Masuri generale de profilaxie a bolilorDaca doriti sa aveti un caine permanent sanatos, care sa va incante ochii, respectati urmatoarelerecomandari:

1. Un caine sanatos are parul des si lucios, ochii limpezi si privirea vioaie, trufa curata, rece si umeda,mersul vioi, apetitul mereu prezent. Daca se constata scurgeri oculare sau nazale, materii fecale in jurulanusului (mai ales la pui), trufa fierbinte, abatere, refuz de hrana, voma sau alte simptome patologice,adresati-va unui medic veterinar.2. Se va respecta cu strictete programul de vaccinari. La varsta de 2,5 luni se face prima vaccinareantijigodioasa (cel mai recomandabil cu un vaccin polivalent (antijigodie - antiparvoviroza - antihepatitaRubarth - antileptospiroza). Dupa o luna se face un rapel. Pentru siguranta se mai poate face un rapel candanimalul implineste 9 luni. Vaccinul se repeta apoi anual pana la 4-5 ani, cand se inceteaza vaccinarea.3. Vaccinarea antirabica, care este obligatorie in tara noastra, se va face prima data in campania devaccinare din luna decembrie a anului in care s-a nascut catelul (dar nu sub varsta de 3 luni) si se continuaapoi anual, pana la moartea cainelui.4. Vaccinarea antileptospirica este necesara la cainii de vanatoare si la cei care vaneaza rozatoare.5. De la varsta de o luna se incepe cu tratamentele antiparazitare interne, contra ascarizilor si teniilor.Tratamentul se face lunar in primele 6 luni, trimestrial in urmatoarele 6 luni, apoi de 2 ori pe an, primavarasi toamna, pana la moartea cainelui. Un caine parazitat nu valorifica bine hrana si este un permanentpericol pentru om.6. In principiu, administrarea de vitamina D si saruri de calciu pentru prevenirea rahitismului este necesaranumai la caini din rase foarte mari (Dog german, Saint Bernard), care cresc pana la varsta de 1 1/2 ani. Lacelelalte rase tratamentul preventiv nu este necesar daca ratia este echilibrata si catelul beneficiaza desoare. Cum in crescatorii ratiile sunt frecvent dezechilibrate, profilaxia rahitismului se impune, tratamentulcurativ devenind tratament profilactic.7. Un caine va primi mancarea intotdeauna din castron si niciodata din mana omului. In felul acesta caineleinvata sa nu manance ceea ce i se arunca sau ceea ce gaseste pe jos, fiind redus la minimum pericolulintoxicatiilor.8. Cainele trebuie lasat sa-si consume tainul in liniste. In caz contrar devine agresiv, sperios si inapetent.9. Intervalul dintre tainuri sa fie astfel stabilit incat cainelui sa-i fie foame in momentul in care i se servestehrana. Numai in acest fel se mentine pofta de mancare.10. Mancarea nu trebuie sa fie nici fierbinte, nici prea rece. Temperatura inadecvata a hranei sau a apei debaut poate fi cauza laringotraheitelor.11. In alimentatia cainelui exista cateva sortimente total interzise:- oase de pasare, iepure si miel (care produc gastrite si ocluzii intestinale)- carne cruda de vanat, carne cruda de porc si organe crude de orice provenienta (care produc parazitoze).Prin carnea de porc se mai poate transmite boala lui Aujeszky- cartofi, mazare, fasole uscata (care sunt greu de digerat si produc fermentatii intestinale)- dulciuri pe baza de ciocolata (care produc inapetenta si obezitate).12. Organele interne si alte deseuri de abator trebuie fierte cel putin 2 ore.13. Nu se administreaza cainelui alimente alterate sau alimente improprii pentru om. Ceea ce ii dam caineluitrebuie sa fie bun si pentru om.14. Nu se lasa cainele sa bea din balti sau din alte locuri cu apa statuta, de unde poate lua agentulleptospirozei sau alti germeni patogeni.15. Nu se lasa cainele sa alerge prin Iocuri mardare si gunoaie.16. Nu se plimba cainele prin tufisuri de unde poate lua capuse (care sunt hematofage).17. La crescatorul particular, adapostul cainelui va fi spalat o data pe saptamana cu apa clocotita. Cuaceasta ocazie, asternutul din paie sau fan se arde, iar paturile si carpele se scutura si se lasa la soare celputin 6 ore. Legea sanitara veterinara nr. 60 il obliga pe crescator sa tina adapostul animalului inpermanenta stare de curatenie si sa dezinfecteze adapostul cel putin o data pe an.In crescatoriile de caini se aplica masurile prevazute pentru o crestere intensiva a animalelor. Conformaceleiasi legi nr. 60 se vor efectua dezinfectii dupa fiecare serie de pui ("dupa depopularea fiecaruicompartiment" , p. 153). La intrare in crescatorie se pune obligatoriu un dezinfector.18. Locul unde cainele depune fecale sa fie curatat (daca se poate zilnic) si apoi sterilizat prin aruncare deapa clocotita, pentru distrugerea oualor de paraziti.19. Cainele trebuie ferit de geruri mari, vanturi puternice, umiditate si caldura excesiva, deoarece acesti

