Inovatii metodologice in cercetarea sociologica

Aplicarea chestionarului prin intermediul SMS-ului

Probabil cea mai veche dar si cea mai actuala sarcina a metodologiei o constituie clarificarea

intelesului conceptelor, corectitudinea definirii lor si analiza limbajului utilizat.

Metodologia cercetarii sociologic presupune analiza critica a activitatii de cercetare si

formularea unor propuneri pentru perfectionarea acestei activitati.

Etimologic cuvantule motodologie provine din grecescul “methodos” si “logos” si

desemneaza “stiinta metodelor” in sens literear metodologia este :stiinta intreaga a metodelor.

Metoda fiind demersul rational al spiritului pentru descoperirea adevarului sau pentru

rezolvarea unei probleme” (Claude, 1964). Asadar metodologia se preocupa de analiza

metodelor a tehnicilor de cercetare de respectare a regulilor de alcatuire a instrumentelor de

culegere a datelor de constructia scalelor, a esantioanelor cu scopul eliminarii distorsiunilor si

asigurarii reprezentativitatii concluziilor. Analiza metodologica urmareste punerea in relatii

corecte a metodelor, tehnicilor, procedelor si a instrumentelor de investigatie.

Pentru a intelege mai bine termenul de metodologie este esential definirea termenilor

“metoda”, “tehnica”, “procedeu”, si “instrument de investigare”.

“Metoda” reprezinta “aspectul ce mai activ al stiintei, care jongleaza calea dobandirii

de cunoasteri noi”(Dictionarul de filozofie 1978)

Etimologia cuvantului provine din grecescul ”methodos” ce inseamna cale, mijloc,

mod de expunere. Folosindu-se in acceptiuni foarte variate , asociindu-i-se cand un sens prea

larg cand prea ingust. Ne vom referi la metoda ca fiind ”modelul de cercetare, sistemul de

regul si principii de cunoastere si transformare a realitatii obiective”

Tehnica reprezinta “ansamblul de prescriptii metodologice (reguli, procedee) pentru o

actiune eficienta, atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera productiei spirituale (tehnici

de cunoastere, de calcul de creatie), precum si in cazul altor actiuni umane ( tehnicii de lupte

sportive”(Dictionarul de filosofie 1978).

Procedeul reprezinta modul in care se actioneaza pentru culegerea datelor de aplicare a

instrumentelor de lucreu care nu sunt altceva decat materialele de care se foloseste

cercetatorul pentru cunoasterea stiintifica a fenomenului studiat.

Paul Lazarsfeld considera ca metodologia are sase teme principale:

1. Delimitarea obiectului de studiu este prima etapa in desfasurarea unei cercetari, ea

conditionand intr-un fel derularea intregului ciclu al cercetarii; pentru elaborarea

cercetarii sociologul va trebui sa circumscrie domeniul tema si in fine problema de

cercetare.

2. Analiza conceptelor presupune un demers metodologic deosebit de important ce

presupune analiza aparatului conceptual. Caracterul abstract al conceptelor folosite

in stiintele socio umane impune o serie de demersuri pentru a le face operationale

in cercetarea sociala. Aceasta presupune descrierea partilor componente ale

proceselor psihosociale care sunt exprimate in concepte ce fac obiectul analizei

3. Analiza metodelor si tehnicilor de cercetare depinde de natura fenomenelor

studiate dar si de teoria la care se raporteaza studiul. Alegerea depinde insa si de

accesibilitatea metodelor si a tehnicilor de care se pot crea sau de resursele

financiare alocate studiului.

4. Analiza raportului dintre metode si tehnicile este esential ca unei metode de

cercetare sa i se atribuie tehnici adecvate in descoperire adevarului social.

5. Sistematizarea datelor obtinute in cercetarea empirica presupune prelucrarea

datelor obtinute in cercetarea de teren.

6. Formalizarea rationamentelor, vizand cunoasterea in anumite domenii sociale,

sociologia ca stiinta trebui sa formeze teori cu valoare de adevar in prisma

rezultatelor obtinute din cercetarea empirica.

Intrucat in sociologie nu exista inca o “paradigma” unica, ci structuri alternative care uneori

sunt alternativa alteori complementare, fiecare teorie sociologica majora a tins sa-si derive si

sa-si formuleze propria metodologie. Spre exemplu Emile Durkheim a formulat “regulile

metodei sociologice” adaptata conceptiei sale despre vata sociala. La fel a facut si Max

Webber care a construit o metodologie de studiere a fenomenelor sociale in concordanta cu

propria “sociologie interpretativa”. Ajungandu-se ca beosebirile dintre principalele abordari

sa fie mai pregnante decat asemanarile dintre acestea. Acesta fiind motivul pentru care nu se

poate vorbi de o metodologie unica a cercetarii sociologice.

In conditile diviziunii abordarilor metodologice, analistul social se confrunta, in

realizarea si finalizarea unei cercetari cu multe deschideri optionale atat la nivelul postulari

sau constructiei teoretice, cat si la cel al elaborarii proiectului uneiinvestigatii.