ispare lustru l, se p o a te fo lo s i p es te z i. A v a n ta g iu p r in c ip a l că nu con ţin e a rg in t v iu sau p lum b.

P re ţu l unui borcan m are 2 cor., borcan m ic I cor. M a rg it P a s ta de d in ţi I cor. A p ă de ob ra z 1 cor.

S e capă tă în to a te fa rm a c iile şi d rogu erii.

Proincent : C M î M E W S v - F O l j S i E S , farm acist în Arad.Comande de 6 cor. să trimit franco.

Ui

M a g a z i n d e î n c ă l ţ ă m i n t eAL F I El) IP8 INBraşov, Strada Vămei 36, vis-â-vis (le Cafeneaua Transilvania

(Halta Tramvaiului.)Mare asortiment şi deposit bogat de Ghete pentru Stradă,

Sport, de lucru şi de fox, potrivite după picior şi cu preţuri foarte ieftine.

1 Ghete fine cu sic lucrate după măsura OpCUlailldlU . şi metod ortopedic. — La comande de

afară ajunge trimiterea unei ghete vechi ca măsură.Reparaturi

se fa c prompt şi ie ft in.

§3.

8

A. Mureşianuliraşov, Tergnl lunlni Mr. 30.Acest stabiliment este provêdut cu cele mai bune mijloee tehnice şi fiind bine asortat eu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a puté esecuta ofl-C6 Comande cu promptitudine şi acurateţă, precum:

REGISTRE şi IMPRIMATEpentru tôte speciile de serviciuri.

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, AROINT ŞI COLORÍ.

C Ă R Ţ I D E 8 C I I N Ţ A ,L IT E R A T U R Ă Ş I D ID A C T IC E

S T A T U T E .FOI PERIODICE.

BILETE DE V IS IT iDIFERITE FORMATE.

PROGRAME~ELEGANTE.

BILETE DE LOGODNA ŞI DE NUNTADUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI.

Corupturi, Adrese, Circulare, Scrisori.

VOU/V&X,t&, in iolă mătinwa-f i m m m m i k m ,1ND USTRIALE, de HOTEL URI

ţi RESTAURANTE.

PKEPI-COKENTK ŞI DIVERSEA S IA Ţ I K I. $ BILETE DE INHORMENTARI.Comandele eventuale se primesc în biuronl tipografiei, Braşov Tergul Inului Nr. 30, în eta­giul, înderepţ în curte. — Preţurile moderate. —Comandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.