Ing. Marinela BARBUR ĂIng. Marinela BARBUR Ă Tez ă de doctorat 4 Totodat ă doresc s ă exprim...

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORAL Ă

FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Ing. Marinela BARBURĂ

Cercetări privind înveli şul pedogenetic şi influenţa acestuia asupra capacităţii de producţie a staţiunilor

forestiere din Munţii Trascăului

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiin ţific:

Prof. univ. dr. Ioan PĂCURAR

Cluj-Napoca 2011

Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat

2

CUPRINSUL REZUMATULUI TEZEI

INTRODUCERE ............................................................................................................................. 3

CAPITOLUL I ................................................................................................................................ 4

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII........ 4

CAPITOLUL II ............................................................................................................................... 5

CADRUL NATURAL .................................................................................................................... 5

CAPITOLUL III .............................................................................................................................. 7

MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE ............................................................................... 7

CAPITOLUL IV ............................................................................................................................. 8

ÎNVELIŞUL DE SOLURI O REFLECTARE A CONDIŢIILOR ................................................. 8

DE MEDIU ..................................................................................................................................... 8

CAPITOLUL V ............................................................................................................................. 10

INFLUENŢA ÎNVELI ŞULUI PEDOGENETIC ASUPRA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE A

STAŢIUNILOR FORESTIERE DIN MUNŢII TRASCULUI ..................................................... 10

CAPITOLUL VII ........................................................................................................................... 24

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................................ 24

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .................................................................................................... 26


3

INTRODUCERE

În alegerea temei de cercetare, un prim impuls motivaţional l-a constituit

importanţa cunoaşterii învelişului de sol şi relaţia dintre capacitatea de producţie a

staţiunilor forestiere şi solul, văzut ca mijloc de producţie în silvicultură. Studiul

reprezintă rezultatul cercetării şi constituie prima abordare a influenţei solului asupra

staţiunilor forestiere din Munţii Trascăului.

În acest demers s-a pornit de la necesitatea cunoaşterii amănunţite a realităţilor

zonei pentru a putea sesiza ceea ce este esenţial şi anume, modul în care au influenţat

tipurile si subtipurile de sol productivitatea staţiunilor forestiere, manifestările lor în

profil teritorial şi tendinţele de evoluţie.

Studiul vizează cunoaşterea atât a caracteristicilor calitative ale solului cât şi a

celor de producţie a staţiunilor forestiere pentru bunăstarea comunităţile rurale.

Lucrarea conţine un număr de 176 pagini si este structurată în şase capitole

cuprinzând 53 tabele şi 49 figuri având 173 titluri bibliografice.

Rezultatul final se doreşte a fi o lucrare de analiză şi sinteză complexă, care prin

conţinut, structură, metodele şi procedeele utilizate, să contribuie la identificarea tipurilor

de sol şi al staţiunilor forestiere din arealul investigat.

În cea mai mare parte, studiul se bazează pe documentarea proprie pe teren, dar şi

pe folosirea unor date de la Ocoalele silvice.

În definitivarea lucrării am primit un sprijin deosebit din partea conducătorului

ştiinţific Prof. univ. dr. Ioan PĂCURAR, căruia îi aduc şi cu acest prilej cele mai alese

mulţumiri pentru observaţiile pertinente şi preţioase. Generozitatea domniei sale,

dovedită în anii de pregătire şi realizare a lucrării, disponibilitatea de a-mi împărtăşi din

experienţa ştiinţifică proprie, suportul metodologic acordat şi încurajările în perioadele

mai dificile mi-au fost de un ajutor inestimabil si pentru acestea îmi manifest întreaga

recunoştinţă şi gratitudine.

De asemenea, în realizarea lucrării, m-am bucurat de sprijinul colectivului

Catedrei de Ştiinţa Solului din cadrul Facultăţii de Agricultură şi cărora doresc să le

mulţumesc.


4

Totodată doresc să exprim aici recunoştinţa mea tuturor acelor oameni care, prin

competenţa, prietenia şi generozitatea lor, au contribuit într-un fel sau altul, la

concretizarea studiului de faţă. Nu în ultimul rând, vreau să-mi exprim respectul tuturor

acelora care vor formula observaţii şi eventuale sugestii pentru îmbogăţirea conţinutului

acestui studiu.

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE

CERCETĂRII

În realizarea acestei lucrări am considerat că obiectivele şi priorităţile din domeniul

silvic sunt absolut obligatorii pentru obţinerea de informaţii privind influenţa învelişului

pedogenetic asupra productivităţii staţiunilor forestiere şi implementarea în spaţiul montan a

managementului economic. Prin urmare, prin intermediul acestuia s-a urmărit:

• inventarierea învelişului de soluri existente în zona cercetată;

• descrierea învelişului pedogenetic al Munţilor Trascău;

• identificarea şi cuantificarea proceselor pedogenetice ce au dus la diferenţierea spaţială a

solurilor din această regiune;

• identificarea şi analiza principalelor tipuri de staţiuni forestiere existente în zona Munţilor

Trascău;

• analizarea influenţei învelişului pedogenetic asupra capacităţii de producţie a staţiunilor

forestiere prin determinarea corelaţiilor dintre tipul de sol, grosimea acestuia si creşterea

în volum la arbori în cadrul staţiunilor forestiere analizate;

• trasarea unor recomandări privind gestionarea resurselor naturale prin corelarea factorilor

de mediu cu factorul biologic şi tehnologic;


5

CAPITOLUL II

CADRUL NATURAL

Munţii Trascău sunt situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni, dominând valea

Mureşului în aval de confluenţa cu Arieşul. Se desfăşoară pe o distanţă de circa 75 km, de la

nord de Arieş până în valea Ampoiului, pe direcţia NE-SV, prezentând un paralelism

aproape perfect cu valea, respectiv cu culoarul Mureşului.

Fundamentul Munţilor Trascău este constituit dintr-o succesiune groasă de şisturi

cristaline, formate la rândul lor în adâncul unui geosinclinal hercinic, unde au fost supuse

unor grade diferite de metamorfism. Astfel, observăm o dispoziţie gradată de la est spre vest

a rocilor mai slab metamorfozate, trecând treptat la cele puternic metamorfozate.

