BUNE PRACTICI ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA

EXPLOATĂRII COPIILOR PRIN MUNCĂ

A. PAŞI SPRE ELIMINAREA MUNCII COPILULUI ÎN ROMÂNIAPOTENŢIALE BUNE PRACTICI ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE

Material informativ rezultat din proiectul subregional alOrganizaţiei Internaţionale a Muncii, PROTECTCEE, traducere

1. Consolidarea parteneriatului dintre angajatori şi ONG-uri în vederea mobilizării resurselor comunitare - Agenţia de implementare: Salvaţi Copiii România

Salvaţi Copiii România întreprinde activităţi pentru reducerea vulnerabilităţii şi pentru furnizarea de sprijin în vederea reintegrării sociale şi educaţionale a copiilor victime ale traficului sau ale altor forme grave de exploatare prin muncă. Organizaţia încurajează copiii care nu se află incluşi în sistemul educaţional să meargă cu regularitate la şcoală prin oferirea de servicii de consiliere psiho-socială, consiliere juridică, furnizarea de rechizite şcolare şi de hrană, de medicamente, dar şi prin furnizarea de tutoriat şi de oportunităţi de petrecere a timpului liber. Pentru aceasta organizaţia a primit sprijinul unui lanţ de hipermarket-uri prezent pe piaţa românească – CORA – care a organizat evenimente de strângere de fonduri şi de conştientizare a publicului.

Prima fază a campaniei de strângere de fonduri CORA din mai 2005 s-a finalizat prin colectarea a 16.300 USD care au fost alocaţi organizaţiei Salvaţi Copiii pentru a acoperi costurile necesare reintegrării sociale şi şcolare a cel puţin 100 de copii care munceau pe stradă. A doua fază a campaniei de strângere de fonduri, organizată în mai 2006 şi care a fost planificată astfel încât să completeze fondurile alocate de ILO-IPEC pentru prevenirea abandonului şcolar şi a reintegrării copiilor care au fost exploataţi prin muncă, a avut un succes mai mare finalizându-se prin colectarea a 60,000 USD ceea ce a condus la dublarea numărului de copii beneficiari.

Cu fiecare ocazie echipele de voluntari ai Salvaţi Copiii au distribuit insigne, pliante şi afişe având mesajul ”Combaterea Muncii Copilului”, iar angajaţii CORA au distribuit peste 300.000 de reviste în care a fost prezentat scopul campaniei. De asemenea, au fost difuzate spoturi radio şi au fost afişate banere în cele două locuri în care s-a desfăşurat campania.

Campania s-a adresat unui număr de aproximativ o jumătate de milion de clienţi CORA. Ca rezultat, a crescut numărul de clienţi care a contribuit la campanie prin cumpărarea de brelocuri şi de mici păpuşi care au fost donate de Hipermarketul CORA pentru campanie.

Ce face ca aceasta să fie considerată o bună practică? Este pentru prima dată când în România un supermarket realizează un parteneriat cu un ONG şi o organizaţie internaţională pentru a realiza o campanie de conştientizare a publicului asupra unei probleme sociale şi generează resurse pentru proiecte. Această iniţiativă este un exemplu de succes privind parteneriatul dintre sectorul non-profit şi o companie privată mare. Ea demonstrează modul în care poate fi obţinută o adresabilitate mare, intensivă, prin distribuirea de materiale editate şi prin difuzarea de spoturi audio într-un timp foarte limitat.

Adăugat la faptul că au fost colectate resurse pentru protecţia şi reintegrarea copiilor vulnerabili, a fost realizată şi conştientizarea publicului cu privire la problematica exploatării prin muncă a copilului, la legătura dintre aceasta şi educaţie, la cauzele şi consecinţele exploatării prin muncă a copiilor atât asupra copiilor şi a familiilor acestora, dar şi asupra comunităţii în ansamblu. De

1

asemenea, este important că această acţiune indică dorinţa şi disponibilitatea unei companii mari de a se implica într-o problemă socială şi se constituie într-un exemplu pentru alţi angajatori.

2. Transfer de experienţă de la ONG la autorităţi locale - Agenţiile de implementare: Inspectoratul Şcolar Bucureşti şi Salvaţi Copiii România

Dezideratul proiectului ”Vocile copiilor împotriva fenomenului muncii copilului” a fost să sporească gradul de conştientizare al autorităţilor centrale şi locale, al mass-media şi al publicului asupra problematicii exploatării prin muncă a copilului prin întărirea capacităţii copiilor de a pleda pentru drepturile lor astfel încât opinia lor să fie cunoscută.Proiectul a avut şi o componentă care a vizat sporirea capacităţii Inspectoratului Şcolar Bucureşti de a aborda problematica exploatării prin muncă a copilului. Deşi o parte din inspectorii şcolari şi dintre profesorii din Bucureşti au mai fost implicaţi în acţiuni care au abordat acest fenomen social, impactul lor nu a fost cel aşteptat din diferite motive cum ar fi, de exemplu, comunicarea limitată dintre profesori şi şcoală, numărul redus al şcolilor incluse în acţiunile de diseminare a informaţiilor privind combaterea exploatării prin muncă a copilului sau cunoaşterea limitată de către inspectorii şcolari a acestui fenomen social.

Principalii doi factori interesaţi care au colaborat în acest proiect au fost Inspectoratul Şcolar Bucureşti – care deţine o cunoaştere limitată în ceea ce priveşte combaterea exploatării prin muncă a copilului dar care are o capacitate instituţională mare de a include în agenda activităţilor şcolare această temă de discuţie – şi organizaţia Salvaţi Copiii – care are experienţă în desfăşurarea de acţiuni pentru prevenirea şi eliminarea muncii copilului, dar care nu are mandatul instituţional necesar pentru a impune această temă în şcoli.

Ca urmare a formării şi a sprijinului acordat de Salvaţi Copiii, Inspectoratul Şcolar Bucureşti a mobilizat mai mult de 300 de copii, profesori şi părinţi şi a organizat activităţi în 20 de şcoli. Aceste activităţi au constat printre altele în competiţii de artă, pregătirea de scrisori, acordarea de premii şi pregătirea de materiale publicitare pentru marşul organizat cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Muncii Copilului.

Salvaţi Copiii a realizat un transfer de experienţă de lucru inclusiv în domeniul pregătirii şi raportării bazată pe proceduri ILO-IPEC. De asemenea, au facilitat dezvoltarea de activităţi specifice cum ar fi pregătirea unui comunicat de presă, dezvoltarea contactelor cu mass-media, pregătirea unui interviu de către copii, inclusiv de către copiii retraşi din muncă, comunicarea cu Comitetul Naţional de Coordonare pentru Eliminarea Muncii Copilului şi pregătirea împreună cu copiii a declaraţiei lor împotriva muncii copilului.

3. Replicarea la nivel naţional a modelului CLMS (Sistemul de Monitorizare a Muncii Copilului) - Agenţia de implementare: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Unitatea Specializată în Munca Copilului

În România, conform Planului Naţional de Acţiune pentru Prevenirea şi Eliminarea Muncii Copilului, Unitatea Specializată în Munca Copilului din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului are rolul de coordonare centrală, inclusiv acela de a asigura replicarea modelelor de bună practică şi a experienţelor pozitive la nivel naţional în domeniu.

Personalul Unităţii Specializate în Munca Copilului a participat la numeroase activităţi de dezvoltare a capacităţii, inclusiv la definirea, pilotarea şi aplicarea modelului CLMS. Unitatea a mobilizat resurse, atât financiare cât şi umane, pentru replicarea modelului prin intermediul Programului de interes naţional intitulat ”Prevenirea şi combaterea muncii copilului”, administrat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi finanţat din fonduri guvernamentale.

2

Acele agenţii care au fost selectate pentru a implementa Programul de interes naţional menţionat au utilizat modelul CLMS, ceea ce a presupus inclusiv constituirea Echipelor Judeţene Intersectoriale şi organizarea de sesiuni de formare privind modelul CLMS.

Realizările majore ale acestui program guvernamental au fost:- constituirea a patru echipe judeţene intersectoriale şi formarea membrilor lor;- crearea a 40 de puncte de contact locale (structuri consultative locale) în comunităţile

vulnerabile din cele patru judeţe (Alba, Bistriţa Năsăud, Mureş şi Vrancea) pentru monitorizarea drepturilor copilului la nivel local;

- sporirea numărului de servicii specializate pentru copiii care muncesc, inclusiv a unor centre de zi şi a unor centre de prevenire a exploatării prin muncă a copilului.

