FACULTATEA DE MECANICĂ

DEPARTAMENTUL AUTOVEHICULE RUTIERE ȘI TRANSPORTURI

SPECIALIZAREA INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

Proiect de semestru la

disciplina

Ingineria traficului rutier 2

Cadru didactic: Student: Finiș Paul

Prof. Dr. Ing. Nicolae Filip Grupa: 2741/1

Cluj Napoca, 2016FACULTATEA DE MECANICĂ

1

DEPARTAMENTUL AUTOVEHICULE RUTIERE ȘI TRANSPORTURI

SPECIALIZAREA INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

Evaluarea conflictelor în trafic

prin analiza imaginilor video

Cadru didactic: Student: Finiș Paul

Prof. Dr. Ing. Nicolae Filip Grupa: 2741/1

Cluj Napoca, 2016

2

CuprinsIntroducere..........................................................................................................................................4Capitolul 1...........................................................................................................................................5Noțiuni privind traficul rutier...........................................................................................................5

1.1 Parametrii de trafic..................................................................................................................51.2 Elemente de calcul statistic utilizate în dezvoltarea analizelor de trafic.............................8

Capitolul 2.........................................................................................................................................11Cerințe minimale impuse camerelor de supraveghere a traficului..............................................11

2.1 Cerințe tehnice privind sistemul de supraveghere video....................................................112.2 Cerințe de calitate..............................................................................................................13

2.2.1 Rezistență mecanică și stabilitate;.................................................................................132.2.2 Securitatea la incendiu;...................................................................................................132.2.3 Igiena, sănătatea și mediul;............................................................................................132.2.4 Siguranța în exploatare;..................................................................................................132.2.5 Protecție împotriva zgomotului;....................................................................................132.2.6 Economie de energie și izolare termică;........................................................................14

2.3 Infrastructura cablată.......................................................................................................142.4 Parametrii tehnici și funcționali a camerelor IP.............................................................15

Capitolul 3.........................................................................................................................................17Analiza și interpretarea imaginilor video.......................................................................................17

3.1 Intersecția Bulevardul Muncii-Str. Fabricii înainte de montarea indicatoarelor suplimentare..................................................................................................................................173.2 Intersecția Bulevardul Muncii-Str. Fabricii după montarea indicatoarelor suplimentare........................................................................................................................................................19

Concluzii............................................................................................................................................21Bibliografie........................................................................................................................................23

3

Introducere

Ingineria traficului rutier este considerată ca fiind un domeniu ocupațional de dată recentă,

care și-a dobândit statutul de disciplină tehnică aplicativă odată cu intensificarea și creșterea

continuă a traficului rutier.

Din punct de vedere istoric, necesitatea de ordonare și supraveghere a traficului a apaărut o

dată cu dezvolatarea autovehiculelor adică dupa anul 1915. După anul acesta importanța

automobilul a tot crescut ajungând cel mai important mijloc de transport.

Traficul rutier reprezintă mișcarea dirijată de vehicule și persoane, organizată pe spații

special amenajate.

Prin drum se înțelege o cale de comunicație terestră proiectată pentru circulația vehiculelor.

Drumul este alcătuit din: poduri, viaducte, pasaje denivelate, tuneluri, construcții de apărare și

consolidare, locuri de parcare, precum si lucrările anexe necesare asigurării funcționalității

drumului. Elementele componente ale drumului din punct de vedere al suprafețelor care îl

alcătuiesc: zona drumului, ampriza drumului, platforma drumului, zona de siguranță, rigolă,

acostament, partea carosabilă.

Drumul situat în interiorul localităților se numește stradă. În localități traficul rutier este

influențat de numărul de benzi și de nivelul de ordonare a fluxurilor de vehicule.

Transporturile sunt astfel organizate încât să satisfacă cele trei nevoi de călătorie a

populației: mersul zilnic dus-întors de acasă la locul de muncă, deplasările după orele de lucru în

zonele culturale sau comerciale și pentru odihnă. Pentru o oraganizare a traficului cât mai bună

trebuie să se ia în calcul si traficul de mărfuri care se desfășoară într-un ritm susținut.