Marea varietate a rocilor din Trăscău imprimă reliefului trăsături specifice de la o

zonă la alta, datorită modului diferit de manifestare a lor faţă de agenţii modelatori.

Pe şisturile cristaline din nordul munţilor apare un relief greoi, cu pante convexe, care

imprimă peisajului monotonie, în timp ce văile apar sub formă de defilee (pe Arieş, Ocolişel,

Iara).

Ofiolitele, la rândul lor, se comportă ca nişte roci compacte şi dure, fiindu-le specifice

abundenţa microreliefului rezidual şi prezenţa unora dintre cele mai tipice defilee din masiv

(defileul Arieşului dintre Buru şi Moldoveneşti, defileul Hăşdatelor, defileul Turenilor,

defileul Pietroasei, defileul Răchişului), iar în ansamblu morfologia dezvoltată pe aceste roci

se înscrie cu multă personalitate în peisaj, însă cel mai pregnant se impune relieful carstic, cu

forme remarcabile, ce prezintă puncte de mare atracţie turistică.

Cursurile de apă care drenează Munţii Trăscău sunt colectate în mod direct sau

indirect de către râul Mureş, un organism hidrografic de ordinul I faţă de colectorul direct

râul Tisa. Majoritatea acestora au un curs transversal sau sectoare de văi transversale, fapt ce

a permis sculptarea a numeroase chei. Cea mai lungă vale montană din cadrul Munţilor

Trascău este Arieşul.

Fiind o regiune montană, s-a considerat că, cheia interacţiunii dintre învelişul vegetal

şi cel al solurilor, îl reprezintă relieful, ca un factor de distribuţie pe verticală a zonelor de

vegetaţie.


6

Vegetaţia zonală pe altitudine este reprezentată prin următoarele unităţi şi subunităţi:

1) etajul nemoral (al pădurilor de foioase), cu subetajul pădurilor de gorun, subetajul

pădurilor de fag şi subetajul pădurilor de amestec (fag cu răşinoase); 2) etajul boreal (al

pădurilor de molid şi alte specii de răşinoase) şi 3) etajele subalpin şi alpin, care nu includ

specii de arbori decât în mod izolat.

Media multianuală este mai ridicată în extremitatea estică a masivului, respectiv în

culoarul Turda Alba-Iulia (8,5°C), urmată de media multianuală de la Câmpeni (8,2°C) uşor

apropiată de cea precedentă. Mediile multianuale de temperatură cele mai coborâte (de

6.3°C), se înregistrează la staţia meteorologică de la Băişoara (figura 1).

Cantităţile de precipitaţii medii multianuale, din perioada analizată, au fost de 623

mm la Turda, 861 mm la Câmpeni şi 948 mm la Băişoara (figura 2).

Fig. 1. Mediile lunare, multianuale ale temperaturii aerului, la staţiile meteorologice de la Băişoara, Câmpeni şi Turda

The monthly mean of the air temperature at the meteorological stations: Băişoara, Câmpeni and Turda

Fig. 2. Mediile lunare, multianuale ale precipitaţiilor atmosferice, la staţiile meteorologice de la Băişoara, Câmpeni şi Turda

The monthly mean of the atmospheric precipitations at the meteorological stations: Băişoara, Câmpeni şi Turda


7

CAPITOLUL III

MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE

Studierea condiţiilor staţionale a solurilor, şi stabilirea criteriilor de ameliorare

integrală se fac prin metode de teren şi de laborator, care să permită extinderea cercetărilor în

toată zona studiată.

Cercetările din teren se execută conform instrucţiunilor emise de ICPA-Bucureşti,

respectiv, „Metodica elaborării studiilor pedologice (vol. I)” (1987), denumit „Colectarea şi

sistematizarea datelor pedologice” (1987), prin studiul a 45 profile de sol, astfel încât să

permită sesizarea schimbărilor survenite în învelişul de sol, în raport cu cele ale condiţiilor de

mediu.

Astfel în lipsa posibilităţilor de executare a unei cartări la scară mare, se recurge,

pentru anumite scopuri, la cercetarea detaliată a unor perimetre etalon, care să cuprindă şi să

redea cât mai fidel caracteristicile climatice, de relief, formaţiile petrografice şi natura

vegetaţiei din Munţii Trascăului.

Pentru încadrarea componentelor ecotopului şi ale geotopului în clase de mărime s-a

propus următoarea scară de încadrare: 0.....min, I, II, III, IV, V, E1, E2. Unde: E1 = excesiv

slab la moderat cu efecte depresive asupra plantelor. E2 = excesiv puternic cu efecte toxice

sau distructive.

Încadrarea factorilor ecologici în clase de mărime permite evidenţierea specificului

ecologic al fiecărui tip de staţiune şi a factorilor ale căror concentraţii se află în afara zonelor

de optim sau de toleranţă.

Pentru încadrarea factorilor şi determinanţilor ecologici în clase de favorabilitate s-a

adoptat următoarea scară de evaluare:

N...m – negativ până la minim Fs – foarte scăzută

S – scăzută M – mijlocie

R – ridicată FR – foarte ridicată

Clasele de favorabilitate se stabilesc în funcţie de exigenţele ecologice ale speciilor

edificatoare. Această încadrare permite evidenţierea factorilor ecologici limitativi şi permite

stabilirea nivelelor bonităţii tipurilor de staţiuni.


8

CAPITOLUL IV

ÎNVELI ŞUL DE SOLURI O REFLECTARE A CONDIŢIILOR

DE MEDIU

Repartiţia claselor de soluri din Munţii Trascăului arată o proporţie mai mare a

cambisolurilor, urmate de altele cu valori apropiate, cernisoluri, luvisoluri, protisoluri, iar

suprafeţele cele mai reduse sunt deţinute de aluviosoluri, andosoluri, hidrisoluri şi

histisoluri (figura 3).

Clasa cernisoluri

Solurile din această clasă sunt destul de răspândite în Munţii Trascăului. Pot fi

întâlnite pe versanţii văilor Inzelului, Bedeleu, Poienii, Geoagiului etc. Din această clasă

a fost cartată rendzina.