În continuare autorităţile au decis replicarea modelului CLMS la nivel naţional. Au fost constituite echipe judeţene intersectoriale în toată ţara. Fiecare va fi formată cu finanţare de la bugetul naţional şi de asemenea, au fost formate grupuri la nivel comunitar pentru îmbunătăţirea furnizării de servicii la acest nivel.

4. Campanie de conştientizare privind Ziua Mondială Împotriva Muncii Copilului - Agenţiile de implementare: Alternative Sociale şi Salvaţi Copiii România

Această activitate a avut loc în contextul stabilirii centrelor pentru tineret din judeţele Iaşi, Botoşani şi Giurgiu.

Concursul cu premii: ”De la început până la sfârşit” a fost organizat în Parcul Copou din Iaşi pentru a celebra Ziua Mondială Împotriva Muncii Copilului. Această activitate a urmărit:

- să sporească gradul de conştientizare şi de implicare al comunităţii locale pentru acţiuni dedicate acestei zile speciale;

- să implice copiii în activităţi de petrecere a timpului liber dedicate tematicii privind combaterea exploatării prin muncă a copilului.

Participanţii au fost membrii centrelor de tineret1 din Iaşi, ca şi oricare alţi copii care s-au aflat în Parcul Copou şi au dorit să se alăture activităţilor respective. Parcul Copou este un loc foarte popular pentru petrecerea timpului liber pentru familiile din Iaşi, mai ales la sfârşit de săptămână. De aceea concursul a fost organizat într-o zi de sâmbătă pentru a spori impactul acţiunii.

Aceasta a avut câteva componente: o şcoală mobilă constituită dintr-o rulotă care a fost dotată cu câteva table extensibile cu ajutorul cărora au fost ţinute lecţii cu caracter participativ pe diferite subiecte, cum ar fi matematica sau limba română, sau pentru comunicarea unor mesaje specifice; a fost organizat un concurs de desene pe asfalt prin intermediul cărora copiii şi-au exprimat ideile, opiniile, impresiile sau atitudinea faţă de munca copilului; au fost organizate şi reprezentaţii de teatru stradal susţinute de către copiii din centrele de tineret, au fost pictate banere care au fost expuse în parc.

Copiii au avut posibilitatea de a participa la concursuri fie individual fie în echipe, fiind necesar să treacă teste preliminare pe baza cărora au primit anumite scoruri. Ei au putut să aleagă tipul testului în raport cu preferinţele şi cu interesele lor. Pe baza lor a fost făcut totalul şi au fost anunţaţi câştigătorii. Atribuirea scorurilor a fost flexibilă astfel încât să fie recunoscute eforturile tuturor participanţilor.

Concursul a avut o audienţă mare şi, în pofida faptului că s-a desfăşurat într-un context care a predispus la amuzament şi stimulare a creativităţii, a reuşit să atragă atenţia asupra unei probleme sociale care este foarte serioasă.

1 Aceştia sunt educatori cu vârste apropiate (engl. ”peer educators”), copii vulnerabili la trafic, copii victime ai traficului, alţi copii, profesori voluntari pentru diferite activităţi (tutoriat, activităţi de petrecere a timpului liber, întâlniri cu autorităţi locale şi lideri comunitari etc.)

3

5. Participarea copiilor la acţiuni de advocacy - Agenţia de implementare: Salvaţi Copiii România

Familia şi sistemul educaţional din România nu încurajează participarea copiilor la adoptarea deciziilor care le afectează viaţa în mod direct şi nu le oferă ocazia de a-şi exprima punctul de vedere în raport cu aspecte care îi privesc. Există programe care sprijină participarea copiilor, dezvoltate în principal de către ONG-uri, dar nu există coordonare între ele, iar problematica exploatării prin muncă a copilului nu este inclusă pe agenda acestor programe. Mai mult decât atât, opinia copiilor nu ajunge să fie cunoscută de către decidenţi.

Dezideratul proiectului ”Vocile copiilor împotriva fenomenului muncii copilului” a fost sporească gradul de conştientizare al autorităţilor centrale şi locale, al mass-media şi al publicului asupra problematicii exploatării prin muncă a copilului prin întărirea capacităţii copiilor de a pleda pentru drepturile lor astfel încât opinia lor să fie cunoscută.

Iniţiativele care au fost incluse în proiect pentru a încuraja participarea copiilor au fost următoarele:

- la nivel internaţional, Campania din 2004 denumită ”Săptămâna Acţiunii Globale Educaţia pentru Toţi” care a reprezentat cea mai mare campanie de lobby realizată vreodată pe această temă şi Congresul Mondial al Copiilor privind Eliminarea Exploatării prin Muncă a Copilului care a avut loc la Florenţa în mai 2004;

- la nivel naţional, Forumul Anual al Copiilor privind Drepturile Copilului, organizat de Salvaţi Copiii România.

Problematica exploatării prin muncă a copilului a fost abordată în acest proiect prin intermediul a două activităţi: un concurs de desene având ca temă ”Educaţia pentru Toţi” (pentru a reflecta viziunea copiilor asupra acesteia) şi o activitate de redactare de scrisori în care copiii au fost încurajaţi să-şi expună opinia cu privire la probleme ce ţin de educaţie şi de combaterea exploatării prin muncă a copilului. O parte dintre desene au fost expuse la Palatul Copiilor din Bucureşti, iar scrisorile referitoare la educaţia pentru toţi şi la eliminarea exploatării prin muncă a copilului au fost trimise autorităţilor guvernamentale. Doi copii retraşi din muncă2 care au participat la Congresul Mondial al Copiilor privind Eliminarea Exploatării prin Muncă a Copilului au fost invitaţi să împărtăşească din experienţa lor cu alţi copii membri ai unui grup de lucru din cadrul Forumului Anual al Copiilor privind Drepturile Copilului, stimulând astfel discuţiile pe teme referitoare la eliminarea exploatării prin muncă şi a traficului de copii.

Pliantul conţinând Declaraţia Congresului a fost distribuit publicului pe timpul Marşului Copiilor pentru Combaterea Exploatării prin Muncă a Copilului din 12 iunie. Copiii au dorit să transmită opiniilor lor Comitetului Naţional de Coordonare pentru Eliminarea Muncii Copilului care a avut prima întâlnire, după recunoaşterea sa oficială, pe data de 15 iunie 2004. Copiii au prezentat o declaraţie Ministrului Muncii care i-a invitat să constituie un grup consultativ care să funcţioneze pe lângă Comitetul Naţional de Coordonare.

Aceste activităţi au făcut parte din iniţiativa internaţională ”Săptămâna Acţiunii Globale Educaţia pentru Toţi” care promovează accesul egal la educaţie de calitate pentru toţi copiii. Tema campaniei din 2004 a fost ”Educaţia pentru eradicarea sărăciei”.

În România organizaţia Salvaţi Copiii a mobilizat numeroşi parteneri pentru această campanie, inclusiv 40 de tineri voluntari. Voluntarii au pregătit pliante reprezentând copii care nu au acces la educaţie pe care le-au expediat la peste 80 de politicieni, decidenţi guvernamentali şi reprezentanţi ai mass-media. Alte activităţi au inclus o campanie stradală desfăşurată în Bucureşti în favoarea ”Dreptului tuturor copiilor de a avea acces la educaţie de calitate”, dar şi o caravană pentru informarea copiilor cu tema ”Copiii spun DA educaţiei! NU exploatării!”

2 Beneficiari ai proiectului ”Program integrat pentru eliminarea formelor grave de muncă a copilului în trei zone metropolitane din România” implementat de Salvaţi Copiii, în intervalul iulie 2001 – aprilie 2003.

4

Pe parcursul desfăşurării acestor activităţi copiii au avut prilejul de a se întâlni cu decidenţi din administraţia centrală şi de a discuta cu aceştia direct problemele lor curente. Mai mult decât atât, ei avut prilejul de a prezenta opiniile lor cu privire la fenomenul exploatării prin muncă a copilului, la educaţie şi la drepturile copilului atât decidenţilor, cât şi mass-mediei. Pe termen lung această acţiune este de aşteptat să asigure participarea mai consistentă a copiilor la luarea deciziilor, dar şi să sporească gradul de transparenţă şi responsabilizarea politicienilor faţă de aceştia.

Prin asigurarea unei diversităţi de opinii printre copii, inclusiv printre cei marginalizaţi, această intervenţie a contribuit la realizarea obiectivelor Campaniei Globale ”Educaţia pentru Toţi”. A atras atenţia publicului larg asupra problematicii exploatării prin muncă a copilului, a contribuit la conştientizarea autorităţilor publice, a partenerilor sociali, a societăţii civile asupra acestui fenomen social. A mobilizat copiii şi profesorii lor în direcţia unei preocupări comune şi a atras atenţia asupra intrării premature pe piaţa muncii.