factori climaterici ii scad rezistenta fata de boli.20. Cainele trebuie periat zilnic (curatire "uscata", pentru indepartarea prafului, scaietilor, a firelor de parmoarte. Daca cainele s-a murdarit mai tare, va fi spalat numai locul respectiv. Baile generale nu serecomanda si de aceea se fac foarte rar, in caz de forta majora (murdarirea intregului corp cu noroi,funingine, var s.a.).21. Daca se anunta campanii de deratizare si apar peste tot momeli (pe langa case sau blocuri, in pivnite),cainii trebuie plimbati in lesa si dupa intoarcerea de la plimbare li se vor spala labele. Cainii se pot intoxicanu numai prin linsul labelor sau consumul momelilor, ci si prin consumul de sobolani otraviti si pasariotravite. De aceea se va evita vanarea acestor animale. Momelile trebuie indepartate dupa 1-2 saptamani,de catre cei care le-au pus, pentru ca sobolanii nu se mai ating de ele daca sunt mai vechi de osaptamana. Este bine ca proprietarii de caini sa cunoasca acest lucru.22. Daca s-au facut in exterior (in gradina, in parc) stropiri cu insecticide, este bine sa se evite timp de 1-2saptamani aceasta zona.23. Daca s-au imprastiat insecticide prin casa, cainele sa nu fie adus in casa pana cand nu s-au maturat sis-au spalat suprafetele tratate cu insecticid.24. In timpul antrenamentelor, omul nu va fuma si nu va manca, deoarece acest lucru nu este igienic si inplus ar deranja cainele.25. Cainele nu trebuie suprasolicitat in timpul antrenamentelor pentru ca acesta oboseste repede, seepuizeaza si ajunge chiar la tulburari nervoase.26. Achizitionarea unui pui de caine nu se face inaintea varstei de 6 saptamani, deci inainte de intarcare,pentru ca puiul are nevoie de lapte matern, care ii ofera o hrana bogata si anticorpi. Puiul intarcat prearepede face dispepsii, rahitism si ramane in urma cu cresterea.27. Daca un catel consuma excremente sau roade peretii inseamna ca prezinta un deficit de saruriminerale. In acest caz se verifica ratia si se dau suplimente de peste, faina de oase, legume.28. Se ascund de catel chibrite, cuie, ace, agrafe, bile de sticla sau de material plastic, cutii cumedicamente, detergenti, sapunuri.29. Pentru a satisface nevoia de a roade a catelului se va oferi un os nefiert (preferabil un os lung de vaca,caruia i s-au taiat capetele si i s-a indepartat maduva), o talpa de la un pantof deformat sau o bucatagroasa de lemn.30. Se evita orice comportament brutal fata de caine. Un caine trebuie sa fie oglinda stapanului sau. Uncaine bun are un stapan bun, un caine nervos, fricos, isteric are un stapan care in mod sigur merita si elaceste epitete.

