1. Ce este proiectarea de arhitectura.

Activitatea de proiectare arhitecturala presupune urmatoarele proceduri concrete: Procedura metodoiogica include: • Formarea conceptiei • Determinarea sarcinilor • Identificarea scopului principal care orienteaza analiza si selectarea mijloacelor proiectArii. Procedura organizarii interactiunii proiectant — beneficiar — proiect. Procedura analizei rezultatelor intermediare ale modelarii dupa criteriile: rationalitatii si logicii functionale, constructive, economice si tehnologice ce determina organizarea structurala si spatiala a proiectului. Procedura sintezei artistice a materialului acumulat in procesul cAutarii creatoare Si a procedurilor de analiza a obiectului pe ansamblu. In rezultatul sintetizarii elementele, ce s-au adeverit a fi utile si rezistente se concretizeaza in imaginea artisticA a obiectului proiectat. TABEL Metoda arhitectului Corelarea aspectelor artistice tehnice in PA • In creatia arhitecturala aspectele artistice si tehnice se completeaza reciproc in procesul creatiei arhitecturale, reflectind tendinta arhitectului-cercetator spre sistematizare si tendinta arhitectului-artist spre armonie. • Procesul aristic se desfasoard, de la aparitia ideii arhitecturale prin asociatii complexe, relatii pluriaspectuale si idei contradictorii spre elaborarea solutiei arhitecturale — proiect. Metode de cautare/creare a noilor idei arhitecturale (dupa B. Barhin) • Metoda asociatiilor (cautarea asociatiilor dupa criteriile asemanarii, contrastului ci intermediare)

2. Esenta universata a metodei arhitectului ( in structura sistemului: aritist-savant-inginer).

3. Proiectarea in calitate de sistem de obiective intr-un mediu urbanizat ( edificii rezidentiale si publice. obiective industriale si de transport. elernente de mediu).

20. METODA LUI J. JONES

Metoda proiectării după John Johnson:

Acțiuni si Metode

Elaborarea sarcinii tehnice de proiectare-actiuni

Formularea sarcinilor de proiectare - metode

Studierea condițiilor inițiale ale proiectării arhitecturale .actiuni

Căutarea literaturii, a proiectelor analogice, bazei normative .-metode

Determinarea limitelor, descrierea soluțiilor intermediare și definirea conflictelor - actiuni

.Anchetarea consumatorilor, studierea normativelor -metode

Combinarea soluțiilor intermediare și a variantelor de proiect .-actiuni

Ordonarea căutărilor, asaltul de idei, analiza economică, alternarea strategiilor -metode

.Evaluarea variantelor de proiect Experimentări sistemice și eliminarea situațiilor neclare. - ACTIUNI

Descoperirea necorespondențelor, selectarea criteriilor de calitate . METODE

Executarea proiectului - ACTIUNI

Proiectarea funcțiilor, volumelor- METODE

23. METODA LUI ALEXANDER

Metoda lui Alexander – metoda analizei cerințelor

Scopul: căutarea componentelor unei structuri concrete, pe care le putem schimba independent

una de alta.

Plan de acțiuni:

-Aprecierea dependențelor fiecării cerințe una față de alta;

-Alegem pașii concreți de acțiuni;

-La fiecare grup de cerințe alegem componentele principale;

-Compoziția structurii finale;

-Integral punem problemele care pot apărea.

22. METODA LUI LUCKMAN

Metoda lui Lucman – metoda cercetării problemei structurale.

Scopul: selectarea și combinarea acțiunilor la soluționarea problemelor de proiectare

arhitecturale.

Acțiunile de cercetare – selectare:

-Studii situații teren (ridicarea topografică, studii geotehnice);

-Orientarea după părțile lumii;

-Drumuri, magistrale situate pe teren sau în apropiere;

-Căutarea, amplasarea viitorului obiect, ținînd cont de intrarea principală și alte intrări;

-Amplasarea funcției clădirii.

Plan de acțiuni:

-Găsirea mai multor variante de soluții;

-Selectăm variantele posibile;

-Alegem variantele care pot fi combinate;

-Combinarea și găsirea soluției optime.

