“ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

67
“FINANŢE INTERNAŢIONALE” Cursul 9 “Finanţarea prin credite, obligaţiuni, acţiuni” Conf. Cristian PĂUN Conf. Cristian PĂUN Email: Email: cpaun @ase.ro URL: http://www.finint.ase.ro URL: http://www.finint.ase.ro

description

“ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”. Cursul 9 “Finanţarea prin credite, obligaţiuni, acţiuni”. Conf. Cristian PĂUN Email: cpaun @ase.ro URL: http://www.finint.ase.ro. Piaţa internaţională a creditului. Piaţa internaţională a creditului. Piaţa internaţională a creditului. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Page 1: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

“FINANŢE INTERNAŢIONALE”

Cursul 9“Finanţarea prin credite, obligaţiuni, acţiuni”

Conf. Cristian PĂUNConf. Cristian PĂUN

Email: Email: [email protected]

URL: http://www.finint.ase.roURL: http://www.finint.ase.ro

Page 2: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

2

Piaţa internaţională a creditului

Page 3: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

3

Piaţa internaţională a creditului

  1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007

Creditul total 7395 8317 11871 13820 15202 18998 20863

Sectorul bancar 5652 6240 8831 10327 11355 13887 15341

Sectorul ne-bancar 1743 2077 3040 3493 3847 5111 5522

Sectorul bancar (%) 76.43% 75.03% 74.39% 74.73% 74.69% 73.10% 73.53%

Sectorul ne-bancar (%) 23.57% 24.97% 25.61% 25.27% 25.31% 26.90% 26.47%

Page 4: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

4

Piaţa internaţională a creditului

Page 5: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

5

Piaţa internaţională a creditului

Page 6: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

6

Piaţa internaţională a creditului

Page 7: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

7

Piaţa internaţională a creditului

Page 8: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

8

Piaţa internaţională a creditului

Page 9: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

9

Piaţa internaţională a creditului

Page 10: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

10

Piaţa internaţională a creditului

Page 11: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

11

Piaţa internaţională a creditului

Page 12: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

12

Piaţa internaţională a creditului

Page 13: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

13

Distribuţia geografică a creditului internaţional (2007)

  Bănci EU SUA Jap Alte ţări

Tari dezvoltate 86.32% 66.86% 81.80% 91.96%

Credit offshore 4.62% 8.71% 12.76% 2.95%

Ţări în curs de dezvoltare 9.07% 24.42% 5.44% 5.09%

Credit total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

  Bănci EU SUA Jap Alte ţări Total

Tari dezvoltate 70.93% 3.43% 6.55% 19.09% 100.00%

Credit offshore 64.57% 7.62% 17.40% 10.42% 100.00%

Ţări în curs de dezvoltare 73.06% 12.30% 4.27% 10.37% 100.00%

Credit total 70.8% 4.4% 6.9% 17.9% 100.00%

Page 14: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

14

Piaţa internaţională a creditului

Page 15: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

15

Piaţa internaţională a creditului

Page 16: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

16

Piaţa internaţională a creditului

Page 17: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

17

Evoluţia creditului sindicalizat

  1992 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2007Africa şi Orientul Mijlociu 1.85% 10.38% 1.86% 3.76% 0.00% 10.34% 12.98% 0.60%

Asia - Pacific 58.34% 71.24% 68.00% 72.32% 72.78% 79.82% 79.40% 74.88%Europa Centrală şi de Est 19.58% 9.82% 19.49% 5.53% 16.26% 4.26% 1.37% 12.63%America Latină şi Caraibe 20.23% 8.56% 10.65% 18.39% 10.96% 5.58% 6.26% 11.89%

Page 18: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

18

Piaţa internaţională a creditului

Page 19: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Lecture 8: International Credit Market 19

Piaţa internaţională a creditelor - concluzii

• Piaţa internaţională a creditului a urcat pe locul 1 ca alternativă de finanţare la nivel mondial după obligaţiuni;

• În ultimii ani expansiunea creditelor a fost mai rapidă decât cea de pe piaţa obligaţiunilor;

• Ţările dezvoltate deţin o poziţie dominantă netă pe piaţa internaţională a creditelor;

• În ţările în dezvoltare valoarea totală a creditelor tinde să scadă;

• Sectorul privat devine un jucător tot mai important pe piaţa internaţionalaă a creditelor (în locul băncilor);

• Creditele pe termen scurt domină (în detrimentul celor pe termen lung)

• Creditele sindicalizate capătă o importanţă tot mai mare.

