Competent e Politic e

7/22/2019 Competent e Politic e

http://slidepdf.com/reader/full/competent-e-politic-e 1/23

COMPETEN!E POLITICE NECESARE SUSTENABILIZ"RII MOMENTULUI

ISTORIC ACTUAL

Prin tradi!ie istoric" structurile statale s-au creat pe modelul de gândire piramidal. Acest model a condus la dou" consecin!e:-a) acumularea resurselor la vârful structurii piramidale-b) gestionarea resurselor acumulate dup" bunul plac al celor ajun#i la vârf

Acest sistem a condus la toate fenomenele generatoare de crize #i conflicte pe care le vedem în acest moment #i care pun în pericol echilibrul #isustenabilitatea vie!ii pe P"mânt.

Fig 1 modelul piramidal generator de crize #i de conflicte

De#i modelul piramidal s-a mai îmbun"t"!it în timp prin diverse procedee eleste înca suficient de puternic încât s" provoace crize #i conflicte în care

principalul factor declan#ator este paranoia puterii politice, financiare, militare saueconomice ce se manifest" la nivelul vârfurilor unor piramide lovite de corup!ie #ide incompeten!", dar #i de stresul permanent al gestion"rii structurii oportuniste de

putere, ce cauzeaz" aceast" paranoie. De altfel este cunoscut de c"tre medicii psihiatri c" inciden!a bolilor psihice la vârful piramidelor puterii este de 10 ori mai

crescut" decât lapopula!ia martor, ceea ce conduce foarte frecventla deciziiimproprii cu consecin!e deseori catastrofale.

În acest moment al existen!ei noastre ca specie pe P"mânt suntem îns" obliga!i de evolu!ia crizelor s" gândim nu prin prisma avantajului competitiv ci

prin perspectiva sustenabilit"!ii umanit"!ii în rela!ia direct" cu mediul natural.



Aceasta se poate realiza cu un alt tip de utilizare a resurselor umane ce presupun nuo piramid" a puterii ci o re!ea colaborativ" uman". Aceast" re!ea colaborativ" este

posibil s" se realizeze datorit" existen!ei internetului ce asigur " platforma de lucru.Modul de abordare se face prin introducerea unor termeni #i instruente noi

de gândire #i analizare.

Fig 2 structurile de baz" ale modelului de analiz" calitativ"

Modelul realiz"rii acestui sistem colaborativ este dat mai jos:

Fig 3 cercul reprezent"rii puterii statale

Dac" consider "m c" statul este generat de structurile de competen!e #icalit"!i umane necesare ob!inerii acestor competen!e observ"m c" acest model destat nu are nevoie de institu!ii, dar are nevoie de oameni cu capacit"!i #i abilit"!i,calit"!i umane #i conexiuni cu al!i oameni cu care pot colabora #i care r "spund lachem"rile date de necesit"!ile sau crizele curente.



De exemplu considerând c" structura central" ini!ial" este centrat" dinmotive contextuale în diploma!ie, aceasta pentru a putea func!iona are nevoie desprijin de la structura de colaboratori ce au har, peace-making, optimizare,colaborare, sustenabilitate, viziune general". Fiecare dintre ace#tia sunt deasemenea sprijini!i de alte structuri umane. De exemplu pozi!ia sustenabilitate estesprijinit" de dezvoltare, expertiz", diploma!ie. Ocuparea acestor pozi!ii va fi f "cut" de oameni ce au calit"!ile #i expertiza necesare.

HEXAGONUL FRACTOLONIC AL STRUCTURILOR CALITATIVE ALE

PUTERII

Orice pozi!ie din re!eaua de calit"!i #i competen!e poate deveni central" înfunc!ie de nevoile generale ale sistemului. Structurile de sprijin vor fi generate demodelul triplu fractolonic prezentat mai jos, în care se respect" principiul re!elei

colaborative expus anterior.Avantajele acestui sistem stau în multe puncte de progres:- sistemul se auto-instruie#te, pozi!iile centrale înva!" de la pozi!iile de sprijindirect- exist" drumuri cu etape bine determinate prin care un om poate pleca dintr-o

pozi!ie #i ajunge în mod coerent în alt" pozi!ie. De exemplu dac" merge pe o liniedin diagram" între dou" puncte, va trebui s" treac" prin punctele intermediare

pentru a deveni un om cu calit"!ile umane #i competen!ele necesare pozi!iei.Ca exemplificare pentru a ajunge de la eficien!" c"tre respect va fi necesar s" treac"

prin instruirea ca policy maker, ca influen!", în final ajungând la respectul dorit.Dac" nu exist" o linie dreapt" ci una cu multe schimb"ri de direc!ie coeren!a

etapelor drumurilor posibile se p"streaz", indiferent de drumul parcurs, iar acestedrumuri ini!iatice vor conduce la o acumulare de experien!" necesar " pozi!iei finaledin re!ea.

