Organizarea proiectarii

1. Principii generale a organizarii proiectarii.

Obiectul, scopul şi sfera de reglementarea prezentei legi:

(1) Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea modului de autorizare, avizare şi

verificare a lucrărilor de proiectare,executare sau desfiinţare a construcţiilor şi amenajărilor în

conformitate cu documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului prin aplicarea sistemului de

documente normative în construcţii în scopul asigurării transparenţei şi publicităţii la emiterea actelor

administrative şi al creării unor condiţii favorabile mediului de afaceri.

(2) Prevederile prezentei legi sînt obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor de

orice gen, categorie, destinaţie şi tip de proprietate, cu excepţia obiectelor cu caracter militar sau

secret, care se autorizează în mod special.

Etapa avanproiect contine :colectarea informatiei si analiza metodologica a acesteia.Analiza avanproiectului reprezinta etapa formularii principalelor problemelor care trebuie solutionate cunoasterea sitului propus pentru proiectare,comunicarea cu comandatarul,analiza analogiilor.

Etapa schitsei principal etapa a proiectarii arhitecturale .Aici apare idea si conceptia , ca rezultat apare idea finala care este acceptata .

Etapa proiectarii propriuzise.Apare si se dezvolta ideea planimetrica.Se face detalizarea planelor fatsadelor ,sectiunelor si se face legatura dintre sit si obiectul proiectat

Etapa finala reprezinta elaborarea documentatie necesare .Se discuta toate detaliine si se elaboreaza proiectul de executie

dupa executarea tuturor etapelor ,proiectul finisat este transmis constructorilor.

2. Certificatul de urbanism si parametrii generali.

Certificatul de urbanism permite executarea proiectului, permite firmelor licentiate si arhitectilor certificati sa execute lucrarile de proiectare. Se elibereaza de catre organul local (primaria).

Certificatul de Urbanism (CU) este un act public emis de autorităţile administrative publice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizează regimul juridic, economic şi tehnic al unui imobil, stabilite prin evidenţele existente şi documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului -spre exemplu: caracteristicile zonei în care se găseşte amplasamentul, cerinţele urbanistice

care urmează să fie îndeplinite (înălţimea maximă a clădirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de clădire, retragerile faţă de limita proprietăţii etc.), precum şi lista avizelor si

acordurilor necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţie.Certificatul de urbanism pentru proiectare va cuprinde prescripţii şi elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la:– situarea terenului în intravilan sau în extravilan;– dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului şi servituţile care îl grevează;– extrasele din documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului sau dinregulamentele aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului (zone protejate, interdicţii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public, monumente de arhitectură etc.);b) regimul economic al imobilului/terenului, cu referire la:– folosinţa actuală;– reglementările fiscale specifice localităţii sau zonei respective;c) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la:– echiparea cu reţele edilitare;– caracteristica geotehnică a terenului;– lucrările conexe de interes public necesare funcţionării obiectului;– construcţiile sau reţelele edilitare supuse demolării sau strămutării din zona periculoasă a şantierului;d) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la:– destinaţia imobilului/terenului, stabilită prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului; – capacitatea construcţiei preconizate;– dimensiunile şi suprafeţele parcelelor;– alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente şi distanţele dintre construcţii şi proprietăţile vecine;– înălţimea construcţiei;– aspectul construcţiei (expresivitate arhitecturală, echilibru compoziţional, finisaje etc.); – circulaţia pietonilor şi a autovehiculelor, accesele şi parcajele necesare;– procentul de ocupare a terenului (P.O.T.);– coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.);– necesitatea prezentării spre aprobare a schiţei de proiect.

3. Autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

Act eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcţie în temeiul şi cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare şi a documentaţiei de proiect elaborate, avizate, verificate şi aprobate;

Autorizatia de construire (anexa nr.3) se emite în baza cererii, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.Autorizatia de construire va cuprinde date privind: a) locul amplasării imobilului/terenului; b) conditiile speciale de executare a lucrărilor de constructie; c) institutia de proiectare; d) termenul de începere a lucrărilor de constructie; e) durata executării lucrărilor de constructie.

4. Schita de proiect arhitecturala.

– piese desenate care reflectă ideea creativă a arhitectului privind soluţiile arhitecturale şi de amplasare a unei construcţii, care ulterior pot fi realizate în

documentaţia de proiect. Schiţa de proiect este alcătuită din: plan de încadrare, plan general, faţade, soluţii cromatice, desfăşurata unei porţiuni de front stradal; Componenţa unei schiţe de proiect:

plan etaj,secţiune ,faţada în axe, planul general,modelul virtual3D(tridimensional).