6. Unitatea Specializată în Munca Copilului şi conştientizarea fenomenului muncii copilului – Agenţiile de implementare: Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Unitatea Specializată în Munca Copilului şi Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesii Sociale (CRIPS)

Unitatea Specializată în Munca Copilului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din România are un rol deosebit de important în prevenirea şi eliminarea exploatării prin muncă a copilului. Un element important în activitatea acestei unităţi se referă la coordonarea Echipelor Intersectoriale Judeţene (EIJ)) care funcţionează în cadrul Departamentelor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

EIJ care reuneşte toţi factorii interesaţi, funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi la nivelul fiecărui sector din Bucureşti pentru a monitoriza munca copilului, dar realizează şi alte activităţi cum ar fi de exemplu, distribuirea de materiale pentru conştientizarea publicului, materiale furnizate de Unitatea Specializată în Munca Copilului. Unitatea furnizează şi sprijin tehnic EIJ, în special pentru dezvoltarea capacităţii acestora de a aborda problema exploatării prin muncă a copilului, pentru dezvoltarea planurilor de acţiune la nivel local, pentru mobilizarea resurselor şi pentru promovarea bunelor practici.

Sprijinul metodologic şi material oferit de Unitate a fost de mare ajutor EIJ în desfăşurarea de evenimente de conştientizare a publicului în diferite zone din ţară, de exemplu:

- Judeţul Cluj – a fost realizată o campanie de conştientizare în 10 şcoli aflate în 3 oraşe cu risc mare pentru exploatarea prin muncă a copilului şi pentru traficul de copii. Campania a vizat profesorii şi elevii, inclusiv fetele de la şcolile de balet considerate ca fiind foarte vulnerabile la trafic.

- Judeţul Mehedinţi – a fost lansată o campanie media pentru informarea opiniei publice şi a factorilor cheie relevanţi. A fost lansată şi o linie de telefon de urgenţă pentru semnalarea cazurilor de exploatare prin muncă a copiilor. Ca urmare a cestei campanii numărul cazurilor de copii raportaţi ca fiind exploataţi prin muncă a crescut cu 15%.

- Judeţul Sălaj – a fost lansat un Plan de Acţiune la nivel local pentru prevenirea şi eliminarea exploatării prin muncă a copilului, plan care cuprinde: asigurarea unor venituri minime pentru acele familii cu copii la risc, includerea unei clauze speciale privind drepturile şi protejarea copiilor aflaţi în familii adoptive referitoare la furnizarea de servicii de îngrijire pentru perioadele de sfârşit de săptămână şi pentru perioadele de vacanţă copiilor din instituţii rezidenţiale de stat; clauze speciale privind vârsta minimă de angajare convenite de Serviciile Comunitare cu 14 angajatori locali; întărirea capacităţii a 35 de Consilii

5

Consultative Comunitare pentru a identifica şi raporta cazurile de exploatare prin muncă a copiilor.

Iniţiativele EIJ au contribuit la sporirea gradului de conştientizare a fenomenului la nivelul instituţiilor publice, al profesorilor, al copiilor şi părinţilor, dar şi la nivelul publicului larg, precum şi la stabilirea condiţiilor de bază pentru acţiuni viitoare pentru combaterea celor mai grave forme de exploatare prin muncă a copilului la nivel local.Factorii cheie de succes ai acestui proiect sunt reprezentaţi de: constituirea oficială şi formarea personalului Unităţii Specializate în Munca Copilului, cooperarea strânsă dintre Unitate, EIJ şi echipa de asistenţă tehnică a ILO-IPEC; mobilizarea resurselor pentru finanţarea campaniilor locale.

7. Competiţii artistice şi piese de teatru pentru o mai bună conştientizare a problematicii muncii copilului - Agenţiile de implementare: Alternative Sociale şi Salvaţi Copiii România

Aceste activităţi s-au desfăşurat în cadrul centrelor de tineret care au fost înfiinţate la Bucureşti, Iaşi, Botoşani şi Giurgiu.

Una dintre activităţile organizate în acest context a fost un concurs de desene şi pictură pentru copii între 10 – 15 ani care a vizat încurajarea copiilor să se exprime prin intermediul artei cu privire la problematica exploatării prin muncă a copilului. Ideea a apărut ca urmare a prevalenţei acestui fenomen în judeţul Giurgiu unde mulţi copii au abandonat şcoala pentru a munci în agricultură.

Evenimentul a fost promovat cu ajutorul posterelor care au fost afişate în toate şcolile. Desenele şi picturile realizate de copii au fost trimise de către Consiliul şcolar al fiecărei şcoli la Şcoala ”Savin Popescu” pentru a fi expuse în centrul de tineret. A existat şi un juriu format din 5 membri care a ales cele mai bune realizări artistice şi le-a promovat la Biroul Naţional ILO-IPEC pentru a fi utilizate ca materiale ilustrative şi promoţionale pentru diferite publicaţii şi activităţi specifice domeniului.

Membrii centrului de tineret din judeţul Botoşani au pus în scenă, cu ajutorul Asociaţiei Tempustin, piesa de teatru ”De ce victime?” Scenariul a fost pregătit de către tineri cu ajutorul profesorilor şi al unui specialist în artă teatrală şi s-a bazat pe mărturiile reale ale unor copii victime ale celor mai grave forme de exploatare prin muncă a copilului, inclusiv traficul, ale abuzului sexual sau ale unor copii neglijaţi. Prin intermediul piesei de teatru spectatorii au aflat despre exploatarea prin muncă, despre traficul de copii, au fost conştientizaţi asupra factorilor de risc şi a consecinţelor acestor fenomene sociale grave. Pentru a păstra atenţia publicului concentrată asupra mesajului central al piesei costumele şi decorurile au fost concepute să fie foarte simple, cu un accent mai mare asupra jocului de lumini şi umbre pentru a crea atmosfera specifică, având astfel impact asupra publicului.

Au fost două reprezentaţii pentru aproximativ 600 de persoane (copii, tineri, părinţi, profesori, reprezentanţi ai autorităţilor locale). Dintre ”actori” cei mai mulţi au fost membri ai grupurilor de suport, educatori cu vârste apropiate3, sau membrii ai grupul de teatru al şcolii.

Grupul celor 20 de ”actori” ai piesei ”De ce victime?” şi cei care se ocupă de formarea lor şi-au sporit cunoştinţele privind fenomenul exploatării copiilor, al muncii copilului sau al traficului de copii şi de asemenea, şi-au format abilităţile necesare pentru a prezenta piesa şi cu alte prilejuri şi pentru a realiza alte tipuri de acţiuni de sensibilizare şi conştientizare a publicului asupra fenomenelor sociale menţionate. Piesa a avut un efect notabil atât asupra ”actorilor” cât şi asupra publicului. Informaţii despre piesă au fost prezentate la televiziunea locală şi în presa scrisă. Aceeaşi piesă a fost jucată şi în mai 2006 extinzând astfel publicul. De asemenea, a fost înregistrată video, putând fi astfel folosită ca material de conştientizare publică pentru alte grupuri ţintă, în conferinţe, întâlniri ale grupurilor de părinţi şi copii, centre de tineret, şcoli, sau în deschiderea unor discuţii tematice.3 Engl. ”peer educators”.

6

8. Centrele de tineret pentru combaterea traficului de copii - Agenţiile de implementare: Alternative Sociale şi Salvaţi Copiii România

În România au fost înfiinţate 14 centre de tineret în Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Botoşani şi Giurgiu (atât în zone urbane, cât şi în zone rurale). Scopul înfiinţării lor este reducerea vulnerabilităţii copiilor şi a tinerilor la trafic.

Copiii şi tinerii proveniţi din anumite comunităţi dezavantajate, sărace sau din anumite categorii sociale sunt cei mai expuşi riscului de a fi traficaţi. Scopul acestui program este de a reduce această vulnerabilitate, de a identifica potenţialele victime şi de a retrage din trafic şi de a facilita reintegrarea socială a copiilor victime ale traficului. Centrele de tineret au fost create în cadrul facilităţilor deja existente în şcoli. Dintre acestea, 10 sunt administrate direct de şcoli, iar 4 de către ONG-uri partenere.

Activitatea din centrele de tineret are la baza programele de prevenire a traficului şi de reintegrare a copiilor traficaţi realizate de tineri educatori cu vârste apropiate ce cele ale copiilor. Dată fiind natura complexă a problemei traficului, activităţile sunt variate astfel încât să fie acoperit întregul proces, de la identificarea victimelor sau a copiilor la risc până la reintegrarea lor socială, prin realizarea de planuri individuale, mobilizarea copiilor, a tinerilor şi a adulţilor ca voluntari, organizarea de activităţi pentru petrecerea timpului liber şi a activităţilor de tutoriat.