Rendzinele RZ- sunt formate pe roci calcaroase. Conţinutul de materie organică este

mijlociu pe tot profilul de sol, la fel şi cel de azot total de 0,172-0,262 %, fosfor mobil

4-9 ppm, potasiu mobil 84-168ppm. Capacitatea de schimb cationic (T) este aproximativ

Fig. 3. Distribuţia pe clase a solurilor din Munţii Trascăului The class distribution of the soils in Trascău Mountain


9

egală pe profil 37-38 me/100g sol, iar saturaţia în baze (V) este mare 87-92%; reacţia

solului oscilează în jurul valorii de slab alcalină (tabel 1).

Tabel/Table 1 Datele analitice pentru rendzină calcarică (Bedeleu)

Analytical data of Calcaro-rendzic Leptosols (Bedeleu)

Orizontul/Horizon Adâncimi/Deep (cm)

Am 0-15

A/R 15-36

1 Textura/Texture NL LL 2 Materie organică /Organic matter (%) 5,43 3,46 3 pH în apă/pH in water 5,87 6,84 4 Carbonaţi/Carbonate (%) 11,7 23,1 5 Azot total/Total nitrogen (%) 0,262 0,172 6 Fosfor mobil/Mobile phosphorus (ppm) 9 4 7 Potasiu mobil/Mobile potassium (ppm) 168 84

8 Baze de schimb/Exchangeable base (me/100g sol)

33,2 34,5

9 Hidrogen de schimb/Exchangeable hidrogen (me/100g sol)

- -

10 Capacitatea de schimb cationic/Cation-exchange capacity (me/100g sol)

38 37

11 Gradul de saturaţie în baze/Degree of base saturation (%)

87 93

Referitor la compoziţia granulometrică, în cazul profilului analizat prezentăm

următoarele situaţii:

Nisipul grosier prezintă valori mari de 43.5% în orizontul Am, ca apoi să scadă în

orizontul de tranziţie A/R la 35,2,0 %.

Praful are valori mari de 10,86 % în orizontul Am şi creşte la 13,53 % în orizontul

de tranziţie A/R.

Conţinutul de argilă este diferit, cu un procent mai scăzut în orizontul superior Am

de 25,3% şi mai ridicat în adâncime 29,65% (figura 4).


10

CAPITOLUL V

INFLUEN ŢA ÎNVELI ŞULUI PEDOGENETIC ASUPRA CAPACIT ĂŢII DE

PRODUCŢIE A STAŢIUNILOR FORESTIERE DIN MUNŢII TRASCULUI

Datorită dificultăţilor tehnice privind modul de realizare a bonitării, încadrarea

solurilor din Munţii Trascăului în categorii de pretabilitate, s-a făcut în cadrul

perimetrelor reprezentative, pentru un profil de sol, considerat a fi reprezentativ (inclusiv

tipul sau subtipul de sol pe care o caracterizează).

După cum reiese din fişele de bonitare clasele de calitate a unităţilor de teren

variază de la clasa a II-a şi clasa a V-a, în funcţie de factorii restrictivi care penalizează

notele de bonitare şi în funcţie de cultura pentru care se face referinţa (figura 5).

Dintre principalii factori restrictivi, care impun limitări severe culturilor sau a

modului de folosinţă amintim: panta terenului (10-50%), alunecările active şi stabilizate,

volumul edafic util mic (10-50%) şi conţinutul redus de humus, (10-90 t/ha).

Fig. 4. Diagrama texturii la rendzină calcarică Calcarico-rendzic texture diagram

%


11

BONITAREA TERENURILOR FORESTIERE

Staţiunea reprezintă o categorie silvică al cărui caracter de bază îl constituie

producţia de masă lemnoasă, şi a fost prima grupare ecologică mai aprofundată şi studiată

în corelaţia ei ecologică de detaliu dintre vegetaţie şi mediul ei de dezvoltare.

Pentru a schiţa o analiză a staţiunilor silvice voi prezenta fişele ecologice a celor

mai importante tipuri întâlnite în Munţii Trascăului. În raport cu principalii factori

fizico-geografici, cu solul şi vegetaţia existentă, staţiunile studiate se încadrează în trei

etaje fitoclimatice:

• Montan de amestec FM2

• Montan-premontan de făgete FM1+FD4

• Deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete FD3

Din etajul montan de amestec FM2

• Montan de amestec, Bm, districambosol edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria

(tabel 2)

Din etajul montan-premontan de făgete FM1+FD4;

• Montan-premontan de făgete, Bm, districambosol edafic mijlociu cu

Asperula-Dentaria (tabel 3);

Din etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete FD3

• Deluros de gorunete, Bm, preluvosol edafic mijlociu, cu graminee

mezoxerofite şi Luzula (tabel 4).

Fig. 5. Favorabilitatea terenurilor agricole pentru diferite culturi / Suitability of land for different crops


12

Tabel/Table 2

Fişa ecologică a tipului de staţiune pentru: Montan de amestecuri Bm districambosol edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria FM Bm T III-II H- III Ue3-2

The ecological card of the forest site type for: Composite mountain Bm medium edaphic with Asperula-Dentaria FM Bm T III-II H- III Ue3-2

Factori Factors

Clase de mărimi ale factorilor ecologici/ Ecological factors of class magnitudes

Clase de favorabilitate ale factorilor ecologici/ Ecological factors of class class suitability

OF

A G

●

BR

AD

◌M

OLI

D

Sp

0-m I II III IV V E E N-m

FS S M R FR

Temperatura m.a./ temperature

+ ◌● O

M ◌●

○

Precipitaţiile a./ precipitations

(+) +

(+)

◌● O

Precipitaţiile de încărcare sol/ precipitations of soil loading

+ ◌● O

Precipitaţii estivale (iul.-aug.)/ estival precipitations (July-August)

+ ◌●○

Vânturile/ winds + ◌●○ Umiditatea atm. rel. in iul./ atmospheric relative moisture content in July