O caracteristică importantă a traficului este alcătuirea sa prin intermediul categoriilor de

vehicule care participă la trafic: numărul de plasări cu autovehiculele proprii, cu mijloacele de

transport în comun și transporturi cu vehicule ușoare sau grele.

Creșterea numărului de autovehicule influențează negativ circulația pentru că din cauza

aglomerației scde viteza de deplasare, astfel crește timpul necesar ajungerii la destinație, se produc

blocaje în trafic, crește gradul de poluare. Datorită maririi parcului auto crește și problema locurilor

de parcare care devin insuficiente.

4

Capitolul 1

No iuni privind traficul rutierț

1.1 Parametrii de trafic

Mișcarea vehiculelor pe drumurile publice este analizată prin intermediul a două grupe de

parametrii :

Parametrii microscopici – care vizează si caracterizează poziția vehiculului singular,

considerat entitate în mișcare pe un drum analizat în consecință prin intermediul

particularităților deplasării (poziției relative a acestuia pe drumurile publice)

Parametrii macroscopici – prin intermediul cărora sunt analizate particularitățile poziției

volumelor de vehicule (la un moment dat și într-o perioadă de timp), aflate pe un sector de

drum.

Parametrii macroscopici

Grupa parametrilor macroscopici de trafic caracterizează deplasarea fluxurilor de vehicule,

acoperind ca arie de investigare și analiză nivelul global, al stării traficului pe sectoare de drum a

căror dimensiune variază de la limita inferioară : artera rutieră la limita superioară un areal urban ce

cuprinde o localitate, regiune, etc.

Debitul traficului, desemnează repartiția vehiculelor în timp pentru un sector de drum

supus observării.

Acest indicator permite caracterizarea traficului derulat pe sectoare de drum din punct de

vedere al fluenței traficului, grad de încărcare, constituind o modalitate de cuantificare a eficienței

utilizării arterelor rutiere.

5

Matematic se explicitează prin relația :

q(t1, t2, x)¿ n(t 1 , t 2 , x )t 2−t 2 [veh/h] (1.1)

Unitatea de măsură în care se exprimă debitul de vehicule, determină practic particularizarea acestui

indicator, astfel:

debit orar, exprimat în [veh./h];

debit unitar exprimat în [veh./s];

debitul zilnic, în [veh./zi];

debit anual exprimat în [veh./an].

În cazul analizei flotelor de vehicule cu flux continuu, debitul traficului poate fi explicitat

matematic prin relaţia la limită

q ( x , t )= lim∆t→ 0

q (t−∆ t2 ¿, t+∆ t2

, x)¿ (1.2)

În practica curentă debitul traficului se defineşte ca fiind raportul dintre numărul N de

vehicule ce trec prin faţa observatorului în intervalul de timp T:

q=NT (1.3)

Dacă însă numărului de vehicule, asociem intervale de timp specificate, funcţie de destinaţia

determinărilor, debitul poate fi determinat cu relaţia:

q=1

1N∑

i=1

N T in1

(1.4)

6

Relația 1.4 se aplică în situații în care sunt asociate pentru determinarea valorii globale a

debitului și observații efectuate în intervale caracteristice. Astfel o serie de aplicații privind

observările de trafic, necesită detalierea acestora in intervale : zi, seara și noaptea (este exemplu

clasic al determinării influenței traficului rutier asupra emisiilor de zgomot, utilizat la alcătuirea

hărții de zgomot).

Concentraţia sau densitatea fluxului, reprezintă valoarea ataşată repartiţiei de vehicule în

spaţiu, pentru un sector de drum analizat.

Matematic, concentraţia fluxului se exprimă cu relaţia:

k (x1 , x2 , t)=n(x1 , x2 , t)x2−x1

; [veh/m] (1.5)

Uzual densitatea fluxului se exprimă in vehicule pe kilometru, unitate de măsură care oferă o

imagine mai apropiată de sensul macroscopic al indicatorului.

În determinări experimentale, densitatea fluxului se determină cu relaţia

k=NL [veh/km] (1.6)

N este numărul de vehicule;

L reprezintă lungimea de traseu la care se face raportarea de flux.