Page 20: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

20

Piaţa internaţională a creditelor

I. Credite pe termen scurt:

- Credite de prefinanţare;

- Credite de export;

II. Credite pe termen lung:

• Credite sindicalizate;

• Eurocredite;

• Credite paralele;

• Credite“back to back” (subsidiare);

• Credite cumpărător;

• Credite furnizor.

III. Tehnici speciale de creditare:

• Leasing / Factoring / Forfetare

Page 21: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

21

Credite pe termen scurt

Page 22: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

22

A. Credite pe termen scurt –Prefinanţarea Exportului

Producător

Banca Exportatorului

Exportator1

2

3Guvern

4 - 5

1 –Contract de export;2 - Credit;3 – Refinanţare;4 – Livrare;5 – Plată;6 –Rambursarea creditului.

6

Page 23: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

23

B. Credite de scont

1 –Contract de export bazat pe plata prin cambie;2 – Acceptarea cambiei de către importator;3 – Prezentarea cambiei băncii X spre scontare;4 – Scontarea cambiei pe piaţa monetară locală;5 – Plata exportatorului.

1Exportator

Banca X

Importator

3

4

Alta bancă

5 2

)360100

NzileScontului Taxa(1nominalascontului Valoarea

Valoarea

Page 24: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

24

C. Creditul de accept din partea băncii importatorului

1 – Credit pentru export; 2 – Acceptarea cambiei de către banca importatorului;3 – Prezentarea cambiei la banca exportatorului;4 – Scontarea cambiei;5 – Plata la scadenţă.

Exportator

Banca exportatorului

Importator1

34

Banca Importatorului

2 5

5

Page 25: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

25

D. Creditul de accept din partea băncii exportatorului

Exportator

Banca Exportatorului

Importator1

34

Banca Importatorului

2 5

5

1 – Contract de export;2 – Acceptarea cambiei de către banca exportatorului;3 – Prezentarea cambiei la banca exportatorului sau la altă bancă locală;4 – Scontarea cambiei;5 – Plata la scadenţă contra cambiei.

Page 26: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

26

E. Creditul transferabil

Exportator

Companie de Finanţare

Importator1

2

5Banca Importatorului

3 4

1. Contract de export. Livrarea mărfurilor 2. Transferul creditului către o companie de finanţare; 3. Plata contra cambiei transferate; 4. Plata la scadenţă.

Page 27: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

27

F. Acorduri de Credit Revolving

Acordurile sunt cel mai adesea încheiate pentru 3 ani. Înscrisurile bancare acoperă de regulă o perioadă de 90 de

zile, însă compania poate să le reînnoiască în cadrul acordului.

Foarte folositoare când nevoile de finanţare nu sunt bine definite.

Foarte multe sunt astfel redactate încât la scadenţă debitorul să aibă opţiunea de a le transforma într-un credit la termen.

Acord de Acord de CreditCredit Revolving Revolving – Angajament oficial, legal de extindere a creditului în limita unei sume maxime prestabilite de-a lungul unei perioade de timp determinate.

Page 28: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

28

G. Linia de credit

• - Consumatorul poate împrumuta orice suma care se încadrează în

linia de credit şi plăteşte dobândă doar pentru suma împrumutată;• - Plata sumelor se bazează pe mecanismul revolving, având ca

fundament balanţa liniei de credit;• - Dacă fondurile nu sunt utilizate în totalitate debitorul va fi obligat

să plătească penalităţi în favoarea creditorului.

LinLinia de creditia de credit – Acord între un împrumutător şi un împrumutat, prin care debitorul are acces la fonduri în limita unei sume specificate de-a lungul unei perioade determinate de timp.