+ ◌●○

I

Substanţele nutritive (ind. Trof.)/ nutrient compunds

+ + ◌● O

Asigurarea cu azot/ nitrogen guarantee

+ + ◌● O

Bazele schimbabile/ exchangeable base

+ + ◌● O

<I

Aciditatea-alcalinitatea/ acidity-alkalinity

+ + O ◌●

Apa accesibilă estival/ estival accesible water

+ + ◌●○ ◌●○

Aerul-aeraţie/ air-aeration

+ + ◌● ◌●○

Consistenţa estivală/ estival soil consistency

+ + O ◌●

Fa

vora

bili

tate

/Fav

ora

bili

ty

Bon

itate

/Est

imat

ion

Temperatura – vernal şi estival/ temperature (vernal-estival)

+ ... + O ◌●

Salinitatea-alcalinitatea (Na)/ salinization and alkalinity (Na)

+ ◌●○

Volumul edafic/ Physiologically useful volume

+ + O ◌●

Lung.per. bioact/lenght of bioactivity period

+ O O O


13

Tabel/Table 3

Fişa ecologică a tipului de staţiune pentru: Montan premontan de făgete Bm districambosol edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria FM1+ FD4 Pm T III H III Ue2

The ecological card of the forest site type for: Mountain premontain of beech Bm districambosol medium edaphic with Asperula-Dentaria FM1+ FD4 Pm T III H III Ue2

Factori Factors



OF

A G

Sp


FS S M R FR


+ O

M

O


(+) +

(+)

O


+ O


+ O

Vânturile/ winds + O Umiditatea atm. rel. in iul./ atmospheric relative moisture content in July

+ O

I


+ + O


+ + O


+ + O

<I


+ + O


+ + O


+ + O


+ + O

Fa

vora

bili

tate

/Fav

ora

bili

ty

Bon

itate

/Est

imat

ion


+ ... + O


+ O


+ + O


+ O


14

Tabel/Table 4

Fişa ecologică a tipului de staţiune pentru: Deluros de gorunete, Bm, preluvosol edafic mijlociu, cu graminee mezoxerofite şi Luzula FD3 Go, Pm T II H II Ue2-1

The ecological card of the forest site type for: Hilly with evergreen, Bm preluvosoils medium edaphic of mezoxerofites grasses and Luzula FD3 Go, Pm T II H II Ue2-1

Factori Factors



O

GO

RU

N

Sp


FS S M R FR


+ + O


+ O

M

O


+ O


+ O

Vânturile/ winds + O Umiditatea atm. rel. in iul./ atmospheric relative moisture content in

+ + O

I


+ + O


+ O


+ O


+ O

<I


+ O


+ O


+ + O

Fa

vora

bili

tate

/Fav

ora

bili

ty

Bon

itate

/Est

imat

ion


+ + O


+ O


+ O


+ O


15

Cu privire la productivitatea arboretelor, se constată că acestea sunt de

productivitate mijlocie şi inferioară, fapt determinat de volumul edafic al solului, regimul

de umiditate, de troficitatea solului şi de aciditatea acestuia. În majoritatea staţiunilor

analizate volumul este mic sau mediu, regimul de umiditate este oscilant cu deficit mare

în estival, troficitate scăzută şi cu procent mare de schelet (figura 6).

CREŞTERILE ÎN VOLUM ÎN STAŢIUNILE FORESTIERE DIN MUNŢII

TRASCĂULUI

Creşterile în volum au fost măsurate în cei trei ani experimentali şi anume în 2008,

2009 şi 2010 pe mai multe tipuri de sol reprezentative.

Creşterea anuală în volum la fag ca rezultat al acumulării de lemn a fost măsurată

pe mai multe tipuri şi subtipuri de sol, cu o grosimea diferită pe profil.

Valorile creşterilor în volum variază în intervalul 2.3-7.4 (m3/an/ha) în funcţie de

grosimea profilului de sol, temperatură, precipitaţii, nivelul cel mai scăzut fiind

înregistrat pe rendzină calcarică cu o grosime a profilului de sol de doar 27 cm (figura 7).

Fig. 6. Repartizarea staţiunilor forestiere în funcţie de productivitate The distribution of forest resorts depending of productivity


16

Variabilitatea creşterilor este condiţionată de natura raporturilor dintre grosimea

profilului de sol şi conţinutul acestuia în schelet, dar şi alţi factori de natură externă,cum ar fi

temperaturile şi precipitaţiile căzute în perioada de vegetaţie, care au o influenţă la nivelul

arborilor.

Tabel/Table 5 Influenţa subtipului la districambosol asupra creşterii anuale în volum The influence of the districambosol on thickness of annual in volume

Tipul de sol Type of soils

Grosimea profilului de sol (cm) Thickness

of soils profile (cm)

Media creşterilor

anuale/ Growth annual

average

Diferenţa Difference

Semnificaţia diferenţelor Differences significance

(m3/an/

ha)

(%)

Martor 7,0 100 0,00 Mt.

Districambosol

tipic 135 9,0 129 2,03 ***

tipic 104 7,5 106,7 0.47 -

litic 86 6,0 85,7 -1,00 00

scheletic 58 6,5 92,4 -0,45 0

DL (p 5%) =0.52 DL (p 1%) =0.75 DL (p 0.1%) =1.13

Fig. 7. Variaţia creşterilor anuale în volum la fag Variation of annual increases in volume at beech


17

Analiza varianţei prin metoda comparaţiilor multiple (testul Duncan) permite

evaluarea efectului factorilor experimentali asupra creşterilor ce s-au obţinut în perioada

de studiu.

Creşterile medii pe cei trei ani demonstrează diferenţe între variante, în funcţie de

influenţa solului asupra creşterii anuale în volum. Comparativ cu proba martor, în cazul

districambosolui tipic de 135 cm s-a obţinut o diferenţă foarte semnificativă, cu o

diferenţă de 2,03 m3/an/ha, în cazul districambosolului tipic de 104 cm nu există

diferenţe.

Odată cu scăderea grosimii profilului s-au înregistrat diferenţe semnificativ

negative atât în cazul districambosolul litic de 86 cm cât şi a districambosolului scheletic

de 58 cm (tabel 5).