Viteza medie spațială este un indicator care prin determinarea vitezei rezultată din

medierea valorilor înregistrate pentru vehiculele care trec printr-un punct de observare arbitrar ales,

permite evaluarea calitativă a traficului. De asemenea exprimă modul în care variațiile individuale

de viteze contribuie la aprecierea globală a regimului dinamic pe artere rutiere. Considerând N

vehicule situate pe o arteră rutieră şi poziţia instantanee a acestora dată de coordonata xi (t), viteza

vi a vehiculului i este dată de relaţia:

7

vi( t)=d x idt

(1.7)

Viteza medie poate fi determinată în baza datelor de trafic disponibile utilizând relaţia

statistică cunoscută:

vm=1N ∑

i=1

N

vi (1.8)

Unde vi este viteza instantanee a vehiculului i;

N reprezintă numărul total al datelor (viteze înregistrate) din eșantion.

Câmpul de viteze este viteza unică v(x,t), care este asociată fiecărui moment t, pentru un

punct x situat pe un traseu:

u[ x i (t ) ,t ]=v i(t) (1.9)

Acest indicator macroscopic permite aprecierea globală a mişcării flotelor de vehicule pe o

arteră rutieră, având o importanţă semnificativ în cazul determinării deplasărilor în regim de „undă

verde”. De asemenea indicatorul este relevant şi în cazul determinării regimului de deplasare pe

autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale.

1.2 Elemente de calcul statistic utilizate în dezvoltarea analizelor de trafic

Prelucrarea numerică a semnalelor video reprezintă un ansamblu de teorii și tehnici

folosite în înregistrarea, sinteza, codarea, transmiterea, reproducerea, recunoașterea, estimarea,

8

detecția, filtrarea, îmbunătățirea secvențelor video. Domeniile de aplicabilitate sunt: transmisiunile

video, monitorizarea traficului, medicină, biologie, astronomi, comunicații, etc. Echipamentele de

prelucrare a imaginilor și semnalelor video realizează o serie de operație:

Achiziția imaginilor realizată cu camera video sau scaner;

Prelucrarea imaginilor și semnalelor video folosind calculatorul sau procesoare de semnal;

Memorarea imaginilor și semnalelor video pe diferite medii de stocare;

Redarea imaginilor și semnalelor video utilizând monitorul, televizorul, imprimanta;

Transmisia imaginilor și semnalelor video pe diferite rețele de comunicații.

În marea majoritate a cazurilor informația pe care dorim să o prelucrăm și să o

transmitem este de natură analoică. Mai mult, informația este destinată într-o majoritate

covârșitoare omului, deci aceastea trebuie redată sub formă analogică. Plecând de la imperfecțiunile

simțurilor umane, mai întâi s-au creat standarde pentru prelucrarea și transmiterea informației sub

formă analogică și o data cu tehnologia digitală, standarde privind conversia din analogic în digital

și invers, adăugând formate, coduri și protocoale utilizate în rețele și medii de stocare.

Video-ul analogic a fost prima formă de transmitere a imaginii în mișcare. Fiecare

imagine completă este numită cadru. Un cadru se obține prin explorarea linie cu linie a imaginii pe

care vrem să o transmitem, realizând astfel astfel o primă eșantionare, în timp. Aceste cadre

trebuiesc transmise astfel încât discontinuitățile dintre ele să nu fie observate.

A urmat apoi video-ul digital. Dezvoltarea tehnologiei de integrare pe scară largă a

facilitat trecerea de la tehnica analogică la cea digitală. S-au făcut progrese imense în domenii cum

ar fi comunicațiile informaționale digitale, audio digital, dar și în domeniul prelucrării video

digitale. Video-ul digital permite înregistrarea unor debite mari de date. În comparație cu procesarea

imaginilor statice, procesarea video folosește în plus și alte tehnici:

Unele sarcini, cum ar fi estimarea mișcării sau analiza unei scene variabile în timp nu poate

fi făcută pe baza unei singure imagini.

Utilizarea redundanței temporale care există în mod natural într-o secvență de imagini

pentru a dezvolta algoritmi eficienți:

filtrare compensată de mișcare

predicție compensată de mișcare

Camerele video au fost introduse ca instrumente de supraveghere a arterelor rutiere.

