Universitatea “Petre Andrei” din IaşiFacultatea de Drept

Înscrierile în cartea funciară

Student : Irofte Gabriela, an IV, grupa I Profesor coordonator : Laura Bulgaru-Răileanu

1.Definire. Obiect.

Publicitatea imobiliară bazată pe sistemul de evidenţă a cadastrului general are ca obiect totalitatea înscrierilor în cartea funciară a datelor de identificare a imobilelor, a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor, a drepturilor personale, a faptelor sau altor raporturi juridice în legatură cu drepturile înscrise. Din această perspectivă, înscrierile în cartea funciară sunt de trei feluri:

- intabularea;- înscrierea provizorie;- notarea.

Intabularea şi înscrierea provizorie sunt operaţiuni de înscriere în cartea funciară a drepturilor reale imobiliare. Prin intabulare, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale imobiliare se înscriu în cartea funciară definitiv şi necondiţionat. Înscrierea provizorie este operaţiunea pe baza căreia drepturile reale imobiliare se înscriu în cartea funciară sub condiţia unei justificări ulterioare. Notarea constă în înscrierea în cartea funciară a drepturilor personale, a faptelor sau a altor raporturi juridice în legătură cu drepturile înscrise. Obiectul intabulării şi al înscrierii provizorii în cartea funciară îl constituie drepturile reale imobiliare, repsectiv :

- dreptul de proprietate;- dreptul de superficie;- dreptul de uzufruct, uz, abitaţie;- dreptul de ipotecă;- dreptul de servitute.

Potrivit art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 7/1996 şi art. 42 alin. (1) din Ordinul nr. 633/2006, notarea are ca obiect înscrierea în cartea funciară :

- a drepturilor personale;- a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor;- a litigiilor referitoare la drepturile reale asupra imobilelor şi a căilor de atac prevăzute de

lege;- a măsurilor de indisponibilizare luate în legătură cu imobilele;- a altor înscrieri cu caracter temporar prevăzute de lege cu privire la imobile.

Stingerea dreptului înscris în cartea funciară se realizează numai prin înscrierea radierii acestuia. Drepturile reale se radiază din cartea funciară în următoarele situaţii :

- dacă titularul consimte la stingerea lor;- prin moartea titularului;- la împlinirea termenului prevăzut în înscriere, în cazul în care este stipulat un astfel de

termen. Pentru prima situaţie relevată mai sus, radierea se solicită de către titularul dreptului, iar în următoarele două situaţii radierea poate fi cerută de către orice persoană interesată. Dacă dreptul care urmează a fi radiat este grevat de un drept în favoarea altei persoane, radierea se va efectua

păstrând dreptul acesteia. Radierea intabulării sau a înscrierii provizorii presupune în toate cazurile depunerea unei cereri de radiere. Spre deosebire de acestea, radierea notării se poate efectua şi din oficiu. Regulile stabilite pentru dobândirea şi stingerea drepturilor reale imobiliare se aplică şi în situaţia modificării conţinutului drepturilor de creanţă care gravează drepturile reale. Înscrierea unui drept în cartea funciară se efectuează respectând dispoziţiile care reglementează principiul relativităţii, cuprinse în art. 22 şi art. 23 din Legea nr. 7/1996. Scopul înscrierilor şi al radierilor din cartea funciară este acela de a face ca drepturile reale imobiliare, precum şi actele şi faptele juridice înscrie să fie opozabile terţilor.

2. Procedura de înscriere în cartea funciară

În cadrul procedurii de înscriere în cartea funciară distingem două etape principale. Prima etapă vizează cererile de înscriere, iar a doua priveşte soluţionarea acestora.

1. Cererea de înscriere în cartea funciară cuprinde :a) elementele de identificare ale solicitantului :

- nume, prenume, iar în cazul persoanelor juridice, denumirea acestora;- domiciliul sau sediul persoanei juridice;- actul de identitate;- codul numeric personal;

b) obiectul înscrierii :- drept de proprietate sau alt drept real imobiliar, drept personal, acte sau fapte juridice, în

legătură cu drepturile care urmează a fi intabulate, înscrise provizoriu sau notate;c) indicarea actului sau a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea :

- contracte;- certificate de moştenitor;- hotărâri judecătoreşti;- hotărâri ale autorităţilor administrative;- titlul de proprietate emis în baza legilor de restituie a terenurilor;

d) date privind identificare imobilului :- localitatea în care este situat;- numărul cadastral;- numărul cărţii funciare în care este înscris.