Programul şi-a propus să creeze un mediu securizant pentru copii şi tineri, în care aceştia să dobândească noi cunoştinţe şi abilităţi, să-şi construiască stima, respectul şi încrederea în sine. Printr-un proces de educaţie cu ajutorul tinerilor educatori programul pune în evidenţă rolul important pe care copiii şi tinerii, care primesc sprijinul şi îndrumarea potrivite, îl pot avea în asumarea de responsabilităţi în vederea realizării de acţiuni care se referă la o problemă socială complexă cum este traficul.

Rolul principal pe care copiii şi tinerii îl au este acela de a identifica alţi copii care pot beneficia de activităţile din centrele de tineret, de a-i încuraja să vină şi să participa la activităţile educative sau de petrecere a timpului liber care au loc în centre. Rolul adulţilor este de a asigura desfăşurarea corectă a etapelor de identificare, referire şi monitorizare pentru fiecare copil. De asemenea, ei trebui să identifice nevoile de servicii suplimentare ce trebuie furnizate de alte instituţii, de membri ai echipelor intersectoriale judeţene şi să asigure iniţierea şi menţinerea cooperării eficiente cu aceste instituţii.

Multe dintre activităţile de petrecere a timpului liber desfăşurate în centrele de tineret au fost concepute pe baza metodologiei SCREAM a ILO-IPEC şi au avut ca scop să îi ajute pe participanţi să-şi dezvolte diferite abilităţi în cadrul atelierelor de lucru cu specific cultural, de media şi artistic. Fiecare centru de tineret a analizat nevoile copiilor şi tinerilor în fiecare şcoală şi în fiecare comunitate astfel încât activităţile au fost concepute să răspundă nevoilor identificate.

Dintre activităţile realizate menţionăm următoarele:- o staţie radio, care transmite printre altele, programe muzicale, informaţii cu caracter

şcolar, ştiri şi anunţuri locale, ştiri naţionale şi internaţionale, rezultate ale competiţiilor sportive sau ale altor competiţii şcolare, dar şi informaţii privind combaterea exploatării copiilor;

- jocuri de rol, sub forma şaradelor, în cadrul cărora participanţii se identifică fie cu victima, fie cu traficantul utilizând cuvintele şi gestica specifice rolului, iar grupul de spectatori trebuie să ghicească despre ce rol este vorba; şarada este urmată de o discuţie în cadrul căreia participanţii au prilejul să discute despre ideile, sentimentele şi atitudinile trăite în timpul jocului de rol;

7

- teatrul stradal, în cadrul căruia membrii centrelor de tineret împreună cu tinerii educatori au organizat trei piese de teatru pentru a conştientiza copiii la risc cu privire la pericolele pe care le implică traficul de copii; scenariile au fost inspirate di situaţii reale şi fiecare a abordat o temă diferită, cum ar fi de exemplu trimiterea la muncă a copiilor de către părinţi, atracţia exercitată de promisiuni privind îmbogăţirea rapidă în străinătate sau abuzul fizic şi psihic exercitat de părinţi asupra copiilor;

- grupurile de experţi, un exerciţiu de construire a echipei în cadrul căruia fiecărui copil i se alocă o sarcină de studiu la finalul căreia copilul devine ”expert” în tema studiată; apoi copilul împărtăşeşte din cunoştinţele sale celorlalţi copii;

- alegeri, un exerciţiu care poate fi utilizat pentru analize SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări) pentru identificarea activităţilor viitoare cele mai potrivite; participanţii sunt împărţiţi în patru echipe, iar fiecare echipă propune un candidat pentru președinția centrului de tineret; fiecare candidat trebuie să prezinte un discurs care să includă elemente de analiză SWOT şi să ofere soluţii pentru optimizarea şi consolidarea echipei; membrii celorlalte echipe formează ”electoratul” care trebuie să voteze cel mai bun candidat;

- abilităţi pentru viaţă, se referă la curriculumul dezvoltat de Centrul de tineret Bucşani pentru întărirea încrederii şi a stimei de sine a tinerilor astfel încât să fie sprijinită dezvoltarea lor personală, profesională şi socială; curriculumul a fost conceput pentru a-i ajuta pe tineri să înţeleagă şi să dezvolte relaţiile interpersonale, să-şi dezvolte abilităţi sociale care să-i ajute în viaţă; aceste aspecte sunt rareori predate elevilor, însă au o importanţă deosebită pentru copii şi tineri în vederea maturizării lor din punct de vedere fizic, mental sau emoţional; acest curriculum promovează atitudinea de viaţă pozitivă, obiceiurile de viaţă sănătoase, abilităţi de gestionare a conflictelor, a riscurilor şi de adoptare a deciziilor, de asemenea îi învaţă pe tineri cum să obţină informaţii şi cum să le proceseze eficient; tinerii sunt informaţi cu privire la cauzele şi consecinţele exploatării prin muncă şi cu privire la modul de eliminare sau de prevenire.

Activităţile principale ale proiectului referitoare la combaterea traficului de copii – identificarea victimelor, referirea şi monitorizarea cazurilor, realizarea planurilor de intervenţie individuale, mobilizarea copiilor, a tinerilor şi a adulţilor ca voluntari, organizarea activităţilor de tutoriat şi a celor de petrecere a timpului liber, ca şi activităţile desfăşurate cu educatori tineri, cu vârste apropiate de ale copiilor – sunt activităţi relativ noi în România. De aceea tinerii au nevoie de sprijin din partea specialiştilor, mai ales în ceea ce priveşte identificarea şi referirea, consilierea, promovarea educaţiei, domenii care necesită cunoştinţe şi abilităţi pe care tinerii nu le deţin în etapele de început.

Atragerea de specialişti voluntari (asistenţi sociali, psihologi, profesori etc.) a reprezentat o bună practică. Centrele de tineret coordonate de Alternative Sociale din Iaşi sau de Salvaţi Copiii România au beneficiat şi de expertiza specifică existentă în aceste organizaţii.

Ca în oricare program de educaţie cu ajutorul tinerilor, activităţile din centrele de tineret au fost dezvoltate având la bază metode interactive concepute să stimuleze gândirea critică a copiilor şi în responsabilizarea lor în raport cu propria dezvoltare. Copiii şi tinerii pot să participe activ la activităţile de conştientizare altor copii şi tineri cu privire la problematica traficului şi a exploatării prin muncă a copiilor, pot să devină ei înşişi educatori, pot să transmită cunoştinţe şi idei noi unei audienţe largi, utilizând staţiile radio, teatrul sau competiţiile artistice.

Cel mai important este faptul că aceste activităţi reduc riscul de abandon şcolar şi că înzestrează copiii şi tinerii cu abilităţi care îi ajută să reziste presiunii de a intra prematur pe piaţa muncii sau de

8

a deveni victime ale traficului. De asemenea, cresc şansele pentru finalizarea educaţiei obligatorii. Dacă este vorba despre copii retraşi din trafic sau din muncă, centrele de tineret furnizează acestor copii un mediu adecvat în care aceşti copii pot dezvolta interacţiuni sociale corecte şi pot redescoperi frumuseţea vârstei lor.

9. Intervenţia din interior în comunităţile dezavantajate - Agenţia de implementare: Salvaţi Copiii România

Intervenţiile în anumite comunităţi dezavantajate şi marginalizate, cum ar fi comunităţile peri-urbane roma, sunt dificil de realizat deoarece informaţiile acceptate de către membrii acestor comunităţi sunt de cele mai multe ori doar cele emise de un membru al comunităţii lor. Voluntarii din comunităţile vizate pot comunica informaţii în mod mai eficace, ceea ce este mai probabil să conducă la schimbări în atitudinea şi în comportamentul membrilor acelei comunităţi. Copiii din comunităţile dezavantajate şi marginalizate sunt adesea mai vulnerabili la exploatare şi trafic. În acelaşi timp, specificul de comunităţi închise al acestora face mai dificilă producerea schimbării, ceea ce dăunează atât copiilor cât şi comunităţilor în ansamblu. De aceea, singura modalitate de intervenţie în aceste comunităţi este ceea bazată pe oamenii din interiorul lor. Utilizarea educatorilor cu vârste apropiate din comunităţile respective previne neîncrederea. Odată ce relaţia de încredere este stabilită, copiii din aceste comunităţi sunt dornici să vină la centrele de tineret.