Ele transmit imagini ale sistemelor de televiziune cu circuit închis unui operator uman pentru

interpretare. Tehnicile moderne folosesc procesarea imaginilor în scopul analizei automate a scenei

9

de interes și extrag informațiile pentru supravegherea și controlul traficului. În mod obișnuit

imaginea este digitalizată în unitatea hardware a unui calculator. Calculatorul alege un software

specific pentru a calcula parametrii doriți ai traficului. Procesarea imaginilor video poate înlocui

buclele inductive încorporate, cu o singură cameră suspendată și procesarea semnalului care

furnizează detecția vehiculelor pe arii extinse, cu premisa unor costuri de operare și mentenanță

scăzute.

Sistemele video de procesare semnal se bazează pe analiza comparată a cadrelor

transmise modulului de analiză semnal, fiind reținute modificările succesive de cadre, modificările

datorate vectorilor de mișcare care intră și ies din câmpul de detecție din câmpul de detecție.

Analiza comparată a modificărilor înregistrate pentru cadre succesive, pornind de la modificările de

nuanță permit asocierea mișcării unor vectori.

10

Capitolul 2

Cerin e minimale impuse camerelor de supraveghere a țtraficului

2.1 Cerin e tehnice privind sistemul de supraveghere videoț

Conceptul general de supraveghere video a traficului rutier are ca scop următoarele

obiective:

Identificarea vizuală a autovehiculelor prin formă, culoare, număr de inmatriculare;

Înregistrarea traficului rutier;

Posibilitatea de a se realiza diferite statistici;

Identificarea neregulilor din trafic;

Toate aceste funcții trebuie să funcționeze indiferent de anotimp și temperatură cu o

acuratețe cât mai mare atât ziua cât și noaptea.

Camerele video IP fixe cu vedere pe timp de noapte sunt mijloacele active ale

sistemelor video care transmit imaginile captate către înregistratoarele digitale.

Acestea vor avea caracteristici tehnice performante permițând supravegherea

perimetrelor și pe timp întunecos realizându-se prin acestea, cerința de funcționare 24 de ore din 24

de ore. Trebuie să se manipuleze cu atenție în timpul trasnportului, montajului și întreținerii.

Lentilele varifocale cu autoiris sunt incluse în kit, acestea trebuie să permită realizarea

unui zoom optic manual de minim 3x în vederea stabilirii unui câmp vizual cât mai util în condițiile

de montaj de date. De asemenea, ele vor permite orientarea manuală (pan și tilt) și vor avea funcția

de auto-focus. Camerele video fixe trebuie sa respecte următoarele cerințe tehnice minime:

Să aibă o alimentare la tensiune;

Să aibă conexiune prin fibră;

Să aibă protecție pentru suprasarcină;

Să aibă posibilitatea de a transmite prin wire

11

Informația transmisă de camerele video trebuie stocate. Unitățile de stocare a

imaginilor transmise de camerele video IP trebuie să aibă capacitatea de stocare utilă de minim 64

TB pentru centrul de comandă și vor avea soluție de revenire la stocările mai vechi.

Camera IP este formată din două componente mari şi anume: o cameră video clasică,

partea din stânga imaginii şi un server video.

Prima componentă are rolul de a capta imaginea şi a o transforma într-un semnal

video complex, analogic sau numeric, într-un anumit standard. Procesul este în general cunoscut,

elementele fizice care realizează acest lucru sunt următoarele: lentilă, filtru optic, senzor de

imagine, electronica de prelucrare a semnalului electric obţinut de la senzorul de imagine.

A doua componentă, serverul video, este elementul care transformă imaginea camerei video într-o

succesiune de pachete de date compatibile cu standardele de transmitere a datelor pe Internet şi

furnizarea acestor date către un periferic cunoscut sub numele de interfaţă Ethernet, finalizat prin

clasica mufă RJ45.

Această componentă reprezintă elementul de forţă al camerei IP, realizând în principal două funcţii

de bază şi anume:

• prima funcţie este transformarea semnalului video din semnal analogic în semnal numeric şi

realizarea compresiei acestuia din urmă în vederea reducerii cantităţii de informaţie care va fi

transportată prin Internet. Se ştie că o imagine conţine foarte multă informaţie şi transmiterea

acesteia fără compresie la o rezoluţie obişnuită, ar bloca pur şi simplu linia de Internet. Uzual sunt

folosite pentru compresie standardele JPEG, MJPEG şi MPEG-4. Vom analiza aceste standarde

într-unul din articolele viitoare. Această funcţie este realizată de obicei cu circuite de o complexitate

deosebită, de cele mai multe ori acestea fiind circuite proprietare ale firmei producătoare de camere

IP.