La etapa de elaborare a schiţei, arhitectul va avea nevoie de ridicarea topografică. Elaborarea schitei poate fi realizata de persoane fizice sau juridice specializate in arhitectura, inclusiv studenti la crusurile superioare. Dreptul la elaborarea schitei nu se licentiaza.

5. Normativele in proiectare. Baza organizarii proiectarii.

1) Protectia contra actiunilor mediului ambiant:a) NCME 04.03-2006 “Conservarea energiei cladirilor”b) CPE 04.05-2006 “Proiectarea protectiei termice a cladirii ”

2) Constructii si exigent functionale:a) NCMC 04.03-2005 “Invelitori, norme de proiectare”b) NCMC 04.02-2005 “Iluminatul natural shi artificial”c) NCMC 01.06-2007 “Accesibilitatea cladirilor shi constructiilor p-t personae cu dezabilitati”

3) Proiectarea izolarii fonice a elementelor de inchidere pentru cladirile locative, publice shi sociale:a) CPC 04.01-2007

4) Constructii indurstriale:a) NCMC 02.03-2004 “Cladiri de depozitare”b) NCMC 02.02-2004 “Cladiri de productie”

5) Constructii civile:a) NCMC 01.02-1999 “Proiectarea constructiilor p-t gradiniti de copii”b) NCMC 01.03-2000 “Proiectarea constructiilor p-t scoli de invatamint general”c) CPC 01.03-2004 “Proiectarea shi construirea mansardelor”d) NCME 04.02-2006 “Protectia contra zgomotului”e) CPC 01.04-2007 “Cladiri ale judecatoriilor raionale (orasenesti)”

6) Proiectarea constructiilor:a) NCMA 07.02-1999 “Instructiuni cu privire la procedura de elaborare, avizare, aprobare shi

continutul cadru al documentului de proiectare p-t constructii”b) NCMA 07.03-2002 “Regulament cu privire la monitorizarea abiectivelor in constructii de

catre autorul proiectului”c) NCMA 07.04-2002 “Regulament cu rpivire la managerul de proiectare”

7) Cladiri administrative. NCMC 01.04-2005

Pentru proiectarea izolaţiilor termice sânt necesare în principal normativele din seria C107:

Normativ C107/1 – 1997 privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică pentru clădiri de locuit

Normativ C107/2 – 1997 privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică pentru clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit

Normativ C107/3 - 1997 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor

Normativ C107/4 – 1997 privind calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit

Normativ C107/5 – 1997 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul

6. Legea privind calitatea in constructii.

Legea cuprinde: DISPOZITII GENERALE, SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII, OBLIGATII SI RASPUNDERI, DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

Prezenta lege stabileste baza juridica, tehnico-economica si organizatorica de activitate a persoanelor fizice si juridice in domeniul constructiilor, obligatiile si raspunderea lor privind calitatea in

constructii.Art. 2. - (1) Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor

aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinatie, denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora.

(2) Sint exceptate de la prevederile prezentei legi cladirile de locuit cu un nivel, pentru una sau doua familii, si anexele gospodaresti ale acestora situate in localitatile rurale, precum si constructiile

provizorii cu suprafete mai mici de 150 mp.(3) Controlul calitatii constructiilor indicate la alin (2) intra in functia organelor administratiei publice locale.

Art. 3. - (1) Calitatea constructiilor constituie rezultanta caracteristicilor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor

si colectivitatilor.(2) Exigentele privind calitatea instalatiilor si echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate.

Art. 4. - Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care va conduce la realizarea si exploatarea constructiilor de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor,

a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator.Art. 5. - (1) Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat, in functie de categoriile

de importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei

componente a sistemului.(2) Clasificarea in categorii de importanta se face in functie de complexitate, destinatie, mod de

utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, grad de protectie a mediului, precum si dupa considerente economice.

Art. 6. - Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sint obligatorii realizarea

si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor a urmatoarelor exigente esentiale:A - rezistenta si stabilitate;B - siguranta in exploatare;C - siguranta la foc;D - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului inconjurator;E - izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

F - protectie impotriva zgomotului.