Iata cateva semne mai importante, dupa care proprietarul unui caine poate aprecia instalarea unei stari deboala.1. Animalul refuza hrana. Aceasta situatie poate fi produsa de o indispozitie pasagera, dar daca dureaza maimult de o zi, trebuie solicitat medicu1 veterinar.2. Voma. Cainele este un animal care vomeaza usor, chiar si atunci cand a mancat putin mai mult decattrebuia. O singura voma nu trebuie sa ne alarmeze. Daca insa vomele se repeta si mai ales daca sunt culichid galben sau sangvinolent, trebuie anuntat de urgenta medicul. Poate fi vorba doar de o gastrita, dar side o boala infectioasa grava sau de prezenta unui corp strain in stomac.3. Diareea se manifesta prin scaderea consistentei materiilor fecale si cresterea numarului de scaune pe zi.In acest caz este vorba de o simpla inflamare a intestinului, cu cauze alimentare sau paralziti, dar poate fi sisimptomul unei boli infectioase. Trebuie controlata temperatura si evitata deshidratarea prin administrareade ceaiuri, de preferat cel de menta.4. Constipatia se manifesta prin cresterea consistentei materiilor fecale, eforturi mari la defecare sau prinlipsa totala a scaunului. Daca se observa din prima zi, se rezolva prin administrarea uleiului de parafina,daca au trecut mai multe zile, trebuie facuta neaparat o clisma.5. Mucoasa conjunctivala (mucoasa care captuseste pleoapele, se vede usor la pleoapa inferioara) trebuiesa fie de culoare roz. Ea poate fi puternic congestionata in cazul bolilor febrile, sau galbuie, in cazulicterului. Mucoasa conjunctivala palida indica o stare de anemie. Prezenta secretiei purulente peconjunctivita poate fi semnul unei conjunctivite banale, dar de cele mai multe ori este simptomul celei maigrave boli infectioase.6. Urechile trebuie sa fie curate in interior, eventual cu o cantitare mica de cerumen galbui. Daca seconstata o cantitate mare de secretie maron inchis si urat mirosiloare, este vorba de un catar auricular.Daca secretia este purulenta, este simptomul unei otite.7. Trufa uscata sau crapata indica sau o boala cronica, sau faptul ca a trecut in ultimul an printr-o boala

infectioasa, jigodia.8. Narile trebuie sa fie umede si curate. Prezenta unei secretii abundente mucoase sau purulente indica oafectiune a aparatului respirator.9. Dintii trebuie examinati regulat, in special maselele, pentru a descoperi eventualele depozite de tartru(piatra), care se recunosc dupa culoarea galbena de la baza maselelor si mirosul neplacut pe care il exalagura cainelui. Cainele trebuie dus imediat la medic pentru indepartarea tartrului (operatie de detartraj).10. Tusea este un semn al bolilor aparatului respirator si trebuie luate masuri immediate dupa aparitia ei.11. Parul. Pierderea luciului parului este semnul unei boli generale, carente alimentare sau boli parazitare.Caderea parului, insotita sau nu de modificari ale aspectului pielii si de mancarimi, este totdeauna semnulunei boli care cere un tratament indelungat (eczema sau dermatomicoza) care cu cat este inceput maidevreme, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari.12. Schiopaturile au ca principal motiv corpurile straine (tepi, cioburi) care au intrat in sau intre pernitele depe talpa. Dupa ce se examineaza aceasta zona, daca nu se gaseste corpul strain, se va apela la medic.13. Temperatura peste 39,2 C indica totdeauna o stare de boala. Mult mai grava este scadereatemperaturii sub 37,5 C. Aceasta scadere indica sau o intoxicatie, sau o stare precomatoasa saucomatoasa.14. Scurgerile vaginale sangvinolente cu tumefierea buelor vulvei sunt normale in perioada ciclului. Deasemenea, scurgerile sangvinolente timp de doua saptamani dupa nastere. Scurgerile de orice natura, inafara acestor doua perioade, sunt patologice. Scurgerile purulente sunt un motiv de alarma, indiferent in ceperioada apar.15. Glanda mamara trebuie examinata periodic. Induratiile limitate reprezinta tumori mamare ce trebuieindepartate printr-o interventie chirurgicala.16. Deformatiile articulare la cateii tineri sunt semne de rahitism.17. Urina trebuie sa fie galbena si limpede. Urina sangvinolenta sau tulbure este un simptom extrem degrav.18. Comportamentul psihic trebuie sa fie vioi si bucuros la vederea stapanului. Daca animalul devine apatic,somnolent, cu tendinta de a sta mai mult culcat si cauta locurile reci, este un semn de boala. De asemenea,cainii care in mod obisnuit sunt blanzi, dar devin agresivi si musca atunci cand sunt mangaiati, inseamna caau o durere violenta undeva. Cand animalele se ascund in locuri intunecoase sub mobile, au fotofobie,provocata de obicei de boli infectioase cu manifestari oculare.