A doua funcţie este aceea de împachetare a datelor despre imagine în standard de

Internet şi trimiterea acesteia către interfaţa de ieşire Ethernet. Această funcţie este realizată de un

adevărat calculator, cu procesor de semnal, memorie RAM pentru datele curente şi memorie

FLASH pentru programe de lucru. În această zonă se gestionează şi meniul camerei IP care în

principiu stabileşte toate regimurile de lucru, gestionarea adreselor IP precum şi logica de refacere a

informaţiilor acolo unde este refăcută imaginea, după transportul acesteia prin Internet.

12

2.2 Cerințe de calitate

2.2.1 Rezisten ă mecanică i stabilitate;ț șEchipamentele electronice și aparatele electrice vor fi de tip omologat. Distanțele de

prindere ale podurilor-paturilor de cabluri vor respecta prevederile normativelor astfel încât să fie

eliminate deformările de orice natură. Punctele de fixare vor fi astfel alese încât paturile-podurile de

cabluri să nu sufere modificări de poziție. Se va verifica lipsa deteriorărilor echipamentelor,

materialelor și aparatelor de orice fel.

2.2.2 Securitatea la incendiu;Instalația electrică de curenți slabi – Sistem de supraveghere video în circuit închis –

integrat va fi adaptată la gradul de rezistență la foc al construcțiilor și la riscul de incendiu al

acestora prin respectarea distanțelor de amplasare a echipamentelor componente față de elementele

combustibile ale clădirilor.

2.2.3 Igiena, sănătatea i mediul;șInstalațiile vor fi proiectate în așa fel încât să permită o curățire și întreținere ușoară a

acestora – aparatura de captură și stocare, aparatură de alimentare cu energie și aparatura de

revenire la salvările mai vechi. Vor fi luate măsuri pentru eliminarea pericolului intoxicării cu CO,

în situația creșterii concentrației acestuia până la nivele periculoase. Pentru evitarea perturbațiilor

electromagnetice în zonele cu trasee comune cu alte instalații din dotarea existentă vor fi luate

măsuri de separare a circuitelor de curenți slabi de circuitele de curenți tari.

2.2.4 Siguran a în exploatare;țInstalațiile electrice de curenți slabi – Sistem de supraveghere video în circuit închis –

integrat vor fi astfel proiectate și se vor realiza astfel încât să asigure protecția utilizatorului

împotriva șocurilor electrice prin contact direct sau indirect. Va fi asigurată protecția utilizatorului

împotriva șocurilor electrice prin atingerea directă sau indirectă. Se va asigura securitatea instalației

electrice la funcționarea în regim anormal (protecția la suprasarcină, scurtcircuit, scăderea de

tensiune). Se va avea în vedere limitarea temperaturii exterioare a suprafețelor accesibile ale

echipamentelor dispuse în aer liber.

2.2.5 Protec ie împotriva zgomotului;țAceastă cerință se realizează prin alegerea unor aparate cu nivel de zgomot redus și

care să respecte parametrii nominali prevăzuți în normele interne de fabricație. De asemenea

aparatele de avertizare acustică trebuie să se încadreze în parametrii prescriși pentru semnalul

acustic în funcție de destinația acestora.13

2.2.6 Economie de energie i izolare termică;șEconomiile de energie vor fi realizate prin:

Performanțe tehnice ridicate;

Fiabilitate crescută;

Gabarite reduse;

Consum de energie electrică redus;

Impact scăzut asupra mediului ambiant;

Costuri scăzute pentru mentenanță;

Agrementarea tehnică conform normelor internaționale și europene. Asigurarea unor

consumuri optime de energie electrică prin selectarea echipamentelor componente ale sistemului de

supraveghere video și încadrarea consumurilor în limitele admise. Adoptarea soluțiilor de execuție

care au valoarea minimă a energiei înglobate. Materialele electrice (cabluri, aparate, echipamente,

receptoare) trebuie sa aibă caracteristici tehnice ale căror performanțe să conducă la îndeplinirea

cerințelor esențiale de calitate.