2. Sistemul calitatii in constructii(care cuprinde Art.9-Art.21).Art. 9. - Sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, răspunderi, regulamente,proceduri şi mijloace, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, proiectare, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora şi este compus din:a) documentele normative în construcţii;b) certificarea produselor folosite în construcţii;c) agrementele tehnice pentru produse,procedee şi echipamente noi în construcţii;d) verificarea proiectelor,a execuţiei lucrărilor de construcţii şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor;e) autorizarea agenţilor economici şi atestarea specialiştilor cu activitate în construcţii;f) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;g) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;h) asigurarea activităţii metrologice în construcţii;i) recepţia construcţiilor;j) urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp la construcţii;k) postutilizarea construcţiilor;l) controlul de stat al calităţii în construcţii.Art. 10. - Documentele normative în construcţii, elaborate de Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor,au ca obiect concepţia calculul, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor. Prin documentele normative se stabilesc,în principal, condiţiile minime de calitate cerute construcţiilor, produselor şi procedeelor utilizate în construcţii, precum şi modul de determinare şi verificare a acestora.Art. 21. - (1) Controlul de stat al calităţii în construcţii cuprinde inspecţii la factorii implicaţi în proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor, privind existenţa şi respectarea sistemului calităţii. (2) Controlul de stat al calităţii în construcţii se exercită de către Inspecţia de Stat în Construcţii.3.Obligatii si raspunderi(Art.22-Art.34)4.Dispozitii finale si tranzitorii(Art.35-Art.41) Art. 35. - Regulamentele cu privire la componentele sistemului calităţii în construcţii prevăzute la art. 9 se elaborează de către Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor şi se aprobă în modul stabilit.

7. Legea privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului.

Legea Nr. 835-XII din 17.05.96 (Legea privind principiile urbanismului si amenajare teritoriului)

Notă: Modificarea din Legea nr.280-XVI din 14.12.2007 a fost abrogată prin Legea nr.163 din 09.07.2010, în vigoare 03.09.2010Art.1. - În sensul prezentei legi sînt utilizate următoarele noţiuni principale:Amenajare a teritoriului - complex de activităţi pentru coordonarea politicii economice, sociale, culturale şi ecologice în conformitate cu valorile fundamentale ale societăţii luate în ansamblu, în vederea realizării unui cadru natural şi construit armonios, care să favorizeze viaţa socială şi culturală a populaţiei.Urbanism -cea mai importantă componentă a amenajării teritoriului, al cărei obiect îl constituie teritoriul localităţilor şi toate teritoriile necesare asigurării funcţionării şi dezvoltării acestora.Documentaţie de urbanism şi amenajare a teritoriului - planuri de amenajare a teritoriului, planuri urbanistice şi regulamentele aferente, în care se definesc scopurile, mijloacele şi se face etapizarea acţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se oferă soluţii pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriilor şi localităţilor, pentru prevenirea şi eliminarea disfuncţionalităţilor.Planuri urbanistice şi planuri de amenajare a teritoriului - totalitatea documentelor scrise şi desenate referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele şi măsurile în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului pe o perioadă determinată.Prevederi cu caracter director - prevederi cuprinse în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, care stabilesc strategia şi direcţiile principale de dezvoltare a unui teritoriu la nivel naţional, regional sau local.Prevederi cu caracter reglementator - prevederi cuprinse în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, inclusiv în regulamentele de urbanism, care stabilesc reglementări în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, ce se aplică efectiv în practică asupra fiecărei parcele cadastrale în parte. Ele constituie elemente de fundamentare obligatorii, necesare eliberării certificatelor de urbanism, autorizaţiilor de construire, desfiinţare, funcţionare sau schimbare a destinaţiei.Aviz general - actul în care Guvernul, autoritatea administraţiei publice centrale pentru urbanism şi amenajare a teritoriului sau serviciul de arhitectură şi urbanism al autorităţii administraţiei publice locale expune rezultatele expertizei unei documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului, adică confirmă încadrarea soluţiilor prezentate în actele normative în vigoare, apreciază soluţiile tehnice şi încadrarea acestora în anumite criterii de calitate, verifică conformitatea soluţiilor prezentate cu documentaţia aprobată, care se referă la acel teritoriu, confirmă, după caz, acordul de principiu privind unele aspecte ale operaţiunilor urbanistice, prevăzute în documentaţia expertizată.Programe de urbanism şi amenajare a teritoriului - succesiune de acţiuni, preconizate să se desfăşoare în vederea realizării unor obiective în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, aprobate de autoritatea administraţiei publice competentă.Operaţiuni de urbanism şi amenajare a teritoriului - totalitatea acţiunilor prin care se realizează politicile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului în conformitate cu documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate, elaborate în temeiul acestor politici.Intravilan - teritoriul ocupat de terenuri, amenajări şi construcţii ce constituie localitatea, inclusiv de terenuri prevăzute pentru extinderea ei. Limita intravilanului este stabilită prin planul urbanistic general.Extravilan - teritoriul din afara intravilanului localităţii cuprins în limita teritoriului administrativ, care înglobează activităţi dependente sau nu de funcţiile localităţii conform planurilor urbanistice şi planurilor de amenajare a teritoriului.Zonă funcţională - totalitatea terenurilor pentru care, prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobată, se stabilesc funcţia dominantă şi alte funcţii permise şi se reglementează unele elemente privind modul de exercitare a acestora.Zona centrală a localităţii - suprafaţa de teren situată în intravilanul localităţii, delimitată prin documentaţia de urbanism aprobată, ca urmare a concentrării infrastructurilor edilitare, instituţiilor publice şi serviciilor, după criterii de densitate şi calitate arhitectural-urbanistică a clădirilor. Limita zonei centrale este stabilită de autorităţile administraţiei publice locale. În zona centrală pot fi aplicate impozite şi taxe specifice.Funcţie urbanistică - ansamblul activităţilor specifice domeniului urbanismului şi amenajării teritoriului, care are