În teritoriile unde se aplică dispoziţiile Decretului-lege nr. 115/1938, imobilele se identifică atât prin număr cadastral, cât şi prin număr topografic. Cererea de înscriere se depunde într-un singur exemplar la registratura biroului teritorial unde se şi înregistrează, precizându-se data şi ora primirii. În situaţia în care cererea este depusă în două exemplare, un exemplar se va restitui solicitantului. Acest exemplar va cuprinde numărul de inregistrare al cererii, data şi ora primirii, precumşi termenul de soluţionare.

La cererea de înscriere se anexează următoarele :- înscrisul original sau copia legalizată, pe baza căruia se solicită intabularea, înscrierea

provizorie sau notarea;- dovada achitării taxelor;- documentaţia cadastrală, după caz.

Cererile de înscriere pot fi depuse la registratura biroului teritorial sau comunicate prin poştă ori fax. În primele două situaţii, cererile se înregistrează în registrul general de intrare, urmând a fi soluţionate. În cazul cererilor comunicate prin fax, după înregistrare, sunt stocate până în momentul depunerii actelor în original sau a copiilor legalizate. Pot depunde cereri pentru înscrierea în cartea funciară : titularul dreptului şi persoana interesată. Aceştia vor depune cererile personal sau prin :

- mandatar cu procură autentică;- notarul care a perfectat actul notarial;- persoana fizică sau juridică ce a întocmit documentaţia cadastrală.

2. Procedura de soluţionare a cererilor Cererile depuse la biroul teritorial se înregistrează în registrul general de intrare. Dacă se depun mai multe cereri deodată, dreptul de ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor avea numai provizoriu rang egal, urmând ca instanţa de judecată să stabilească rangul acestora. După înregistrare, cererile sunt repartizate de către referentul de la registratură asistenţilor-registratori sau referenţilor. Numele acestora este trecut pe cererea de înscriere, precum şi în rubrica de observaţii a registrului general de intrare. După repartizare, referentul va scoate coala funciară în care umrează a fi efectuată înscrierea, lăsând în locul acesteia o notă care să informeze asupra numărului cărţii funciare scoase, a localităţii, a datei la care s-a scos, a dosarului la care este atasată în vederea înscrierii şi iniţialele celui la care a fost repartizat dosarul spre soluţionare. Cuprinsul cărţii funciare scoase urmează a fi verificat în raport cu cuprinsul cererii de înscriere, cu scopul de a se constata dacă există sau nu piedici pentru înscrierea solicitată. Pot constitui piedici de înscriere în cartea funciară următoarele situaţii : între solicitant şi titularul dreptului înscris în cartea funciară nu există niciun raport juridic; imobilul identificat prin cerere nu este înscris în cartea funciară indicată; dreptul de proprietate asupra unui imobil ipotecat s-a transmis fără consimţământul creditorului ipotecar; bunul transmis printr-un contract oneros face parte din domeniul public al statului ş.a. Toate aceste aspecte, precum şi altele similare lor sunt consemnate de către registrator sau asistentul registrator într-un referat. Potrivit art. 63 alin. (1) din Ordinul nr. 633/2006, “Registratorul cercetează îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă ale cererii, potrivir art. 20 şi 48 din lege”. În acest text al legii, termenul de “cerere” trebuie înţeles în sens larg. El priveşte cererea propriu-zisă, precum şi actele ataşate ale acesteia. Din această perspectivă, competenţa registratorului constă în verificarea a două aspecte principale. Primul se referă la persoanele care pot solicita înscrierea în

cartea funciară, iar cel de-al doilea se referă la la condiţiile de fond şi de formă pe care trebuie să le îndeplinească înscrisul pe baza căruia urmează a se efectua înscrierea în cartea funciară. Persoanele care pot solicita înscrierea în cartea funciară nu se confundă cu persoanele care pot depunde cerere de inscriere. În acest sens, art. 47 alin. (6) din Legea nr.7/1996 stabileşte : “Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităţii administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, sa dobândească sau să stingă un drept tabular”. Sintagma “orice persoană” din textul de lege de mai sus are în vedere atât persoana în favoarea căreia urmează a fi efectuată înscrierea, cât şi pe aceea în contra căreia operează sau, altfel spus, referirea îl priveşte atât pe titularul dreptului, cât şi pe dobânditorul acestuia. În afara acestora, legiuitorul acordă dreptul de a solicita înscrierea unui drept real sau radierea unei sarcini şi altor persoane. Din categoria acestora fac parte, conform art. 47 alin. (7) din Legea nr. 7/1996, următorii :