12. ENUMERATI REGIMURILE PRINCIPALE DE GINDIRE DUPA FDM

2. Alegem regimul de gîndire

- Gîndire strategică prin scheme

- Gîndire în planuri paralele

- Gîndire din mai multe puncte de vedere

- Gîndire imaginară

- Gîndire în elemente principale

21. ENUMERATI GRUPELE DE METODE DUPA FDM

Alegem regimul de gîndire

- Gîndire strategică prin scheme

- Gîndire în planuri paralele

- Gîndire din mai multe puncte de vedere

- Gîndire imaginară

- Gîndire în elemente principale

3. Grupa deschiderii elementelor

- Grupa soluții - Grupa judecății logice - Grupa strategiilor - Grupa statisticilor - Grupa relațiilor Grupa conștientizarilor Variante de soluționăria) Aprecierea cerințelor b) Aprecierea elementelor necesare din structura totală c) Ne imaginăm că am găsit soluția d) Primirea soluției finale e) Anularea 5. Variante de gîndire logică

a) Presupuneri b) Alegerea unei din mai mult

12. ENUMERATI GRUPURI PRINCIPALE DE METODE DE PR.

Metoda lui Lucman – metoda cercetării problemei structural, Metoda lui Alexander, Metoda lui Matcett -Grupa deschiderii elementelor Grupa soluții Grupa judecății logice Grupa strategiilor Grupa statisticilor Grupa relațiilor Grupa conștientizarilor . Grupa deschiderii elementelor

Metoda proiectării după John Johnson

Metoda B. Barhin :

Metoda arhitectului

14. GRUPURI DE STRATEGII

Variantele de strategii

a) Prelungim presupunerea aleasă

b) Prelungim și hotărîm

c) Schimbăm direcția

d) Comparăm cu trecutul

e) Comparăm cu viitorul

f) Soluționarea conflictelor

g) Prelungirea ideii alese

h) Ne oprim cu căutarea

15.GRUPURI DE TACTICI SI COMPONENTA LOR

7. Variantele de tactici

a) Aprecierea riscului

b) Controlul cercetărilor și urmărilor care pot fi

c) Dezvoltarea soluției

d) Copararea cu analogii

e) Pricina nesatisfăcătoare

f) Gîndirea asupra unei noi soluții

g) Schimbăm soluția preceedentă

h) Alegem variant

16. GRUPURI DE RELATII

Variante de relații în procesul proiectării

a) Alegerea dependenței elementelor

b) Lăsarea soluției prezente

c) Compararea cu precedent

17. GRUPURI DE SOLUTII

Variante de soluționări Aprecierea cerințelor

b) Aprecierea elementelor necesare din structura totală c) Ne imaginăm că am găsit soluția d) Primirea soluției finale e) Anularea

11. ENUMERATI METODELE CE FACILITEAZA ORGANIZAREA PROCESULUI DE PR.

Strategia proiectării – ansamblul metodelor adecvate proiectării unui obiect arhitectural.

Metodele de căutare:

a. Metoda asociației ( după criterii de asemănare, contrast și intermediare)

b. Metoda transformării

c. Metoda implicării ( identificării cu rolul consumatorului( de beneficiar)).

d. Metoda inversării

e. Metoda analitico- sintetică de cercetare

Creația arhitectului este un proces dialectic ce include factorii intelectuali, raționali,

emoționali, unde interacționează analiza, sinteza, generalizarea, comparația, evaluarea,

observarea și experiența formând împreună metoda analitico – sintetică – de cercetare.

6. ETAPELE PRINCIPALE A PROIECTARII

FORMULAREA SARCINILOR,APARITIA ASOCIATILOR,SELECTAREA ASOCIATILOR,VERIFICAREA PRESUPUNELOR,CONFIRMAREA UNEI IDEI,NOUA PRESUPUNERE , EVALUAM CEEA CE AM CONFIRMAT,GASIM SOLUTIA , ACTIUNILE DE PROIECTARE.

Schita de proiect reflecta rezultatele generalizate ale activitatii analitico-sintetice si constituie, in acelasi timp, punctual de plecare pentru dezvoltarea ideii, orientate spre transformarea formeai, a compozitiei spatial-volumetrice, bazei constructive a obiectului dupa legile necesitatilor, rationalitatii si expresivitatii artistice ca organism functional. Activitatea de proiectare arhitecturala presupune urmatoarele procedee concrete:

1.Procedura metodologica include: Formarea conceptiei

* Determinarea sarcinilor Identificarea scopului principal care orienteaza analiza si selectarea mijloacelor proiectarii 2.Procedura organizarii interactiunii proiectant-beneficiar-proiect 3.Procedura analizei rezultatetor

intermediare ale modelarii dupa criteriile: rationalitatii si logicii functionale,constructive,economice si tehnologice ce determina organizarea structurala si

spatiala a proiectului.