la bază criteriul modului de folosire a terenurilor şi construcţiilor în scopul satisfacerii unora dintre necesităţile populaţiei dintr-un anumit teritoriu. Principalele funcţii urbanistice sînt: circulaţia (terestră, aeriană, maritimă şi fluvială); locuirea; exploatarea şi prelucrarea resurselor; comerţul, cultura, învăţămîntul şi instruirea, recreerea; activităţile politice, civice, administrative, religioase; activităţile de apărare, de asigurare a ordinii de drept şi a securităţii publice; salubrizarea; echiparea tehnică; asistenţa medicală; turismul.Certificat de urbanism - act cu caracter informativ şi reglementativ, emis de autoritatea administraţiei publice locale abilitată prin lege, la cererea oricărei persoane fizice sau juridice interesate, prin care se aduc la cunoştinţa solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic de exploatare a terenurilor şi construcţiilor pentru care a fost solicitat.Art.2. - (1) Amenajarea teritoriului constituie ansamblul activităţilor complexe, care includ:a) elaborarea, avizarea, aprobarea şi modificarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, studiile de fundamentare, cercetările ştiinţifice prealabile, necesare întocmirii acestora;b) gestionarea teritoriilor, construcţiilor şi amenajărilor;c) elaborarea actelor normative specifice;d) controlul asupra realizării şi exploatării construcţiilor şi amenajărilor în strictă conformitate cu cerinţele legislaţiei privind urbanismul şi amenajarea teritoriului.(2) Obiectul activităţii de amenajare a teritoriului îl constituie întreg teritoriul naţional.

Art.3. - Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în funcţie de sarcinile puse, poartă răspundere pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a teritoriului.

Art.4. - (1) Activitatea de amenajare a teritoriului are drept scop realizarea următoarelor obiective:a) dezvoltarea economică şi socială echilibrată în condiţiile respectării specificului fiecărei zone;b) ameliorarea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;c) gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător;d) utilizarea raţională a teritoriului.(2) În conformitate cu aceste obiective, Guvernul şi autorităţileadministraţiei publice locale, în limitele competenţei atribuite,elaborează programele şi prognozele dezvoltării socio-economice ateritoriilor, inclusiv programele de lucrări publice, şi stabilesc direcţiile generale de organizare şi dezvoltare urbanistică a localităţilor.

Art.5. - (1) Activitatea de urbanism are drept scop realizarea următoarelor obiective:a) utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţionării localităţilor;b) determinarea structurii funcţionale a localităţilor;c) asigurarea unei locuiri corespunzătoare cerinţelor şi nivelului de dezvoltare a societăţii; d) asigurarea esteticii compoziţionale în realizarea cadrului construit şi amenajarea cadrului natural din localităţi;e) protejarea populaţiei, cadrului natural şi construit contra poluării, riscurilor naturale şi tehnologice previzibile;f) protejarea, conservarea şi acordarea statutului corespunzător de valoare monumentelor culturii şi naturii.(2) În corespundere cu aceste obiective, autorităţile administraţiei publice locale întocmesc, în limitele competenţei stabilite, programele de organizare şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.(3) Conducerea tehnică nemijlocită a activităţii de urbanism în localităţi se efectuează de către serviciile de arhitectură şi urbanism ale autorităţilor administraţiei publice locale, în conformitate cu legislaţia şi cu normele tehnice.

8. Legea privind dreptul de autor.

Legea Nr. 293- XII din 23.11.94 ( legea privind dreptul de autor si drepturi conexe) DREPTUL DE AUTOR ASUPRA OPEREI ARHITECTURALE Articolul 17. Obiectul dreptului de autor asupra opere arhitecturale (1) Obiecte ale dreptului de autor asupra operei arhitecturale sint:

a) solutia arhitecturala, proiectul, documentatia de executie,elaborata in baza acestuia, si obiectul arhitectural; b) proiectele stiintifice de restaurare si restabilire, precum si solutiile arhitecturale ale constructiilor sau complexelor deconstructii, restabilite conform acestor proiecte; c) operele stiintifice in domeniul arhitecturii, urbanismului si amenajarii teritoriului. (2) Relatiile aparute in procesul de creare sau utilizare a operei arhitecturale, protejarea dreptului de autor al arhitectului, inclusiv remunerarea muncii lui in calitate de autor al operei arhitecturale, se reglementeaza prin Legea nr.293-XIII din 23 noiembrie 1994 privind dreptul de autor si drepturile conexe. (3) Persoanele care ofera autorului proiectului asistenta tehnica sau consultativa, administreaza procesele de proiectare si constructie sau executa materiale ilustrative si grafice nu pot fi considerate coautori. (4) Autorului operei arhitecturale ii apartin urmatoarele drepturi exclusive asupra proiectului sau: a) de a autoriza utilizarea proiectului arhitectural, inclusiv repetata, cu exceptia operelor arhitecturale create la comanda, dreptul de valorificare al carora apartine persoanei care le-a comandat; b) de a efectua, a permite sau a interzice reproducerea, integrala sau partiala, a proiectului arhitectural, precum si folosirea unor fragmente din el in alte proiecte; c) de a fotografia si filma in scopuri comerciale obiectul arhitectural realizat, atit integral, cit si unele elemente ale acestuia. Articolul 18. Dreptul la nume al arhitectului (1) Dreptul la nume al arhitectului se realizeaza prin indicarea prenumelui si numelui pe planse, proiecte si documente oficiale, care tin de crearea si utilizarea operei arhitecturale, in publicatiile ce reproduc materialele proiectului arhitectural si fotografiile cu obiecte arhitecturale edificate, pe placile comemorative, instalate pe obiectele edificate (reconstruite). (2) Arhitectul autor al operei arhitecturale are dreptul la stampila personala, executata in modul stabilit.

9.Legea privind activitatea arhitecturala. Nr.1350-XIV din 02.11.2000Activitate arhitecturala - activitate de creare a obiectelor de arhitectura, care include procesul creativ de definitivare a solutiei arhitecturale si implementarea acesteia, coordonarea elaborarii tuturor compartimentelor si fazelor proiectelor de urbanism si constructie(constructia noua, reconstructia, restaurarea, restabilirea,modernizarea, reparatia capitala), supravegherea de autor a obiectivelor in

stadiu de realizare, derularea cercetarilor stiintifice, activitatii didactice si executarea functiilor administrarii de stat in domeniu;(1)Prezenta lege are ca scop de baza dezvoltarea eficienta a arhitecturii nationale, pastrarea coloritului ei traditional si determinarea rolului arhitectului autor ca persoana dominanta a procesului de activitate arhitecturala.(2) Legea reglementeaza relatiile ce apar in cadrul activitatii arhitecturale, determina formele de sprijin al activitatii arhitecturale de catre stat si competenta autoritatilor administratiei publice centrale si locale in domeniul arhitecturii si urbanismului, justifica dreptul de autor al arhitectului, stabileste sarcinile de baza,drepturile si obligatiile persoanelor fizice si juridice implicate in procesul de activitate arhitecturala.(3) Legea se extinde asupra tuturor formelor de activitate arhitecturala, in procesul careia se creeaza opere de arhitectura, si asupra tuturor fazelor de proiectare si constructie, in procesul carora este utilizat rezultatul activitatii intelectuale a arhitectului.(4) Dispozitiile legii sint obligatorii tuturor persoanelor fizice si juridice implicate in crearea si utilizarea operei arhitecturale.Articolul 3. Sprijinul de către stat al activităţii arhitecturale.Statul asigură crearea cond-lor pertinente pentru exercitarea activităţii arhitecturale prin:a) susţinerea cercetărilor ştiinţifice în domeniul arhitecturii şi urbanismului;b) atragerea investiţiilor la proiectarea şi construirea obiectelor arhitecturale; c) formarea şi reciclarea cadrelor care activează în domeniul arhitecturii şi urbanismului;d) protejarea drepturilor de autor şi asigurarea creaţiei libere a arhitectului;e) promovarea concursurilor, inclusiv internaţionale, pentru crearea obiectelor cu valoare urbanistică şi arhitecturală deosebită;f) susţinerea activităţii organizaţiilor profesionale de creaţie obşteşti ale arhitecţilor;g) menţionarea arhitecţilor pentru merite deosebite în domeniul arhitecturii şi urbanismului;h) realizarea altor măsuri de dezvoltare a arhitecturii naţionale. Articolul 7. Dreptul la activitate arhitecturală(1) De dreptul de practicare a activităţii arhitecturale beneficiază persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova, precum şi apatrizii, care au primit, în modul stabilit, licenţă pentru practicarea acestui gen de activitate.(2) Procesul creativ al arhitectului autor al operei arhitecturale este liber, independent şi nu este supus licenţierii.(4) Arhitecţii care activează în structurile administraţiei publice, precum şi arhitecţii antrenaţi în activitatea didactică sau ştiinţifică în domeniu sînt în drept să participe la activitate arhitecturală. Articolul 8. Formele de activitate arhitecturală(1) Arhitectul poate practica activitate arhitecturală în următoarele forme:a) în cadrul instituţiilor de proiectare sau intreprinderilor cu orice formă juridică de organizare, înregistrate şi licenţiate în modul stabilit;b) individual. (2) Arhitectul are dreptul să-şi exercite activitatea creativă şi de proiectare în una