Rolul vitaminelor in alimentatia cainilorVitaminele sunt substante organice complexe, indispensabile vietii, care se gasesc in alimente sau seprepara sintetic, cu rol esential in mentinerea proceselor celulare vitale. Exista doua categorii principale devitamine, in functie de solubilitatea acestora: vitaminele hidrosolubile si vitaminele liposolubile.

Vitaminele liposolubile sunt vitaminele A (retinol), D (calciferol), E (tocoferol) si K (vitamina antihemoragica),iar cele hidrosolubile sunt vitamina B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B6 (piridoxina), B12 (cobalamina), acidulpantotenic, vitamina B9 (acidul folic), colina, biotina (vit. B7), niacina (vit. PP), inozitolul, vitamina C.

Vitaminele au functii multiple, ele actioneaza ca potentiatori sau co-factori in anumite reactii enzimatice,joaca un rol important in sinteza ADN, in integritatea membranei celulare, dezvoltarea osoasa, coagulare, inmetabolismul proteinelor si al aminoacizilor, in transmiterea impulsului nervos etc.

Vitaminele liposolubile sunt absorbite diferit fata de cele hidrosolubile. Vitaminele liposolubile necesitaprezenta sarurilor biliare si a lipidelor pentru a forma compusi care sunt absorbiti pasiv, de obicei la nivelulduodenului si ileonului, si apoi sunt transportati la nivelul ficatului. De regula, vitaminele hidrosolubile sunttransportate activ, existand unele vitamine care au nevoie de un anumit factor de transport, numit factorintrinsec.

Vitamina A se gaseste in plante, sub forma de provitamine A (caroteni), care se transforma in vitamineactive din punct de vedere biologic (retinol si dehidroretinol) la nivelul intestinului subtire. Vitamina Astimuleaza procesele de crestere, neoglucogeneza, sinteza glicogenului si a colesterolului, stimuleazafunctiile hipofizei si tiroidei, sinteza mucopoliglucidelor din epitelii, favorizand astfel cheratinizarea normala.Vitamina A stimuleaza mielinizarea nervilor si participa in chimismul retinian.

Hipovitaminoza A are urmatoarele manifestari: cainii tineri se dezvolta defectuos, oasele se deformeaza si

pot comprima tesuturile invecinate, determinand aparitia tulburarilor nervoase, epiteliile sehipercheratinizeaza, se exfoliaza si ulcereaza. In urma hipovitaminozei A apare reducerea acuitatii vizuale lalumina crepusculara. Hipervitaminoza A este determinata de administrarea in exces a vitaminei A si poateproduce hemoragii intestinale si pulmonare si degenerari ale tesutului hepatic si renal.

