1.4. REŢEAUA RUTIERĂ

In România, ponderea transporturilor rutiere de mărfuri reprezintă peste 87%, iar la cele de călători, de peste 85 %, prognozându-se o creştere a acesteia în anii următori.

Lungimea drumurilor din România este de 198.931 km şi acestea sunt clasificate în următoarele reţele distincte:

Tabel 1.5.

Autostrăzi (administrate şi gestionate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR))

530 km

Drumuri naţionale (administrate şi gestionate de CNADNR)/CNADNR+Municipii

15.396 km16.887 km

Drumuri judeţene (administrate de Consiliile Judeţene) 34.668 km

Drumuri comunale (administrate de Consiliile Locale) 27.781 km

Străzi în oraşe 22.328 km

Străzi în localităţi rurale (administrate de municipii, oraşe şi comune)

97.660 km

Comparativ cu alte ţări din Europa, principalii indici calitativi ai reţelei de drumuri publice situează România printre ultimele ţări. Astfel:

- densitatea reţelei de drumuri publice, de 0,64 km/km2 teritoriu, este printre cele mai scăzute din Europa;

- lungimea autostrăzilor din România, de numai 530 km, o situează pe penultimul loc din Europa;

- numărul de km de drumuri publice cu îmbrăcăminţi moderne, raportat la 1000 locuitori, este de 1,98 km/1000 locuitori, situând ţara noastră printre ultimele din Europa.

DRUMURI NAŢIONALE

Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale care asigură legătura capitalei ţării cu oraşele reşedinţe ale judeţelor, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri naţionale europene (E); drumuri naţionale principale şi drumuri naţionale secundare.

Autostrăzile şi drumurile naţionale în România sunt administrate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România prin Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) ce au în subordine un număr total de 44 Secţii de Drumuri Naţionale (SDN), acestea fiind organizate la rândul lor în 316 districte de drumuri care administrează sectoare de drumuri în lungime medie de 50 km.

Cele şapte DRDP-uri sunt: DRDP Iaşi, DRDP Bucureşti, DRDP Cluj, DRDP Timişoara, DRDP Craiova, DRDP Braşov şi DRDP Contanţa.

Retea DN la data de 01.01.2013DRDP DN(km) AUTOSTRAZI

(km)DN+A (km) Total DN+A

(CNADNR + Municipii)

In administrarea municipiilor

1.BUCURESTI  2.430,186 222,400  2.652,586 2.867,228 214,642 2. CRAIOVA 1.969,442    1.969,442 2.051,702 82,260 3. TIMISOARA 1.957,178  68,800 2013,978  2.120,200 106,222 4. CLUJ 2.536,249  51,800 2.588,049 2.761,829 173,780 5. BRASOV 1.710,008  17,560 1.727,568 1.858,547 130,979 6. IASI 3.283,265   3.283,265 3.486,274 202,998 7. CONSTANTA 1.522,086  169,190 1.691,276 1.741,713 50,437 TOTAL CNADNR  15.396,414  529,750 15.926,164 16.887,496 961,318 

Poduri pe reţeaua de drumuri naţionale

DRDPCLASA DE ÎNCARCARE LATIME PARTE CAROSABILA

TOTAL PODURIClasa E Subclasa E L > 7,80 m L < 7,80 mbuc ml buc ml buc ml buc ml buc ml

Bucuresti 442 33.428,74 136 3.771,04 430 28.085,51 148 9.114,27 578 37.199,78Craiova 398 22.084,39 124 3.296,98 375 21.314,24 147 4.067,13 522 25.381,37Timisoara 304 13.892,6 164 3.340,28 323 14.136,78 145 3.096,10 468 17.232,88Cluj 343 11.327,87 221 4.533,30 374 12.226,93 190 3.634,24 564 15.861,17Brasov 367 14.840 126 2.199,36 348 13.977,67 145 3.061,69 493 17.039,36Iasi 450 20.494,88 274 14.338,73 466 18.444,27 358 16.389,34 824 34.833,61Constanta 183 15.977,2 29 550,10 140 13.910,74 72 2.616,56 212 16.527,30TOTAL 2.487 132.045,68 1.174 32.029.79 2.456 122.096,14 1.205 41.979,33 3.661 164.075,47

Tuneluri pe reţeaua de drumuri naţionale

Nr. crt.