1 1.Certificatul de urbanism informativ.Certificat de urbanism informativ – act cu caracter facultativ, eliberat de către emitent, prin

care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) elementele ce caracterizează regimul juridic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unui imobil/ teren, stabilite prin documentaţia de urbanism şi de amenajare

a teritoriului, necesar în cazul vînzării-cumpărării, dării în arendă, dezmembrării, parcelării, comasării, partajării, moştenirii terenului destinat construcţiei sau a imobilului în care se preconizează lucrări de reconstrucţie, precum şi în cazul apariţiei unor litigii patrimoniale;

Certificatul de urbanism informativ (anexa nr.2) se elaborează şi se eliberează în baza cererii, la care se anexează, în original şi în copie, buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică).Certificatul de urbanism informativ se elaborează şi se eliberează în cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii şi este valabil 6 luni.Certificatul de urbanism informativ va cuprinde elemente privind:a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la:– situarea imobilului/terenului în intravilan sau în extravilan;– dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului şi servituţile care îl grevează;– extrase din documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului sau din regulamentele aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului (zone protejate, interdicţii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public, monumente de arhitectură etc.);b) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la reţelele edilitare;c) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la:– destinaţia imobilului/terenului, stabilită prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului;– procentul de ocupare a terenului (P.O.T.);– coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.).

12.0rganizarea procesului de constructii pe etape.

In cazul unui complex lucrarile se divizeaza in etape si anume de arhitectii si in special de arhit. SefII Etapa constructii montaj – lucrarile de carcasa care se umple cu umplutura (calcar ciment caramidaTermoizolarea exterioaraIII Etapa lucrari de sapare a fundatiei

13.Schita de schita ca baza organizarii proiectului de diploma. Scopul principal urmind a fi obtinerea cunostintelor care ar permite studentilor sa fie capabili sa organizeze procesul de proiectare, divizind pee tape propria activite.ETAPA I1) In cadrul elaborarii proiectului studentul trebuie sa studieze necesitatile shi problemele actulale

ale arhitecturii localitatii din RM.2) Sa-si aleaga domeniul (urbanism,arhitectura, restaurare, peisagistika) shi tema de diploma.3) Studentul sa poata sa argumenteze, pe plan theoretic, actualitatea abordarii temei alese prin

studiul shi relevarea citorva aspect, problem sau necesitati, care ar urma sa fie rezolvate prin propunerea unui proiect de arhitectura.

4) Studentul trebuie sa perfecteze paketul de documentatie initiala referitoare la tema de diploma: sa propuie amplasamentul (daca el nu este specificat in tem,a) cu prezentarea: ridicarii topografice sc.1:500; planelor de situatie sc. 1:5000, 1:2000.

5) Studentul trebuie sa selecteze documentatia normative normative in vigoare referitor la tema de proiect sis a o studieze. Ca rezultat, studentul va elabora Sarcina de proiect p-t tema de diploma cu supravegherea iindrumatorului.

ETAPA II1) Urbanism – studiu de amplasament cu ilustrare de tema conform normelor in vigoare; materialul

va fi insotit de un scurt memoriu tehnic care va contine datele tehnniko + economice shi o justificare a optiunii studentului pentru un anume tip de amplasare.

2) Elaborarea desenelor.3) Elaborarea conceptiei spatial-volumetrice , a yonarii sistematiyarii functionale shi altor cerinte

conform sarcinii de proiectare.4) Sustinere, discutii, aprecieri.

14.Metodologia organizarii proiectarii diplomei arhitecturale. Diploma studentului specialitatii arhitectura pune ca scop evaluarea cunostintelor si capacitatilor acestuia assimilate in decursul studiilor. Primul pas in proiectarea de diploma este aprecierea actualitatii temei alese catre proiectare.In caz ideal proiectul de diploma reprezinta o comanda unde actualitatea este nu poate fi discutata ,in caz contrar diplomantul trebuie sasi argumenteze principiile de alegere a temei.Urmeaza elaborarea sarcinii de proiectare care la rindul sau este rezultatul confirmarii actualitatii temei .Elaborarea sarcinii de proiectare trebui sa fie apropiata de sarcini reale ,folosite in practica de proiectare.Etapa de avanproiect rezulta in cercetarea si colectarea datelor initiale :cercetarea zonei proiectate,fotofixarea,ridicari de teren;se analizeaza analogiile si documentatia necesara (SNIP,GOST) legata de tema aleasa. Toate rezultatea si informatia colectata in etapa avanproiectului poate fi folosita in proiectul de diploma sau modificata pe parcursul evoluarii proiectului.Pe baza sarcinii de proiectare se elaboreaza graficul de lucru ,de care tinind cont, diplomantul va trebui sa prezinte etapele mentionate in timpul stabilit.Etapele principale fiind:

alegera temei , avanproiect(schita de schita) , acceptarea temei de diploma, crearea sarcinii de proiectare, prezentarea maculatoarelor (cu componentsa ideeai de baza a conceptului), dezvoltarea conceptului(prezentarea planelor,fatadelor,sectiunilor), prezentarea proiectului final, apararea proiectului.