Semnificaţia diferenţelor de creştere în funcţie de tipul de sol şi grosimea acestuia

este prezentată în tabelul 6.

Tabel/Table 6 Semnificaţia diferenţelor de creştere evaluată prin testul Duncan

The significance of differences in growth measured by Duncan test


Media creşterilor anuale (m3/an/ha) Growth annual average (m3/an/ha)

Clasificarea Classification

a4 6,0 A a5 6,5 A a1 7,0 B a3 7,5 B a2 9,0 C

DS 5%=0,52-0,56

Creşterea anuală în volum la molid ca rezultat al acumulării de lemn a fost

măsurată pe mai multe tipuri şi subtipuri de sol, cu o grosimea diferită pe profil.


grosimea profilului de sol, de conţinutul acestuia în schelet, temperatură, precipitaţii,

nivelul cel mai scăzut fiind înregistrat pe un litosol scheletic cu o grosime a profilului de

sol de 32 cm (figura 8).


18


profilului de sol şi conţinutul acestuia în schelet, dar şi alţi factori de natură externă,cum

ar fi temperaturile şi precipitaţiile căzute în perioada de vegetaţie, care au o influenţă la

nivelul arborilor.

Tabel/Table 7 Influenţa subtipului la districambosol asupra creşterii anuale în volum The influence of the districambosol on thickness of annual in volume


Grosimea profilului de sol (cm) Thickness of soils profile (cm)

Media creşterilor anuale Growth annual average



(m3/an/ha)

(%)

Martor 9,1 100 0,00 Mt. Districambosol

tipic 135 10,1 110,9 1,00 ** tipic 104 8,7 95,6 -0,40 00

litic 86 7,4 81,3 -1,70 000

scheletic 58 6,9 75,8 -2,20 000

DL (p 5%) =0,39 DL (p 1%) =0,57 DL (p 0.1%) =0,85

Fig. 8 Variaţia creşterilor anuale în volum la molid Variation of annual increases in volume at spruce


19

Efectul subtipului de sol asupra creşterii anuale în volum, în comparaţie cu proba

martor arată că în cazul unui districambosol tipic de 135 cm s-a obţinut o diferenţă

semnificativă pozitivă. În cazul unui districambosol tipic de 104 cm se remarcă o

diferenţă semnificativ negativă.

Diferenţele foarte semnificativ negative semnalate în cazul districambosolul litic

de 86 cm şi a celui scheletic de 58 cm, demonstrează faptul că creşterile în volum sunt

influenţate de procentul ridicat de schelet din sol (tabel 7).

Semnificaţia diferenţelor de creştere în funcţie de tipul de sol şi grosimea acestuia

este prezentată în tabelul 8.






a5 6,9 A a4 6,4 A a3 8,7 B a1 9,1 C a2 10,1 D

DS 5%=0,39/0,42

Creşterea anuală în volum la gorun ca rezultat al acumulării de lemn a fost

determinat în funcţie de tipul de sol şi grosimea acestuia


grosimea profilului de sol, de conţinutul acestuia în schelet, temperatură, precipitaţii,

nivelul cel mai scăzut fiind înregistrat pe o rendzină calcarică cu o grosime a profilului de

sol de 27 cm (figura 9).


profilului de sol şi conţinutul acestuia în schelet, dar şi alţi factori de natură externă,cum

ar fi temperaturile şi precipitaţiile căzute în perioada de vegetaţie, care au o influenţă la

nivelul arborilor.


20

Tabel/Table 9

Influenţa subtipului la eutricambosol asupra creşterii anuale în volum The influence of eutricambosoils on thickness of annual in volume


Grosimea profilului de sol (cm) Thickness of soils profile (cm)

Media creşterilor anuale/ Growth annual average



(m3/an/ha)

(%)

Martor 6,5 100 0,00 Mt.

Eutricambosol

tipic 94 5,3 80,3 -1,20 000

litic 76 4,2 63,6 -2,30 000

scheletic 68 3,6 55,6 -2,93 000

DL (p 5%) =0.43 DL (p 1%) =0.65 DL (p 0.1%) =1.04

În ceea ce priveşte influenţa eutricambosolului asupra creşterii anuale în volum, în

comparaţie cu proba martor, se constată că în cazul tuturor subtipurilor de eutricambosol

există o diferenţă foarte semnificativ negativă (tabel 9). Arboretele instalate pe acest tip

de sol sunt de productivitate mijlocie şi inferioară. Semnificaţia diferenţelor de creştere în

funcţie de tipul de sol este prezentată în tabelul 10.

Fig. 9 Variaţia creşterilor anuale în volum la gorun Variation of annual increases in volume at hills


21






a4 3,6 A a3 4,2 B a2 5,3 C a1 6,5 D

Ds 5%=0,43-0,45

CORELAŢII ÎNTRE MEDIA CREŞTERILOR ANUALE ŞI GROSIMEA

PROFILULUI DE SOL

Din datele prezentate în figura 10 se poate observa că între cele două caractere

(creşterile anuale şi grosimea profilului de sol), după compararea valorii coeficientului de

corelaţie R =0,975 obţinută prin calcul, cu valorile tabelare ale lui r pentru probabilităţile

de transgresiune de 5% şi 1%, pentru GL = 9 (R 1%=0,67, R 5%=0,80 – Ardelean –

2006) există o legătură directă, distinct semnificativă.

Analizând ecuaţia de regresie dintre cele două caractere (y=0,066x+1,640), se

constată că la creşterea medie cu 20 cm a grosimii profilului de sol, volumul arborilor

creşte în medie cu 1,706 m3/an/ha.

Fig. 10 Corelaţii între media creşterilor anuale la molid şi grosimea profilului de sol Correlations between growth annual average and thickness profile of soils


22

Corelaţiile dintre grosimea profilului de sol şi creşterile anuale la fag, după analiza

valorii coeficientului de corelaţie R, scot în evidenţă o legătură directă şi distinct

semnificativă (R = 0,980). Dreapta de regresie are o alură foarte evident ascendentă, ceea

ce arată strânsa dependenţă între creşterea în volum şi grosimea profilului de sol.