DNPoziţie

kmObstacol

Localitatea cea mai apropiată

Latime parte

carosabila

Lung totală

Anul de construcţie

Regionala

1 7C 57+465 TUNEL CAPATANENI 6,00 15,95 1962 Bucureşti2 7C 57+600 TUNEL CAPATANENI 6,20 51,47 1962 Bucureşti3 7C 60+700 TUNEL CAPATINENI 6,00 172,10 1962 Bucureşti4 7C 61+400 TUNEL CAPATANENI 7,10 97,89 1962 Bucureşti5 7C 116+360 TUNEL CAPATANENI 6,00 884,00 1972 Bucureşti

6 6 351+856TUNEL BABA

GURA VĂII 7,80 87 1969 Craiova

7 6 357+476TUNEL BAHNA

VIRCIOROVA 7,50 117,4 1969 Craiova

8 12C 29+255 TUNEL LACU ROŞU 7,80 155,00 2004 Braşov9 2D 70+190 TUNEL Lepşa 6,10 46,60 1965 Iaşi

Din lungimea totală de 15926 km, 5982 km (37,24%) sunt drumuri naţionale europene (drumuri E), 4247 km (26,44%) sunt drumuri naţionale principale, iar 5697 km (36,32%) sunt drumuri naţionale secundare.

Încadrarea drumurilor naţionale în categoria drumurilor naţionale europene se stabileşte prin "Acordul european privind marile drumuri de trafic internaţional (AGR)", la care România este parte.

Lungimea reţelei de drumuri naţionale încadrate ca drumuri E a crescut în timp, ea dublându-se practic în ultimii 40 de ani, de la 2348 km în anul 1970, la 5982 km în anul 2011.

In prezent această reţea cuprinde un număr de 17 drumuri europene (din care 9 de legătură – simbolizare cu 3 cifre), după cum urmează:

E 60: Borş – Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Hârşova – Constanţa (893 km);

E 70: Moraviţa – Timişoara – Caransebeş – Drobeta-Turnu Severin – Craiova –Bucureşti – Giurgiu (685 km);

E 79: Borş – Oradea – Beiuş – Deva – Petroşani – Târgu Jiu – Craiova – Calafat (536 km);

E 81: Halmeu – Satu Mare – Zalău – Cluj Napoca – Turda – Sebeş – Piteşti – Bucureşti (659 km);

E 85: Siret – Suceava – Bacău – Buzău – Urziceni – Bucureşti – Giurgiu (547 km);

E 87: Vama Veche – Constanţa – Tulcea – Brăila –Galaţi (323 km);E 58: Halmeu – Dej – Suceava – Botoşani – Tg. Frumos – Iaşi – Sculeni (603

km);E 68: Nădlac – Arad – Sebeş – Sibiu – Braşov (462 km);E 574: Bacău – Braşov – Piteşti – Craiova (440 km);E 576: Cluj Napoca – Dej (61 km);E 581: Mărăşeşti – Tecuci – Albiţa (154 km);E 583: Roman - Săbăoani – Iaşi – Sculeni (101 km);E 671: Timişoara – Arad – Oradea – Satu Mare – Livada (300 km);E 673: Lugoj – Ilia – Dej (79 km);E 771: Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier I (1 km);E 675: Constanţa – Negru Vodă (63 km);E 577: Galaţi – Brăila – Slobozia (86 km).

