Insecte

Despre greieri

Greierii sunt insectele cele mai galagioase dar si cele mai muzicale.Pana in prezent au fost descoperite peste 1000 de feluri de greieri.

Greierele are doua perechi de aripi: aripile dinspre exterior sunt groase, tari si folosesc pentru a proteja a doua pereche de aripi transparente. Aripile subtiri se misca atunci cand insecta zboara iar aripile groase raman nemiscate. Cand aripile subtri nu sunt folosite le pliaza ca un evantai si stau asezate sub aripile groase.

Greierii au trei perechi de picioare ce sunt foarte eficiente pentru sarituri. Picioarele din fata si de la mijloc sunt scurte.Picioarele din spate sunt mailungi decat intregul corp si foarte puternice.

Majoritatea greierilor nu zboara ci se deplaseaza prin sarituri lungi.Prin frecarea aripilor groase se naste "cantecul " greierilor.

Taraitul greierilor era considerat o binecuvantare in Europa si America. Chinezii care considera greierele o creatura care prevesteste binele, spun ca este norocoasa familia ce locuieste in casa cu multi greieri.

O alta parte sensibila este formata din cele doua antene asezate la cap si folosite ca organ de : miros, pipait si uneori pentru auz.Greierele obisnuit masoara cam 2,5 centimetri.Majoritatea greierilor mor toamna tarziu ( de frig ), doar cativa rezista prin colturile calde ale caselor si isi pot petrece iarna acolo.

Despre Fluturi

Lepidopterele, nume generic dat speciilor de fluturi, au aparut cu peste 100 de milioane de ani in urma. Se gasesc in aproape toate colturile lumii, mai putin la Polul Nord si Polul Sud, fiind mai raspanditi la tropice decat in America de Nord si in Europa.

Asemeni pasarilor, fluturii pot zbura pe distante mari. Fluturele are corpul bombat sau alungit si catifelat, patru aripi membranoase, acoperite cu solzi marunti de culori diferite si un aparat bucal adaptat pentru supt. Maxilarele sunt foarte lungi si sunt unite prin carlige si ace, formand un tub numit proboscida. Ochii sunt bine dezvoltati si foarte sensibili la miscare.Antenele lungi sunt folosite pentru detectarea mirosului si a miscarilor aerului. Ei se hranesc din flori viu colorate, cu nectar, un lichid dulce ce se gaseste in adancul florilor, pe care il extrag prin introducerea proboscidei in floare. Isi pot folosi si picioarele pentru a gusta planta pe care se afla.

La capatul posterior se afla structurile necesare pentru imperechere. Ciclul vietii unui fluture are 4 faze: oul, omida sau larva, nimfa sau pupa si fluturele matur, zburator.

Dupa imperechere, femelele isi depun ouale separate sau in grupuri in functie de tipul plantei. Daca ouale sunt depuse gresit, atunci omizile, cand vor iesi din oua, nu se vor putea hrani si vor muri. Omizile sunt vietati tubulare formate din inele de chitina care se hranesc cu plante sau alte insecte. Omizile au falci mari, bine dezvoltate ce le permit sa roada materiale tari. Unele omizi sunt paraziti periculosi, distrugand culturile, altele au rol benefic, contribuind la descompunerea si transformarea frunzelor cazute in humus.

A treia faza a vietii lepidopterelor este nimfa, faza care marcheaza metamorfoza de la omida taratoare la fluturele matur. In aceasta etapa, omida isi gaseste un loc unde sa-si lase pielea exterioara, inceteaza sa se hraneasca, produce pupa rezistenta, iar corpul este transformat in fluture. La sfarsitul acestei etape, din nimfa iese fluturele.

Fluturii au o gama larga de culori, culorile aprinse sunt un semn ca ei nu sunt buni de mancat. Multe lepidoptere au otravuri in corp provenite din plantele cu care se hranesc, otravuri care au un gust neplacut pentru pasari, dar care sunt inofensive.

Despre buburuza

N Marea Britanie, aceast micu insect colorat este cunoscut sub numele de ladybird, care nseamn pasrea doamnei. n Romnia i se spune buburuz sau mmru. Dei gndacii nu se numr printre insectele noastre preferate, buburuzele fac excepie, fiind privite cu drag. Ele i fascineaz pe copii, iar grdinarii i agricultorii le primesc cu braele deschise.

n general, buburuzelor le place la nebunie s mnnce afide, sau pduchi-de-plante, nite insecte minuscule, cu corpul moale, care devoreaz culturile din grdini i de pe cmp. Unele buburuze adulte pot consuma n timpul vieii lor mii de afide, chiar i larvele lor au mare poft de mncare. Buburuza se hrnete cu multe alte insecte duntoare.

