2. SISTEMUL CIRCULATOR- Sistemul circulator este alcatuit din aparatul cardiovascular si sistemul limfatic.-Aparatul cardiovascular este alcatuit din inima si vase de sange iar cel limfatic este alcatuit din ganglion limfatici, vase limfatice si organe limfoide (splina, timusul si amigdalele)

Aparatul vardiovascular Inima este un organ musculos tetracameral, asezat in cavitatea toracica, intre cei doi plamani, mediastin. Varful inimii se numeste apex si este indreptat in stanga spre diafragma. Inima este invelita in pericard, o membrana formata din doua foite : -un pericard fibros, la exterior; -un pericard seros la interior, intre ele se gaseste cavitatea pericardica plina cu lichid pericardic. Peretele inimii este format la exterior din epicard, o membrana ce contine capilare de sange, limfatice si fibre nervoase. Urmeaza miocardul, formate din fibre musculare netede dar care au si character de muschi striati. Contine capilare de sange, limfa si fibre nervoase. Pentru fibrele musculare se gaseste un tesut mauscular embrionar ce asigura automatismul inimii numit tesut nodal. A treia membrana este endocardul, care captuseste intim interiorul inimii, continuandu-se si la nivelul vaselor de sange cu endoteliu. Acest endocard participa si la formarea valvelor inimii. Endocardul este format din fibre de collagen, reticulina, de elastina si terminatii nervoase sensitive. Anatomia inimii. Atriile sunt situate la baza inimii, au forma cuboida, miocardul este mai subtire decat cel al ventriculelor si sunt complet separate intre ele prin septul intertrial. Numai in viata intrauterina exista un orificiu, Botallo, prin care ele comunica, amestecandu-se sangele oxigenat cu cel neoxigenat. Dupa nastere acesta se inchide, cand el persista copiii sufera de boala albastra (cianoza). Ventriculele au forma conica, sunt situate la varf. Peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros decat cel drept. Ele sunt complet separate prin septul interventricular. Pe peretii ventriculelor se gasesc muschi conici, numiti muschi papilari, de care se prind corzi tendinoase care la randul lor se prind valvele ce delimiteaza orificiile atrioventriculare. Orificiul atrioventricular drept este prevazut cu o valve tricuspida iar orificiul atrioventricular stang este prevazut cu o valve tricuspida. Orificiile atrioventriculare permite trecerea sangelui din atria in ventricule. Numarul de muschi papilari din ventricule este dat de numarul de cuspide. -11- Miocardul atrial are fibre dispuse oblic iar miocardul ventricular are fibrele dispuse circular spiralat. Sunt complet separate si totusi transmiterea potentialului de actiune se face continuu datorita tesutului nodal. Tesutul nodal este format din nodulul sinoatrial, situat in atriul drept, in apropierea locului de deschidere a venei cave superioare. Urmeaza nodulul atroventricular, situat in atriul drept, deasupra oriiciului artioventricular drept. Fasciculul His este situat in septul interventricular. Reteaua Purkinje este rezultata din ramnifiarea fasciculului His in cele doua ventricule. Principalul generator de impulsuri este nodulul sinoatrial. Cand acestia ajung aproape de nodulul atrioventricular isi reduc viteza pentru ca la nivelul nodululi sa creasca din nou sis a fie trimis pana in reteaua Purkinje. Contractia miocardului se numeste sistola iar relaxarea se numeste diastole. Acestea se succed ritmic, ceea ce reprezinta ritmul cardiac ce dureaza 0,8 s. din care 0,5 s. este diastole iar 0,3 s. sistola. Atriile se contracta simultan si trimite sangele prin orificiile atrioventriculare in ventricole. Cand acestea se umple de sange se inched valvele atrioventriculare sic and presiunea intraventriculara este mai mare decat cea din aorta se deschid valvele semilunare de la baza arterelor si sangele navaleste in artere. Vasele care vin la inima se numesc vene iar cele care pleaca se numesc artere. Jumatatea dreapta a inimii contine sange cu dioxid de carbon iar jumatatea stanga contine sange cu oxigen. Activitatea mecanica a inimii poate fi inregistrata cu electrocardiograful iar reprezentarea grafica se numeste electrocardiograma (E.K.G.) Prin activitatea mecanica a inimii se inregistreaza doua zgomote, unul sistolic, determinat de inchiderea valvelor atrioventriculare sic el diastolic determinat de inchiderea valvelor semilunare. Presiunea sangelui- este presiunea sub care sangele circula prin aorta si este dependenta de trei factori:-debitul sanguine-functia cardiaca -rezistenta periferica. Presiunea maxima, sistolica, este de 120-140mm. col. de Mg.iar minima (diastola) este 70-80 mm. col. de Mg. Presiunea sangelui este inregistrata de baroreceptori (interoreceptori) ce se gasesc in carja aortic si sinusul coronar. Transmit prin fibre senzitive ale nervilor vagi si glosofaringieni informatii la centri nervosa din bulb: -centrul cardio accelerator pentru functia cardiac si -centri vasodilatatori si vasocostrictori, pentru debitul de sange si rezistenta periferica. Vascularizatia - este asigurata de arterele coronare care se desprind din prima portiune ascendenta imediat la iesirea din ventricul. De venele coronare care colecteaza sangele cu dioxid de carbon si mataboliti si se deschid in sinusul coronar care se deschide in atriul drept. -12- Inervatia - este asigurata de plexul cardiac, simpaticul are effect cardioaccelerator si vasodilatator iar parasimpaticul are character inhibitor, actioneaza mai ales asupra nodulilor sinoatrial si atrioventricular.