Există un număr de 133 drumuri naţionale (europene, principale şi secundare) simbolizate cu grupul de litere DN, urmat de un grup de 1 sau 2 cifre şi eventual o literă (ex. DN79a). Există 7 Drumuri Naţionale simbolizate cu o cifră care pornesc din Bucureşti într-o distribuţie radială. Totuşi, datorită poziţiei Bucureştiului în partea de Sud-Est a ţării, sistemul de numerotare al drumurilor nu este reprezentativ după importanţa acestora.

Pe drumurile naţionale se desfăşoară peste 65 % din totalul traficului rutier.În anul 1985 media zilnică anuală a autovehiculelor care circulau pe

drumurile naţionale era de 2.421, iar în anul 2010 numărul acestora s-a dublat la 4.957. Prognozele arată că până în anul 2025 numărul autovehiculelor care se vor deplasa pe drumurile României ar putea creşte până la aproape 9.000.

Starea din punct de vedere tehnic a reţelei de drumuri naţionale este următoarea:

-14.501 km (90,28%) cu îmbrăcăminţi moderne, din care 8.352 km (52%) cu durata de exploatare depăşită.

-1.280 km (8 %) cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare, din care 1.200 km (95 %) cu durata de exploatare depăşită.

Pe reţeaua de drumuri naţionale există 3374 poduri, pasaje şi viaducte cu 140.949 m lungime, din care:

- 60 %) corespund clasei europene de încărcare (clasa E).- 40 % trebuiesc consolidate sau înlocuite, pentru a fi aduse la clasa E de

încărcare.Numai pe drumurile naţionale europene există 670 poduri (22.250 m) ce nu

sunt aduse încă la clasa E de încărcare.De asemenea, pe reţeaua de drumuri naţionale există încă peste 400

intersecţii la nivel cu calea ferată, din care 140 pe drumuri naţionale europene (E), producându-se prin aceasta, peste 29.000 închideri zilnice de circulaţie, reprezentând peste 4.800 ore staţionare/zi, care generează consumuri suplimentare de carburanţi şi lubrifianţi, evaluate la cca 100 mii tcc/an.

Sunt, de asemenea, depăşite capacităţile de circulaţie la intrările şi ieşirile din unele oraşe, nu există variante ocolitoare ale marilor localităţi pentru traficul intern şi internaţional în tranzit, iar pe unele porţiuni de drum cu capacitate de circulaţie depăşite (ex. Bucureşti – Giurgiu, Comarnic – Braşov), circulaţia se face în coloane.

DRUMURI JUDEŢENE Şl COMUNALE.

Lungimea drumurilor judeţene este de 34.668 km din care:-3.537 km (12,9 %) cu îmbrăcăminţi moderne, din care 1937 km (54,7 %) cu

durata de exploatare depăşită;-15.091 km (54,9 %) cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare, din care 12.101

km (80,2%) cu durata de exploatare depăşită;-7.564 km (27,5 %) drumuri pietruite;-1.301 km (4,7 %) drumuri de pământ.

Lungimea drumurilor comunale este de 27.781 km, din care;-954 km (3,4 %) cu îmbrăcăminţi moderne, din care 455 km (47,7 %) cu durata

de exploatare depăşită;

-4.529 km (16,3 %) cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare, din care 3.312 km (73,1 %) au durata de exploatare expirată;

-15.681 km (56,5 %) drumuri pietruite;-6.617 km (23,8 %) drumuri de pământ.

Pe reţeaua de drumuri judeţene şi comunale există 9067 poduri cu 192.115 m lungime, din care peste 900 de poduri, cu 25.000 m (13 %) sunt din lemn.

REŢEAUA STRADALĂ.

Lungimea acesteia reprezintă 119.988 km din care 22.328 km în mediu urban.Starea tehnică a acesteia este, de asemenea, în mare parte necorespunzătoare,

atât din punct de vedere al stării tehnice, cât şi al capacităţii de circulaţie.Cea mai mare parte din aceasta (mai ales în mediul rural) este pietruită sau din

pământ.Principala cauză care a determinat starea actuală a reţelei de drumuri publice

din România o constituie neasigurarea, an de an, a surselor financiare necesare, fapt ce a condus la executare unui volum redus de lucrări, la utilizarea unor soluţii tehnice de tip uşor în aplicarea îmbrăcăminţilor moderne, pe cea mai mare parte a reţelei de drumuri, precum şi la neasigurarea volumului necesar anual de consolidări şi ranforsări succesive, în concordanţă cu creşterea traficului rutier.

