INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE … · 2019-07-03 · INFRASTRUCTURA DE...

INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE IN COMUNA CHILIA VECHE, JUD. TULCEA

STUDIU DE FEZABILITATE

Aprilie 2019

“INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE

IN COMUNA CHILIA VECHE, JUD. TULCEA”

DOCUMENTATIE PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU - Memoriu de prezentare -



B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE 1. Borderou 2. Memoriu de prezentare

B. PIESE DESENATE 1. Plan de incadrare in zona 2. Dispozitie generala lucrari propuse 3. Plan localizare proiect in raport cu limitele ariilor naturale protejate 4. Plan de situatie canalizare pluviala si alimentare cu apaStructuri de acostare. Detalii 5. Sectiuni transv. tip dig (cheu) 6. Tipuri structuri de acostare 7. Detaliu sistem rutier platforma coronament digDetaliu sistem rutier platforma coronament dig 8. Plan de situatie Organizare de santier

C. ANEXE 1. Certificat de Urbanism nr. 38/3296/13.03.2019 2. Formular standard ROSPA0031 3. Formular Standard ROSCI0065

CREȘTEREA ACCESIBILITAȚII PRIN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE ACOSTARE

IN COMUNA JURILOVCA, JUD. TULCEA DOCUMENTATIE AVIZE

Cuprins

1 DENUMIREA PROIECTULUI

2 TITULAR 2.1 Numele companiei 2.2 Adresa poştală 2.3 Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet 2.4 Numele persoanelor de contact

3 DESCRIEREA PROIECTULUI 3.1 Rezumatul proiectului 3.2 Justificarea necesitatii proiectului 3.3 Valoarea investitiei 3.4 Perioada de implementare propusa 3.5. Descriere a caracteristicilor fizice ale proiectului, formele fizice ale proiectului 3.6 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora 3.7 Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă 3.8 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei

3.9 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente 3.10 Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare 3.11 Metode folosite în construcţie 3.12 Planul de execuţie 3.13 Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate 3.14 Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare 3.15 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului 3.17 Alte autorizaţii cerute pentru proiect

4 DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE

5 DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI 5.1 Distanta fata de granite 5.2 Localizarea in raport cu patrimoniul natural 5.3 Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale

mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii 5.3.1 Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente

acestuia 5.3.2 Politici de zonare şi de folosire a terenului 5.3.3 Areale sensibile 5.3.4 Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI

A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu: 6.1 Protecţia calităţii apelor 6.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul 6.1.2. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute; 6.2. Protecţia aerului: 6.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri; 6.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă; 6.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 6.3.1 Sursele de zgomot şi de vibraţii 6.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 6.4. Protecţia împotriva radiaţiilor: 6.4.1. Sursele de radiaţii; 6.4.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor; 6.5. Protecţia solului şi a subsolului: 6.5.1 Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime; 6.5.2 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului;



6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: 6.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; 6.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor

protejate 6.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: 6.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de

monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele;

6.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public;

6.8 Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

6.8.1 Lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate;

6.8.2. Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate; 6.8.3. Planul de gestionare a deşeurilor; 6.9 Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: 6.9.1. Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse; 6.9.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea

condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.ospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi periculoase

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității.

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

9. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI /PROGRAME /STRATEGII /DOCUMENTE DE PLANIFICARE

10. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE SANTIER

11. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE

12. INFORMATII PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 12.1. Descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes

comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului 12.2. Numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar 12.3. Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona

proiectului 12.4. Informatii privind relatia proiectului propus cu managementul conservării ariei naturale

protejate de interes comunitar 12.5. Estimarea impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală

protejată de interes comunitar

13. INFORMAŢII REFERITOARE LA PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE ACTUALIZATE

14. ANEXE SI PIESE DESENATE 15. BIBLIOGRAFIE



5

MEMORIU DE PREZENTARE

1 DENUMIREA PROIECTULUI „ INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE IN COMUNA CHILIA VECHE, JUD. TULCEA”

2 TITULAR 2.1 Numele COMUNA CHILIA VECHE 2.2 Adresa poştală

Strada Dunării Nr. 65 cod poştal 827050; Jud. Tulcea

2.3 Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet Tel: 0240 547301; Fax: 0240 547384; E-mail: [email protected]