2.3 Infrastructura cablată

Pentru a asigura funcționarea camerelor de monitorizare a traficului implicit

funcționarea întregului sistem de supraveghere a traficului avem nevoie de o infrastructură cablată

cât mai bună. Infrastructura cablată a sistemelor reprezintă o parte din suportul fizic pentru toate

interconexiunile dintre echipamentele-camere video de diferite tipuri necesare captării imaginilor.

În teren se efectuează cablarea structurată de la camerele video până în cofretul cu echipamente

montat în imediata apropiere a camerei. Cablurile trebuie pozate în pat de cablu atât pentru protecție

cât și pentru ergonomia și estetica spațiului.

Câteva caracteristici generale ale sistemului de cablare de tip rețea de date, sunt

următoarele:

Trebuie sa fie destinat pentru comunicații analogice și digitale cu frecvențe de până la 550

MHz, care pot fi date;

Alocarea perechilor este flexibilă, interschimbabilă prin simple comutări în punctul de

concentrare;

Permite conectarea oricărui tip de cameră video IP;

14

Este compatibilă cu orice protocol de transmisie de date în rețea (Ethernet, Token Ring,

ISDN, CCDI);

Este configurabilă hard și soft;

Respectă standarde de înalt nivel tehnologic;

Necesită o instalare ușoară;

Prezintă imunitate la perturbațiile electromagnetice;

Rețeaua va asigura, datorită modularizării, posibilitatea realizării și punerii în

funcțiune parțială a acesteia, funcție de necesități sau alte opțiuni de întrebuințare.

2.4 Parametrii tehnici și funcționali a camerelor IP

Camera de videodetecție trebuie sa îndeplinească câteva cerințe privind imaginea

video capturată și este atribuită unui modul RACK de detecție. Din punct de vedere al

videodetecției caracteristicile minimale sunt prelucrarea de imagine în infraroșu minim 80 frame/s.

Avalul țintă reprezintă imaginea considerată statică asupra căreia se concentrează în vederea

identificării vehiculelor în mișcare.

Camerele video folosite pentru monitorizarea traficului trebuie să aibă următorii

parametrii tehnici și funcționali:

Cameră de supraveghere video cu iluminare IR la minim 25m;

Sistem de supraveghere IP wireless bazat pe tehnologia WiFi

Conexiune WiFi pentru a obține o soluție wireless

1.0MP scanare progresivă senzor de imagine CMOS

Supraveghere zi / noapte cu filtru ICR

Lentilă 3.6mm, domeniu larg de vedere

Iluminare, cu infraroșu Projector LED

Gama IR ajunge până la de metri 30

Design rezistent la intemperii IP66 evaluat pentru utilizare în exterior

Inclus un set de rețea 4CH video recorder

Înregistrare / redare / vizualizare live la rezolutie 720P

La zi, programul, detectarea mișcării, moduri de înregistrare de evenimente de alarmă

Pînă la maxim 64 canale IP;

Senzor CMOS I/3” cu scanare progresivă;15

Iluminare minimă de până la maxim 0,1 lux în mod color;

Iluminare minimă de 0 lux în mod IR on;

Zoom optic minim 3x;

Deschidere câmp vizual pe orizontală de minim 104°;

Funcție balans de alb manual și automat;

Compresie video: minim H 264, MPEG-4 și M-JPEG

Rezoluție 3 Megapixeli

Cel puțin 2 transmisii video simultan;

Viteze de înregistrare de minim 25fps la 1080p în 50Hz, pentru orice tip de compresie;

Adaptare la condițiile de lumină (zi și noapte) – filtru IR mecanic;

Funcție WDR (gamă dinamică largă);

Posibilitate de înregistrare pe NVR;

Înregistrare locală pe Micro SD pentru redundanța înregistrărilor;

Funcție de detecție video de mișcare;

Funcție de alertare când camera este sabotată;

Funcție de control al numărului de cadre pe secunde și al traficului de date generat de către

camera video;

Comunicare prin protocolul IP prin intermediul unei interfețe tip Ethernet 10/100, cu

conectare RJ45;

Răspuns alarmă : Notificare e-mail, înregistrare de urgență, salvare înregistrare prin FTP,

poziționare camera

Camera să permită repoziționare fără costuri mari fără modificări structurale importante;

Clasă de protecție: minim IP66 și IK10;

Gama de temperaturi de operare care să acopere cel puțin intervalul -35°C ~ +60°C;

Se va livra împreună cu suporți de montaj pe perete/stâlp și cu toate accesoriile necesare

pentru instalare și alimentare.

