Ingrijirea bolnavilor cu arsuri

8/18/2019 Ingrijirea bolnavilor cu arsuri

1/18

Ingrijirea bolnavilor cu arsuriDefinitie: Arsura este o boală chirurgicală a întregului organism, determinatădirect de amploarea suprafeţei, profunzimii şi modului de evoluţie a leziunii

locale.oala are o desfăşurare dinamică stadială, întrunind o serie de sindroame

majore ca: deshidratare, hipo!ie, anemie, dismetabolism, infecţie, denutriţie şi prăbuşire imunitară.

In funcţie de agentul traumatic care le"a produs, arsurile pot fi clasificate în: # arsuri produse prin căldură sau termice $lichide fierbinţi, gaze sau vaporisupraîncălziţi, corpuri solide incandescente%flacără, radiaţie termică&' # arsuri chimice $acizi, baze, unele săruri minerale&' # arsuri produse prin electricitate. (eziunea locală # arsura # produce o serie de grave manifestări cu caracter

general $tulburări cardiovasculare, pulmonare, hepatice, renale, gastrointestinale&. Arsuri termice. )*nd se apreciază gravitatea unei arsuri, se ţine seama dedoi parametri: întinderea în suprafaţă şi gradul de profunzime ai acesteia.

Gradele arsurilor în funcţie de profunzimea arsurii: # gradul I: eritem, edem, hipertermie, usturime' # gradul II: flictenă +albă cu conţinut serocitrin, limpede, transparent, eritemaccentuat, edem' # gradul III: flictenă +roşie cu conţinut sanguinolent tulbure' # gradul I-: escară dermică totală' sunt distruse epidermul şi dermul în totalitate,carboniz*nd musculatura şi chiar vasele. )uloarea escarei variază de la alb la

negru în raport cu gradul de temperatură.Clasificarea arsurilor în funcţie de suprafaţa pe care s-au produs . entru a putea face calculul suprafeţei arse, e!istă o serie de tabele de calcul, în care sespecifică pentru fiecare segment de corp procentul reprezentat de aceasta faţă desuprafaţa totală a corpului. )unosc*nd că suprafaţa unei palme reprezintă circa/0, se pot calcula apro!imativ procentele lezionale. 1n procedeu mai e!act este+regula lui 23 $schema de calcul a lui A. . 4allace&, care se bazează peconsiderentul că toate părţile corpului pot fi evaluate prin cifra 2 sau multipliiacesteia. Astfel: capul şi g*tul reprezintă circa 20' fiecare membru toracicreprezintă circa 20' fiecare membru pelvin circa /50' trunchiul anterior circa

/50' trunchiul posterior circa /50 $din totalul suprafeţei corporale&. 6valuarea c*t mai precisă a suprafeţei arse are o mare importanţă. 7econsideră că leziunile, încep*nd de la suprafaţa de 80, antrenează toate celelalteorgane $este deci o boală generală&, iar arsurile care depăşesc /80 suntgeneratoare de şoc.

rognosticul unei arsuri care depăşeşte 90 este rezervat. în funcţie de mărimea suprafeţei şi de profunzimea arsurii, se pot calcula prognosticul vital al bolnavului, +inde!ul prognostic $I..&. Inde!ul prognostic se


2/18

calculează înmulţind suprafaţa arsă cu gradul de profunzime.; = ! = > ? I..; =0 arsuri gr. III > = ! 9 > @ I..; =0 arsuri gr. I- > = ! ? > 5 I..; /5 valoarea globală a I..

7e consideră că orice arsuri de gr. II sau III care depăşesc /80 din suprafaţacorpului adultului şi 80 din cea a copilului trebuie să beneficieze de o asistenţămedicală imediată şi completă pentru a preînt*mpina constituirea şocului.

e loturi statistice mari s"au determinat limite valorice ale indicelui prognostic $numai la adulţi tineri, sănătoşi, fără tare&.*nă la I.. ? cu tratamentlocal corect, arsura evoluează fără determinări generale şi fără complicaţii $arsuriobişnuite&. este I.. @ sunt arsuri cu risc vital,care necesită tratament generalenergic alături de tratament local corect. (a aceste categorii de arsuri, evoluţiilecomplicate sunt frecvente.

