Inima lui Isus

PREASFÂNTA INIMÃ A LUI ISUSSolemnitateInvitatoriul

V. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Veniþi sã adorãm Inima lui Isus, rãnitã de iubire

pentru noi!

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Veniþi sã adorãm Inima lui Isus, rãnitã de iubire

pentru noi!Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

E inima sfântã acuma chivotulÎn care lemn nobil ºi aur e totul;Într-însa nu-i Legea de Moise datã,Ci legea iubirii în carne sãpatã.E inima sfântã acum sanctuarulÎn care iubirea de oameni e-altarul;E templul cel fãrã de catapeteasmã,Cu jertfe plãcute de bunã mireasmã.ªi poate iubirea oricine s-o vadãÎn inima sfântã strãpunsã de spadã,În rana-i deschisã, mereu sângerândã,A celui ucis prin nedreaptã osândã.

Preasfânta Inimã a lui Isus2

Din dragoste purã, el, Domnul, îndurãCumplitã torturã, torente de urã;Pe sine se-oferã ca victimã sfântã,Ca ura în lume sã fie înfrântã.Cum poate sã fie pe lume fãpturãCu inima rece ºi-atâta de durã,Încât de iubire sã nu se consume,Sã aibã o altã comoarã pe lume?Fã, Doamne, o ploaie de har sã ne cadãDin inima-þi sfântã strãpunsã de spadã.Îþi spunem cu toþii: slãvit fii, Isuse,Cu Tatãl ºi Duhul iubirii nespuse. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 La tine este izvorul vieþii; tu ne potoleºti seteala izvorul desfãtãrilor tale.

Psalmul 35 (36)2 În adâncul inimii celui nelegiuit ºuºoteºte pãcatul, *

înaintea ochilor sãi nu este fricã de Dumnezeu.3 Atât de mult se mãguleºte pe sine *

încât nu-ºi descoperã fãrãdelegea ca s-o urascã.4 Cuvintele gurii sale sunt rãutate ºi înºelãciune, *

el refuzã sã înþeleagã ºi sã facã binele.5 La fãrãdelege se gândeºte în aºternutul sãu, †

merge pe calea care nu este bunã *ºi nu urãºte rãul.

6 Bunãtatea ta, Doamne, este pânã la ceruri *ºi fidelitatea ta pânã la nori.

7 Dreptatea ta este ca munþii lui Dumnezeu †ºi judecãþile tale sunt ca abisul cel mare. *Tu, Doamne, ajuþi oameni ºi animale.

8 Cât de minunatã este bunãtatea ta, Dumnezeule! *Fiii oamenilor îºi gãsesc adãpost

la umbra aripilor tale.

Oficiul lecturilor 3

9 Se saturã din belºugul casei tale, *tu îi adãpi din ºuvoaiele desfãtãrilor tale.

10 Cãci la tine este izvorul vieþii *ºi în lumina ta vom vedea lumina.

11 Pãstreazã îndurarea ta peste cei care te cunosc *ºi dreptatea ta peste cei curaþi cu inima.

12 Sã nu vinã asupra mea piciorul celor mândri *ºi mâna celor rãi sã nu mã izgoneascã.

13 Iatã, au cãzut fãcãtorii de rele, *s-au prãbuºit ºi nu se vor putea ridica.

Ant. La tine este izvorul vieþii; tu ne potoleºti seteala izvorul desfãtãrilor tale.

Ant. 2 Din neliniºtea inimii mele te caut pe tine: tum-ai înãlþat pe stâncã.

Psalmul 60 (61)2 Ascultã, Dumnezeule, strigarea mea, *

ia aminte la rugãciunea mea.3 De la marginile pãmântului pe tine te chem †

când inima mi-e cuprinsã de neliniºte, *cãlãuzeºte-mã la stânca la care nu pot ajunge!

4 Cãci tu eºti un refugiu pentru mine, *turn puternic în faþa duºmanului.

5 Voi locui în cortul tãu pentru totdeauna, *mã voi adãposti la umbra aripilor tale,

6 cãci, tu, Dumnezeul meu,mi-ai ascultat promisiunile, *

mi-ai dat moºtenireacelor care se tem de numele tãu.