F"când un exerci!iu de imagina!ie #i gândind c" aceast" re!ea deja exist" eava putea g"si solu!iile optime pentru toate problemele sau crizele curente saua#teptate #i va avea de asemenea for !a de a impune solu!ia optim" structurilor

piramidale deja existente indiferent de tipul lor: politic, economic, financiar, saumilitar.

Mai jos se pot vedea structurile de administrare centrate în jurul diploma!iei.Acestea vor r "mâne stabile ca structur " de re!ea #i dac" din motive contextuale unalt nod al re!elei va deveni temporar centrul re!elei. Structura triplu fractolonic"

permite atât antrenarea comportamentului colaborativ cât #i asumarea r "spunderiigestion"rii informa!iilor transmise de re!ea #i luarea unor decizii cu acceptareacorecturilor date de re!ea. De fapt modelul permite realizarea democra!iei realeconcomitent cu instruirea popula!iei umane în lucrul colaborativ #i în specializarea



pe diferite ni#e, asumarea responsabilit"!ilor, direc!ionarea uman" dup" principiul„omul potrivit la locul potrivit” #i participarea activ" a tuturor la via!a cet"!ii.

Realizarea pozi!iilor re!elei care trebuie s" conduc" la aceste performan!e #i aaltora similare se face prin respectarea a dou" principii:- orice triunghi cu linii din re!ea va avea vârfurile ocupate de principii consistente,adic" orice dou" principii în genereaz" pe cel de-al treile-a.- orice triunghi echilateral cu un punct central din re!ea va avea vârfurile ocupatecu principii care împreun" genereaz" principiul punctului central.

Respectarea acestor principii în proiectarea re!elei for !eaz" gândirea uman" #i contribuie în mod esen!ial la eliberarea poten%ialelor necesare atât a dezvolt"riire!elei cât #i a dezvolt"rii abilit"!ilor necesare activ"rii re!elei. Re!elele de diferitenivele vor dezvolta #i se vor subordona principiilor dezvoltate, indiferent dem"rimea structurilor fractolonice, ceea ce va conduce la coerentizareacomportamentului uman.

Din alt punct de vedere re!eaua global" se va dezvolta c"tre direc!iile desolicitare maximal" generate de necesit"!ile date de crizele sau problemele actualesau de perspectiv". Aceasta va face ca specializ"rile cerute de re!ea s" se dezvolteîn mod continuu, ceea ce va face ca s" apar " noi profesii direc!ionând #i instruindfor !a de munc" c"tre domeniile de maxim" necesitate pentru rezolvarea crizelor sau

problemelor.Activarea #i dezvoltarea re!elelor coerente va putea la o analiz" atent"

contribui esen!ial la rezolvarea tuturor crizelor actuale #i la prevenirea crizelorviitoare, prin crearea #i structurarea unei inteligen!e colective eficiente.

Fig. 4 structura dezvoltatorilor de politici publice



Fig. 5 structura spiritualit"!ii

Fig. 6 structura p"cii #i bunelor rela!ii



Fig. 77 structura optimiz"rii proceselor #i mic#or "rii riscurilor

Fig. 8 structura colabor "rii în timp normal #i în regim de urgen!"



Fig. 9 structura sustenabilit"!ii #i echilibrului sistemic

STRUCTURA HEXAGOANELOR FRACTOLONICE ALE ADMINISTRA! IEI

Selectarea pe criterii calitative a personalului administrativ presupune luareaîn considera!ie a calit"!ilor umane necesare eficientiz"rii #i coerentiz"rii actului deadministrare #i umaniz"rii structurilor publice. Plecând de la prezum!ia c" valoareauman" este cel pu!in la fel de important" cu valoarea profesional" #i de prezum!iac" existen!a unei înalte compatibilit"!i &intre membrii re!elei datorat" calit"!ilorumane #i profesionale ale membrilor se ajunge la o distribu!ie diferit ponderat" decea actual".