Aceasta a fost abordarea utilizată şi în România pentru a ajunge la comunităţile dezavantajate. Astfel, au fost selectaţi trei tineri din centrele de tineret ale Salvaţi Copiii România pentru a lucra ca educatori de la egal la egal4. Cei trei tineri recrutaţi au învăţat despre cele mai grave forme de exploatare prin muncă a copiilor, cum să identifice copiii exploataţi prin muncă, inclusiv potenţialele victime ale traficului. Au deprins abilităţi de comunicare astfel încât să poată transmite mesaje pertinente copiilor, părinţilor acestora sau comunităţilor locale, sau să ofere ghidare copiilor sau să-i îndrume către instituţiile pe care au nevoie să le contacteze. Mai mult decât atât, educatorii cu vârste apropiate au identificat potenţialii beneficiari ai proiectelor ulterioare, au vizita familiile vulnerabile şi au realizat legătura dintre comunităţile respective şi echipa de management a proiectelor.

Din punctul de vedere al dezvoltării personale, educatorii cu vârste apropiate de cea a copiilor au avut şi ei de câştigat pentru că s-au confruntat cu provocări noi, şi-au îmbunătăţit stima de sine şi nivelul aşteptărilor în raport cu propria persoană. Datorită stagiului de formare nu doar că şi-au îmbunătăţit cunoştinţele, dar au dobândit abilitatea de a dezvolta relaţii cu copiii sau cu alţi membri din comunităţile respective.

10. Şcolile de vară şi taberele de formare – Agenţiile de implementare: Alternative Sociale, Fundaţia ProWomen şi Salvaţi Copiii România

Taberele de formare şi şcolile de vară au fost organizate astfel încât să completeze programele de educaţie a copiilor de către cei cu vârste apropiate5 dezvoltate în cadrul centrelor de tineret din Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Botoşani şi Giurgiu.

Pentru început au fost selectaţi doi-trei lideri, precum şi personalul însoţitor (profesori şi voluntari), pentru a organiza, coordona şi evalua activităţile. De asemenea a fost identificat şi un loc de desfăşurare corespunzător pentru cazarea tinerilor, un loc care să aibă spaţii pentru desfăşurarea de ateliere de lucru şi de activităţi recreative atât în interior, cât şi în aer liber. Participarea tinerilor a fost conform opţiunilor lor, iar în cazul copiilor minori, a fost solicitat acordul părinţilor sau al tutorilor.

4 Idem.

5 Engl. ”peer education programmes”

9

În afara activităţilor de instruire, au fost organizate o serie de activităţi distractive. De exemplu, a fost organizat o activitate pe echipe denumită ”concurs de orientare” care a constat în împărţirea participanţilor pe echipe, fiecare echipă având ca sarcină să urmeze un anumit traseu trecând prin puncte cheie unde aveau de îndeplinit o sarcină practică (să ajute un coleg să rezolve un exerciţiu de matematică, sau să acorde primul ajutor unui coleg ”rănit”, sau să ghideze un coleg către ”o unitate de prim ajutor” etc.) sau să răspundă la o serie de întrebări referitoare la trafic, exploatare, abilităţi de viaţă etc.

După terminarea taberei participanţii au devenit voluntari în centrele de tineret, au semnat un ”contract de voluntariat”, au primit o ”fişă a postului” care descria responsabilităţile specifice educatorilor cu vârste apropiate. Au fost organizate şi alte întâlniri precum şi sesiuni de formare suplimentare, au fost oferite prilejuri pentru schimb de experienţă.

Ce anume face ca acesta să fie considerată o bună practică? Îndepărtarea copiilor de contextul care face ca ei să fie expuşi exploatării prin muncă şi oferirea unui cadru propice ca ei să combine învăţarea cu distracţia s-a dovedit a fi extrem de eficient. Ca dovadă faptul că cei care au fost în tabere au devenit ulterior susţinători foarte activi ai acţiunilor de combatere a exploatării prin muncă a copiilor. De asemenea, şi-au îmbunătăţit activitatea şcolară, şi-au asumat roluri protective faţă de fraţii şi surorile lor mai mici care erau de asemenea expuşi riscului de a fi exploataţi prin muncă.Taberele şi şcolile de vară sunt necesare nu doar pentru a forma educatori cu vârste apropiate de cea a copiilor. Ele pot să fie utilizate ca activităţi cu orice fel de grupuri de copii şi tineri, cu specific diferit. Beneficiile unui astfel de cadru de formare şi recreere se referă la faptul că :

- tinerii şi copiii consideră că taberele şcolare creează un mediu relaxant şi de aceea ei sunt mai motivaţi să participe la sesiunile de formare, percepând tabăra ca pe o recompensă şi nu ca pe o constrângere;

- relaţiile informale stabilite în perioada petrecută în tabără se formează prim participarea la activităţi amuzante şi relaxante;

- reprezintă un start ideal pentru un program de reintegrare şcolară centrat pe copil.

********************************************************************************

B. PARTENERIATE LOCALE PENTRU BUNE PRACTICI ÎN COMBATEREA EXPLOATĂRII PRIN MUNCĂ A COPIILOR ÎN ROMÂNIA

Bune practici rezultate din implementarea proiectelor ILO-IPEC sau de către EIL,10

colectate de Unitatea Specializată în Munca Copilului, 2005 - 2009

1. Iniţiative locale pentru combaterea exploatării prin muncă a copiilor - Agenţia de implementare: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Arad

În contextul reformei generale de descentralizare a administraţiei publice, deci implicit al sporirii responsabilităţilor autorităţilor locale pentru a rezolva în mod eficient şi eficace problemele locale, devine evident faptul că abordarea problemelor locale în parteneriat cu alţi actori sociali interesaţi reprezintă un răspuns adaptat nevoilor şi contextului general. Acest principiu de practică a fost aplicat şi în cazul proiectelor de combatere a exploatării prin muncă a copiilor iniţiate în judeţul Arad.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Arad a promovat două proiecte de prevenire a exploatării prin muncă a copiilor, unul având ca grup ţintă angajatorii, iar celălalt având ca grup ţintă specialiştii implicaţi în combaterea exploatării prin muncă a copiilor şi cei implicaţi în prevenirea consumului de droguri.

Primul proiect a avut ca scop sensiblizarea şi conştientizarea angajatorilor, reprezentanţilor societăţii civile, privind importanţa colaborării şi respectării drepturilor copiilor şi a constat în participarea DGASPC Arad la Târgul de investiţii „Arainvest”, organizat de către firma ”Ideapro” împreună cu Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Arad. La târg au participat o serie de firme precum şi oameni de afaceri din România cât şi din alte ţări membre UE. Pe toată durata desfăşurării evenimentului DGASPC a avut un stand unde doi reprezentanţi (dintre care un reprezentant EIL permanent din partea DGASPC) care au oferit informaţii celor interesaţi, au împărţit pliante privind importanţa respectării drepturilor copiilor şi au prezentat filmul de scurt metraj „Vise”.

La târg au participat peste 80 de firme care au avut stand, 75 de oameni de afaceri din ţări din UE (15 din Ungaria si 60 din Italia) precum şi aproximativ 2500 de vizitatori. Pe parcursul celor trei zile au fost distribuite pliante şi postere cu prevederi din Codul Muncii, Legea nr. 272 /2004, precum şi prevederi din legislaţia UE. Pliantele, posterele precum şi taxa pentru stand au fost achitate din bugetul DGASPC Arad.

Celălalt proiect implementat de DGASPC Arad în parteneriat cu Centrul de Asistenţă Socială, Protecţia Copilului, Reabilitare şi Metodologie Bekes, Ungaria, a avut ca scop dezvoltarea profesională a specialiştilor din domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului. În acest sens au fost organizate mai multe întâlniri între specialiştii din România şi Ungaria care au avut ca subiecte combaterea exploatării prin muncă a copiilor, a consumului de droguri în rândul copiilor şi al tinerilor, şi a traficului de persoane.

La aceste reuniuni profesionale au participat peste 100 de specialişti din direcţiile de specialitate din diferite judeţe (Arad, Suceava, Bihor, Timişoara, Alba), reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Arad, ai Inspectoratului de Poliţie şi ai Inspectoratului Şcolar Arad, reprezentanţi ai ANPDC, precum şi colegii din Ungaria (specialişti din cadrul Centrului de asistenţă socială, protecţia copilului, reabilitare şi metodologie Bekes). A fost discutat faptul că deşi fenomenul exploatării prin muncă a copiilor există şi în Ungaria nu sunt unităţi/echipe specializate în domeniul combaterii acestui fenomen, de aceea schimbul de experienţă cu colegii români a fost foarte relevant.

11

A fost editată şi o broşură care cuprinde concluziile lucrărilor conferinţei. Proiectul a avut ca impact sensibilizarea publicului şi familiarizarea factorilor de decizie din administraţia publică locală cu privire la importanţa combaterii acestor fenomene sociale, dar şi conştientizarea specialiştilor din Ungaria asupra importanţei unei echipe care să aibă ca activitate combaterea şi prevenirea exploatării copilului prin muncă, mai ales în contextul în care fenomenele sociale discutate sunt comune judeţelor de graniţă. Prin urmare şi abordarea ar trebui să fie comună şi, de asemenea, să existe colaborare între specialiştii din domeniul respectiv din ambele ţări.