Capitolul 3

16

Analiza i interpretarea imaginilor videoș

3.1 Intersec ia Bulevardul Muncii-Str. Fabricii înainte de țmontarea indicatoarelor suplimentare

Numărul total de vehicule care traversează intersecția într-un interval de 10 minute

L

Biciclete

M1

Autoturisme

M2

Autobuze

N1

Dubițe

N2

Camioane

K

Tramvaie

Total

1 290 8 59 27 3 388

Numărul de evenimente rutiere produse în cele 10 minute cât a fost filmată intersecția

Minutul și secunda

din filmare

Numărul de vehicule Numărul

evenimentului

Coloana în așteptare în

momentul producerii

evenimentului

00:07 10 1 A

00:20 8 2 A

01:00 20 3 B

01:08 5 4 B

01:23 7 5 B

02:48 47 6 A

02:59 11 7 A

03:13 9 8 C

03:25 8 9 A

04:07 20 10 B

04:24 16 11 B

04:34 6 12 B

04:43 7 13 B

04:58 10 14 B

05:08 8 15 B

05:32 21 16 A

05:47 10 17 B

17

06:00 10 18 B

06:19 16 19 A

06:30 7 20 A

07:32 43 21 A

07:38 6 22 A

08:36 31 23 B

08:41 6 24 B

08:44 3 25 B

08:53 7 26 A

09:50 33 27 B

Legendă:

A- Sensul Bulevardul Muncii spre Universitatea Tehnică și spre Str. Fabricii

B- Sensul Bulevardul Muncii spre Auchan și spre Str. Fabricii

C- Sensul Fabricii spre Bulevardul Muncii

-în cele 10 minute cât a fost filmată intersecția au avut loc 27 evenimente.

-evenimente/secundă=27/600=0,045 ev/s

-evenimente/minut=27/10=2,7 ev/min

-evenimente/h=27*6=162 ev/h

Conflict tip A=∑ A

27∗100 [ % ]=11

27∗100 [% ]=40.74%

Conflict tip B=∑ B27

∗100 [ % ]=1527

∗100[%]=55.55 %

Conflict tip C=∑ C

27∗100 [ % ]= 1

27∗100[% ]=3.70 %

3.2 Intersec ia Bulevardul Muncii-Str. Fabricii după montarea țindicatoarelor suplimentare

Numărul total de vehicule care traversează intersecția într-un interval de 10 minute

18

L

Biciclete

M1

Autoturisme

M2

Autobuze

N1

Dubițe

N2

Camioane

K

Tramvaie

Total

1 293 4 80 25 1 404

Numărul de evenimente rutiere produse în cele 10 minute cât a fost filmată intersecția

Minutul și secunda

din filmare

Numărul de vehicule Numărul

evenimentului

Coloana în așteptare în

momentul producerii

evenimentului

00:54 47 1 A

00:58 3 2 A

02:59 84 3 B

03:25 14 4 A

06:33 110 5 C

06:57 24 6 C

08:23 61 7 A

08:37 9 8 C

09:44 37 9 A

Legendă:

A- Sensul Bulevardul Muncii spre Universitatea Tehnică și spre Str. Fabricii

B- Sensul Bulevardul Muncii spre Auchan și spre Str. Fabricii

C- Sensul Fabricii spre Bulevardul Muncii

-în cele 10 minute cât a fost filmată intersecția au avut loc 9 evenimente.