Aceast" distribu!ie ilustrat" mai jos este aplicabil" pe diferite direc!ii profesionale #i este complementar " cu structurile administrative de tip actual. Ea

poate fi aplicat" îns" optim la structurile de tip profesional fractolonic ce pot fi înrela!ie de colaborare public-privat" cu structurile administrative actuale.Un enorm avantaj al aplic"rii acestui concept este asumarea responsabilit"%ii

#i conlucrarea activ" a întregii substructuri fractolonice în jurul unui concept sau aunei idei dup" cum se poate vedea mai jos.

Fig. 10 structura proiect"rii politicilor publice



Fig. 11 structura proiect"rii managementului administrativ în timp real

Fig. 12 influen!area deciziilor prin solu!ii alternative

Fig.13 formare echipe



Fig. 14 empatizarea cu ceilal!i

Fig. 15 flexibilitatea

Fig. 16 relevan!a



Fig. 17 formarea continu"

Fig. 18 organizarea

Fig. 19 dinamizarea



Fig. 20 formarea de echipe

Fig. 21 strategiile

Structurile locale "i programele social-economice

Modelul de gândire prezentat în actuala lucrare permite realizarea destructuri fractolonice la diferite niveluri de complexitate. Aceste substructuri fiindderivate din conceptele calitative de pe nodurile structurii mai mari pot traduceaceste concepte în proiecte sau programe de implementare local", ceea ce permite

trecerea de la o viziune pur cantitativ" cum este în prezent la o viziune calitativ" #ila o cultur " a calit"!ii atât în ceea ce prive#te rela!iile umane, rela!iile dintreumanitate #i mediul natural, sau rela!iile complexe dintre mediul natural, mediultehnologic, mediul economico-social sau mediul individual personal.

Trecerea de la cantitativ la calitativ este condi!ia cea mai important" derezolvare a crizelor actuale sau de prevenire a unora viitoare.



Nivelul colabor #rilor locale prin proiecte ce pot fi sus $ inute administrativ

Fig. 22 triplu fractoloni de nivel 2

Fig. 23 un exemplu de triplu fractolon con!inând alt triplu fractolon

Modelul sustenabilit#$ii

Modelul sustenabilit"%ii are drept o prim" component" realizarea spa!iuluicoerent al informa!iilor gestionat de re!eaua profesional" prezentat" mai sus. O adoua component" este ac!iunea coerent" #i sustenabil" reprezentat" prin s"ge!idup" cum urmeaz":

Modelul sustenabilit #$ ii



Fig. 24 modelul sustenabilit"!ii

Modelul sustenabilit"!ii este din punct de vedere conceptual o varietatefractal" de tip categorie triangulat" #i reprezint" schema de tip cibernetic ce

permite maximizarea utiliz"rii resurselor create de re!ea #i minimizarea necesit"!iide resurse externe ceea ce conduce la o mult mai bun" protejare a mediului natural#i la o împiedicare a epuiz"rii resurselor planetare.

Sustenabilitatea se poate caracteriza prin acumul"rile reprezentate de puncte pe figura 22 acolo unde se întâlnesc dou" s"ge!i, prin cercuri acolo unde s"ge!ile sea#eaz" în mod ciclic neîntâlnindu-se într-un punct #i prin faptul c" acumul"rilemarcate prin puncte sunt consumate de c"tre cicluri, nedevenind astfel toxice

pentru sistem. Realizarea acestor condi!ii conduce la mic#orarea consumurilorinutile #i la protejarea tuturor mediilor #i a resurselor acestor medii.De asemenea utilizând feedback-urile dintre structurile prezentate mai sus

ocupate în mod calitativ de c"tre speciali#ti se poate construi o societate realmentedemocratic", dar #i eficient", sustenabil" #i durabil" în timp, capabil" de auto-instruire permanent" #i de ac!iune eficient" la nevoie.

Dezvoltarea democratic# real # "i func $ ional #



Fig.25 re!elele de feedback comune structurilor hexagonale sustenabile cu laturicomune (verde) sau vârfuri comune (ro#u)

Structurile de feedback prezentate schematic mai sus se pot transforma înrealit"%i palpabile cu ajutorul aplica!iilor IT ducând la realizarea factorilor deamplificare a informa!iilor pe re!eaua coerent" de speciali#ti, ceea ce va conduce larealizarea unei ordini a importan!ei rezolv"rii prioritare a unor probleme urgentesau importante prin eforturile re!elei.