7 Vei adãuga la zilele regelui alte zile, *anii lui vor fi ca generaþie dupã generaþie.

8 Va domni în veºnicie înaintea lui Dumnezeu, *îndurarea ºi adevãrul îl vor ocroti.

9 Atunci voi cânta imnuri numelui tãu în vecii vecilor, *ca sã-mi îndeplinesc promisiunile zi de zi.

Ant. Din neliniºtea inimii mele te caut pe tine: tum-ai înãlþat pe stâncã.


Ant. 3 Toate marginile pãmântului vor vedea mântu-irea Dumnezeului nostru.

Psalmul 97 (98)1 Cântaþi Domnului un cântec nou, *

pentru cã a fãcut lucruri minunate;dreapta ºi braþul lui cel sfânt *

i-au venit în ajutor.2 Domnul ºi-a fãcut cunoscutã mântuirea *

ºi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor,3 ºi-a adus aminte de bunãtatea ºi fidelitatea lui *

faþã de casa lui Israel.Toate marginile pãmântului *

au vãzut mântuirea Dumnezeului nostru!4 Înãlþaþi cãtre Dumnezeu strigãte de bucurie,

toþi locuitorii pãmântului! *Aclamaþi, intonaþi imnuri ºi tresãltaþi de bucurie.

5 Cântaþi Domnului imnuri cu harpa, *cu harpa ºi cântãri de psalmi.

6 Sunând din trompetã ºi din corn, *strigaþi de bucurie în faþa Domnului,

regele nostru.7 Sã vuiascã marea ºi tot ce cuprinde ea, *

lumea ºi toþi cei ce locuiesc într-însa.8 Toate râurile sã batã din palme †

ºi munþii sã tresalte de bucurie 9 în faþa Domnului, *care vine sã judece pãmântul.

El va judeca lumea cu dreptate *ºi popoarele cu nepãrtinire.

Ant. Toate marginile pãmântului vor vedea mântui-rea Dumnezeului nostru.V. Îmi voi aduce aminte de lucrãrile Domnului.R. Îmi voi aduce aminte de începutul minunilor sale.

LECTURA ÎNTÂI

Din Scrisoarea sfântului apostol Paulcãtre Romani 8,28-39

Iubirea lui Dumnezeu s-a fãcut cunoscutã în Cristos


Fraþilor, 28 ºtim cã el le îndreaptã toate spre bine celorcare îl iubesc pe Dumnezeu, adicã celor care sunt chemaþidupã planul lui. 29 Cãci pe cei pe care i-a cunoscut demai înainte, de mai înainte i-a ºi hotãrât sã fie aseme-nea chipului Fiului sãu, aºa încât el sã fie primul nãscutîntre mulþi fraþi; 30 pe cei pe care de mai înainte i-ahotãrât, i-a ºi chemat; pe cei pe care i-a chemat, i-a ºijustificat; pe cei pe care i-a justificat, pe aceºtia i-a ºipreamãrit.

31 Aºadar, ce vom spune cu privire la acestea? DacãDumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastrã?32 El, care nu l-a cruþat pe propriul sãu Fiu, ba chiar l-adat la moarte pentru noi toþi, cum nu ne va dãrui toateîmpreunã cu el? 33 Cine va aduce acuzã împotriva aleºilorlui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care justificã! 34 Cineîi va condamna? Cristos Isus, care a murit, dar, mai mult,a ºi înviat, care este la dreapta lui Dumnezeu, intervinepentru noi. 35 Cine ne va despãrþi de iubirea lui Cristos?Oare necazul, sau strâmtorarea, sau persecuþia, sau foa-metea, sau lipsa de haine, sau primejdia, sau sabia?36 Dupã cum este scris:Pentru tine suntem daþi la moarte toatã ziua,suntem socotiþi ca niºte oi de înjunghiere.