4.Procedura sintezei artistice a materialului acumulat in procesul cautarii creatoare si a procedurilor de analiza a obiectului pe ansamblu.

3. ESENTA ARHITECTULUI.Arhitectura nu este numai arta de a clădi, spune G. M. Cantacuzino (2003), simțul arhitecturii este tot atît de exceptional ca acel al poeziei, reprezentînd o stare de echilibru și armonie ce se exprimă în volume și în coordonarea raportului acestor volume. În mod greșit, s-a crezut adesea că arhitectura fiind în mare masură“utilitară”, nu poate fi socotită printre artele pure. G.Călinescu însă scria in principiile sale de estetică: “ arhitectura e una din artele cele mai pure, alături de muzică si poezie, fiindcă ea creează o supra natura sau o contra natură în mijlocul naturii”. Arhitectura organizează și armonizează spațiile, coordonează raportul volumelor și formelor, dînd formă volumelor, în raport cu corpul uman. Arhitectura este o transpunere a armoniei fizice umane, arhitectul avînd întotdeauna în vedere corpul omului într-un anumit spațiu. Unul din scopurile arhitectului este de a crea o atitudine morală, o stare sufletească și nu un decor. Sensul de bază al creației arhitecturale este transformarea estetică, eficientă a mediului ambiant în strictă corespondențăcu interesele omului și a societății. Mijloacele activității de proiectare arhitecturală sunt cunoștințele tehnico-științifice si competențele creatoare, precum si metodele și tehnica operațional de proiectare. Rezultatul sau produsul important al activitații de proiectare arhitecturală, este pregătirea profesională a arhitectului. Produsul activității arhitectului este seria de proiecte orientate spre transformarea conștiinței studenților, spre formarea

concepției creatoare, spre devoltarea personalității viitorilor arhitecți. O altă sarcină a activității de proiectare arhitecturală este dezvoltarea

gustului estetic și a măiestriei grafice, dezvoltarea intelectuală și nu în ultimul rînd, dezvoltarea gîndirii spațiale.

METODA ARHITECTULUI.

Arhitectura nu este numai arta de a clădi, spune G. M. Cantacuzino (2003), simțul arhitecturii este tot atît de exceptional ca acel al poeziei, reprezentînd o stare de echilibru și armonie ce se exprimă în volume și în coordonarea raportului acestor volume. În mod greșit, s-a crezut adesea că arhitectura fiind în mare masură “utilitară”, nu poate fi socotită printre artele pure. G.Călinescu însă scria in principiile sale de estetică: “ arhitectura e una din artele cele mai pure, alături de muzică si poezie, fiindcă ea creează o supra natura sau o contra natură în mijlocul naturii”. Arhitectura organizează și armonizează spațiile, coordonează raportul volumelor și formelor, dînd formă volumelor, în raport cu corpul uman. Arhitectura este o transpunere a armoniei fizice umane, arhitectul avînd întotdeauna în vedere corpul omului într-un anumit spațiu. Unul din scopurile arhitectului este de a crea o atitudine morală, o stare sufletească și nu un decor. Sensul de bază al creației arhitecturale este transformarea estetică, eficientă a mediului ambiant în strictă corespondențăcu interesele omului și a societății. Mijloacele activității de proiectare arhitecturală sunt cunoștințele tehnico-științifice si competențele creatoare, precum si metodele și tehnica operațional de proiectare. Rezultatul sau produsul important al activitații de proiectare arhitecturală, este pregătirea profesională a arhitectului. Produsul activității arhitectului este seria de proiecte orientate spre transformarea conștiinței studenților, spre formarea concepției creatoare, spre devoltarea personalității viitorilor arhitecți. O altă sarcină a activității de proiectare arhitecturală este dezvoltarea gustului estetic și a măiestriei grafice, dezvoltarea intelectuală și nu în ultimul rînd, dezvoltarea gîndirii spațiale.

Conținutul-cadru al proiectului de

execuție: Conținutul-cadru al desenelor tehnice de

execuție Proiectul de execuție Proiectul de executie trebuie sa contina

urmatoarele compartimente de baza: Memoriu explicativ; Tehnologia;

Protectia mediului; Detaliile (desenele) de executie;

Documentatia de deviz; Cartea tehnica a constructiei;

Continultul-cadru al compartimentelor proiectului de executie se elaboreaza conform prezentelor instructiuni.