în aprecierea gravităţii arsurilor se ţine cont şi de v*rstă, se!, tare organice

$diabet, arterită&, boii cronice $insuficienţă hepatică, cardiacă etc.&, localizare $suntmai grave arsurile capului şi g*tului&.

Semne i simptomeș

7emne locale:Arsura de gradul I: " dureri vii

- pielea u or tumefiată, ro ie, edematiatăș ș- usturime- hipertermie

Arsura de gradul II: "dureri foarte vii-

edem masiv- flictene ,,albe cu con inut serocitin, transparentț- eritem accentuat- edem

Arsura de gradul III: " dureri- eritem- edem masiv- flictene cu con inut tulbure sanguinolent i cu fundul deț ș

culoare alb"cenu iu"gălbui fiind format de stratul bazal iș șdermul necrozat

Arsurile de gradul I-: " escară dermică a cărei culoare variază de la alb la negru înraport cu gradul de temperatură.

"7unt distruse vase, nervi, musculatura." ntreaga regiune este sediul unui edem masiv men inut subț

tensiune

7emne generale: " Arsurile de gradul I care nu intereseaza cea mai mare parte dinsuprafa a corpului precum i cele de gradul II care acoperă mai pu in de /0 dinț ș ț


3/18

această suprafa ă nu prezin ă gravitate. 7imptomele se rezumă la: " febră variabilăț ț- tahicardie- inapeten ăț- uneori vărsături

Aceste semne se ameliorează in scurt timp.

n cazul arsurilor întinse i profunde semnele generale se modifică:șn primele momente urm*nd accidentării bolnavul este orientat în timp iș

spa iu, poate furniza date e!acte in legătură cu condi iile accidentării după careț ț poate deveni apatic sau agitat, indiferent, cu fa a palidă, tegumente palide sau u orț șcianotice, limba uscată, sete intensă, transpira ii reci i vărsături, respira ieț ș țsuperficială i frecventă. n cazul leziunilor căilor aeriene superioare pot apărea iș șalte fenomene: dispnee, tuse, e!pectora ie, chiar fenomene de insuficien ăț țrespiratorie'

- pulsul este tahicardic, ritmic, bine bătut- B.A. este normală sau scăzută

- )antitatea de urină este normală sau scăzută put*ndajunge la anurie- Bulburările de ordin nervos apar imediat după arsură

datorită inhiba iei centrilor nervo i corticali i vasomotoriț ș ș prin impulsuri nervoase anormale venite de la nivelul plăgii

Acest tablou clinic corespunde ocului comensat. nt*rzierea aplicăriiștratamentului determină agravarea semnelor. n acest caz înt*lnim:

- hipotensiune arterială, puls bradicardic, moale,imperceptibil, filiform

-

cianoză, buzele i limba uscate, transpira ii reci iș ț șabundente- hipotermie, anurie, vărsături uneori sanguinolente- apatie, indiferen ă, pierderea cuno tin eiț ș ț

7emne de laborator:6!amenul sangelui:

"cre terea numărului de eritrocite, a cantită ii de hemoglobină, aș țnumărului de leucocite i trombociteș

" cre terea raportului dintre elementele figurate si plasmăș" coagubilitatea mărită # B.). scăzut" proteinele plasmatice scăzute cu modificarea raportului albumine"

globuline" uree sangvină crescută" ionograma serică, rezerva alcalină, pC sangvin # scăzute e!ist*nd

un grad de acidoză6!amenul urinei:

- cantitativ oligoanurie- clor urinar scăzut, uree crescută, glicozuria i cretinuriaș


4/18

crescute indică insuficien ă hepaticăț- în sediment # frecvent cilindrii si eritrocite" e!presie a

leziunilor renale

Problemele pacientului- dureri de intensitate diferită, de la usturime la dureri vii- alterarea tegumentelor i mucoaselor, respectiv: eritem,ș

edem, flictene, escare- tahipnee, respira ie superficială, tahicardie, CBAț- deshidratare prin plasmoragie, vărsături, transpira ieț- sete intensă, limba i pielea uscate, oligoanurieș- hipertermie variabilă- an!ietate, agita ie, apatie, indiferen ă, frică, teamăț ț- inapeten ă, grea ă, vărsăturiț ț