37 Dar în toate acestea noi suntem mai mult decâtînvingãtori prin cel care ne-a iubit. 38 Cãci sunt convinscã nici moartea, nici viaþa, nici îngerii, nici stãpânirile,nici cele prezente, nici cele viitoare, nici puterile, 39 niciînãlþimile, nici adâncurile ºi nici vreo altã creaturã nuva putea sã ne despartã de iubirea lui Dumnezeu careeste în Cristos Isus, Domnul nostru.

RESPONSORIUL Ef 2,5.4b.7aR. Pe când noi eram morþi din cauza greºelilor noas-

tre, Dumnezeu ne-a readus la viaþã împreunã cu Cristos,* pentru marea sa iubire cu care ne-a iubit.V. Ca sã arate în veacurile viitoare mãreþia bogãþiei

harului sãu, * pentru marea.


LECTURA A DOUA

Din Operele sfântului Bonaventura, episcop(Opusc. 3, Lemnul vieþii, 29-30.47)

La tine este izvorul vieþiiGândeºte-te ºi tu, omule rãscumpãrat, cine, cât de

mare ºi de ce naturã este acela care, pentru tine, atârnãpe cruce, el, a cãrui moarte dã viaþã celor morþi, el, acãrui trecere din lumea aceasta o plânge cerul ºi pãmân-tul ºi face sã se despice ºi pietrele cele mai dure.

Apoi, pentru ca din coasta lui Cristos adormit pecruce sã fie formatã Biserica ºi ca sã se împlineascãScriptura care spune: Vor privi la cel pe care l-au strã-puns (In 19,37), înþelepciunea divinã a permis ca unsoldat sã strãpungã ºi sã deschidã acea coastã sfântã.Din ea a ieºit sânge ºi apã, ºi ceea ce curgea era preþulmântuirii noastre. Þâºnind din izvorul sãu, adicã dinadâncul inimii lui Cristos, el dã sacramentelor Bisericiiputerea de a conferi viaþa harului, iar celor care trãiescdeja în Cristos le dã sã bea din izvorul viu, care þâºneºtespre viaþa veºnicã (In 4,14).

Ridicã-te, aºadar, suflet prieten al lui Cristos! Fii caporumbelul care îºi face cuibul pe la intrarea peºterilor(Ier 48,28). ªi acolo, ca vrabia care îºi gãseºte o casã(Ps 83,4), nu înceta sã veghezi; acolo, ca o turturea,ascunde-þi puii nãscuþi dintr-o iubire curatã; acolo,apropie-þi gura ca sã sorbi apã din izvoarele Mântui-torului (cf. Is 12,3). Aici se aflã izvorul care þâºneºtedin centrul paradisului, ºi care, împãrþindu-se în patrufluvii (cf. Gen 2,10) ºi revãrsându-se în inimile care ardde iubire, fecundeazã ºi irigã întreg pãmântul.

Aleargã cu dorinþã vie la acest izvor de viaþã ºi deluminã, oricine ai fi tu, suflet consacrat lui Dumnezeu,ºi, cu puterea intimã a inimii, strigã cãtre el: „O, frumu-seþe inefabilã a Dumnezeului celui preaînalt, strãlucirepreacuratã a luminii veºnice, viaþã care dai viaþã oricãreivieþi, luminã care luminezi orice luminã ºi care pãstreziîn strãlucirea veºnicã pe luminãtorii multiformi care


strãlucesc înaintea tronului dumnezeirii tale încã de laprima aurorã!

O, revãrsare veºnicã ºi inaccesibilã, strãlucitoare ºidulce a izvorului ascuns ochilor tuturor muritorilor!Adâncimea ta este fãrã sfârºit, înãlþimea ta este fãrãmãsurã, lãrgimea ta este infinitã, puritatea ta este imper-turbabilã!

De la tine vine râul care înveseleºte cetatea lui Dum-nezeu (Ps 45,5), pentru ca în strigãte de laudã ºi demulþumire (Ps 41,5) sã-þi putem cânta cântece de laudã,arãtând prin mãrturia experienþei cã la tine este izvorulvieþii ºi în lumina ta vom vedea lumina” (Ps 35,10).