Page 29: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

29

Credite pe termen lung

Page 30: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

30

A. Creditele sindicalizate

Beneficiar

Grupul băncilor participante

Grupul de Management

Banca lead manager

Memorandum de plasament

Banca A Banca B

1

324

5

Page 31: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

31

B. Eurocredite

Beneficiar Banca lead manager

2

Banca A

Banca C

Banca B

14

Grupul de Coordonare

4

3

Transfer de capital de pe pieţele locale

5

Page 32: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

32

C. Credit Furnizor

Exportator

Agenţie guvernamentală de garantare a exporturilor

Societate de asigurări

Banca Exportatorului

Importator1

32

4

5

6

Page 33: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

33

D. Credit Furnizor

Exportator

Instituţie de garantare

Banca Exportatorului

Importator1

3

2

4

5

Agenţie guvernamentală de garantare a exporturilor

Companie de asigurări

Page 34: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

34

E. Creditele paralele

Credit în USD

1Compania A Compania B

Filiala lui B Filiala lui A

Contract de Credit

32 Credit în GBP

Page 35: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

35

F. Credite « back-to-back » (subsidiare)

Credit in USD

1Compania A Compania B

Filiala lui B Filiala lui A

Contract de Credit

Credit in GBP

Banca BBanca A

4 5

23

Page 36: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

36

Tehnici speciale de creditare

Page 37: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

37

G. Contractul de leasing

Importator

Exportator

Companie de leasing

Companie de asigurări

1

32

456

7

Page 38: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Lecture 8: International Credit Market 38

Tipuri de contracte de leasing

1. Lease-back: vânzarea unui activ cu condiţia ca imediat acesta să fie preluat în leasing pentru o perioadă lungă de timp.

2. Leasingul direct : producătorul închiriază bunul de echipament în mod nemijlocit companiei;

3. Leasingul Indirect (Leveraged?): – compania de lesing realizează un împrumut pentru a achiziţiona activul care va fi închiriat beneficiarului.

4. Leasingul Financiar: operaţiune pe termen lung, presupune amortizarea totală până la expirarea contractului, iar cheltuielile de întreţinere, asigurare şi taxele sunt suportate de către beneficiar.

5. Leasingul Operaţional: operaţiune de regulă pe termen scurt; nu acoperă toată durata de viaţă economică a activului, societatea de leasing este responsabilă pentru întreţinere, taxe şi service. Beneficiarul are alternativa de a pune capăt contractului la scadenţă.

6. Leasingul Net : contractul de leasing nu include şi cheltuielile cu întreţinerea bunului de echipament închiriat

Page 39: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Lecture 8: International Credit Market 39

Impactul financiar al contractelor de leasing

A. Balanţa în cazul achiziţiei (compania finanţează cei $100,000 necesari pentru camion prin contractarea unui împrumut)

Camion $100,000 Datorii $100,000Alte active 100,000 Dividende 100,000Total active $200,000 Datorii şi dividende $200,000

B. Balanţa în cazul leasingului operaţional (compania finanţează camionul printr-un leasing operativ)

Camion $ 0 Datorii $ 0Alte active 100,000 Dividende 100,000Total active $100,000 Datorii şi dividende $100,000

C. Balanţa în cazul leasingului financiar (compania finanţează camionul printr-un leasing financiar)

Active în cazul leasingului Obligaţii în cazul lfinanciar $100,000 leasingului financiar $100,000Alte active 100,000 Dividende 100,000Total active $200,000 Datorii şi dividende $200,000

Page 40: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

1) Flexibilitate şi AccesibilitateAcordurile de leasing sunt mai facile, rapide şi necesită mai puţine documente. Acordurile de leasing sunt mai rapid aprobate în comparaţie cu proiectele

bugetare de mobilizare a capitalurilor. Leasingul simplifică contabilitatea în scopuri fiscale. Leasingul permite racordarea plăţii ratelor de leasing la circuitul monetar al

companiilor. Leasingul permite evitarea problemelor legate de dreptul de proprietate.

Leasing vs. Finanţarea Datoriilor : Beneficii Potenţiale

2) Lipsa RestricţiilorDe regulă leasingul nu presupune restricţii care să vizeze protecţia.

3) Evitarea riscului de uzură?Nu în mod necesar – doar în cazul leasingului operativ cu drept de anulare.

4) Conservarea capitalului lucrativLeasingul presupune cheltuieli iniţiale mai scăzute decât o achiziţie.