-evenimente/secundă=9/600=0,015 ev/s

-evenimente/minut=9/10=0,9 ev/min

-evenimente/h=9*6=54 ev/h

Conflict tip A=∑ A

27∗100 [ % ]= 5

9∗100 [%]=55.55 %

Conflict tip B=∑ B27

∗100 [ % ]=19∗100[%]=11.11%

19

Conflict tip C=∑ C

27∗100 [ % ]=3

9∗100[% ]=33.33 %

Concluzii

O dată cu transformarea intersecției cu sens giratoriu în intersecție unde tramvaiele au

prioritate iar în rest se acordă prioritatea de dreapta au început să aibă loc foarte multe conflicte în

20

trafic. Acest lucru s-a întâmplat pentru că conducătorii auto nu sunt atenți la indicatoare și văzând

rondoul cred ca este o intersecție cu sens giratoriu unde prioritatea este a celui din sens. Datorită

numărului mare de conflicte apărute, 27 de conflicte la un număr de 388 de vehicule cât au traversat

intersecția într-un interval de 10 minute cât durează înregistrarea video, pericolul de accidente era

foarte mare și trebuia gasită o soluție.

Soluția aleasă de către primărie a fost aceea de a monta indicatoare suplimentare

pentru fiecare direcție exact înainte de a intra în intersecție pentru a fi cât mai ușor de văzut. Au mai

fost montate și pancarte pe rondou care anunță că sensul giratoriu a fost desființat, astfel

conducătorii auto să știe ca nu se mai acordă prioritate celui aflat în sens ci trebuiue să respecte

indicatoarele montate în intersecție. După implementarea acestei soluții, numărul de conflicte

apărute în trafic s-a redus foarte mult, 9 conflicte apărute la un număr de 404 vehicule cât au

traversat intersecția în cele 10 minute cât durează înregistrarea video. Numărul conflictelor în trafic

a scăzut de 3 ori, astfel și pericolul producerii accidentelor a scăzut foarte mult.

Înainte de montarea indicatoarelor suplimentare coloana care aștepta de cele mai

multe ori din cauza evenimentelor petrecute era coloana B adică sensul de mers dinspre Bulevardul

Muncii spre Bulevardul Muncii (Auchan) și spre Strada Fabricii cu un procentaj de 55.55% din

totalul evenimentelor. A doua coloană în așteptare, datorită evenimentelor rutiere, a fost coloana A

adică sensul de mers dinspre Bulevardul Muncii spre Bulevardul Muncii (Universitatea Tehnică) și

spre Strada Fabricii cu un procentaj de 40.74% din totalul evenimentelor. A treia coloană în

așteptare a fost coloana C adică sensul de mers dinspre Strada Fabricii spre Bulevardul Muncii cu

un procentaj foarte mic de 3.70% din totalul evenimentelor.

După montarea indicatoarelor suplimentare și a pancartelor care anunță că sensul

giratoriu a fost desființat, pe lângă faptul că a scăzut numărul evenimentelor foarte mult de la 27 la

9, s-au schimbat și procentajele coloanelor în așteptare. Astfel coloana care așteptă acuma de cele

mai multe ori este coloana A adică sensul de mers dinspre Bulevardul Muncii spre Bulevardul

Muncii (Universitatea Tehnică) și spre Strada Fabricii cu un procentaj de 55.55% din totalul

evenimentelor. A doua coloană în așteptare, datorită evenimentelor rutiere, a fost coloana C adică

sensul de mers dinspre Strada Fabricii spre Bulevardul Muncii cu un procentaj foarte mic de

33.33% din totalul evenimentelor. A treia coloană în așteptare a fost coloana B adică sensul de mers

dinspre Bulevardul Muncii spre Bulevardul Muncii (Auchan) și spre Strada Fabricii cu un procentaj

de 11.11% din totalul evenimentelor.

21

Astfel se poate observa că a scăzut foarte mult procentajul așteptării coloanei B și a

crescut procentajul coloanei C, o dată cu montarea indicatoarelor suplimentare. Coloana A a rămas

aproximativ la fel din punct de vedere al procentului coloanei în așteptare.

Bibliografie

1) Filip N. Ingineria Traficului Rutier, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 201022

2) http://www.primariaorsova.ro/Achizitii_directe/ANUL_2015/22.06.2015/caiet%20de

%20sarcini%20sistem%20de%20supraveghere%20video.pdf

3) http://www.supraveghere24.ro/alegerea-camerei-de-supraveghere-video-potrivite-4-

caracteristici-importante

23