RESPONSORIUL Ps 102 (103),2.4; 33 (34),9a

R. Binecuvânteazã-l, suflete al meu, pe Domnul ºinu uita nicicând de binefacerile sale; * el îþi scapã viaþadin adânc ºi te încununeazã cu îndurare ºi iubire.V. Gustaþi ºi vedeþi cât de bun este Domnul. * El îþi.

IMNUL TE DEUMPe tine, Dumnezeule, te lãudãm,Pe tine, Doamne, te mãrturisim.

Pe tine, veºnicul Pãrinte,Tot pãmântul te cinsteºte.

Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile,Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare:

Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot!Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale!

Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor;Pe tine te slãveºteNumãrul vrednic de laudã al profeþilor;

Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor;Pe tine te mãrturiseºte sfânta BisericãPe toatã faþa pãmântului:

Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit,ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare,

ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul.Tu eºti regele mãririi, Cristoase,


Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui.Pentru mântuirea noastrãTu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei.

Tu ai biruit ghimpele morþiiªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor.

Tu stai de-a dreapta lui DumnezeuÎntru mãrirea Tatãlui.

Noi credem cã vei veni ca judecãtor,Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor talePe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump.

Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãiÎn slava ta cereascã.¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu

ªi binecuvânteazã moºtenirea ta.Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac.

În toate zilele te binecuvântãmªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor.

Binevoieºte, Doamne, în ziua aceastaSã ne fereºti de pãcat.

Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne.Fie, Doamne, mila ta asupra noastrãPrecum am nãdãjduit ºi noi în tine.

În tine, Doamne, am nãdãjduitªi nu voi regreta în veci.

¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic, noi cinstim inima Fiului

tãu preaiubit ºi preamãrim faptele mãreþe ale iubiriisale; ajutã-ne, te rugãm, ca din acest izvor al îndurãriidumnezeieºti sã sorbim bogãþia harului ºi vieþii tale.Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiindDumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, înunire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.


Laudele




IMNUL

Isuse, tu eºti bucurie deplinã,Balsam care orice durere alinã,Speranþã în cel ce speranþã nu are,Fântânã de har ºi noian de-ndurare.Iertare primeºte cel care þi-o cere,Pãtruns de cãinþã, pãtruns de durere,ªi cel ce te vede în tot ce existãNu poate sã spunã cã viaþa e tristã.Iubirea ta, Doamne, nimic n-o cuprinde;Flãmândului este cereascã merinde,În arºiþa vieþii e sfântã licoare,De bea însetatul dintr-însa, nu moare.Cu lacrimi, Isuse, te caut pe tine,Spre tine se-ndreaptã-ale mele suspine,Fiinþa mea toatã ºi-n somnul de noapteTe cheamã pe tine cu tainice ºoapte.În ziua aceasta asuprã-mi rãmânãªi sprijin sã-mi fie puternica-þi mânã;Când umbrele serii vor fi sã coboare,Sã-mi fii tu, Cristoase, luminã ºi soare.Tãria ce vine din inima-þi blândãMi-aducã în luptele vieþii izbândã.Iubirea ce totul e-n stare sã-nfrunteSã-mi fie spre ceruri o trainicã punte.Isuse, tu, floare adusã pe lumeDe mama-fecioarã, slãvitul tãu numeCinsteascã-l tot omul ce miºcã sub soareªi oastea de îngeri în cer sã-l adoare. Amin.


PSALMODIA

Ant. 1 Isus stãtea în templu ºi striga: „Dacã îi estesete cuiva, sã vinã la mine ºi sã bea!”

Psalmul 62 (63),2-9

Sufletul însetat de Dumnezeu

Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pen-tru Dumnezeu.

2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, *pe tine te caut dis-de-dimineaþã.

Sufletul meu e însetat de tine, †pe tine te doreºte trupul meu, *ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã.

3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, *ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta.

4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, *de aceea buzele mele te laudã.

5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea *ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu.

6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, *aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã,

7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu *ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea.

8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, *la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.

9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul *ºi dreapta ta mã ocroteºte.

Ant. Isus stãtea în templu ºi striga: „Dacã îi este setecuiva, sã vinã la mine ºi sã bea!”