- paliditate sau cianoză- dificultate de a se mi ca i a avea o bună postură, de aș ș

dormi i a se odihni, de a se îmbrăca i dezbrăca, de a" iș ș șacorda îngrijirile igienice i a" i proteja tegumenteleș ș

- dificultate de a comunica, de a ac iona conform propriilorțcredin e i valori, de a se recrea, de a fi ocupat, de aț șcuprinde sau a aduna informa iiț

Stadii evolutive. în evoluţia unui ars se observă patru etape care diferă de la

individ la individ şi nu pot fi strict delimitate.7tadiul I: primele 9 zile. 6ste perioada şocului combustional şi se caracte"rizează prin mari dislocări hidroelectrolitice' poate apărea sindromul dedeshidratare $hipovolemie, edem, hipo!ie, oligo%anurie& şi sindromul digestiv$vărsături, hemoragii& care vor agrava hipo!ia, anemia, oligo%anuria.

7tadiul II: primele 9 săptăm*ni $ziua a ?"a # ziua a =/"a&. 6voluţia estediferită în funcţie de întinderea şi profunzimea arsurii.

entru arsurile severe e!istă o perioadă critică determinată de complicaţiilecare pot surveni, în special invazia microbiană ce poate duce la septicemie' se poate produce o stare gravă de to!emie. Această perioadă se numeşte şi to!ico"infecţioasă. ot apărea şi complicaţii grave hepatice, digestive $ileus şihemoragie&, trombembolice, acidoză, insuficienţă renală acută, care poate fiireversibilă. ot apărea şi complicaţii prin greşeli de tratament $edem pulmonaracut prin supraîncărcarea lichidiană, sindrom hemoragic prin supradozaj deanticoagulant&.

7tarea bolnavului poate evolua favorabil, înc*t la sf*rşitul acestui stadiu bolnavul are vindecate leziunile de gr. I şi II, iar arsurile de gr. III au escarele totaleliminate $decapitate, apăr*nd granulaţii&.


5/18

7tadiul III: primele două luni $ziua a =="a # ziua a @"a&. 6ste perioada în careşansele de vindecare cresc' din punct de vedere chirurgical se pot aplica grefe.

7tadiul I-: luna a 9"a, a /="a, a =?"a, a 9@"a. 6ste stadiul de convalescenţă,în care leziunile locale se repară lent' de asemenea leziunile organelor interne. 7eînt*lneşte la bolnavii care nu au primit un tratament corect de la început. 7unt aşa"

numiţii bolnavi cu şoc cronic postcombustional, care prezintă denutriţie severă,modificări degenerative ale organelor parenchimatoase.

îngrijiri acordate bolnavilor arşi. rimele îngrijiri trebuie acordate la loculaccidentului şi au caracter de urgenţă.

rimul ajutor la locul accidentuluiDbiectiv: 7coaterea victimei de sub influenţa agentului vulnerantInterven ii: "ț


6/18

lichide per os, deoarece supraîncărcarea digestivă e!pune la vărsături. în cazul căs"ar impune o perfuzie şi nu se poate instala, celui ars i se dă să bea apă îndulcităcu ceai.

-(a cei cu arsuri peste /"/80, c*nd transportul victimei se face cuautosanitara şi se prevede a dura mai mult de o oră, se montează o perfuzie cu

soluţie de glucoză 80 sau ser fiziologic sau cu soluţii macromoleculare $


7/18

Dbiectiv ?: Boaleta primarăInterven ii:ț " Fedicul şi asistenta echipaţi cu echipament steril $halat, mănuşi, bonetă, mască& încep toaleta primară.