2.4 Numele persoanelor de contact Primar: CIUPITU GEORGETA

2.5 Proiectant S.C. TPF INGINERIE S.R.L., Bucuresti Adresa: Bd. Al. I. Cuza, nr.44, et.4, ap. 10B, Sector 1, Bucuresti, Romania Tel: 0756044515 Fax: 0369.815764 ONRC: J40/5420/2010 CUI: RO 26985401

2.6 Consultant protectia mediului: Pana Angela Simona - Elaborator studii protectia mediului (inregistrat in Registrul Naţional Al Elaboratorilor De Studii Pentru Protecţia Mediului, poz.480)

3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT 3.1 Rezumatul proiectului

Obiectivul de investitie a fost gandit ca un sistem unitar, amplasarea elementelor constitutive fiind dictata de tema de proiectare, solicitatarile Beneficiarului proiectului, cat si de legatura functionala dintre aceste elemente. Se mentioneaza faptul ca pentru intregul obiectiv au fost respectate atat conditiile impuse de HG 1516/2008 cat si toate Normativele si Standardele in vigoare. Indicatori minimali ai proiectului (capacitati fizice):

Suprafata bazin portuar = 1,22 ha Diguri de contur L=380 ml Dig fund Bazin L=270 ml Taluz – protectie piatra bruta rostuita L=380 ml



Taluz – protectie din dale de beton slab armate L=650 ml Structuri de acostare nave – (16 dane de 9,50 x 3,20 m)/ buc. – 3 buc. Structuri de acostare nave – (16 dane de acostare de 7,50 x 2,70 m) / buc.– 3 buc. Pasarele acces la structuri plutitoare (L=15 m, l=1,5 m) – 6 buc Pasarela traversare peste bresa (L=16 m, l=3,00 m) – 1 buc. Pasarela acces la Far (L=7,15 m ; l=1,5 m) – 1 buc. Platforme betonate pe coronament S=3755 mp Drum acces L=37.5 m, l=5,25 m ; S=cca. 200 mp; Retele electrice exterioare : L= cca. 700 m Retele de alimentare cu apa : L= cca. 710 m Retele canalizare pluviala : L= cca. 650 m

Investitia preconizata va cuprinde urmatoarele tipuri de lucrari: A. Lucrari hidrotehnice - cuprind:

• Lucrari de terasemente si umpluturi pentru reprofilarea si aducerea la cota a teritoriului viitorului Port ; Stotal teritoriu =2,2 ha ; Sbazin portuar=1,22 ha

• Executia digurilor de contur – L total = 380 m (L1=92 m pe malul bratului Tataru si L2=288 m pe malul bratului Chilia). Cota generala a coronamentului este la +2.80 m.

Executia digurilor de contur presupune : o Constructia corpului digurilor – din umpluturi de pamant bine compactat o Protectiile exterioare ale digurilor - amenajare de cheuri pereate cu o panta de

1 :1,5, din piatra bruta rostuita inspre fluviu pe intreaga lungime de 380 m ; o Protectiile interioare – inspre viitorul bazin portuar amenajare de cheuri pereate cu

o panta de 1 :1,5, din piatra bruta rostuita (in Scenariul 1) sau din dale slab armate (Scenariul 2) inspre Bazin pe intreaga lungime de 650 m

• Executia digului « de interior » ce reprezinta fundul bazinului portuar ce urmeaza a fi construit – L=270 m;). Cota generala a coronamentului este la +2.80 m.

• Dotarea cheurilor astfel create cu accesoriile necesare (cofrete de utilitati pentru nave – apa potabila si energie electrica, ancastramente pentru reazemele pasarelelor de acces la structurile de acostare, etc.).

• Lucrari de excavare a Bazinului portuar pana la cota finala de -0,80 mMN;

• Lucrari de conectare prin dragaje a Bazinului cu bratul Tataru prin constructia gurii de acces in Bazin (latime 30 m) ;

• Executia unei brese de cca. 4 m inspre Bratul Chilia pentru evitarea eutrofizarii apei in interiorul viitorului bazin ; Cota fundului bresei va fi la ±0.00 mMN. Pentru a se asigura trecerea pietonala, peste aceasta bresa se va monta o pasarela metalica cu L=16,00 m si latimea de 3,00 m.



7

• Lucrari pentru executia suportului actualului far AFDJ. Se mentioneaza faptul ca aceste lucrari se vor face asigurandu-se functionarea Farului pe toata perioada de executie. Accesul la Far, de pe coronament, va fi asigurat printr-o pasarela metalica cu lungimea de 7,15 m.