Excesul de caroteni in hrana poate duce la aparitia icterului carotenic.

Vitaminele D (D2 si D3) pot fi sintetizate in organism pe baza precursorilor acestora. Precursorul vitamineiD2 se gaseste in drojdia de bere si in plantele verzi si se transforma in vitamina D2 sub influenta radiatiilorultraviolete. Precursorul vitaminei D3 se gaseste in sebuum si in straturile superficiale ale pielii si setransforma in vitamina D3 sub influenta radiatiilor ultraviolete. Surse bogate in vitamina D2 si D3 suntficatul unor pesti, laptele, untul, galbenusul de ou.

Ambele vitamine au actiune asemanatoare si stimuleaza procesele de crestere, in special al oaselor lungi,stimuleaza mineralizarea tesutului osos, formarea dintilor, a dentinei si a smaltului dintilor, regleazametabolismul fosfocalcic.

Hipovitaminoza D determina la tineret aparitia rahitismului cu hipocalcemie, hipofosforemie, dezvoltareaanormala a oaselor membrelor, a coastelor, sternului, intarzie atat aparitia dintilor, cat si schimbareadentitiei de lapte. La cainii adulti, carenta in vitamina D determina aparitia osteomalaciei, manifestata prindeformarea oaselor, durere la deplasare; secundar, pot aparea deformarile osoase, pareze, paralizii, tetanii,scaderea tonusului muscular.

Hipervitaminoza D determina hipercalcemie, hiperfosforemie, anorexie, constipatie, prurit, agitatie, migrareasarurilor fosfocalcice in rinichi, miocard, articulatii unde, prin depunere, determina insuficiente.

Vitamina E - vitamina antidistrofica, antisterilica sau tocoferol - este sintetizata de plantele verzi si segaseste in cantitati mari in uleiurile vegetale (uleiul de porumb) si in germenii cerealelor. Vitamina Efavorizeaza absorbtia carotenoizilor si protejeaza rezervele hepatice de vitamina A, participa la respiratiacelulara, stimuleaza sinteza proteinelor contractile si a mioglobinei.

In hipovitaminoza E apar distrofii musculare si hepatice.

Hipervitaminoza E nu este studiata.

Vitamina K este necesara coagularii sangelui (prin implicarea acesteia in formarea ARN-ului, responsabil desinteza unor factori ai coagularii) si participa in procesele de respiratie celulara.

In hipovitaminoza K (in cazul prezentei antivitaminelor K in hrana, afectiunilor hepatice si biliare) aparhemoragii, din cauza lipsei sau intarzierii coagularii.

Hipervitaminoza K nu este cunoscuta, deoarece excesul de vitamina K se elimina foarte usor prin urina,fecale sau lapte.

Vitamina B1 este sintetizata de plantele verzi si de simbiontii intestinali si stimuleaza dezvoltareaorganismelor, are rol in transmiterea influxului nervos, favorizeaza formarea lipidelor pe baza glucidelor.

In hipovitaminoza B1 apar polinevrite generalizate, polimiozite, nevralgii, mialgii (dureri musculare),tulburari digestive, cardiace, insotite de hipotermie. La caini, hipovitaminoza B1 (boala Chastek) apare inurma hranirii cu peste crud (acesta contine o tiaminaza).

Vitamina B2 se gaseste in cantitate mai mare in vegetale decat in alimentele de origine animala si are rol inmetabolismul proteic, lipidic, glucidic, participa la mentinerea integritatii tesutului epitelial si nervos,stimuleaza procesele de crestere si diferentiere, stimuleaza troficitatea retinei, cristalinului si a corneei.

In hipovitaminoza B2 dezvoltarea este incetinita, apar afectiuni ale pielii, opacifierea corneei si acristalinului.