Ant. 2 Veniþi la mine, toþi cei osteniþi ºi împovãraþi,ºi eu vã voi înviora!

Cântarea Dan 3,57-88.56Toatã creatura sã-l laude pe Domnul

Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitoriilui! (Ap 19,5).

Laudele 11

57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului,pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, *59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele

care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, *61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, *63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul!64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, *65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul!66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, *67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, *69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul!70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, *71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul!72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, *73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul!74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, *

sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci!75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, *76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul!77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, *78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene

ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, *80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul!81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, *82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul!83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, *85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul!86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor,

pe Domnul, *


87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima,pe Domnul!

88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael,pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul

ºi pe Duhul Sfânt, *sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci!

56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, *vrednic de laudã ºi preamãrit în veci!

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Veniþi la mine, toþi cei osteniþi ºi împovãraþi, ºieu vã voi înviora!

Ant. 3 Fiule, dã-mi inima ta, iar ochii tãi sã pãzeascãpururea cãile mele!

Psalmul 149

Noua cântare a sfinþilor

Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucuriepentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius).

1 Cântaþi Domnului un cântec nou, *lauda lui în adunarea credincioºilor sãi.

2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, *sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor.

3 Sã laude numele lui în dansuri, *sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera.

4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu *ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire.

5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, *sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.

6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; *ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor,

7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor *ºi pedeapsã asupra popoarelor;

Laudele 13

8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri *ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier,

9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; *aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui.

Ant. Fiule, dã-mi inima ta, iar ochii tãi sã pãzeascãpururea cãile mele!

LECTURA SCURTÃ Ier 31,33Iatã legãmântul pe care îl voi încheia cu casa lui

Israel dupã zilele acelea, zice Domnul: „Voi pune legeamea înlãuntrul lor, o voi scrie în inima lor; eu voi fiDumnezeul lor, iar ei vor fi poporul meu”.

RESPONSORIUL SCURT

R. Luaþi jugul meu asupra voastrã * ºi învãþaþi de lamine. Luaþi.V. Cã sunt blând ºi smerit cu inima. * ªi învãþaþi de

la mine. Slavã Tatãlui. Luaþi.

Ant. la Benedictus: Dumnezeu, prin iubirea sa îndu-rãtoare, ne-a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, aleluia!

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,


74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *sã-i slujim fãrã teamã,

75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *în toate zilele vieþii noastre.

76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *cãci vei merge înaintea Domnului

sã pregãteºti cãile sale,77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *

întru iertarea pãcatelor,78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *

cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric

ºi în umbra morþii *ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Dumnezeu, prin iubirea sa îndurãtoare, ne-a

vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, aleluia!

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Fraþilor, sã ne rugãm lui Isus, care este blând ºi smeritcu inima, ºi sã-l implorãm:

Rege iubitor de oameni, îndurã-te de noi!Isuse, în tine locuieºte plinãtatea dumnezeirii:– fã-ne pãrtaºi ai firii tale dumnezeieºti.Isuse, în tine sunt toate comorile înþelepciunii ºi aleºtiinþei:– dezvãluie-ne, prin Bisericã, înþelepciunea lui Dum-

nezeu cea de multe feluri.Isuse, în tine Tatãl îºi aflã desfãtarea:– fã-ne ascultãtori statornici ai învãþãturii tale.Isuse, din plinãtatea ta am luat noi toþi:– dãruieºte-ne din belºug harul ºi adevãrul Tatãlui.Isuse, izvorul vieþii ºi al sfinþeniei,– fã-ne sfinþi ºi neprihãniþi în iubire.Tatãl nostru.

Laudele 15



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. Inima s-a întristat în mine ºi toate oasele meles-au cutremurat.


Psalmul 122 (123)Încrederea poporului în Dumnezeu

Doi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milãde noi!” (Mt 20,30).

1 Cãtre tine îmi ridic ochii, *cãtre tine, care locuieºti în ceruri.

2 Iatã, ca ochii slujitorilorspre mâna stãpânilor, *

ca ochii slujitoarei spre mâna stãpânei sale,aºa sunt ochii noºtri îndreptaþi

spre Domnul, Dumnezeul nostru, *pânã când ne va arãta îndurarea sa.