Aceste structuri de feedback reprezint" #i posibilul liant ce permite ac!iunea public-privat" în rezolvarea diferitelor crize sau în ini!ierea, realizarea,implementarea #i gestionarea diferitelor programe. Aceste programe pot fi de

nivele diferite fiind gestionate de structuri triplu fractolonice de diverse m"rimi #inivele de complexitate.

Fig. 26 direc!iile mari de structurare a re!elei #i feedback-urile caracteristice



Direc!ion"rile sau redirec!ion"rile re!elei re!elei se pot teoretic face prinaplica!ii computer astfel încât s" p"streze sustenabilitatea ac!iunilor pe #ase direc!ii

principale de structurare, având un portofoliu de 12 variante de structurare, câtedou" pe fiecare direc!ie. Aceste modific"ri nu modific" cu nimic structuranodurilor re!elei ci modific" doar sensurile de comunicare dintre unele noduri.Restructur "rile se pot face în func!ie de necesit"!i #i problemele generate de crizelediverse.

Un exemplu

Un exemplu simplu de structur " detip fractolonic sustenabil"este structurareacomunit"!ilor educa!ionale prezentat mai jos. Acest exemplu arat" modul deinterac!iune posibil" dintre #coal", familie, ONG-uri pe educa!ie, cercuri de elevi,administra!ie, dezvoltatori de competen!e specifice, pia!a muncii.

Ceea ce se formeaz" este o comunitate educa!ional" centrat" pe elev ce ajut" la dezvoltarea #i valorificarea poten!ialelor acestuia.

Fig. 27

Anexa1 Modelul piramidal %i modelul quasi-sustenabilit#$ii

Un alt model, ciclic ce a fost istoric vorbind utilizat mai ales de !"rile

asiatice conduce la acumul"ri ale resurselor în anumite puncte ale puterii, acestestructuri de putere fiind conectate între ele #i dezvoltând local structuri sustenabilecu pre!ul epuiz"rii resurselor naturale. Modelul a produs dou" consecin!e: eficien!" #i s"r "cie extrem" pentru cei ce nu apar !in structurilor unde se acumuleaz" resursele.

Modelul ciclic, la fel ca #i modelul piramidal dezvolt" sau pot dezvoltamodele de sustenabilitate înanumite cazuri particulare.



Fig. 28 Posibilitatea existen!ei de structuri sustenabile în schema structurilor piramidale

Aceast" posibilitate permite coexisten!a re!elei fractolonice de speciali#ti aisociet"!ii civile precum #i a structurilor existente la momentul actual f "r " contradic!ii majore atâta vreme cât în structurile piramidal" se respect" regulile deetic" #i de moral" social" precum #i cele de bun" guvernare negociate cu re!eaua

profesional".

Fig. 29 structura ciclic" cu substructuri sustenabile



În cazul structurilor quasisustenabile, acestea pot trece la o organizaresustenabil" prin diferite programe propuse de c"tre societatea speciali#tilororganiza!i în structura de re!ea fractolonic" sustenabil" Aceast" transformare a modelelor existente nu le contrazice #i p"streaz" caracteristicile proprii pozitive, f "când totu#i un upgrade #i utilizând mai bine

poten!ialul uman #i realizând o integrare neinvaziv" a umanit"!ii în mediu natural,f "r " epuizarea acestuia, dar cu acceptarea #i în!elegerea rolului umanit"!iiîndezvoltarea ecosistemic" la nivel planetar.

Tradi!iile istorice ale diferitelor popoare se reg"sesc asemenea în modelulsustenabil al re!elei,de exemplu arbrele sefirotic, steaua lui David, principiile deetic" #i echitate, filozofiile sociale, ceea ce poate u#ura preluarea modelului îndiferite culturi

Anexa 2 rolul ecosistemic al umanit#tii definit prin analiz# fractolonic#

Analiza de tip fractolonicnepoate ajuta s" în!elegem detalii ce scap" altormodele de analiz" ce !in de aspectul rela!ional intersistemic. Pus modelul deanaliz" peste problema legat" de rolul ecosistemic al umanit"!ii #i integrând înaceast" analiz" datele din mai multe #tiin!e precum etologie, ecologie, sociologie,teoria sistemelor, #i analiza fractolonic" se ob!in structur "ri ce permit în!elegerearela!iilor de ni#" ce confirm" structura inteligent" a planetei (teoria Gaia a planeteivii) dar #i identific" rolul umanit"!ii în cadrul mecanismelor globale #imetabolismul dezvolt"rii planetei vii.