• Achizitia si montarea unor structuri plutitoare de acostare – vor fi achizitionate 3 structuri de acostare cu o capacitate de 16 nave / buc. cu dane de acostare de (9,50 x 3,20)m – pentru barci de max. 15 m lungime si 3 structuri cu capacitati de 16 nave / buc. cu dane de acostare de (7,50 x 2,70)m pentru nave cu lungimi maxime de 8,5 m.

Structurile de acostare vor fi ancorate de coloane metalice cu Ø 400 mm, infipte in fundul bazinului, cu ajutorul unor coliere metalice pentru a putea prelua diferentele de nivel ale apei Dunarii.

B. Amenajare drum acces, platforma de beton pe coronamentul digurilor si balustrade metalice

• Amenajare drum de acces pe coronamnetul digurilor– din strada Viitorului in lungime de 37, 50 m si latime de 5,25 m

• Amenajare coronamentului digurilor Bazinului pe o lungime totala de 650 m. Platformele vor avea o latime de 5,50 m pe digurile de contur si de 6 m pe digul « de interior ». Platformele vor putea asigura atat circulatia pietonala cat si, la nevoie accesul unor autovehicule cu tonaj normal (max. 5t).

C. Lucrari retele electrice exterioare – utilitati la nave si iluminat exterior;

• vor fi montate pe toata lungimea cheurilor propuse cofrete ce pot asigura alimentarea navelor cu energie electrica

• se va realiza retea de iluminat

D. Lucrari retele de alimentare cu apa la nave

Se vor realiza hidranti pentru alimentarea cu apa a navelor.

E. Lucrari de canalizare pluviala

Se va realiza retea de canalizare pluviala care va colecta apele de pe suprafetele drumurilor si platformelor.

In cadrul prezentului studiu de fezabilitate, preponderenţa o detin lucrarile de realizari de diguri de delimitare a viitorului Bazin Portuar. Protectiile exterioare ale digurilor, catre fluviu, au o lungime totala de 380 m si sunt prevazute in solutie constructiva unica de peree din piatra bruta rostuita.

Solutia a fost aleasa astfel atat din considerente de variatie a nivelului apei fluviului, cat si din pricina actiunii curentului apei si a ghetii asupra malurilor.

Protectiile digurilor inspre partea Bazinului au o lungime totala de 650 m.



In interiorul Bazinului curentul apei nu actioneaza asupra protectiei pereelor. Din acest motive pentru identificarea a doua scenarii s-a variat solutia tehnica de realizare a acestor protectii « interioare ».

Proiectul va spori capacitatea de acostare cu un numar de cca. 96 de nave (cu lungimi mai mici sau égale cu 15 m).

3.2 Justificarea necesitatii proiectului Comuna Chilia Veche se afla pe malul celui mai nordic brad al Dunarii - Chilia, la confluenta acestuia cu Bratul Tataru. Ambele brate sunt navigabile, facand parte din traseul curselor regulate de pasageri Tulcea - Periprava. Comuna Chilia Veche este accesibila si pe cai rutiere, pe drumul comunal 1, la aproximativ 66 km distanta fata de Tulcea.

Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei se afla la confluenta celor 2 brate: Chilia si Tataru, in apropierea structurilor de primire turistica existente in localitate (Limanu Resort, Califarul Alb, Solunar, etc.), dar si Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", a doua biserica din tara ca inaltime (monument istoric).

De asemenea, acesta reprezinta punctul de plecare catre lacurile Babina, Merhei şi Roşca-Buhaiova.

Din pacate insa, lipsa unor locuri de acostare special amenajate face dificila fructificarea patrimoniului natural in beneficiul socio-economic al localitatii. In prezent, exista doar 8 spatii de acostare, desi exista cereri de a acestora din partea localnicilor, care detin ambarcatiuni si care ar putea fi utilizate in scop de agrement. Locurile insuficiente de acostare obstructioneaza posibilitatile de dezvoltare economica si de fructificare a potentialului turistic local.

In plus, amplasamentul se afla intr-o zona inundabila, ceea ce face imposibila dezvoltarea altor investitii cu exceptia unor constructii hidotehnice care sa asigure, pe de o parte, reducerea riscului de inundare a zonei, cat si asigurarea facilitatilor de acostare necesare pentru localnici si vizitatori.