Ce anume face ca acesta să fie considerată o bună practică? Distribuirea pliantelor privind combaterea exploatării prin muncă în limba italiană, dat fiind faptul că în judeţul Arad comunitatea italiană a oamenilor de afaceri este relativ importantă, reprezintă o bună practică din punct de vedere al inovativităţii şi al sporirii eficacităţii campaniei. Proiectul de formare a specialiştilor din domeniul asistenţei sociale şi a drepturilor copilului reprezintă de asemenea o bună practică prin faptul că a încurajat colaborarea dintre specialişti (români şi maghiari, dar între specialiştii din România), creând astfel premisele pentru viitoare colaborări şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor, deci pentru durabilitatea intervenţiilor.

2. Educaţia – răspunsul în combaterea exploatării prin muncă a copilului - Agenţiile de implementare: DGASPC Constanţa şi Salvaţi Copiii România

Experienţa de lucru anterioară a organizaţiei Salvaţi Copiii România atât în domeniul prevenirii şi combaterii exploatării prin muncă a copiilor străzii, cât şi domeniul realizării de proiecte în colaborare cu autorităţile publice, au constituit premisele pentru lansarea acestui proiect. Prin experienţa dobândită în proiecte asemănătoare, Salvaţi Copiii România au sprijinit autorităţile locale în domeniul asistenţei sociale şi al protecţiei copilului din judeţul Constanţa în efortul lor de a-şi îmbunătăţi capacitatea de a răspunde nevoilor specifice generate de fenomenul social menţionat.

Scopul proiectului a fost de prevenire şi combatere a exploatării prin muncă a copiilor străzii prin asigurarea de asistenţă directă şi includerea problematicii muncii copiilor în activităţile curente ale furnizorilor de servicii. Proiectul a vizat desfăşurarea a două tipuri de intervenţii majore:

- dezvoltarea capacităţii instituţionale la nivel local prin instruire, asistenţă pentru aplicarea cadrului legislativ şi transmiterea cunoştinţelor şi a bunelor practici;- acţiuni de intervenţie directă, furnizând servicii copiilor străzii care muncesc / cu risc de a

munci în stradă, inclusiv conştientizarea autorităţilor locale, a părinţilor, copiilor şi membrilor comunităţii cu privire la situaţia copiilor străzii care muncesc.

Proiectul a inclus următoarele activităţi: 1/ instruire – includerea problematicii muncii copiilor în activităţile furnizorilor de servicii care lucrează cu copiii străzii; 2/ includerea problematicii muncii copiilor în procedurile de lucru pentru implementarea standardelor minime obligatorii pentru Centrele de Informare şi Coordonare (CIC) pentru copiii străzii, transmiterea cunoştinţelor, schimb de experienţă, identificarea de bune practici; 3/ intervenţie stradală - identificare, evaluare a veridicităţii cazului, evaluare iniţială, îndrumarea şi referirea către serviciile disponibile; 4/ servicii directe - servicii educaţionale, oportunităţi de instruire, servicii directe care oferă bonificaţii, sesiuni de informare pentru familiile copiilor străzii, 5/ precum si conştientizarea membrilor comunităţii asupra riscurilor la care sunt expuşi copiii exploataţi prin munca.

12

În cadrul proiectului au fost organizate activităţi special dedicate Zilei Internaţionale Împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor, activităţi care au fost facilitate de tinerii educatori formaţi în proiect.

Ca urmare a experienţei de implementare, echipa proiectului a constatat că activităţi precum concursul de desene (cu tema “Combaterea exploatării prin muncă a copiilor”), competiţia de fotbal şi distribuirea de materiale (cu mesaj pe tema combaterii cerşetoriei), reprezintă cadrul ideal pentru informarea comunităţii locale, dar şi mijloace de atragere a copiilor în activităţi educaţionale şi de petrecere a timpului liber.

Proiectul a contribuit la îmbunătăţirea activităţilor de identificare a copiilor la risc, precum şi a copiilor exploataţi prin muncă.Pentru continuarea proiectului se au în vedere activităţi care se vor adresa copiilor, părinţilor, autorităţilor locale şi membrilor comunităţii pentru o mai bună înţelegere a rolului educaţiei formale, dar şi al educaţiei informale, în dezvoltarea normală a copiilor.

Ce anume face ca acesta să fie considerată o bună practică? Proiectul constituie o bună practică deoarece prin colaborarea dintre organizaţia Salvaţi Copiii România, care a mai implementat proiecte asemănătoare, şi DGASPC au sporit eficienţa şi eficacitatea în implementarea intervenţiei. Experienţa anterioară a unuia dintre parteneri a determinat o definire mai clară a responsabilităţilor partenerilor şi o sporire a eficacităţii rezultatelor.

3. Combaterea exploatării prin muncă a copiilor în judeţul Neamţ - Agenţiile de implementare: Echipa Intersectorială Locală (EIL) şi DGASPC Neamţ

Campaniile de conştientizare a opiniei publice cu privire la un anumit fenomen social au o audienţă şi un impact mai mari atunci când sunt realizate de către un grup de instituţii partenere. Parteneriatul local este foarte important şi în furnizarea serviciilor specifice identificării şi retragerii copiilor exploataţi prin muncă. Acesta constituie baza pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare a muncii copilului la nivel local. Prin urmare, iniţiativele locale din Judeţul Neamţ pentru prevenirea şi combaterea exploatării prin muncă a copiilor au avut la bază ideea dezvoltării acestor parteneriate locale, dar şi cea a participării copiilor.

Primul proiect a avut ca scop informarea actorilor locali astfel încât aceştia să poată acţiona corect şi oportun în identificarea, semnalarea şi intervenţia în cazurile de exploatare prin muncă a copiilor.

Din activitatea membrilor EIL de identificare şi semnalare a cazurilor, s-a constatat că reprezentanţii mediului de afaceri şi alţi actori sociali nu cunosc sau deţin prea puţine informaţii despre problematica exploatării prin muncă a copilului. Prin urmare a apărut necesitatea distribuirii unui material informativ (pliantul ”Împotriva exploatării muncii copilului”) către agenţii economici, medicii, cadrele didactice, reprezentanţii poliţiei, lucrătorii sociali şi societatea civilă în general, la nivelul judeţului Neamţ. Obiectivul final al acestei campanii de informare a fost scăderea numărului de cazuri de copii exploataţi prin muncă, până la eradicarea fenomenului.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) a distribuit agenţilor economici din judeţul Neamţ circa 600 de pliante, fie cu prilejul efectuării controalelor la sediile firmelor, fie la sediul instituţiei, cu prilejul înregistrării contractelor. Inspectoratul Judeţean de Poliţie a distribuit circa 500 de exemplare prin campanii stradale sau prin transmiterea şi expunerea acestuia la toate secţiile de poliţie din judeţ. DGASPC a prezentat şi distribuit pliantul în centrele de plasament şi celelalte

13

servicii alternative de tip familial, în circa 400 de exemplare. Inspectoratul Şcolar Judeţean a distribuit în şcoli circa 350 de exemplare. Direcţia de Sănătate Publică a transmis pentru informare şi expunere circa 300 de exemplare medicilor de familie din majoritatea localităţilor judeţului.

Organizaţia “Salvaţi copiii” - Filiala Neamţ a participat la acţiunile de mediatizare în scoli şi a organizat, cu ajutorul voluntarilor, campanii stradale. De asemenea, în colaborare cu DGASPC, a organizat un concurs la care au participat 35 de copii rezidenţi în centre de plasament, pe tema cunoaşterii şi respectării drepturilor copilului.

Campaniile stradale desfăşurate in municipiul Piatra Neamţ au fost preluate şi transmise de toate posturile locale de televiziune. Reprezentanţii DGASPC şi ai poliţiei - compartimentul de prevenire - au participat la emisiuni în cadrul cărora au prezentat conţinutul pliantului şi au participat la dezbateri pe tema combaterii exploatării prin muncă a copiilor.

Prin toate acţiunile întreprinse de EIL, estimăm ca mesajul pliantului “Împotriva exploatării prin muncă a copiilor” a ajuns la cel puţin 25.000 de persoane. În urma derulării campaniei de sensibilizare, au fost identificate de către ITM şi DGASPC 10 noi cazuri în care copiii erau exploataţi prin muncă.