-13- Vasele de sange Vasele de sange sunt: aorte, vene si capilare. In corpul nostru sunt doua tipuri de circulatii: marea circulatie si mica circulatie. Mica cirulatie, sau circulatia pulmonara. Din ventriculul drept pleaca trunchiul pulmonar din care pornesc doua artere pulmonare, stanga si dreapta, ce duc sangele cu dioxid de carbon la plamani, de la plamani sangele cu oxigen este adus cu patru vene pulmonare la atriul stang. Marea circulatie, sau circulatia sistemica. De la inima, prin ventriculul stang pleaca in aorta care duce sangele cu oxigen la tesuturi si celule. De aici sangele cu dioxid de carbon este adus de vena cava inferioara si superioara in atriul drept. Capilarele - sunt cele mai mici vase de sange, peretele lor este endoteliu, subtire, unistratificat, pentru a usura trecerea sangelui spre tesuturi prin difuziune, osmoza si filtrare. Capilarele sunt prevazute cu sfinctere precapilare care au rol de a regla cantitatea de sange pe care o distribuie tesuturilor. Arterele - au un perete muscular, gros, pentru a putea propulsa sangele in cele mai indepartate zone. Printre fibrele musculare se gasesc numeroase fibre de elastina care le confera elasticitate. Arteriorele - nu mai au fibre elastice, au fibre musculare ca urmare se destind putin, controland cantitatea de sange. Sistemul arterial Artera aorta pleaca din venticulul stang, are un scurt traiect ascendant, din care se desprind arterele coronare stanga si dreapta, de tip terminal ( de aceea un trombus (cheag de sange) duce la necroza muschiului irigat de acesta), face apoi o carja aortic spre stanga, din care se desprinde sinusul carotidian, din care pleaca cele doua carotid, stanga si dreapta, ce iriga capul si tot din carja se desprind arterele subclaviculare stanga si dreapta ce dau ramnificatii in membre. Acestea sunt: axilara, brahiala, artera radial si ulnara si arterele palmare. Carja aortic se continua cu aorta descendenta care formeaza trunchiul celiac din care se desprind artera splenica, gastrica stanga si dreapta, mezentelica superioara (iriga intestinal subtire si colonel gros), urmeaza artera mezentelica inferioara (restul colonului si partea superioara a rectului) din care se ramnifica la organele genitale, se continua cu artera iliaca comuna stanga si dreapta, din care in coapsa se ramnifica iliaca externa si interna, din iliaca externa se ramnifica artera femurala, arterele tibiala si fibulara si arterele plantare. Venele -au peretii formati dintr-un strat subtire, muscular, ceea ce permite sa se dilate in functie de cantitatea de sange. In venele situate sub nivelul inimii circulatia sangelui este asigurata de urmatorii factori:-pe peretii interni ai venelor se gasesc valve in forma de cuib de randunica, asezate astfel incat sa tina coloana de sange care inainteaza, impidicand-o sa se reintoarca.-14--venele sunt asezate printer muschii scheletici care prin contractia lorcomprima lumenul, contribuind la urcarea sangelui-inspiratia, diafragma coboara si apasa asupra organelor din abdomen, creeand presiune abdominala in acelasi timp presiunea din cavitatea toracica scade actionand ca un aspirator. Venele situate deasupra inimii, sangele circula conform legii gravitatiei. Sistemul venos Sangele cu dioxid de carbon din cap este colectat de doua vene judulare stanga si dreapta, care se deschid in venele subclaviculare stanga si dreapta. Sangele din membreeste colectat de venele palmare, vena ulnara si radial, vena brahiala, vena axiala, iar cele doua subclaviculare se varsa in vena cava superioara. De la venele plantare, venele tibiala si fibulara, vena poplitee, vena safena mare, vena femurale, vena iliaca externa, vena iliaca comuna stanga si dreapta in vena cava inferioara. Pe traseu in ea se deschid venele renale,hepatica, splenica, gastrica si se deschid in atriul drept.

-15-