Page 41: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

5) Economii la taxeLeasingul poate crea un scut fiscal mai larg decât cel oferit de deprecieri.

6) Uşurinţă în obţinerea credituluiEste adesea mult mai facil pentru firmele cu potenţial de risc ridicat să negocieze un acord de leasing decât un acord de finanţare a datoriilor.

Leasing vs. Finanţarea datoriilor: Beneficii Potenţiale

Page 42: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

42

H. Factoring cu plata în avans

Exportator

Companie de Factoring

Importator

Banca Importatorului

6

3 4 52

Page 43: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

43

I. Factoring cu plata la scadenţă

Exportator

Companie de factoring

Importator

Banca Importatorului

5

3 6 42

Page 44: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

44

J. Forfetarea

Exportator

Instituţie de Forfetare

Importator1

2

5Banca Importatorului

3 4

- Forfetare vs. Credit transferabil

- Forfetare vs. Factoring

- Forfetare vs. Scontarea efectelor de comerţ

Page 45: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

45

Creditul Internaţional – Concluzii Finale

Exportatori Importatori pre-finanţarea exportului; scontarea efectelor de comerţ; credit transferabil; creditul de accept (banca importatorului/exportatorului); credite sindicalizate; eurocredite; credite furnizor; credite “back to back” ; credite paralele; factoring; forfetare.

linii de credit; acorduri de credit revolving creditul de accept; credite sindicalizate; eurocredite; credit cumpărător; credite “back to back” ; credite paralele; leasing;

Page 46: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

“Finanţarea prin emisiunea de obligaţiuni

Page 47: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională obligatară

Ţări PondereTari dezvoltate 96,1 %Asia 2,3 %America Latina 0,8%Europa de Est + Africa 0,7%

Tipuri de obligaţiuni PondereO. guvernamentale Peste 50 % O. corporative 30 % O. străine 10 % Euroobligatiuni 20 %

Page 48: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională obligatară

Emitent PondereFinanţe publice Peste 50 %Firme de stat 30 %Bănci 10 %Firme private 20 %Instituţii internaţionale 12,4 %

Obligaţiuni 1985 1987 1988 2000 2002

Cu rată fixă 53 % 63 % 70 % 71,2% 71,3%Cu rată variabilă 41 % 11 % 10 % 25,1% 25,1%

Convertibile în acţiuni 4 % 9 % 3 % 3,5% 3,4%Cu warrant / acţiuni 2 % 17 % 17 % 0,1% 0,1%

Valoare Creditor Scadenta Cupon225 mil USD Merill Lynch 1999 9,75 %52 000 mil yeni Nomura Securities 1999 5,20 %30.000 mil yeni Nomura Securities 2001 5,05 %600 mil DM Credit Suisse 2002 7,75 %

Page 49: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională obligatară

Emitent PondereFinanţe publice Peste 50 %Firme de stat 30 %Bănci 10 %Firme private 20 %Instituţii internaţionale 12,4 %

Obligaţiuni 1985 1987 1988 2000 2002

Cu rată fixă 53 % 63 % 70 % 71,2% 71,3%Cu rată variabilă 41 % 11 % 10 % 25,1% 25,1%

Convertibile în acţiuni 4 % 9 % 3 % 3,5% 3,4%Cu warrant / acţiuni 2 % 17 % 17 % 0,1% 0,1%

Valoare Creditor Scadenta Cupon225 mil USD Merill Lynch 1999 9,75 %52 000 mil yeni Nomura Securities 1999 5,20 %30.000 mil yeni Nomura Securities 2001 5,05 %600 mil DM Credit Suisse 2002 7,75 %

Page 50: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională obligatară

Page 51: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Mecanismul IPO de emisiune a obligaţiunilor

Page 52: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Definiţia obligaţiunilor- Obligaţiune = un titlu financiar emis în cadrul unui acord de împrumut specific

- Între emitent şi investitor apare un contract (bond indenture)

- Principalele elemente ale contractului:

- Valoarea nominală

- Rată de cupon

- Preţ de emisiune

- Prima obligaţiunilor

- Clasificarea obligaţiunilor:

- T-Bonds

- Obligaţiuni municipale

- Obligaţiuni corporative

Page 53: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Tipuri de obligaţiuni corporative

1. Call Provisions on Corporate Bonds:

- Dau dreptul emitentului de a răscumpăra obligaţiunile la call price înainte de maturitate

- Preţul “call” sau de răscumpărare este peste valoarea nominală şi scade pe măsură ce ne apropiem de scadenţă.