3 Ai milã de noi, Doamne, ai milã de noi, *cãci suntem prea sãtui de ocarã.

4 Prea sãtul ne este sufletul †de batjocurile celor care ne urãsc, *de dispreþul celor îngâmfaþi.

Psalmul 123 (124)Ajutorul nostru este în numele Domnului

Domnul i-a zis lui Paul: „Nu-þi fie teamã... cãci eu suntcu tine!” (Fap 18,9-10).

1 De n-ar fi fost Domnul de partea noastrã– s-o spunã Israel, – †

2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastrã, *când oameni s-au ridicat împotriva noastrã,

3 atunci ne-ar fi înghiþit de vii *în focul mâniei lor;

4 atunci ne-ar fi înecat apele, †ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, *

5 atunci ar fi trecut peste noi valuri nãprasnice.6 Binecuvântat sã fie Domnul, *

care nu ne-a lãsat pradã dinþilor lor!7 Sufletul nostru a scãpat †

ca o pasãre din laþul vânãtorului: *laþul s-a rupt ºi noi am scãpat.

Ora medie 17

8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, *care a fãcut cerul ºi pãmântul.

Psalmul 124 (125)

Domnul este ocrotitorul poporului sãuPacea lui Dumnezeu asupra lui Israel (Gal 6,16).

1 Cei care se încred în Domnulsunt ca Muntele Sionului: *

el nu se clatinã, ci rãmâne în veac.2 Munþii înconjoarã Ierusalimul, †

ºi Domnul stã împrejurul poporului sãu *de acum ºi pânã-n veac.

3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rãmânepeste moºtenirea celor drepþi, *

ca nu cumva cei drepþisã-ºi întindã mâinile spre nelegiuire.

4 Fã bine, Doamne, celor buni *ºi celor drepþi cu inima,

5 iar pe cei ce se abat pe cãrãri strâmbe †Domnul îi va aduna

cu cei care sãvârºesc fãrãdelegea. *Pace peste Israel!

Ant. Inima s-a întristat în mine ºi toate oasele meles-au cutremurat.

LECTURA SCURTÃ Ier 32,40Voi încheia cu ei un legãmânt veºnic ºi nu voi înceta

sã le fac bine ºi voi pune frica mea în inimile lor, ca sãnu se îndepãrteze de la mine.V. Am aºteptat pe cineva sã se întristeze împreunã cu

mine, ºi n-a fost nimeni.R. Pe cineva care sã mã mângâie, ºi n-am gãsit.


tãu preaiubit ºi preamãrim faptele mãreþe ale iubirii


sale; ajutã-ne, te rugãm, ca din acest izvor al îndurãriidumnezeieºti sã sorbim bogãþia harului ºi vieþii tale.Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Vesperele II




IMNUL

Isuse, ce mare-i în tine misterul!Tu, care-ai zidit ºi pãmântul, ºi cerul,Tu, fire divinã din fire divinã,Luminã desprinsã din purã Luminã,Iubirea cea mare de noi te constrângeSã-mbraci trupul nostru de carne ºi sânge,Ca jugul impus de Adam la-nceputuri,Luându-þi-l, tu de pe gât sã ni-l scuturi.Te-mpinge aceeaºi iubire ce faceSã scoþi din neant ºi din veºnica paceÎntreg universul cu ploaia de stele,Sã smulgi omenirii pãcatele grele.Iubirea ta, Doamne, mereu sã rãmânãNestinsã, sã fie izvor ºi fântânãDin care iertare ºi milã sã soarbãOricine-i strivit de vreo patimã oarbã.Sã curgã izvorul de apã ºi sângeDin rana deschisã. Oricine îºi plângePãcatele vieþii sã poatã sã-ºi speleMurdarele pete-ale faptelor rele.

Vesperele II 19

O ploaie de haruri tu faci sã ne cadãDin inima-þi sfântã strãpunsã de spadã;De aceea, îþi spunem: slãvit fii, Isuse,Cu Tatãl ºi Duhul iubirii nespuse! Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Cu iubire veºnicã ne-a iubit Dumnezeu; deaceea, înãlþat fiind de la pãmânt, ne-a atras, plin de îndu-rare, la inima sa.