a) mandatarul general al celui îndrituit în temeiul unui contract de mandat întocmit în formă autentică şi cu respectarea tututror regulilor instituite de art. 1532 şi urm. C.civ. Aceasta va putea solicita înscrierea numai în limitele mandatului acordat de către mandant;

b) de către oricare dintre titularii aceluiaşi drept. În acest caz, dreptul real imobiliar aparţine mai multor persoane. Oricare dintre acestea vor putea solicita înscrierea în beneficiul tuturor titularilor;

c) creditorul va putea cere înscrierea în cartea funciară în numele şi pe seama debitorului său în urmatoarele condiţii :

- dacă are o creanţă certă şi exigibilă;- dacă creanţa este dovedită printr-un înscris, printr-o hotărâre judecătorească ori printr-o

decizie a autorităţii administrative, dar numai în cazurile anume stabilite de lege;d) debitorul, în cazul cesiunii de creanţă dacă :- cesionarul nu este înscris în cartea funciară;- a plătit creanţa ipotecară;- prezintă înscrisul original care atestă cesiunea;- depunde chitanţa cu care dovedeşte plata.

Separat de această categorie de persoane, înscrierea în cartea funciară poate fi solicitată de către notarul public şi instanţa de judecată. Notarul public care poate solicita înscrierea este cel care a întocmit actul pe baza căruia se efectuează înscrierea. Pesntru acesta, legiuitorul stabileşte obligaţia ca, din oficiu, să solicite înscrierea, menţionând acest aspect în cuprinsul actului notarial. Instanţa de judecată va transmite biroului teritorial hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile constitutive sau declarative de drepturi reale imobiliare, în vederea înscrierii acestora în cartea funciară. Termenul prevăzut de lege pentru aceste comunicări este de 3 zile, fiind unul de recomandare. Prin art. 47. alin. (5) din Legea nr. 7/1996 este reglementată o excepţie de la regula potrivit căreia înscrierea în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate. Excepţia se referă la posibilitatea creată de legiuitor, în conformitate cu cu care înscrierea în cartea funciară poate fi

efectuată şi din oficiu. Cazurile în care operează excepţia sunt punctual şi limitativ prevăzute în Legea nr. 7/1996 şi Regulament. Potrivit acestor acte normative, registratorul de carte funciară va înscrie din oficiu :

- încheierea motivată prin care se îndreaptă erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor sau radierilor – art. 33 alin. (5) din Legea nr. 7/1996;

- înscrierea în cartea funciară a plângerii formulate împotriva încheierii de înscriere sau respingere a înscrierii în cartea funciară – art. 50 din Legea nr. 7/1996;

- în cazurile în care, prin lege, se acordă un privilegiu imobiliar sau o ipotecă legală pentru garantarea unui drept sau a unei creanţe – art. 55 alin. (4) din Legea nr. 7/1996;

- notarea existenţei unui litigiu cu privire la drepturile care fac obiectul înscrierii în cartea funciară – art. 93 alin. (1) din Regulament;

- privilegiul pentru garantarea preţului datorat de copărtaşul adjudecatar al imobilului partajat, ca urmare a partajului coluntar sau judiciar – art. 102 din Regulament;

- radierea hotărârilor care şi-au pierdut efectul – art. 76 alin. (1) din Regulament;- radierea notării antecontractului din carte funciară – art.76 alin. (1) din Regulament.

Al doilea aspect verificat de registrator se referă la actul pe baza căruia se solicită înscrierea. În acest caz, verificarea registratorului trebuie să plece de la premisa că dreptul de proprietate, precum şi celelalte drepturi reale se înscriu în cartea funciară numai în temeiul actului prin care s-au constituit ori s-au transmis. Această premisă este insituită prin prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 7/1996. Actul despre care se vorbeşte în textul de lege enunţat, pentru a putea fi apreciat ca valid, va trebui sa îndeplinească anumite condiţii de formă şi de fond. Aceste cerinţe sunt enunţate de prevederile art. 48 din Legea nr.7/1996. Potrivit acestora, înscrisul pe baza căruia se solicită intabularea sau înscrierea provizorie :

a) trebuie să fie încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. Condiţia impusă se referă la forma solemnă a încheierii majorităţii înscrisurilor;

b) trebuie sa indice numele părţilor;c) trebuie sa individualizeze imobilul printr-un identificator unic. Este vorba despre numărul

cadastral atribuit imobilelor pe baza documentaţiei cadastrale întocmite cu respectarea dispoziţiilor Ordinului nr. 634/2006

d) trebuie să fie însoţit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română;

e) trebuie să fie însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.