Vitamina B6 (piridoxina) se gaseste in cereale, uleiuri vegetale, legume, ficat, rinichi, lapte. Intervine inreglarea sintezei si catabolismului colesterolului si al unor lipide, intra in structura coenzimelor(decarboxilaze, transaminaze), are rol in metabolismul protidelor, stimuleaza eritropoeza, intra in compozitiatecilor de mielina.

Hipovitaminoza B6 determina o crestere intarziata, anemie hipocroma microcitara, tulburari nervoase,astenie musculara, vomismente.

Vitamina B12 (cobalamina, ciancobalamina) este vitamina care intervine in sinteza ADN-ului, hemoglobinei,metioninei, colinei, biotinei si, implicit, in metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, intervine indiviziunea celulara, stimuleaza hematopoeza.

Carenta in B12 determina anemii, scaderea vitezei de crestere.

Vitamina C este sintetizata de plantele verzi, dar poate fi sintetizata si pe cale endogena, in mucoasaintestinala, ficat, rinichi. Participa in reactiile de respiratie celulara, stimuleaza sinteza mucopoliglucidelor dintesutul epitelial, are rol in metabolismul colagenului, mareste rezistenta organismului la infectiile bacterienesi virotice, prin stimularea formarii anticorpilor si a activitatii sistemului reticulo-endotelial.

Carenta in vitamina C determina aparitia scorbutului, caracterizat la tineret prin anomalii in dezvoltareadintilor, oaselor, predispozitie la sangerari spontane, iar la adulti se manifesta prin astenie, hemoragii micila nivelul pielii, gingiilor, mucoasei digestive, hemoragii urmate de necroze, scade rezistenta organismului,anemie.

Dozele si momentul in care trebuie administrate vitaminele sunt indicate de catre medicul veterinar.

Boli infectioase ale cainilorJigodia la cateiDeterminata de un virus, jogodia se manifesta la caine prin oboseala, febra, catar nazal, netratata ducandla pneumonie, gastroenterita, convulsii sau chiar paralizie. Toti cainii trebuiesc vaccinati impotriva jigodiei,prima data la varsta de 3 luni si apoi in fiecare an. Inaintea vaccinarilor se face un examen parazitologic.Odata anticorpii formati cainele poate elimina virusul fara sa prezinte simptome de boala.

Leptospiroza la cateiCauzata de Leptospira canicola, leptospiroza se manifesta prin oboseala, inapetenta, sete crescuta, si poateevolua cu nefrita, incovoierea spatelui, diaree.

Hepatita infectioasa la cateiHepatita infectioasa la catei este provocata de un virus si se manifesta prin inapetenta, diaree, oboseala, siicter (ingalbenirea pielii si a ochilor)

Turbarea la cateiCauzata de un virus, turbarea se manifesta prin tulburari in comportament (neliniste, agresivitate si dorintade a musca), precum si prin hipersalivatie si oboseala. In zonele in care turbarea este raspnadita laanimalele salbatice (vulpi) se practica vaccinarea cainilor impotriva turbarii. Cainii de serviciu si cei caremerg la expozitii vor fi vaccinati in mod obligatoriu. Prima vaccinare se face la varsta de 4 luni. Animalelesalbatice care nu fug cand se apropie un om sau un caine sunt suspecte de boala.

Boli parazitare ale cainilorAscarizii la cateiBoala este cauzata de Toxocara Canis sau de Toxocara Leonina. Simptomele pot aparea la varsta de 3saptamani. Viermii parazitari au o lungime de 5-12 cm, iar larvele lor migreaza prin corp si lezeazatesuturile. Contaminarea se face din mediul inconjurator. Boala se manifesta prin prurit anal, din cauzacaruia cainii se tarasc pe anus ("se dau cu sania"). Cauza acestui comportament poate fi uneori si oinflamatie a glandelor anale. Se recomanda sa se consulte cat mai urgent un medic veterinar.