Psalmul 112 (113)1 Lãudaþi, slujitori ai Domnului, *

lãudaþi numele Domnului!2 Fie numele Domnului binecuvântat, *

de acum ºi pânã în veac.3 De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui, *

fie numele Domnului lãudat!4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naþiunile, *

slava lui este mai presus de ceruri.5 Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru,

care locuieºte atât de sus, *6 care îºi pleacã privirea sã vadã

ce se petrece în cer ºi pe pãmânt?7 El ridicã pe cel slab din þãrânã, *

înalþã din mizerie pe cel sãrac,8 pentru ca sã-l aºeze alãturi de conducãtori, *

de conducãtorii poporului sãu.9 El o aºazã pe cea sterilã în casã *

ca pe o mamã ce se bucurã de copii.

Ant. Cu iubire veºnicã ne-a iubit Dumnezeu; de aceea,înãlþat fiind de la pãmânt, ne-a atras, plin de îndurare,la inima sa.

Ant. 2 Învãþaþi de la mine, cã sunt blând ºi smerit cuinima, ºi veþi gãsi odihnã sufletelor voastre.


Psalmul 145 (146)1 Laudã, suflete al meu, pe Domnul! †2 Voi lãuda pe Domnul în toatã viaþa mea, *

voi cânta Dumnezeului meu cât voi trãi.3 Nu vã puneþi încrederea în cei puternici, *

în fiii oamenilor, care nu pot sã mântuiascã.4 Suflarea lor trece, iar ei se întorc în þãrânã, *

ºi în aceeaºi zi se destramã planurile lor.5 Fericit este acela care are ca ajutor

pe Dumnezeul lui Iacob; *care-ºi pune încrederea în Domnul, Dumnezeul sãu.

6 El a fãcut cerul ºi pãmântul, *marea ºi toate câte se aflã în ele.

El este totdeauna credincios cuvântului sãu, †7 el face dreptate celor asupriþi, *

el dã pâine celor flãmânzi.Domnul elibereazã pe cei închiºi. *

8 Domnul lumineazã pe cei orbi,Domnul ridicã pe cei împovãraþi, *

Domnul iubeºte pe cei drepþi,9 Domnul are grijã de cei strãini, †

sprijinã pe vãduvã ºi pe orfan, *dar nimiceºte calea celor rãi.

10 Domnul, Dumnezeul tãu, Sionule, *stãpâneºte în veci, din neam în neam.

Ant. Învãþaþi de la mine, cã sunt blând ºi smerit cuinima, ºi veþi gãsi odihnã sufletelor voastre.

Ant. 3 Eu sunt pãstorul cel bun, care îmi pasc oile ºipentru oile mele îmi dau viaþa.

Cântarea Ap 4,11; 5,9b.10.12b4,11 Vrednic eºti, Doamne ºi Dumnezeul nostru, *

sã primeºti gloria, cinstea ºi puterea,pentru cã tu ai creat toate, *

ºi prin voinþa ta au fost create ºi existã!

Vesperele II 21

5,9b Vrednic eºti, Doamne, sã primeºti cartea *ºi sã-i deschizi peceþile,

cãci ai fost înjunghiat †ºi în sângele tãu ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu *oameni din toate triburile,

limbile, popoarele ºi naþiunile10 ºi ai fãcut din ei o împãrãþie †

ºi preoþi pentru Dumnezeul nostru, *care vor domni pe pãmânt!

12b Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, †sã primeascã puterea ºi bogãþia ºi înþelepciunea *ºi tãria ºi cinstea ºi gloria ºi binecuvântarea!

Ant. Eu sunt pãstorul cel bun, care îmi pasc oile ºipentru oile mele îmi dau viaþa.