15.Plastica formelor si crearea lor in procesul proiectarii. Proiectarea formelor (sau proiectarea constructiva) reprezinta acea etapa a procesului de design în care, pornind de la structura functionala, sau conceptul unui produs tehnic, proiectul prinde viata, se materializeaza. Dezvoltarea proiectului se face în concordanta cu criteriile tehnice si economice si în directia informatiilor acumulate pe parcurs.Fazele PROIECTĂRIi formelorFinalitatea etapei de compunere a formelor o constituie obtinerea proiectului sub forma unui

ansamblu general (aranjarea generala si spatiala), proiectarea prelimi-nara a formelor (forma si materialele tuturor componentelor), stabilirea, în principiu, a procesului de productie si furnizarea de solutii pentru toate functiile auxiliare. În toate acestea, aspectele economice si tehnologice sunt de o importanta capitala. Proiectul este perfectionat cu ajutorul desenelor la scara, revizuite critic si supuse unei evaluari tehnico-economice. Spre deosebire de designul conceptual, în etapa de compunere a formelor, pe lânga binecunoscutele faze de cautare a solutiilor si de evaluare, intervin o serie de faze complementare, cum ar fi identificarea erorilor si optimizarea.Procesul de creare si compunere a formelor este foarte complex deoarece: mai multe actiuni trebuie realizate simultan;serie de faze trebuie repetate la diverse niveluri de informatie (reiterare); influentele negative se transmit de la o zona la alta sub forma de repercusiuni.Indiferent de varianta de drum care este aleasa, si de fazele parcurse, este recomandabil ca proiectul sa porneasca de la abstract spre concret, de la calitativ la cantitativ, de la brut spre cizelat.Urmatoarele reguli trebuie aplicate la realizarea oricarui produs. Ignorarea lor ar putea cauza probleme atât proiectantului, cât si utilizatorului. Regulile de baza sunt: claritate, simplitate, siguranta. Ele deriva din obiectivele generale, care sunt:· îndeplinirea functiei tehnice;· atingerea fezabilitatii economice;· siguranta individului si a mediului.Claritatea se manifesta prin lipsa ambiguitatilor de proiectare usurând previziunile asupra performantelor produsului final. Siguranta impune abordarea consistenta a problemelor de rezistenta, fiabilitate, prevenirea accidentelor si protectia mediului.Simplitatea garanteaza (în general) fezabilitatea economica. Un numar redus de componente si forme mai simple pot fi realizate mai repede si mai usor. Prin respectarea acestor trei reguli proiectantul poate spori sansele de succes ale proiectului sau, întrucât focalizarea atentiei pe acesti factori conduce la eficienta functionala, economie si siguranta. În acceptiunea limbajului tehnic, simplu înseamna mai putin complex, "usor de înteles", "usor de facut". O solutie este mai simpla daca poate fi realizata cu mai putine componente. Asadar, proiectantii trebuie sa opteze pentru solutii cu numar minim de componente, având o forma cât mai simpla.

16.0rganizarea proiectarii in renovarea si reconstructia zonelor istorice in marele orase.1. Documentatia initiala, aprobare.2. Cercetari preliminarea)releveul schematic al momentului,fotofixari;b)scurt memoriu istoric;c)caracteristica monumentului de arhitectura-stilul;

d)actul expertizei tehnice, concluzii despre rezultatul cer-cetarilor preliminare asupra structurii monumentului.e)determinarea procentajului degradarii elementelor con-structive si arhitecturale(se perfecteaza actul Pierderiiaspectului initial al monumentului)f)concluzii.3. Documentatia de proiectare cu devizul de cheltuielia) Propuneri preliminaredespre metodologia shi ordinea restaurarii monumentului;b) Programul lucrarilor stiintifice shi de proiectare, inclusive shi a investigatiilor in natura;c) Calculul sumativ pentru elaborarea documentatiei de proiectare1) Desene de executie p-t masurari temporare de conservare shi antiaccidente (p-t desenele ce

necesita desen de executie se perfecteaza borderoul defectelor cu devizul de cheltuieli);2) Desene – scheme p-t amplasarea martoriloe deformatiilor constructiilor3) Schemele locuirilor indicate p-t efectuarea surfurilor shi sondajelor

I. Deviz de cheltuieli

19.Prospectiuni tehnice pentru constructii. Scopul:

Informare corspunzatoare pentru executare lucrarilor de terasament Selectare terenului pu sarcina constructiei Selectare corespunzatoare a tipului de constructii pe ternul studiat Se executa in faza initiala de proiectare ,poate fi in cazul reconstructilor sau dezvoltarea

constructiilor ,se efectuiaza de institutiile atestate in domeniu sau de agentii de proiectari.Este inclusa in pachetul de documente necesare pentru excuatre constructiilor si dare in exploare.