Teniile la cateiProvocata de Dipylidium Caninum, popular cunoscut drept tenie, larva ce traieste in viscerele iepurelui.Tenia are o lungime de 50-200 de cm.

Toxoplasmoza la cateiToxoplasmoza, cauzata la caini de Toxoplasma gondii este o boala fara simptome clinice.Pentru a se evita transmiterea de la caine la om a unor paraziti este de recomandat sa nu lasati cainii sa valinga. Dupa ce atinge un caine omul se va spala pe maini. Cainele adult trebuie supus o data sau de 2 oripe an unui tratament antiparazitar (vermifug).

Puricii la cateiIn lunile de vara cainii au deseori purici, din cauza carora se scarpina intens. Multi caini sunt hipersensibilifata de purici si fac alergie la piscaturile acestora. Puricii sug sange de la 20 pana la 150 de minute, dupacare se retrag in ascunzisurile lor. Pentru combaterea puricilor este neaparat necesar ca lucrurile dinculcusul cainelui sa fie spalate si tratate cu insecticide de contact, bineainteles pe langa tratamentul care vafi aplicat cainelui.

Bolile cainilor - Enterita (boala a aparatului digestiv)Enterita este o inflamatie a mucoasei intestinale, cauzata de factori fizico-chimic, biologici, alimentari sautoxici si se manifesta clinic prin stare generala proasta, inapetnta, descarcari diareice, slabire.Aceasta afectiune este de regula provocata de cauze infectioase (boala lui Carre,parvoviroza), sau cauzealimentare, cum ar fi schimbarea brusca a compozitiei ratiei, alimente cu un continut crescut in lipide,eventual hrana alterata.Primele simptome sunt inapetenta, animalul are o atitudine cifozata, cu coada intre picioare sau standcovrig cu abdomenul lipit de ciment. La palpare, prezinta reactia de aparare abdominala, putandu-se auzicu usurinta zgomotul produs de tranzitul intestinal accelerat.Prezenta descarcarii diareice, este semnul caracteristic al enteritei.Fecalele sunt apoase, de culoare galbena sau galben verzuie, eventual hemoragice, cu un miros extrem deneplacut.Din cauza pierderilor de lichide prin descarcarile diareice, animalul se deshidrateaza rapid, evidetiindu-serebordul costal, ochii se afunda in orbite, pielea devine flasca, observandu-se matitatea parului.In enterita, de obicei, febra este prezenta doar in primele faze ale enteritelor de natura infectioasa dupacare, datorita deshidratarii sau a pierderilor de sange (in enteritele hemoragice), temperatura prezintatendinta de scadere.

Tratamentul vizeaza urmatoarele aspecte :- oprirea tranzitului intestinal;- rehidratarea si prevenirea sau indepartarea urmarilor acidozei;- antibioterapia.Oprirea tranzitului intestinal se face prin administrarea de parasimpaticolitice si administrarea deprotectoare de mucoasa.Astfel, se recomanda atropinizarea animalului cu sulfat de atropina in cantitate de 0,1-0,5 ml/cap, sauadministrarea de Scobutil, Lizadon injectabil sau daca animalul nu prezinta simptome de voma sub forma detablete.Rehidratarea se face in functie de gravitatea deshidratarii, folosindu-se pe parcursul a 24 de ore o cantitatede solutie rehidratanta variind intre 3 si 10% din greutatea corporala a animalului.Solutia rehidratanta trebuie sa contina obligatoriu ser fiziologic, glucoza, saruri minerale, aminoaciziprotectori hepatici, vitamine (vitamina C, B1, B2, B6, B12), etc. Recomandam ca la administrareaintravenoasa sa se foloseasca o solutie perfuzabila cu urmatoarea compozitie : la 100 ml solutie, saintroduc 40 ml glucoza 5-10%, 10 ml calciu gluconic sau borogluconat de calciu, 2 ml vitamina B1, 2 mlvitamina B2, 2 ml vitamina B6, 2 ml vitamina B12, 10 ml vitamina C, 5-10 ml solutie perfuzabila continandaminoacizi hepatoprotectori, iar pana la 100 ml ser fiziologic.In enterita este obligatorie antibioterpaia, recomandandu-se produse cu spectru larg de actiune, in specialcele ce actioneaza asupra bacteriilor Gram negative ce traiesc in tubul digestiv.Tratamentul dureaza minimul 4-5 zile.In perioada de covalescenta, in rastimp de cateva zile se va urmari cu multa atentie revenirea in modgradat la o alimentatie normala.