- Oferă un randament mai mare decât obligaţiunile simple.

2. Convertible Bonds:

- Dau posibilitatea conversiei obligaţiunilor într-un număr specific de acţiuni;

- Raportul de conversie = Număr de oblig./ Număr de acţiuni

- Prima de conversie = VN x Nr. de oblig. – Preţul curent al acţiunilor x Numărul de acţiuni

Page 54: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Tipuri de obligaţiuni corporative

3. Puttable Bonds:

- Dau posibilitatea de extinderii maturităţii sau răscumpărării înainte de scadenţă (call date)

- Deţinătorii de obligaţiuni sunt tentaţi să prelungească maturitatea obligaţiunilor când randamentul acestora e mai mare decât randamentul pieţei;

- Când rata de cupon e mult sub randamentul pieţei deţinătorii de obligaţiuni sunt tentaţi să reducă maturitatea.

4. Floating Rate Note:

- Plăţile de dobândă sunt legate de anumite variabile legate de piaţă (rata de la titlurile de stat ajustată cu 4%).

- Risc major: schimbări în situaţia financiară a companiei (dacă situaţia financiară se înrăutăţeşte preţul obligaţiunilor scade pentru că investitorii vor cere o primă de risc mai mare decât obligaţiunea poate oferi).

Page 55: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Inovaţii pe pieţele internaţionale de obligaţiuni

• Reverse Floater Bonds: rata de cupon scade pe măsură ce ratele de

dobândă cresc (beneficiul investitorilor este dublu când ratele de dobândă

scad: un preţ mai mare şi un cupon mai mare);

• Asset - Backed Bonds: - emisiunea de obligaţiuni este legată de

performanţa financiară a unor companii din acelaşi grup (exemplu: Walt Disney,

David Bowie)

• Catastrophe Bonds: - emisiunea de obligaţiuni este dependentă de o serie

de catastrofe posibile (Electrolux a emisiune obligaţiuni care să acopere

pagubele unor posibile cutremure în Japonia care ar afecta filiala sa);

•Indexed Bonds: - efectuarea plăţile este indexată faţă de preţul unor mărfuri

speciale (Exemplu: Mexicul a emis obligaţiuni legate de preţul petrolului)

Page 56: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

“Finanţarea prin emisiunea de acţiuni

Page 57: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională a acţiunilor

Specificaţie 1990 1999

Total din care: 504 mld. USD 3288 mld. USD

Instrumente de credit 184 mld. USD 1394 mld. USD

Acţiuni 7 mld. USD 139 mld. USD

SUA (total) din care: 313 mld. USD 2103 mld. USD

Acţiuni obişnuite 14 mld. USD 177 mld. USD

IPO 5 mld. USD 71 mld. USD

Instrumente de credit 109 mld. USD 1196 mld. USD

Page 58: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională a acţiunilor

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

SUA Japonia UK TCD Alte ţări

Gradul de capitalizare a principalelor pieţe financiare (mld. USD)

1983

1998

Page 59: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională a acţiunilor

Prima emisiune: 1975 - ALCAN

Data Emitent Valoare

Nov. 1987 Nipon Tel & Tel 40,3 mld. USD

Oct. 1988 Nipon Tel & Tel 18,9 mld. USD

Nov. 1999 ENEL 18,4 mld. USD

Oct. 1998 NTT Do Co Mo 18 mld. USD

Oct. 1997 Telecom Italia 15,5 mld. USD

Page 60: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională a acţiunilor - instrumente

• acţiuni obişnuite;

• acţiuni preferenţiale;

• obligaţiunile convetibile;

• obligaţiunile cu bon de subscriere în acţiuni;

• certificate de depozitare asupra acţiunilor;

Piaţa internaţională a acţiunilor – tipuri de IPO

• IPO local cu suportul unui sindicat bancar internaţional;

• IPO local şi IPO pe o piaţă internaţională;

• IPO internaţional (listarea simultană pe mai multe pieţe);

• IPO pe Euromarkets.