Soluţionarea propriu-zisă a cererilor este stabilită tot în competenţa registratorului şi se realizează prin încheierea de carte funciară. Încheierea de carte funciară este actul procedural prin intermediul căruia registratorul admite, respinge sau admite parţial cererea de înscriere în cartea funciară. După înregistrarea cererilor şi întocmirea referatului de către asistentul-registrator în legătură cu existenţa sau inexistenţa piedicilor de înscriere în cartea funciară, registratorul dispune, prin rezoluţie,

întocmirea încheierii de carte funciară. Încheierea va avea numărul şi data de înregistrare a cererii de înscriere. Cuprinsul încheierii este structurat în două părţi. În prima parte se fac referiri cu privire la:

- indicarea oficiului şi a biroului teritorial;- numele, prenumele şi domiciliul solicitantului înscrierii;- faptul că referatul asistentului-registrator atestă că nu există piedici la înscrierea în cartea

funciară şi că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 48 din Legea nr. 7/1996;- achitarea tarifului.

A doua parte reprezintă dispozitivul încheierii, din care rezultă dacă cererea a fost sau nu admisă. Dispozitivul evidenţiază aspecte privitoare la :

a) identificarea imobilului prin :- număr cadastral;- număr de carte funciară;- localitate;b) persoanele în folosul şi împotriva cărora se efectuează înscrierea;c) felul înscrieii :- intabulare;- înscriere provizorie;- notare;d) înscrisul pe care se întemeiază :- contract;- certificat de moştenitor;- hotărâre judecătorească;- hotărâre a autorităţii administrative;e) determinarea exactă a dreptului sau a faptului juridic care urmează a se înscrie;f) modalităţile drepturilor înscrise :- termene;- condiţii;g) persoana sau persoanele cărora urmează să le fie comunicată încheierea;h) calea de atac împotriva încheierii cu precizarea :- termenului în care poate fi exercitată;- locului unde se poate depune;- instanţei care urmează sa o soluţioneze.

În cazul în care prin încheiere se dispune admiterea cererii, se va proceda la înscrierea în cartea funciară. Modelul încheierii de admitere a cererii este prezentat în Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 633/2006. Dacă prin incheiere se dispune respingerea cererii de înscriere, respingerea va fi notată de către asistentul registrator în doua locuri :

- în acea parte a cărţii funciare în care urma să fie efectuată înscrierea;- în registrul general de intrare, la rubrica de observaţii a numărului sub care a fost

înregistrată cererea.

Încheierea de respingere cuprinde în mod obligatoriu motivarea în fapt şi în drept a respingerii. Există şi situaţii în care cererea de înscriere îndeplineşte numai parţial condiţiile de validitate impuse de lege. În acest caz, prin încheiere se va dispune admiterea în parte a cererii. În cuprinsul unei astfel de încheieri se va preciza care anume parte a cererii a fost admisă şi care a fost respinsă. Pentru partea din cerere care a fost respinsa, se vor indica motivele de fapt şi de drept care justifică respingerea. Încheierea se comunică celor care au solicitat înscrierea. Dacă din menţiunile cărţii funciare rezultă că sunt mai multe persoane interesate de imobilul asupra căruia se efectuează înscrierea, încheierea va fi comunicată şi acestora. Termenul prevăzut de lege pentru comunicarea încheierii este de minim 15 zile şi maxim 30 de zile de la data înregistrării cererii de înscriere. În termen de 15 zile de la comunicare, încheierea de carte funciară poate fi atacatp cu plângere. Plângerea se poate depune direct, prin poştă sau curier la biroul teritorial1. După înregistrarea ei în registrul general de intrare, plângerea se notează în cartea funciară în foaia C. Oficiul teritorial înaintează plângerea la judecătoria în circumscripţia căreia se află localitatea în care este situat imobilul. Hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa de fond poate fi atacată cu apel la instanţa superioară, în termen de 15 zile de la comunicare. Instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului va comunica biroului teritorial hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă. Odată cu înregistrarea hotărîrii judecătoreşti definitive şi irevocabile, se radiază notarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară. În cazul în care prin hotărârea definitivă şi irevocabilă plângerea împotriva încheierii de carte funciară este admisă, efectele hotărârii judecătoreşti se vor produce de la data înregistrării cererii. În situaţia în care plângerea este respinsă, înscrierea efectuată în cartea funciară în temeiul încheierii atacate îşi va produce efectele. Încheierea de carte funciară este ultima etapă în soluţionarea cererilor înainte ca aceasta să se înscrie în cartea funciară.