LECTURA SCURTÃ Ef 5,25b-27Cristos a iubit Biserica ºi s-a dat pe sine pentru ea

pentru a o sfinþi, purificând-o prin baia apei în cuvânt,ca sã ºi-o prezinte sieºi ca o Bisericã glorioasã, fãrã sãaibã vreo patã sau rid sau ceva asemãnãtor, ci sã fiesfântã ºi neprihãnitã.

RESPONSORIUL SCURTR. Cristos ne-a iubit * ºi ne-a spãlat în sângele sãu.

Cristos.V. ªi ne-a fãcut împãrãþie ºi preoþi pentru Dumnezeu

Tatãl * ºi ne-a spãlat în sângele sãu. Slavã Tatãlui. Cristos.Ant. la Magnificat: Foc am venit sã aduc pe pãmânt

ºi ce vreau decât sã se aprindã?

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE –MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,


48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Foc am venit sã aduc pe pãmânt ºi ce vreau

decât sã se aprindã?

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃFraþilor, sã ne rugãm lui Isus, odihna sufletelor, ºi

sã-i cerem:Rege iubitor de oameni, îndurã-te de noi!

Isuse, din inima ta strãpunsã de suliþã a izvorât sânge ºiapã pentru a se naºte mireasa ta, Biserica:– fã-o sfântã ºi neprihãnitã.Isuse, templu sfânt al lui Dumnezeu, care a fost nimicitde oameni ºi înãlþat din nou de Tatãl,– fã din Biserica ta chivotul Celui Preaînalt.Isuse, regele ºi centrul tuturor inimilor, tu ne iubeºti cuiubire veºnicã ºi, plin de milã, ne atragi la tine:– reînnoieºte cu toþi oamenii legãmântul cel nou.Isuse, pacea ºi împãcarea noastrã, care îi aduni pe toþiîntr-un singur om nou, în pacea ta, ºi prin cruce nimi-ceºti duºmãniile,– deschide-ne calea cãtre Tatãl.

Vesperele II 23

Isuse, viaþa ºi învierea noastrã, întãrirea celor împovã-raþi ºi odihna sufletelor,– atrage-i pe pãcãtoºi la tine.

(Rege iubitor de oameni, îndurã-te de noi!)Isuse, ascultãtor pânã la moartea pe cruce din iubirenemãrginitã,– învie-i pe toþi cei care dorm în pacea ta.Tatãl nostru.



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.


Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme despaima nopþii.

Psalmul 90 (91)

Sub ocrotirea Celui Preaînalt

Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scor-pioni (Lc 10,19).

1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt *ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic

2 îi spune Domnului: †„Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, *Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”.

3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului *ºi de ciuma pustiitoare.

4 El te va acoperi cu aripile lui †ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; *fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã.

5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii,nici de sãgeata care zboarã ziua, †

6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, *nici de molima care bântuie în plinã zi.

7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, †ºi zece mii la dreapta ta, *dar de tine nimic nu se va apropia.

8 E de ajuns cu ochii sã priveºti *ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor.

Completoriul 25

9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” *

ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost,10 nici un rãu nu te va lovi, *

nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta,11 pentru cã el va porunci îngerilor sãi *

sã te pãzeascã pe toate cãile tale.12 Ei te vor purta pe mâini, *

ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã;13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere *

ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri.14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, *

îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele.15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, †

voi fi alãturi de el în necazuri. *Îl voi elibera ºi-l voi preamãri.

16 Îi voi dãrui viaþã lungã *ºi îi voi arãta mântuirea mea.

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme despaima nopþii.

LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe

frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor maiavea nevoie nici de lumina candelei, nici de luminasoarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina, iarei vor domni în vecii vecilor.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.


CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereViziteazã, te rugãm, Doamne, locuinþa aceasta ºi

îndepãrteazã de la ea toate cursele vrãjmaºului; îngeriitãi sfinþi sã locuiascã în ea ºi sã ne pãzeascã în pace, iarbinecuvântarea ta sã fie pururi asupra noastrã. PrinCristos, Domnul nostru. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,

vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,

pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,Fecioarã de-a pururi,

care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,îndurã-te de noi, pãcãtoºii.

Completoriul 27

Sau:Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


Inima lui Isus

Documents

Transcript of Inima lui Isus