"7e spală suprafaţa arsă cu bromocet /0o, cu ser fiziologic sau apă sterilă,

p*nă la îndepărtarea completă a corpilor străini de pe plagă."Fedicul e!ecută toaleta chirurgicală, îndepărtează flictenele $sparte sau

nesparte& şi conţinutul lor, precum şi tegumentele sau restul ţesuturilor arse."7e schimbă prima pereche de mănuşi.


8/18

"rintr"o sondă nazo"faringiană se asigură o!igenoterapia în ritm de ? l%min.în cazul bolnavilor emfizematoşi, o!igenul se administrează cu intermitenţă $după= minute de administrare se face o pauză de / minute sau /8 la 9 minute&.

"Asistentul supraveghează funcţiile vitale $B.A., pulsul, respiraţia, presiuneavenoasă şi diureza orară& cu multă atenţie, bolnavul afl*ndu"se în perioada iniţială

$primul stadiu&, adică perioada şocului combustional.

Dbiectiv 5: Eeechilibrarea hidro electrolitică si volemicăInterven ii " Asistentul va administra prin perfuzie cantitatea de lichide care estețcalculată de medic, în funcţie de masa corporală a bolnavului şi de suprafaţa arsă,folosindu"se următoarea formulă:

Fasă corp ! 70 ! =,8 > Botal lichide $=,8 fiind indicele gradului de arsură,arsura fiind leziune de volum, suprafaţă ori profunzime&.

M ml. sol. din care /%= macromoleculară şi /%=micromoleculară.- Drientativ, ritmul administrării în primele =? ore se planifică astfel înc*t în

primele 5 ore, bolnavul să primească 80 din cantitatea globală calculată şi apoi=80 în următoarele două perioade de 5 ore.

-în caz că nu se reuşeşte asigurarea unei diureze orare satisfăcătoare se vaadministra diureticul prescris de medic $Fanitol, Gurosemid&. în cazuri foartegrave, c*nd nici după tratament diuretic energic nu se reuşeşte, bolnavul se pregăteşte pentru dializă.

)antitatile de lichide ce trebuie administrate pot varia în funcţie de evoluţia

clinica, de e!amele de laborator. )riteriul direct de apreciere a cantităţilor realnecesare este criteriul diurezei.


9/18

sunt diureza orară şi bilanţul hidric.-7e menţin interdicţiile inclusiv cele alimentare." 7e veghează asupra respectării măsurilor de sterilizare şi asepsie în toate

manoperele care se fac $curăţirea sondei vezicale, manipularea perfuziei&.

Dbiectiv //: Aplicarea tratamentului localInterven ii: " Dri de c*te ori se apreciază necesar, pansamentele se vor face subțFialgin, Gortral sau anestezie generală.

-ansamentul se schimbă a ="a şi a 9"a zi, lu*ndu"se toate măsurile deasepsie necesare. 7e îndepărtează tot p*nă la ultima compresă şi se înlocuieşte cuun pansament uscat sau îmbibat în soluţie de cloramină =N"?N în funcţie deaspectul plăgii de arsură.

-


10/18

tăiate scurt, regiunile indemne ale suprafaţei corpului vor fi spălate zilnic' seacordă atenţie deosebită toaletei regiunii perianale şi organelor genitale.

" 7e vor folosi plosca şi urinarul sterilizate." 7e schimbă zilnic cearşaful steril.

Dbiectiv 9: Alimenta ia bolnavuluițInterven ii: ")*nd diureza s"a reluat, regimul alimentar va fi de +cruţareț

digestivă, un regim hipercaloric, hiperproteic, normo" sau hipergiucidic şihipolipidic.

"


11/18

- dozarea hemoglobinei, numărul de hematii, leucocite,trombocite, formula leucocitară

- B.7., B.).- rup sangvin, rC- licemie, ionograma serică, rezerva alcalină deficite, pC,

probe hepatice- Alcoolemia # daca este cazul

Eecoltarea urinei pentru:- e!amen macroscopic # cantitate, aspect, culoare, densitate- e!amen biochimic #indică prezen a albuminei, glucozei,ț

urobilinogenului, pigmen i biliariț- e!amen microscopic $sediment urinar& # indică prezen aț

de hematii, leucocite, cilindrii" în cazul plăgilor care supurează se recoltează secre ii din plagă pentruțe!amen bacteriologic.