3. Concluzii privind înscrierile în cartea funciară

În cartea funciară se intabulează sau se înscriu provizoriu numai drepturile reale imobiliare, denumite şi drepturi tabulare. Drepturile personale, actele şi faptele juridice în legătură cu drepturile înscrise se notează. Înscrierea drepturilor tabulare, precum şi a celor personale se efectuează sub calificarea juridică dată acestora prin lege, respectiv drept de proprietate, drept de uzufruct ş.a. Fiecărui tip de drept îi corespunde un tip de înscriere. Drepturile reale se intabulează sau se însccriu provizoriu, iar cele personale se notează.

1 Prin Decizia nr. 467/2008 (M. Of. Nr. 422 din 5 iunie 2008), Curtea Constituţională a declarat neconstituţional textul alin. (2) al art. 50 din Legea nr. 7/1996, în măsura în care nu permite accesul direct al contestatorului şi la instanţa de judecată competentă. Curtea a arătat că obligaţia contestatorului de a depune plângerea împotriva încheierii de înscriere sau de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară la biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial subzistă, dar acesta are totodată dreptul de a se adresa direct instaţei de judecată competente, în vederea respectării drepturilor sale constituţionale de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil.

Înscrierile în cartea funciară se afectuează numai după parcurgerea unei proceduri prealabile de cercetare a condiţiilor de validitate a cererilor, a înscrisurilor doveditoare şi de verificare a cuprinsului cărţii funciare. Aceste reguli constituie esenţa pricipiului legalităţii, specific înscrierilor în cartea funciară. Cererile de înscriere în cartea funciară se verifică sub aspectul conţinutului lor, al persoanelor îndreptăţite să le depună, precum şi al persoanelor îndreptăţite să solicite înscrierea. Cererile de înscriere pot fi completate până în momentul înregistrării lor. După acest moment, orice completare a cererii este interzisă. Data şi ora inregistrării cererii determina rangul înscrierii. Tot din acest moment, drepturile înscrise devin opozabile terţilor. Înscrierea drepturilor în cartea funciară se efectuează în baza unui titlu conţinut într-un înscris original, într-o hotărâre judecătorească sau într-o hotărâre a unei autorităţi administrative. Titlul înscrierii în cartea funciară face dovada modului în care dreptul a fost constituit, dobândit, transmis, modificat sau stins. Dacă toate condiţiile de formă şi de fond, unitar reglementate, pentru cererea de înscriere şi înscrisul doveditor sunt îndeplinite, registratorul este obligat să dispună, prin încheiere, admiterea înscrierii. Această regulă derivă din principiul oficialităţii caracteristic procedurii de soluţionare a cererilor de înscriere în cartea funciară. Înscrierea drepturilor ăn cartea funciară se efectuează asupra imobilelor. Pentru aceasta, imobilele trebuie identificate, operaţiune care se realizează prin documentaţii tehnice cadastrale efectuate de persoane fizice sau juridice autorizate şi recepţionate de birourile teritoriale. În zonele de aplicabilitate a Decretului-Lege nr. 115/1938, imobilele se identifică atât prin număr topografic – acolo unde este posibil – cât şi prin numărul cadastral. În restul teritoriului, identificarea imobilelor se face numai prin număr cadastral. Imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica, fără a aduce atingere fondului dreptului, prin :

- alipiri (contopiri);- dezlipiri (dezmembrări);- mărirea ori micşorarea întinderii acestuia.

Alipirea constă în unificarea a doua sau mai multor imobile limitrofe într-un singur imobil. Pentru ca alipirea să poată fi operată în cartea funciară, se cer îndeplinite următoarele condiţii :

a) imobilele să aparţină aceluiaşi proprietar sau aceloraşi coproprietari;b) imobilul să nu fie grevat de sarcini;c) cererea de alipire să fie însoţită de o documentaţie tehnică cadastrală recepţionată de

biroul teritorial;d) consimţământul titularului/titularilor dreptului să fie dat în formă autentică.