Page 61: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională a acţiunilor – certificate de depozitare

Beneficiar

Banca custode

Investitori privaţi

Banca depozitară

Depozitarea acţiunilor (2)

Notificare (3)

Contract (1)

Emisiunea de DR(4)

Ţara A Ţara B

Page 62: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Certificate de depozitare - avantaje

1. diversifică formele de investiţii internaţionale;2. este un mod eficient de pătrundere pe pieţele străine de capital şi

de mobilizare de fonduri aparţinând unor investitori străini;3. contribuie la îmbunătăţirea imaginii pe piaţa internaţională

emitentului de acţiuni;4. este un mijloc eficient de diversificare a acţionariatului;5. este un mecanism transparent de emisiune internaţională de

acţiuni;6. este un mecanism cu lichiditate sporită şi riscuri reduse prin

implicarea unei bănci de prim rang - banca depozitară care emite în numele şi pe contul său certificatele de depozitare;

7. este o operaţiuni cu costuri de tranzacţionare mai reduse, certificatele de depozitare fiind mai uşor de plasat decât acţiunile emitentului.

Page 63: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Certificate de depozitare - dezavantaje

1. probleme în mecanismul de decontare între emitentul acţiunilor şi posesorii de certificate de depozitare;

2. reglementările fiscale în domeniu diferite de la ţară la ţară;3. taxele de custodie relativ ridicate;4. dificultăţi în găsirea unei bănci custode.

Page 64: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Piaţa internaţională a acţiunilor - securitizare

Compania Alpha

Beneficiari ai contractelor

Investitori privanţi

Special Purpose Vehicle

Intermediari financiari

Instrumente de credit Dobânda

plătită

Transferul de contracte financiare

Emisiunea de acţiuni

sau obligaţiuni

Page 65: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Certificate de securitizare - caracteristici

1. operaţiunea permite omogenizarea câştigurilor obţinute de pe urma valorificării unor active financiare deţinute în portofoliu (cupoane, dobânzi, taxe, comisioane şi alte speze financiare);

2. securitizarea se derulează printr-o companie specializată;3. emisiunea de titluri financiare este de regulă garantată de o

instituţie specializată (guvernamentală);4. pentru asigurarea unui grad ridicat de lichiditate sunt preferate

titluri cu o piaţă secundară dezvoltată;5. bilanţul şi portofoliul de active al companiei beneficiare este mult

simplificat prin această operaţiune;6. deoarece activele cele mai interesante ale companiei sunt

separate de această, şi pe baza lor sunt emise noi titluri financiare, acest lucru poate duce la o mai bună valorificare mai bună a resurselor financiare ale companiei beneficiare.

Page 66: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Certificate de securitizare - avantaje

1. simplificarea bilanţului;2. mai buna valorificare a activelor;3. omogenizarea activelor deţinute în portofoliu;4. mobilizarea rapidă de fonduri pe baza unor active ce urmează a fi

încasate la termen;5. reducerea riscului la nivelul companiei;6. lichiditate sporită;7. transparenţa operaţiunii;

Page 67: “ FINAN Ţ E INTERNA ŢIONAL E ”

Certificate de securitizare - dezavantaje

1. Rămân în discuţie şi câteva dezavantaje, mai puţin importante: faptul că operaţiunea este mai puţin accesibilă companiilor mici sau celor care nu deţin active financiare atractive sau faptul că pot fi securitizate în special active financiare şi mai puţin celelalte tipuri de active (active reale sau creanţe comerciale).

2. Diferenţa dintre operaţiunea de securitizare şi operaţiunea de factoring constă tocmai în specializarea factorilor de a prelua doar creanţele comerciale (exporturi încasabile la termen de exemplu).

3. Cu toate aceste dezavantaje, operaţiunea de securitizare rămâne o operaţiune atractivă pentru operatorii financiari, de multe ori o soluţie promptă de mobilizare de resurse în situaţii de criză de lichidităţi cu costuri mult mai mici decât refinanţarea prin credite sau scontări.