Consolidarea relaţiilor interpersonale prin întâlniri frecvente ale membrilor EIL şi lucrul în echipă constituie un element important în realizarea activităţilor stabilite şi obţinerea rezultatelor. Un alt factor determinant este elaborarea unui plan de măsuri viabil şi accesibil tuturor membrilor EIL, care să cuprindă elemente din atribuţiile instituţiilor partenere, aşa încât activitatea desfăşurată în cadrul echipei să poată fi evaluată şi în cadrul sarcinilor de serviciu.

Al doilea proiect din judeţul Neamţ denumit ”Căsuţa noastră” şi implementat de DGASPC a avut ca scop stimularea identificării şi retragerii copiilor exploataţi prin muncă.În cadrul acestui proiect echipele mediatorilor sociali au luat contact cu copiii străzii, motivându-i să participe la programe de educare şi ajutorare pentru ca ei să dobândească deprinderile de bază care le vor permite să înveţe într-un mediu structurat. Copiii au fost orientaţi spre educaţie, consiliere, pregătire profesională, servicii de sănătate (ONG-uri, DGASPC Neamţ şi şcoli). Ei au fost integraţi atât în programe de educaţie informală, necesare pentru o trecere mai uşoară de la viaţa şi munca în stradă la reintegrare în familie şi centre de zi (servicii de educaţie, sănătate şi consiliere), cât şi în programe de educaţie formală dezvoltată în şcolile identificate în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al judeţului Neamţ.

În abordarea cazurilor de copii ai străzii din zonele rurale, mediatorii sociali au contactat autorităţile din zonele rurale respective, au evaluat situaţia socio-economică a familiilor acestor copii având ca finalitate identificarea unor soluţii în colaborare cu reprezentanţii primăriei, bisericii, poliţiei şi ai şcolilor locale.

S-au încheiat parteneriate cu autorităţi locale, Autoritatea de Sănătate Publică Neamţ, „Salvaţi Copiii” România - filiala Neamţ, ARAS Piatra Neamţ, Inspectoratul Şcolar al judeţului Neamţ, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Neamţ, Inspectoratul Teritorial de Muncă, AJOFM Neamţ, unităţi şcolare. În licee, facultăţi, unităţi de protecţia copilului a fost efectuată o campanie de recrutare a voluntarilor care au fost implicaţi în campanii stradale şi alte acţiuni ale proiectului.

Au fost identificaţi 39 de copii ai străzii exploataţi economic. Pentru fiecare copil au fost întocmite ancheta socială, planul de intervenţie socială, proiectul individualizat de protecţie.

A fost redus numărul de copii exploataţi economic cu 30. Au fost înscrişi în clasa I şase copii, reintegraţi şcolar opt, iar trei copii au fost înscrişi la grădiniţă. Toţi copiii integraţi sau reintegraţi şcolar au primit rechizite, uniforme şcolare, ghiozdane. Copiii care au împlinit sau chiar depăşit

14

vârsta de 14 ani au fost sprijiniţi în obţinerea actelor de identitate.Copiii şi părinţii cu o situaţie materială dificilă au primit sprijin material sub formă de

îmbrăcăminte, saltele, chiar şi mobilier (din donaţii).Au fost înscrişi la medic de familie copiii care nu erau luaţi în evidenţele unor cabinete de

medicină de familie. Celor interesaţi li s-au efectuat analize medicale gratuite pentru depistarea şi prevenirea virusului hepatic, HIV/SIDA, TBC şi sifilis.

Părinţii copiilor identificaţi în cadrul proiectului au fost consiliaţi şi asistaţi în identificarea de locuri de muncă.

Sensibilizarea opiniei publice cu privire la riscurile şi consecinţele expunerii copilului la forme grave de muncă a fost realizată în cadrul mai multor emisiuni la posturile locale de televiziune.

Ce anume face ca acesta să fie considerată o bună practică? Dezvoltarea de parteneriate locale cu implicarea tuturor instituţiilor ale căror servicii pot contribui la prevenirea şi combaterea exploatării prin muncă a copiilor, dar şi implicarea mass-mediei locale în campaniile de conştientizare asupra fenomenului exploatării prin muncă a copiilor reprezintă modalitatea eficace de realizare a unei intervenţii în acest domeniu. Aceaste parteneriate locale asigură şi cadrul instituţional cel mai durabil pentru asigurarea continuităţii intervenţiilor.

4. Combaterea exploatării prin muncă a copiilor în judeţul Ialomiţa - Agenţiile de implementare: DGASPC Ialomiţa şi Echipa Intersectorială Locală (EIL)

Reprezentanţii DGASPC Ialomiţa, ai Poliţiei de Proximitate şi ai Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Ialomiţa au realizat campania de prevenire care a avut ca scop combaterea exploatării prin muncă a copiilor, inclusiv a traficului, prin conştientizarea opiniei publice cu privire la importanţa educaţiei şi formării profesionale, ca o alternativă la munca forţată, dar şi prin mobilizarea comunităţilor locale împotriva acestor fenomene. Organizatorii au considerat că cele mai eficiente mesaje privind aceste fenomene se pot transmite către părinţi, comunităţi locale sau către societate în ansamblu, prin intermediul şcolilor şi al profesorilor.

Prin protocolul cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ialomiţa au fost realizate şi acţiuni de prevenire şi combatere a cerşetoriei şi prostituţiei, ca o continuare la nivel local a programului “Prinţ şi cerşetor” iniţiat de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de Inspectoratul General al Poliţiei, Bucureşti.

Grupul ţintă al campaniei au fost copii cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani (în special fete), cu nivel scazut de educatie, provenind din familii cu probleme (violenţă domestică, alcoolism, sărăcie) sau copii cu părinţi migranţi. Beneficiarii direcţi au fost elevii din 30 unităţi şcolare în care funcţionează Şcoala de Arte şi Meserii, din judeţul Ialomiţa. De această campanie au beneficiat indirect şi fraţii şi/sau surorile, părinţi sau alţi susţinători legali ai copiilor şi comunităţile locale.

Pentru o pregătire mai bună a campaniei, coordonatorul EIL Ialomiţa a format profesioniştii din celelalte instituţii implicaţi în campanie în vederea din promovării şi respectării drepturilor copilului, astfel încât activităţile campaniei să asigurare participarea copiilor.

Campania a constat în distribuirea de mape conţinând buletine informative (cu teme cu ar fi de exemplu “Prevenirea şi combaterea exploatării copilului; atribuţiile instituţiilor implicate”, “Protecţia victimelor traficului de persoane, “Nu consumului de droguri!” etc.) şi a pliantului Echipei judeţene antitrafic si antidrog. A fost prezentat filmul “Fereşte-te de capcanele traficanţilor de fiinţe umane!”, au fost organizate întâlniri cu reprezentanţii comunităţii locale (primar, Consiliul

15

local), dar şi cu poliţiştii şi preoţii localităţii, pentru atragerea acestora în soluţionarea problemelor care privesc copiii şi investirea acestora ca promotori ai acţiunilor desfăşurate de Echipa antitrafic-antidrog. Au fost organizate sesiuni de informare cu elevii, cu profesorii şi cu părinţii privind riscurile traficului de fiinţe umane şi al consumului de droguri.

A fost asigurată mediatizarea bunelor practici la nivel naţional (broşura “90 de idei”, cartea “Îngeri fără aripi”, broşura “Nu consumului de droguri!” prezentată la Conferinţa Naţională Antidrog ), prezentarea Campaniei “Fereşte-te de capcanele traficanţilor de fiinţe umane!” în numărul 6/2008 al revistei “Poliţia Română”.

Campania a avut ca efect prevenirea abandonului şcolar, a asigurat unificarea Echipei Antidrog cu Echipa Antitrafic şi a evidenţiat importanţa continuităţii personalului implicat.

Intervenţia a fost extinsă cu sprijinul unui program de voluntariat în mediul rural, având ca instituţii participante Serviciul de Asistenţă Socială din cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, Fundaţia “World Vision”, cu ajutorul cadrelor didactice voluntari, preoţilor şi poliţiştilor de la nivel local.

Ce anume face ca acesta să fie considerată o bună practică? Intervenţia a fost inovativă în sensul că a plasat acţiunile de combatere formelor grave de exploatare prin muncă a copiilor în cadrul mai larg, care reflectă direct realitatea fenomenelor sociale şi care de cele mai multe ori sunt conectate între ele (alte forme de exploatare a copiilor, traficul de droguri etc.).