20.0rganizarea proiectarii preliminare.Organizarea proiectarii preiliminare- documentaţie necesară pentru evaluarea şi formarea cerinţelor pentru proiectare.In baza acestei documenztaţii se elibereaza documentaţie pentru aprobare in regiunea data sau pentru a primi sarcina architectural-planimetricăIn componenţa propunerii proiectarii preiliminare intra –date despre proiect,indici tehnico-economici, schema situaţională, plan general, plane pe nivele, secţiuni, faţade, fotofixare, volumertii, analogii.

I 7.Darea in exploatare a obiectelor construite. Operaţiunile de control se efectuează după finalizarea operaţiunilor de fabricare sau procesele de constructie. Acest lucru face posibil pentru a detecta şi corecta orice defecte detectate înainte de lucrări ulterioare. Inspecţia tehnică poate suspenda procesul construcţie pentru încălcări grave avand abatere de la proiect sau materiale, structuri şi produse sub standart. Inspecţia Sanitară de Stat monitorizează respectarea standardelor sanitare pentru proiectarea şi

construcţia de clădiri şi structuri.Controlul statului de incendiu monitorizează respectarea de securitate la incendiu în proiectarea şi construcţia de clădiri industriale şi civile şi structuri, precum şi cu respectarea normelor de siguranţă la foc la şantierele de construcţii.Inspectoratul Tehnic monitorizează respectarea cu sindicatelelor şi salubritate,Controlul bancar - pentru utilizarea corectă a investiţiilor de capital, punerea în aplicare a planului de construcţii capitale şi punerea în funcţiune a proiectelor în curs de construcţie, cost mai mic de lucrari de constructii, costul estimat al conformităţii, cheltuielile corespunzătoare a salarizare, consolidarea de calcul economic în construcţii. Banca are dreptul de a inspecta şantierul de construcţie, efectua măsurători de control al muncii prestate, cererea din partea companiilor de construcţii prezentarea documentaţiei necesare pentru construirea, necesită o acţiune pentru a remedia deficienţele identificate în studiu, etcDarea in exploatare a clădirilor. Controlul final a clădirilor este acceptat după acceptat de Comisia de Admitere Stat(государственной приемочной комиссией). În faţa Comisiei de Admitere de stat încearcă să stabilească faptul de finalizare a construcţiilor, precum şi posibilitatea de funcţionare normală a clădirii privind numirea, evaluarea calităţii de construcţie, în general, şi elementele sale structurale. Acceptare pentru operarea după construcţia se realizează în două etape: preliminară (tehnic) de acceptare este de lucru al Comisiei, şi în cele din urmă - de acceptare Comitetul de Stat.. Comisia verifică calitatea şi relevanţa proiectului executat lucrari, dorinţa de obiecte predate pentru funcţionare, inclusiv de testare integrată de echipamente de proces, verifică calitatea a prezentat şi documentaţia general contractor-a construit şi face actul, care serveşte drept bază pentru numirea comisiei de acceptare de stat.Comisia de Admitere de Stat verifica gradul de pregătire a obiectului, existenţa şi conţinutul actelor privind acceptarea de clădiri individuale (instalaţii) în funcţiune, seturi de calitate a lucrărilor, evaluează nivelul tehnic al echipamentelor instalate; linie puse în capacitatea vigoare şi costul de construcţie efectivă a proiectului, instalaţiilor şi costul estimat al construcţiei; verifică disponibilitatea facilitatea de a acţiona în conformitate cu normele tehnice de funcţionare, de securitate şi normele de sănătate, evaluează activitatea realizată, echipament instalate şi facilitate, în general.Evaluarea calităţii lucrărilor de construcţii efectuate în conformitate cu "Instrucţiuni pentru evaluarea calitatii lucrarilor de constructii (CH 378 la 77). Acceptarea obiectului este stabilită printr-un act întocmit. Certificat de acceptare în funcţiune de obiectul construit este aprobat nu mai târziu de o saptamana dupa ce a fost semnat de comisie

18.Regulamentul cu privire la managerul de proiect. NCM A.07.04-2002