Dezlipirea constă în separarea unor părţi dintr-un imobil, teren sau teren cu construcţii şi formarea unor imobile noi de sine stătătoare ori separarea imobilului în întregime în mai multe imobile. Cerinţetele care trebuie îndeplinite în cazul dezlipirilor sunt aceleaşi ca şi în cazul alipirilor, cu o singură diferenţă. Dezlipirea poate opera şi în cazul imobilelor grevate cu sarcini, cu condiţia ca imobilul grevat să formeze, el singur, un corp de proprietate.

Consimţământul titularului/titularilor dreptului trebuie, în mod obligatoriu, exprimat în formă autentică. Pentru situaţia în care imobilul este grevat, va fi necesar şi consimţământul titularului dreptului care grevează imobilul supus dezlipirii. Prin dezlipire, imobilul poate fi integral sau parţial separat. În primul caz, imobilele nou formate prin dezlipire vor primi numere cadastrale noi şi se vor transcrie în cărţi funciare nou deschise. În cel de-al doilea caz, dacă dezlipirea poartă doar asupra unei părţi din imobil, o parte a acestuia se va transcrie într-o carte funciară nouă sub un nou număr cadastral, iar partea rămasă se va reînscrie în vechea carte funciară sub numărul cadastral nou, dobândit în urma operaţiunii de dezlipire. Toate imobilele dezlipite care aparţin aceluiaşi proprietar se înscriu în aceaaşi carte funciară nou deschisă. Legea nr. 7/1996 prevede posibilitatea măririi ori micşorării întinderii suprafeţei imobilelor ca modalitate de modificare a acestora, dar nu prevede situaţiile, condiţiile şi efectele unor astfel de modificări. Pentru a lămuri aceste aspecte, trebuie făcută distincţia între imobilele care se identifică pentru prima dată în vederea înscrierii lor în cartea funciară şi cele care sunt deja înscrise. În primul caz, diferenţele de suprafaţă pot fi determinate de suprafaţa înscrisă în actul de dobândire şi suprafaţa reală care se constată cu ocazia întocmirii documentaţiei cadastrale. În această situaţie, imobilul se va înscrie în limita suprafeţei atestate în actul de dobândire, chiar cu riscul înscrierii unei suprafeţe mai mici, dacă la faţa locului suprafaţa identificată este mai mică decât cea înscrisă în acte. Dacă la faţa locului suprafaţa este mai mare decât cea înscrisă în acte, se va aplica regula înscrierii în limita prevăzută în act, plus o toleranţă admisă de 2% până la 5% din suprafaţă. Pentru cea de-a doua situaţie, respectiv aceea în care imobilul este deja înscris în cartea funciară, modificarea suprafeţei se poate datora unor împrejurări legate de constituirea unor căi de acces prin instituirea servituţilor legale sau convenţionale, prin schimbarea cursului râurilor care determină accesiunea imobiliară naturală sau prin stăpânirea de fapt a imobilelor sub nume de proprietar. Din cele de mai sus rezultă că modificarea imobilelor defineşte orice schimbare care operează asupra aspectelor tehnice ale acestora efectuată la cererea proprietarului şi care nu aduce niciun fel de atingere dreptului înscris. Cu pcazia efectuării înscrisurilor în cartea funciară pot fi comise anumite erori. Acestea pot primi fie date eronate cu privire la identificarea persoanei, nume, prenume, domiciliu, fie cu privire la unele informaţii din cuprinsul actului pe baza căruia se efectuează înscrierea ş.a. Aceste erori sunt considerate erori materiale. Pentru ca inadvertenţele să fie incluse în categoria erorilor materiale, este necesar ca acestea sa nu afecteze fondul dreptului. Pentru astfel de situaţii este reglementată procedura de îndreptare a erorii materiale [ art. 33 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 şi art. 88 alin. (1) din Ordinul nr. 633/2006]/ Îndreptarea erorii materiale se poate face pe baza cererii formulate de către persoana interesată sau din oficiu, de către registrator, pe baza unui memoriu graţios. Înscrierile din cartea funciară, precum şi cartea funciară în întregul ei pot fi cercetate de către orice persoană interesată. Fac excepţie evidenţele care privesc siguranţa naţională. La cerere, se pot elibera copii

in extenso de pe cuprinsul cărţii funciare sau extrase de informare. Pentru ambele situaţii, trebuie achitate tarifele prevăzute de lege.