Conform ecuaţiei de regresie dintre cele două caractere (y=0,067x+0,124), se

constată că la creşterea cu 20 cm a grosimii profilului de sol, creşterea în volum se

măreşte cu 0,19 m3/an/ha (figura 11).

Fig. 11. Corelaţii între media creşterilor anuale la fag şi grosimea profilului de sol Correlations between growth annual average and thickness profile of soils

Fig. 12. Corelaţii între media creşterilor anuale la gorun şi grosimea profilului de sol Correlations between growth annual average and thickness profile of soils


23

Analiza de regresie pentru media creşterilor anuale la gorun în funcţie de grosimea

profilului de sol, demonstrează o corelaţie puternică între media creşterilor anuale şi

grosimea profilului de sol cu o valoare de R=0,911 (R2=0,831).

Ecuaţia de regresie dintre cele două caractere (y=0,056x+0,331), reliefează faptul

că la creşterea cu 20 cm a grosimii profilului de sol, creşterea în volum se măreşte cu

0,89 m3/an/ha (figura 12).

Tabel/Table 11 Creşterea în volum (m3) pentru creşterea grosimii profilului de sol cu 20 cm

Increase in volume (m3) to increase the thickness of 20 cm soils profile

Populaţia Population

Ecuaţia de regresie Regression ecuation

Valoarea creşterii anuale (m3/an/ha) la creşterea cu 20

cm a profilului de sol Value of annual increased (m3/an/ha) increased by 20

cm of soils profile Molid Y=0,066X+1,640 1,706 Fag Y=0,067X+0,124 0,19

Gorun Y=0,056X+0,331 0,89

Din datele prezentate în tabelul 11 rezultă că cele mai mari creşteri anuale la creşterea

cu 20 cm a profilului de sol se înregistrează în populaţiile de gorun, iar cele mai mici creşteri

anuale la creşterea cu 20 cm a profilului de sol se înregistrează în populaţiile de fag.

ACŢIUNI AMELIORATIVE ŞI DE FAVORABILITATE PENTRU CULTURILE SILVICE

Prezenţa, acolo unde pădurile au fost tăiate, a terenurilor degradate din Munţii

Trascăului, trebuie considerate, în primul rând, ca o consecinţă a utilizării neraţionale a

terenului, abandonului, atât în ceea ce priveşte culturile, cât şi măsurile de îngrijire (unde

există) aplicate.

Măsurile de ameliorare ale acestor terenuri care se stabilesc şi se fixează, trebuie să

plece de la câteva principii:

• de a înlătura cauza degradărilor terenurilor prin eroziune şi alunecări, şi să lupte

împotriva efectelor acestora;


24

• de a ţine seama de specificul regiunii, montan, care are un caracter pronunţat silvic,

pentru a nu produce un dezechilibru ecologic local;

• de a contribui la o ameliorare integrală pe unităţi geomorfologice de relief sau bazine

hidrografice principale;

Măsurile şi lucrările care pot atinge aceste obiective enunţate mai sus, se pot împărţi în

trei grupe:

o organizarea teritoriului;

o lucrări ameliorativ agricole;

o lucrări hidrotehnice, de reglementare a scurgerilor de suprafaţă, frânarea

viiturilor şi oprirea eroziunii de adâncime.

CAPITOLUL VII

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Cercetarea întreprinsă pentru elaborarea tezei de doctorat conduce la formularea

următoarelor concluzii:

� Productivitatea vegetaţiei forestiere depinde de favorabilitatea condiţiilor de mediu, în

primul rând de volumul edafic util în care arborii îşi dezvoltă sistemul radicular şi se

aprovizionează cu apă, aer şi elemente nutritive;

� Cercetarea pedologică privind Munţii Trascăului confirmă existenţa diversităţii solurilor din

zonă, diversitate care a fost determinată de complexitatea factorilor pedogenetici. De ase-

menea, se confirmă existenţa unei distribuţii pe verticală a principalelor tipuri de sol. Gru-

parea pe clase de soluri din Munţii Trascăului, reliefează următoarele aspecte: clasa cam-

bisoluri reprezintă 39%, urmată de clasa luvisoluri cu 20%, clasa cernisoluri cu 25%, clasa

protisoluri cu 10%, clasa andisoluri cu 2%, clasa hidrisoluri cu 2% şi histisoluri cu 1%;

� Potenţialul silvic evaluat prin fişele ecologice a tipului de staţiune confirmă favorabilitatea

diferită pentru speciile forestiere, fiind identificată o zonalitate a acestora de la etajul goru-

nului la cel al amestecului. În acest sens, au fost identificate 12 staţiuni reprezentative:

Montan de amestec, Pi, rendzinic, edafic mic, Montan de amestec, Pm, districambosol eda-

fic mijlociu, cu Asperula-Dentaria, Montan-premontan de făgete, Ps, districambosol edafic

mare, cu Asperula-Dentaria, Montan-premontan de făgete, Pm, districambosol edafic mij-


25

lociu cu Asperula-Dentaria, Montan-premontan de făgete, Pi, brun edafic mic cu

Asperula-Dentaria, Montan-premontan de făgete, Pi, rendzinic, edafic mijlociu,

Montan-premontan de făgete, Pi, stâncărie calcaroasă şi eroziune excesivă, Deluros de

făgete, Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum, Deluros de gorunete, Pm, podzolit

edafic mijlociu, cu graminee mezoxerofite şi Luzula, Deluros de gorunete, Pm,

eutricambosol slab mediu podzolit, edafic mijlociu, Deluros de gorunete, Pi, puternic

podzolit, edafic mic, cu Luzula luzuloides, Delururos de făgete, Pi, districambosol edafic

mic;

� Sub aspectul pretabilităţii pentru speciile silvice, principalii factorii limitativi sunt: reacţia

acidă a solurilor, volumul edafic, procesele de pseudogleizare, eroziunea, alunecările de

teren, temperatura medie anuală şi rezerva de humus, la care se mai adaugă, insuficienţa

apei în perioada de vegetaţie fiind necesare măsuri ameliorative, de prevenire a degradării

şi conservare a fertilităţii solurilor cum sunt:

- aplicarea principiilor zonării funcţionale a pădurilor, prin diferenţierea pădurilor în

raport cu nevoile de protecţie a solului;

- completarea consistenţei pădurilor degradate;

- exploatarea culturală a pădurilor, în sensul de a nu provoca eroziuni pe versanţi, prin

defrişări şi tăieri rase pe suprafeţe mari;

- lucrări agrotehnice speciale, care să împiedice eroziunea de suprafaţă şi să amelioreze

deficienţele de sol (gropi de toamnă de 40/40cm, gropi de toamnă cu terase simple şi

terase cu gărduleţe aşezate pe curba de nivel);

- canale de nivel, pe linia de cea mai mare pantă, la distanţe variate, în funcţie de pantă.