Micuele buburuze sunt fie rotunde, fie ovale, corpul lor avnd form semisferic. Dei au o nepotolit poft de mncare, majoritatea nu depesc 12 mm n lungime. Delicatele aripi posterioare cu care zboar sunt acoperite de elitre, aripi tari lucioase, cu modele colorate, dup care recunoatem buburuzele. Cnd insecta vrea s zboare, elitrele se deschid n sus, i astfel ea poate da din aripi. Dei buburuzele sunt cunoscute ca fiind roii cu puncte negre, cele aproximativ 5 000 de specii se difereniaz printr-o varietate de combinaii de culori. Unele sunt portocalii sau galbene cu puncte negre. Altele sunt negre cu puncte roii. Exist i buburuze fr puncte, iar unele au dungi sau ptrele cum sunt cele de pe tabla de ah.

Ciclul de via al multor specii nu dureaz mai mult de un an. Iarna, exemplarele adulte hiberneaz n locuri uscate, ferite. Cnd vremea se nclzete, ele se trezesc i ncep s zboare n cutare de plante pline de afide. Dup mperechere, femela depune pe partea de dedesubt a unei frunze, lng o rezerv bun de afide, un ciorchine de ou galbene minuscule. Din fiecare ou iese o larv cu ase picioare care seamn mai mult cu un mic aligator fioros, din care nu te-ai atepta s ias o buburuz. ntruct mnnc ntruna afide, larva crete n scurt timp aa de mult c nu mai ncape n piele, iar dup ce nprlete de mai multe ori, se prinde de o plant i produce nveliul de pup. n interiorul pupei, larva continu s creasc, pn cnd n final iese adult. La nceput are corpul moale i fr culoare i de aceea rmne pe plant pn cnd acesta i se ntrete. Punctele caracteristice apar ntr-o singur zi.

Dumanii nu vor s aib de-a face cu colorata buburuz. Cnd este ameninat, buburuza mproac de la ncheieturi un lichid galben, urt mirositor i cu un gust ngrozitor. Prdtorii, cum ar fi psrile sau pianjenii, nu uit niciodat prima lor ntlnire cu buburuza. Culorile ei vii le amintesc mereu de neplcuta ntlnire.

Cum putei atrage buburuzele n grdina voastr? Plantele cu flori sunt o surs mbietoare de polen i nectar. Un petic de pmnt plin de buruieni, dar i o farfurie cu ap pot fi o ispit pentru ele. Dac este posibil, nu folosii pesticide. Cteva frunze moarte lsate pe plante ori pe sol n timpul iernii le pot oferi buburuzelor locuri plcute de hibernare. Nu strivii orice gndcel sau ou pe care le gsii n grdin. Ai putea ucide chiar urmtoarea generaie de buburuze!

Despre furnica

Furnica este o insecta mica ce traieste pe Pamant de peste 100 de milioane de ani si este specia care a reusit sa se adapteze cel mai bine la mediul schimbator. In lume exista peste 20.000 de specii de furnici, insa cele mai cunoscute sunt furnicile neagre, albe, si cele rosii. Inrudite cu albinele si viespele, furnicile poseda un ac cu venin ce porneste din varful abdomenului.Corpul furnicii este format din trei parti si anume: cap, torace si abdomen. Din toracele furnicii pornesc sase picioare acoperite cu perisori fini. In varful capului, aceasta insecta are doua antene cu care pipaie, miroase si aude, iar uneori acestea inlocuiesc functiile ochilor. Tot cu ajutorul acestor doua antene, furnicile comunica intre ele prin atingere. Inima furnicii este in forma de tub si pompeaza un sange incolor in tot corpul. De asemenea, furnica nu are plamani, respiratia ei facandu-se prin porii membranei ce-i acopera tot corpul.Furnicile traiesc in grupuri mari, numite colonii. Locuind in musuroaie, rolul fiecarei furnici este bine stabilit si respectat. O colonie este condusa de o singura furnica numita regina, sarcina acesteia fiind de a face oua. Astfel ea este aparata de toate celelalte femele. Hrana este adusa de celelalte furnici si este impartita cu ceilalti membrii ai coloniei.

Ouale depuse de regina, sunt sterse in fiecare zi de furnicile muncitoare pentru a nu se depune pamantul pe ele, pentru ca mai apoi sa se transforme in larve, din care vor iesi viitoarele furnici. O colonie de furnici traieste atat cat traieste regina furnica. Atunci cand regina moare, ceilalti membrii ai coloniei se despart, asteptand sa moara.