5. Prevenirea exploatării prin muncă a copiilor in judeţul Sălaj - Agenţiile de implementare: DGASPC Sălaj şi Asociaţia Pro Sălaj (membrii EIL)

Programul de informare s-a derulat pe o perioadă de 10 luni şi a avut drept obiective imediate: a) stimularea implicării autorităţilor locale în prevenirea exploatării prin muncă a copiilor şi b) informarea cetăţenilor privind problematica exploatării prin muncă a copilului. Grupurile ţintă vizate au fost:

- personalul a 61 de primării din judeţul Sălaj;- familliile/ persoanele care, pe perioada vacanţelor şcolare sau în weekend iau în îngrijire

copii din centrele de plasament;- angajatorii;- membrii consiliilor consultative comunitare.În cadrul acestui program s-au desfăşurat următoarele activităţi principale:

a) Printr-o adresă transmisă celor 61 de primării din judeţ s-a cerut acestora să semnaleze la DGASPC orice caz de abuz sau exploatare a copilului prin muncă de pe raza administrativ teritorială a comunei/ oraşului respectiv. De asemenea, s-a solicitat verificarea şi oprirea, acolo unde este cazul, a prestării orelor de muncă de către copiii cu vârsta sub 15 ani, membrii ai familiilor beneficiare de prevederile Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. A fost nevoie de aceasta intervenţie deoarece, mai ales în mediul rural, se obişnuieşte ca orele de muncă să fie efectuate de către copiii familiilor respective, sau, în alte cazuri, părinţii sunt însoţiţi la muncă de către copii, pentru a efectua munca în termen cât mai scurt (de ex. săpat şanţuri, defrişări).b) DGASPC a încheiat cu familiile/ persoanele care, pe perioada vacanţelor şcolare sau în week-end, iau în îngrijire copii din centrele de plasament un Contract de voluntariat în care se prevede: ”protejarea copilului împotriva exploatării, să nu–l constrângă la o muncă ce comportă un risc potenţial, sau care este susceptibilă să-i dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale”. Numărul de contracte de voluntariat încheiate: 30.c) Complexele de Servicii Comunitare din structura DGASPC încheie cu angajatorii ocazionali (munci agricole, construcţii, descărcat/ încărcat marfa etc.) o Convenţie în care se prevede

16

respectarea condiţiei de vârstă (peste 16 ani) privind efectuarea unor munci şi respectarea capacităţii fizice şi intelectuale în stabilirea sarcinilor de lucru pentru copii cu vârsta între 16-18 ani. Numărul de convenţii cu angajatorii: 14. d) Consiliile Comunitare Consultative (CCC) s-au constituit în 35 de unităţi administrativ teritoriale. La întâlnirile cu membrii CCC, aceştia au fost informaţi şi li s-a cerut sprijinul în vederea identificării şi eliminării cazurilor de exploatare a copiilor prin muncă în comunităţile din care ei fac parte.

Prin intermediul proiectului, se estimează că au fost informaţi peste 600 de persoane. În vederea eficientizării activităţilor de prevenire a exploatării prin muncă a copiilor, s-a decis realizarea acestor activităţi în mod periodic (trimestrial întâlniri cu reprezentanţii primăriilor şi ai consiliilor consultative comunitare).

6. Împreună împotriva exploatării copiilor prin muncă – Agenţia de implementare: EIL Botoşani

Iniţierea şi derularea unui proiect de către EIL Botoşani care să aibă ca finalitate sensibilizarea/ informarea opiniei publice/ reprezentanţilor instituţiilor locale şi implicit dezvoltarea sistemului de monitorizare a cazurilor de exploatare prin muncă, s-a datorat gravităţii consecinţelor acestui fenomen asupra dezvoltării ulterioare a copilului, în condiţiile în care judeţul Botoşani se confruntă cu numeroase cauze facilitatoare apariţiei acestui flagel.

Judeţul Botoşani se află într-o zonă cu risc crescut de exploatare a copilului prin muncă şi trafic în diferite scopuri, vulnerabilitate cauzată în primul rând de sărăcie, absenţa locurilor de muncă, nivelul crescut al migraţiei. În acest context situaţional, a apărut necesitatea imperioasă de a informa populaţia cu privire la cunoştinţele de bază privind riscurile şi consecinţele angajării premature în muncă, a traficului de copii şi exploatării sexuale, dezvoltarea capacităţii profesorilor şi a părinţilor de a înţelege exact nevoile copiilor care lucrează şi abandonează şcoala, dezvoltarea coordonării partenerilor sociali cu atribuţii în această problematică.

În acest sens, membrii EIL Botoşani au selectat prezentarea unei sesiuni de instruire a liderilor formali şi informali, care s-a desfăşurat în comuna Frumuşica, aceasta reprezentând prima din cele şase sesiuni care s-au derulat pe teritoriul judeţului Botoşani, în comunele Manoleasa, Vorona, Răchiţi, Ungureni, Avrămeni.

De menţionat faptul că acţiunea desfăşurată în comuna Frumuşica a pregătit crearea şi formarea Consiliului Consultativ Comunitar (CCC), viitorii membri ai consiliului fiind sensibilizaţi cu privire la problematica traficului şi exploatării copilului prin muncă. CCC din comuna Frumuşica a fost primul înfiinţat la nivelul judeţului Botoşani. În prezent sunt înfiinţate 60 de CCC în judeţul Botoşani.

Rezultatele obţinute la sfârşitul activităţii:- liderii formali şi informali din com. Frumuşica au fost instruiţi/ informaţi cu privire la

fenomenul exploatării prin muncă şi trafic, la modul de sesizare a cazurilor prin utilizarea Fişelor de semnalare şi prezentarea sistemului de intervenţie în aceste cazuri şi a sistemului de monitorizare

- 100 de copii au fost informaţi cu privire la drepturile copilului, pericolele la care se expun prin practicarea muncilor grele, a traficului şi exploatării prin muncă şi sexuale

- 20 de copii la risc au beneficiat de programe de atragere către activitatea şcolară/ extraşcolară şi de programe alternative de instrucţie şi educaţie, prin activităţi de recuperare şi dezvoltare.

Beneficiari indirecţi au fost ceilalţi copii din şcolile implicate, părinţii, cadrele didactice, reprezentanţii autorităţilor locale care au beneficiat de un program de informare în scopul conştientizării asupra necesităţii frecventării şcolii de către toţi copii şi dezvoltării fizice în conformitate cu vârsta cronologică.

17

Alte rezultate: tipărirea de publicaţii (100 afişe, 2.500 pliante, 100 diplome, 1.000 orare), achiziţionarea de echipamente pentru fiecare şcoală din cele şase comune în vederea organizării de activităţi extraşcolare având ca scop prevenirea şi exploatarea copilului prin muncă (6 radiocasetofoane, 6 aparate foto şi filme, materiale pentru compoziţii aplicative pentru copiii din clasele I-IV), iar pentru copii în risc de exploatare din cadrul comunităţii, au fost oferite 60 de ghiozdane care conţineau rechizite şi cărţi, 30 de treninguri şi 30 de mingi.

Scopul şi obiectivele activităţii desfăşurate prin intermediul acestui program în cadrul comunei Frumuşica au fost mediatizate prin apariţii mass media: articole în presa locală, cum ar fi: „Monitorul de Botoşani” şi „Evenimentul de Botoşani”.

Copiii din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Frumuşica au transmis mesajul lor cu privire la fenomenul exploatării copilului prin muncă, prin intermediul unei emisii Radio Cultural.

7. Campania “Ca să combaţi şi să previi, trebuie mai întâi să ştii” - Agenţiile de implementare: Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie şi EIL Giurgiu

Campania a vizat diseminarea informaţiei legate de combaterea exploatării prin muncă a copilului şi mobilizarea tuturor factorilor locali, a Consilillilor Consultative Comunitare (CCC), să acţioneze pentru identificarea şi semnalarea cazurilor de exploatare prin muncă. Astfel, au fost încheiate convenţii de parteneriat cu CCC din comunele selectate: Gostinu, Stoeneşti, Bucşani şi Băneasa. În această activitate de prevenire au fost implicaţi copiii care fac parte din Echipa Micilor Reporteri din comuna Daia, precum şi din şcolile municipiului Giurgiu. Grupul ţintă a fost format din 50 de copii care au fost instruiţi pe problematica exploatării prin muncă: cauze şi efecte. Aceştia, ulterior, au diseminat mai departe informaţia prin fluturaşi şi material informativ. Au fost realizate două emisiuni la televiziunea locală şi patru articole în presa locală privind activitatea desfăşurată de EIL Giurgiu.

Diseminarea informaţiei s-a realizat după cum urmează: a) în şcoli şi licee, prin intermediul educaţiei de la egal la egal, s-au utilizat pliantul pentru copii şi pliantul pentru părinţi; b) în comuna Daia, micii reporteri au împărţit direct materialul informativ.Numărul estimat de persoane sensibilizate în urma campaniei derulate cu participarea copiilor a fost de peste 700 persoane.

18