� Cât priveşte creşterea în volum a arborilor acestea au fost măsurate pe mai multe tipuri de

sol reprezentative şi anume pe districambosol, eutricambosol, rendzină, litosol, preluvosol.

� În ceea ce priveşte influenţa districambosolului asupra creşterii în volum în comparaţie

cu creşterea medie s-au constatat următoarele:

� În cazul molidului pe un profil de districambosol tipic de 135 cm, creşterea este cu 12%

mai mică decât proba martor, pentru districambosolul tipic de 104 cm creşterea este cu

7% mai mare, iar în cazul districambosolului litic de 66 cm şi a districambosolului

scheletic de 58 cm creşterea este cu 22% respectiv 27% mai mică decât creşterea medie

anuală a molidului.


26

� Fagul dezvoltat pe un profil de districambosol tipic de 135 cm o creştere cu 29% mai

mare decât proba martor, pe districambosolul tipic cu o grosime de 104 cm creşterea

este cu 7% mai mare, iar în cazul districambosolului litic de 66 cm şi a districamboso-

lului scheletic de 58 cm creşterea este cu 14%, respectiv 8% mai mică decât media.

� În ceea ce priveşte influenţa eutricambosolului asupra creşterii în volum în comparaţie

cu creşterea medie s-a constatat că atât în cazul fagului (Fagus sylvatica) pe eutricam-

bosol cât şi a gorunului pe acest tip de sol diferenţele sunt negative faţă de medie.

� Influenţa rendzinei asupra creşterii în volum scoate în evidenţă diferenţe foarte

semnificativ negative faţă de medie atât la molid, cât şi la fag şi gorun.

� În ceea ce priveşte litosolul asupra creşterii în volum la molid în comparaţie cu creşterea

medie s-a constatat că diferenţele sunt negative faţă de medie.

� Analiza de regresie pentru media creşterilor anuale la gorun în funcţie de grosimea

profilului de sol, demonstrează o corelaţie puternică între media creşterilor anuale şi

grosimea profilului de sol cu o valoare de R=0,970 (R2=0,941).

� Pe baza cercetărilor pedologice efectuate, rezultă pretabilitatea diferită a terenurilor din

Munţii Trascăului respectiv păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, terenuri cu

destinaţie agricolă, în principal folosinţa păşuni şi fâneţe.

� Vegetaţia oferă importante resurse materiale potenţiale pentru colectivităţile omeneşti

prezente în acest spaţiu, formaţiunea vegetală care se impune, fiind pădurea. De-a lungul

secolelor, pădurea a constituit un ansamblu bine închegat, susţinut în existenţa şi vigurozi-

tatea sa de condiţii morfo şi pedoclimatice deosebit de favorabile, având un rol important în

viaţa comunităţilor omeneşti, asigurând populaţiei autohtone hrană, adăpost şi lemn, dar şi

liniştea necesară supravieţuirii, stimulând apariţia şi dezvoltarea unor serii întregi de

ocupaţii .

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

1. ARDELEAN, A., (1999). Flora şi vegetaţia pe Valea Crişului Alb, Univ. „Vasile Goldiş”,

Arad.

2. ARNOLD, R., (1994). Soil geography and factor functionality: Interacting concepts, A

fiftieth anniversary retrospective. SSSA Special Publication, USA, nr. 33, p.32-41.


27

3. ATANASIU, N., JIPA, D., (1990). Texturi şi structuri sedimentare, Tipografia Univ. din

Bucureşti, Bucureşti, p. 320.

4. BALINTONI, I., (1994). Structure of the Apuseni Mountains,. ALCAPA II, Field

Guidebook, p. 51-58.

5. BARBU, I., POPA, I., (2002). Monitorizarea riscului de apariţie a secetei în pădurile din

România, Rev. Bucovina Forestieră, Comentarii, IX, n° 1-2, p. 37-51.

6. BARBU, N., (1987). Geografia solurilor României, Curs, Centrul de multiplicare al Univ.

„Al. I. Cuza”, Iaşi, p. 223.

7. BORLAN, Z., ŞTEFĂNESCU, D., NEBUNELEA, D., (1995). Indicatori ai capacităţii de

tamponare pentru reacţie. Ştiinţa Solului, vol. XXIX, no 1, p. 59-79.

8. BORZA, AL., (1929). Vegetaţia şi flora Ardealului, Schiţă geobotanică în vol.

Transilvania, Banatul, Crişana 1918-1928, Edit. Cultura naţională, Bucureşti.

9. BUNESCU, V., şi colab., (2000). Solurile Munţilor Apuseni. Edit. Cartimpex,

Cluj-Napoca.

10. CHIRIŢĂ, C.D., (1955). Pedologie generală. Edit. Agrosilvică, Bucureşti.

11. CHIRIŢĂ, C.D. TEACI, D., (1977). Rolul pedologiei ecologice în fundamentarea

agriculturii moderne. În „Probleme ale agriculturii contemporane”, Edit. Ceres,

Bucureşti.

12. CHIRIŢĂ, C., I. VLAD, C. PĂUNESCU, N. PĂTRĂŞCOIU, C. ROŞU, I. IANCU,

(1977). Staţiuni forestiere. Fundamentări staţionale în silvicultură. Edit. Academiei

Republicii Socialiste România

13. COCEAN, P., (2000). Munţii Apuseni. Procese şi forme carstice. Edit. Academiei,

Bucureşti, (p. 253).