Fig. 30 legile fundamentale ale vie!ii pe p"mânt adic" înmul!irea, adaptarea la ni#" #i lan!ul trofic, împreun" cu legile derivate specifice lumii animale adic"



competi!ia, teritoriul de hr "nire #i reac!ia în fa!a mor !ii, genereaz" împreuna noicaracteristici pe mai multe nivele de complexitate.

Aceste nivele de complexitate evolueaz" conform unor linii de vectorizarespecifice.

Fig. 31 In cadrul func!ionalit"!ilor generale umanitatea ca specie inteligent" se plaseaz" aproape de centrul structurii (marcat cu albastru)

Fig. 32 Caracteristicile generale derivate ale umanit"!ii



Fig. 33 Integrarea caracteristicilor generale ale umanit"%ii în cadrul caracteristicilorgenerale #i rolurilor func!ionale ale planetei vii Gaia

Analiza reprezentat" în figura precedent" relev" faptul c" umanitatea are rol planetar legat de spiritualizarea planetei ca vector central c"reia i se subsumeaz" toate celelalte func!ionalit"!i'inând seama de liniile de evolu!ie reprezentate de vectorii reprezenta!i anterior se

pot determina #i c"ile de realizare a acestor scopuri prin introducerea modelului desustenabilitate vectorizat #i prin introducerea feedback-urilor în sistemul deanalizare.

Fig. 34 zona de maxim" extensie direct" a rolului umanit"!ii ob!inut" prinanalizarea triplu fractolonic"



Analizarea fractolonilor conecta$i la structura de baz# a umanit#'ii

Fig. 35 Fractolonul centrat în evolu!ia adaptativ" a genelor

Fig. 36 Fractolonul centrat în armonizarea planetei, trecerea la hr "nire f "r " omorârea altor fiin!e

Fig. 37 Fractolonul centrat în for !area evolu!iei genetice la nivel ecosistemic



Fig. 38 Fractolonul centrat în apari!ia tehnologiilor neinvazive #i apari!ia speciilorspirituale (homo spiritualis)

Fig. 39 Fractolonul centrat în evolu!ia adaptativ" a genelor



Fig. 40 fractolonul centrat în promovarea natural" a genelor selectate

Concluzie

Rolul umanit"!ii este legat implicit de dezvoltarea de tehnologii care s" permit" dep"#irea problemei ini!iale legat" de lan!ul trofic, prin care toate fiin!elese înmul!esc exagerat de mult, dar împiedic" sura popularea prin consumareareciproc". Toat" analiza evolu!iei istorice a realit"!ii relev" faptul c" salturile înspiritualitate au precedat salturile economice, organizatorice, tehnologice, etc. dartoate au condus la progrese pe calea spiritualiz"rii speciei umane.

Cercet"rile ultimelor decenii relev" c" aceast" tendin!" se reg"se#te #i laspeciile ce depind direct de oameni. Un exemplu în acest sens este ac!iunea muziciiclasice asupra comportamentului #i performan!elor plantelor #i animalelor ce suntîn direct" rela!ie cu oamenii.

Pozi!ia umanit"!ii în ecosistem este singular ", datorat" în primul rând uria#eiresponsabilit"!i legat" de utilizarea tehnologiilor. Aceste tehnologii pot dezechilibra#i distruge orice urm" de echilibru planetar dac" nu sunt proiectate s" aib" feedback la mediul natural #i s" fie neinvazive fa!" de acesta. Din acest motiv #i

planeta vie Gaia este nevoit" s" ac!ioneze autoprotectiv provocând dezastrenaturale atunci când ac!iunea tehnologic" invaziv" conduce la dezechilibresistemice. Noi punem frecvent în balan!a supravie!uirii umanit"!ii crize umanegenerate de comportamente umane inadecvate fa!" de mediu, de r "zboaie #iconflicte economice sau de alte tipuri, ce conduc inexorabil în final la cre#tereadezechilibrului de mediu.

Aceasta face ca spiritualizarea umanit"!ii #i trecerea ei la o etap" calitativ" care s" dep"#easc" etapa cantitativ" pe care o parcurge în perioada actual" s" fiesingura solu!ie pentru dep"#irea problemelor actuale. Acest deziderat poate fiîndeplinit cu ajutorul re!elelor consistente de speciali#ti prezentat" în acestmaterial.

Competent e Politic e

Documents

Transcript of Competent e Politic e