" 6.L.. # indică scăderea tonusului miocadrdului, e!clude instalareacolapsului" 6.6.. # se efectuează în cazul ocului ireversibil i în stările de comăș ș profundă" 7e pregăte te pacientul pentru traheostomie în cazul bolnavilor cu arsuri lașnivelul căilor respiratorii superioare.

Tratament

Bratamentul unui ars consta in primul ajutor care se da la locul accidentului,tratamentul aplicat in cursul transportului si apoi tratamentul acordat in serviciul dechirurgie generala.

Primul ajutor la locul accidentului.


12/18


13/18


14/18

"/%9 coloizi: sange 8 ml. pana la 90 suprafata arsa si / ml. la peste90 suprafata arsa, iar restul


15/18

de mentinere a sondei nazogastrice pentru evacuarea continutului stomacului simonitorizarea pC"ului gastric, arsul incepe sa fie nutrit. Breptat, testand toleranta gastrica, pacientul trebuie sa primeasca o nutritie hipercalorica si hiperproteica, pentru a inlocui pierderile si pentru a face fata necesitatilor metabolice. ana la atingerea parametrilor necesari $8"@ Pcal%Pgcorp%zi&, pentru primele zile sursa energetica oferita este glucoza

80 sau fructoza 80.


16/18

"itratul de cerium impreuna cu sulfadiazina de argint sunt mai active in cazde arsuri cu peste 8 la suta suprafata corporala arsa' "Sulfam!lon"crema cu actiune bacteriostatica fata de multi germenigrampozitivi si gramnegativi. 7e aplica pe arsurile de grad II"III si pe plagile infectate,reducand marcat populatia bacteriana. 6fectul nu este modificat de prezenta puroiului si

de pC"ul local. 7e aplica pe suprafata arsa de /"=ori%zi, in conditi sterile. oate producedurere, senzatie de arsura locala, eruptii alergice' "Sulfamida metilata este o crema hidrosolubila, activa pe clostridii, pseudomonas, cu actiune rapida. Brebuie aplicata de =ori%zi. roduce: diureza apoasa, tahipnee, pneumonie"daca se aplica pe suprafetele de peste ?0. In aceste cazuri se intrerupe imediat aplicarea locala. "Dermazin este un chimioterapic local folosit pentru prevenirea si tratareaarsurilor infectate, a ranilor suprainfectate, inclusiv escare si rani adanci netratate. )remaare un spectru larg antibacterian, incluzand toate speciile de microbi cu potential deinfectare: 6scherichia coli, seudomonoas aeruginosa, 7taphQlococus aureus, Llebsilla,)andida albicans, roteus.

Bratamentul se poate aplica imediat dupa aprecierea e!tinderii si profunzimiiarsurilor.


17/18

7unt indicate a fi e!cizate precoce urmatoarele arsuri: "arsurile profunde $grad I-& care nu depasesc in suprafata /"/80' "arsurile intermediare $grad III profund& din zonele functionale: maini, suprafete defle!ie' "arsurile chimice si electrice.

Fomentul e!ciziei nu trebuie sa depaseasca 8 zile dupa accident. 6tapa urmatoare e!ciziei este grefarea. 7olutia ideala si definitiva esteautogrefarea.


18/18

"alterarea integritatii tegumentelor'"mucoase alterate $ limba uscata &'"piele hiperemica, edematiata, cu edeme si vezicule in zonele cu arsura',. evoia de a evita pericolele

"vulnerabilitate fata de pericole'

"facies crispat, nee!presiv'"durere'"alterarea integritatii fizice '"ingrijorare fata de posibilele complicatii ale arsurilor.#. evoia de a comunica

##. evoia de a se recrea

"dificultate de a efectua activitati recreative din cauza durerii si a pansamentelor'

#$. evoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

"cunostinte insuficiente privitor la prevenirea accidentelor'

Ingrijirea bolnavilor cu arsuri

Documents

Transcript of Ingrijirea bolnavilor cu arsuri