14. COCEAN, P., (1988). Chei şi defilee în Munţii Apuseni, Edit. Academiei, Bucureşti, p.

165.

15. CRIŞAN, I., şi colab., (1986). Stadiul actual şi sarcinile cercetării pedologice şi

agrochimice în Transilvania. Buletin Informativ al ASAS, nr. 12, Bucureşti, p.

153-159.

16. DÎRJA, M., şi colab., (2002). Eroziunea hidrică şi impactul asupra mediului. Edit.

Risoprint, Cluj-Napoca.


28

17. DÎRJA, M., BUDIU, V., TRIPON, D., PĂCURAR, I., CACOVEANU, H., (2001).

Contribuţii privind stabilirea capacităţii de infiltraţie şi a eroziunii solului pe terenurile

amenajate ca pajişti artificiale din Podişul Transilvaniei, cu ajutorul aspersiunii.

Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Resursele de mediu şi protecţia lor pentru o

dezvoltare durabilă”, Oradea, 25-27 mai 2000.

18. DUCHAUFOUR, P., Pedology, George Allen and Unwin Litd

19. FICHEUX, R., (1937). Les Monts Apuseni (Bihor), Edit. Academiei Române,

Bucureşti.

20. FLOREA, N., (1964). Cercetarea solului pe teren. Edit. Ştiinţifică, Bucureşti. p. 370.

21. FLOREA, N., MUNTEANU, I., (1968). Geografia solurilor, Edit. Ştiinţifică,

Bucureşti.

22. FLOREA, N., OPRIŞ, M., (1969). Învelişul de soluri al Carpaţilor , Edit. Ştiinţifică,

Bucureşti.

23. MÂRZA, I., CONSTANTINA, C., (2005). Elemente de geologie şi geomorfologie

aplicate domeniului agro-silvic, Edit. Todesco, Cluj-Napoca.

24. PAŞCA, D., CRISTEA, V., CRIŞAN, R., MUNTEAN V., KISS, S.,

DRAGAN-BULARDA, M., (1996). Potenţialul enzimatic al unui sol supus regenerării

cu cătină albă (Hippophae rhamnoides L.), Studia Univ. Babeş-Bolyai, Biologia, XLI,

1-2, Cluj-Napoca.

25. PAULLETE LAURA, (2008). Pedologie, Ed. Todesco Cluj-Napoca

26. PĂCURAR, I. (2006). Pedologie şi staţiuni forestiere, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca

27. PĂCURAR, I., şi colab., (2001). Solurile rezervaţiei geobotanice Scări ţa-Belioara, Al

treilea Simpozion de Agricultură, Croaţia-Opatija.

28. PĂCURAR, I., BLAGA, GH., DUMITRU, M., DÎRJA, M., (2001). Contribuţii la

studiul solurilor din Munţii Trascăului, Publ. SNRSS, nr. 308, II.

29. PĂCURAR, I., (2005). Pedologie forestieră, Edit. Academicpresm Cluj-Napoca.

30. PAUCA A., ROMAN S., (1959). Flora alpină şi montană (Îndrumător botanic). Edit.

Ştiinţifică, Bucureşti.

31. PĂUNESCU, C., (1967). Pedologie generală şi forestieră. Edit. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti.


29

32. POP E., (1942). Contribuţii la istoria pădurilor din nordul Transilvaniei, Bul. Grădinii

Botanice şi al Muzeului Botanic Cluj, nr. 22 (1-4), p. 101-107, Cluj-Napoca.

33. ROŞU, E., PÉCSKAY, Z., STEFAN, A., POPESCU, G., PANAIOTU, C.,

PANAIOTU, C.E., (1997). The evolution of the Neogene volcanism in the Apuseni

Mountains (Romania): constraints from new K-Ar data, Geologica Carpathica 48, p.

353-359.

34. RUSU, T., (2001). Cercetări privind influenţa sistemelor minime asupra solului,

recoltei şi profitului. Teză de doctorat, Biblioteca USAMV Cluj-Napoca.

35. TÂRZIU, D., (1997). Pedologie şi Staţiuni forestiere, Edit. Ceres, Bucureşti.

36. TEACI, D., (1980). Bonitarea solurilor agricole. Edit. Ceres, Bucureşti.

37. TEACI, D., (1995). Agricultura şi Silvicultura Românească-2020. Integrare în

structurile europene şi mondiale. Edit. Omniapres, Bucureşti.

38. TEŞU, C., şi colab., (1984). Solurile slab productive din România şi ameliorarea lor,

Litogr. Inst. Agronomic Iaşi.

39. VIEHMANN I., (1964). Note cu privire la geneza lapiezurilor, D.S.Sed. Com Geol

XLIX

40. VUIA, F., (2006). Studiul reliefului glaciar şi periglaciar în România – Referat

ştiinţific, Universitatea din Bucureşti, p. 45.

*** (1960). Monografia geografică a R.P.R., Edit. Academiei, Bucureşti.

*** (1984). Atlasul botanic al României, Edit. Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

*** (1961-1962). Clima României, vol. I, II, I. M. Bucureşti

*** (1982). Sistemul Român de clasificare a solurilor (SRCS), I.C.P.A., Bucureşti.

*** (2008). Amenajamentul Ocolului Silvic Aiud.

*** (2008). Amenajamentul Ocolului Silvic Teiuş.

*** (2008). Amenajamentul Ocolului Silvic Turda

*** (2005). Ordin nr. 1276 / 2005 din 14/12/2005 privind aprobarea Metodologiei de

organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului apelor din Romania, Publicat în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 1180 din 28/12/2005, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Ing. Marinela BARBUR ĂIng. Marinela BARBUR Ă Tez ă de doctorat 4 Totodat ă doresc s ă exprim...

Documents

Transcript of Ing. Marinela BARBUR ĂIng. Marinela BARBUR Ă Tez ă de doctorat 4 Totodat ă doresc s ă exprim...