AUTOSTRĂZI

Autostrada TraiectoriaDistanţa (km) / în

folosinţă (km)

A1Nădlac - Arad - Timişoara - Deva - Sibiu -

Piteşti - Bucureşti558 / 214

A2 Bucureşti - Constanţa 225 / 208

A3Borş - Oradea - Zalău - Cluj-Napoca - Târgu

Mureş - Sighişoara - Braşov - Ploieşti - Bucureşti

588 / 108

A4Târgu Mureş - Ditrău - Poiana Largului -

Târgu Neamţ - Săbăoani - Târgu Frumos - Iaşi300 / 0

A5 Albiţa - Focşani - Ploieşti 314 / 0

AUTOSTRADA A1

Autostrada A1 este parte a Coridorului IV pan-european de transport, aflată în construcţie, din care sunt funcționale patru segmente: unul de 109,6 km care leagă Bucureștiul, capitala României, de Pitești, reședința județului Argeș (care are un capăt în vestul Bucureștiului și celălalt la intersecția cu DN7, la nord de Pitești); un alt segment de 17,5 km care ocolește orașul Sibiu pe la nord (între localitățile Șelimbăr și Șura Mică); altul de 32,5 km între localitățile Orăștie și Deva (Șoimuș); și tronsonul Timișoara (Izvin)–Arad, de 54 km. Autostrada A1 a fost prima construită în România, în perioada 1967–1972 și refăcută în 2000, cu noi segmente adăugate între anii 2007 și 2013.

La finalul lucrărilor, autostrada urmează să lege Bucureștiul de Pitești, Sibiu, Sebeș, Deva, Lugoj, Timișoara, Arad și Nădlac, făcând legătura cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin. În vara lui 2013, erau în lucru segmentele Nădlac–Arad, Timișoara–Lugoj, Lugoj–Deva și Orăștie–Sibiu, atribuite pentru construcție din aprilie 2011.

AUTOSTRADA A2

Autostrada A2, denumită și Autostrada Soarelui, este o autostradă care leagă capitala București de Constanța. Începând din 29 noiembrie 2012, este circulabilă pe întreaga ei lungime de 202,7 km, pe ambele sensuri de mers. Începe în estul

Bucureștiului, în dreptul satului Cățelu, Ilfov, traversează Câmpia Română până la Fetești, traversează brațul Borcea, apoi Dunărea la Cernavodă, după care urmează un traseu prin Podișul Dobrogei până în capătul estic, unde se unește cu autostrada de centură a Constanței, A4.

Autostrada A3

Autostrada A3 este o autostradă în construcție, ce pornește de la București spre nord, urmând să traverseze Munții Carpați prin Valea Prahovei, să străbată Podișul Transilvaniei pe diagonală, și să ajungă, prin nordul Carpaților Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borș. Autostrada va lega orașele București, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea. Lungimea totală planificată a autostrăzii este de 584 km.

Autoritățile române au împărțit Autostrada A3 în două proiecte independente: Autostrada București–Brașov și Autostrada Brașov–Cluj–Borș, intitulată și Autostrada Transilvania, punctul comun fiind orașul Brașov.

Pe 1 decembrie 2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri din această autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca Vest, iar în 13 noiembrie 2010, încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii, în timp ce alte tronsoane sunt în execuție.[1][2]

Din 19 iulie 2012, este circulabilă și o parte de 55,5 din cei 62 km ai autostrăzii București–Ploiești, aflată între centurile celor două orașe. Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău–Borș a fost reziliat.