Acest lucru se realizeaza prin hranirea cu supe pe baza de legume, orez etc. in care se va introduceSaprosan 1-2 comprimate pisate, treptat alimentatia pe baza de supe se va imbogati cu branzeturi, carnefiarta etc.

Bolile cainilor - Constipatia (boli ale aparatului digestiv)Constipatia este o afectiune patologica ce se poate intalni la toate varstele, avand cauze diverse, maifrecvent insa din cauza proverbialei lacomii a cainelui. O alta cauza poate fi parazitarea intensa a tubuluidigestiv cu ascarizi (in special la tineret), fiind frecvent cazurile in care tractusul intestinal se poate "bloca"cu adevarate "ghemuri" de ascarizi, astfel tranzitul intestinal fiind serios perturbat.In amonte de locul blocarii tranzitului intestinal, se acumuleaza cantitati mari de continut intestinal, ceea cedetermina distensia intestinului, insotita de compresii asupra organelor din jur. Apare intarirea sifermentarea masei alimentare stationare, cu repercursiuni grave asupra circulatiei sanguine locale sieventual, observandu-se deformarea abdomenului (asa numita "burta de batracian").La palpare se remarca abdomenul dur, cu reactie de aparare abdominala. Tratamentul, in functie degravitatea constipatiei, vizeaza doua obiective :1. golirea intestinului si reluarea tranzitului intestinal;2. refacerea echilibrului hidric si acidobazic, ce a fost perturbat in urma blocarii tranzitului intestinal.Golirea tubului digestiv si reluarea tranzitului intestinal este o operatiune dificila in functie de locul in careeste blocat intestinul.Daca blocajul are loc la nivelul intestinului subtire, se recomanda administrarea de substante parasimpatico-mimetice de genul arecolinei bromhidrice sau a pilocarpinei, in cazul in care purgativele obisnuite (uleioasesau saline) sau daca ciocolax-ul nu da rezultate.In cazul unui fecalim in zona rectala, se recomanda administrarea de supozitoare pe baza de glicerina, iar incaz de nereusita, sa se procedeze la efectuarea unei clisme caldute, cu apa saponata si masaj abdominal.In anumite vazuri, se recomanda tuseul transrectal, cu eventuala dislocare a unor parti ale fecalomului.Pentru "inmuierea" fecalomului, se poate repeta clisma, pana la eliminarea completa a acestuia, dupa careprin masaj abdominal sau prin administrare de Arecolina bromhidrica sau Pilocarpina, se va urmari reluareatranzitului intestinal.In cazul in care avem de a face cu o constipatie cronica sau cu reveniri perioadice la aceasta stare, serecomanda interventia chirurgicala.Refacerea echilibrului acidobazic si a celui hidric, se face prin administrarea de solutii perfuzabile pe bazade glucide, vitamine, saruri minerale, aminoacizi hepatoprotectori.Prevenirea aparitiei acestei afectiuni se face printr-o alimentatie judicioasa, urmarindu-se evitareaadministrarii unei cantitati mari de oase la cainii tineri (care sunt de regula si foarte lacomi), dar si celorbatrani care pe langa faptul ca nu mai au o dantura adecvata pentru aceasta hrana, devin sedentari, acestfapt avand repercursiuni negative asupra tranzitului lor intestinal. Se va evita administrarea de oase depasari batrane sau oase nefierte de rata, cocos, curcan, iepure.