In cazul prezentului proiect, cererea o constituie numarul de turisti care doresc sa viziteze obiectivele de interes cu ambarcatiunile proprii, inchiriate de la sau operate de localnici. Pentru fundamentarea evolutiei cererii, s-au avut in vedere urmatoarele elemente:

Potentialul turistic ridicat al comunei, care rezulta din numarul si specificul obiectivelor de interes turistic; Capacitatea structurilor de primire turistica existente in localitate si gradul de ocupare a acestora; Cererile adresate autoritatii publice locale pentru inchirierea unor spatii de acostare.

Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

Obiectivul general preconizat a fi atins prin realizarea investitiei este dezvoltarea durabilă a comunei Chilia Veche, prin gestionarea eficientă a resurselor locale si valorificarea avantajelor zonei.



9

Obiective specifice. Este de asteptat ca realizarea investitiei sa conduca la cresterea numarului de turisti si vizitatori si, implicit, crearea de locuri de munca pentru polulatia locala implicata in deservirea acestora. Rezultatele imediate ale proiectului sunt urmatoarele:

Cresterea capacitatii de acostare a Portului existent cu 96 de barci de dimensiuni cuprinse intre 6-15 m prin construirea unor cheuri pereate si a unui Bazin Portuar cu S=1,22 ha.; Amenajarea coronamentului digurilor Bazinului Portuar - platforme betonate pe cca. 3755 mp Amenajarea drumului de acces din Strada Viitorului pe coronamentul digurilor Bazinului; L=37,50 m. Achizitionarea structurilor de acostare flotante si executia structurilor de ancorare a acestora Asigurarea iluminatului pentru obiectele enumerate mai sus Asigurarea alimentarii cu apa si cu energie electrica pentru navele acostate la cheurile propuse. Executia si montarea unei pasarele de acces intre coronamentul digului Bazinului si Farul AFDJ, Executia si montarea unei pasarele peste bresa din digul de Nord (spre bratul Chilia).

3.3 Valoarea investitiei Valoarea estimata a investitiei ( inclusiv TVA ): 17.883.656,66 lei din care: constructii – montaj (inclusiv TVA ): 10.708.465,60 lei

Proiectul va fi propus spre finantare in cadrul Programului Operational Regional 2014-2020, Apelul de proiecte nr.POR/2018/7/7.1/ITI/2 – Axa prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, Prioritatea de investiții 7.1 - Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice.

In conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului pentru apelul mai sus mentionat, toate cheltuielile de investitie sunt eligibile, iar structura de finantare a investitiei este urmatoarea:

Sursa de finantare Valoare (lei) % FEDR 15.201.108,16 85,00%Buget de stat 2.324.875,37 13,00%Buget local 357.673,13 2,00%TOTAL 17.883.656,66 100,00%



3.4 Perioada de implementare propusă; Durata totala a desfasurarii investitiei este de 16 luni, din care:

• 4 luni pentru desfasurarea procedurilor de achizitie publica; • 4 luni pentru proiectarea lucrarilor; • 8 luni pentru executarea lucrarilor.

Aceasta perioada nu include si activitatile desfasurate in etapa premergatoare depunerii cererii de finantare (3 luni). Pentru realizarea unui grafic coerent de realizare a investitiei, s-a pornit de la premisa ca finantarea va fi obtinuta in termen de 5 luni de la depunerea documentatiei.

A fost prevazuta perioada de garantie de 36 luni, in conformitate cu prevederile legisatiei privind calitatea in constructii si corespunzator categoriei de importanta a constructiei.

3.5 Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului, formele fizice ale proiectului

OBIECTUL 1: CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

1.1) Lucrari de terasamente si umpluturi pentru reprofilarea si aducerea la cota a teritoriului propus In prezent teritoriul propus pentru investitie este acoperit de vegetatie, arbusti, stufaris, etc..

P 5 13T 23

P 513/6

CC 5 13/2T 23

C1

CC 5 13/1

P 513/5

CC 5 13/3T2 3

P 513/4

P 5 13

C1P+M

T 23

T 23

T 23

T23

T2 3

Par ter

P 513/6T 23

Numar cadast ral 30387

AMPLASAMENT PROPUS

Far

Centrul de InformareTu ris tica Chilia Vec he

Chilia VecheBaz a Sportiva

Pista alergare

Falez a Ch ilia Veche

Teren Sport

Numar ca dast ral 30037

N um ar cada stral 30385

Num ar cadastral 30386

Nu mar cad ast ral 30530

Nu mar cad ast ral 30348

Lucrarile vor consta in : - Defrisarea intregii suprafete, cu eliminarea arbustilor, arborilor si a stufarisului prezente in amplsament (S=21 935 mp). - Decopertarea straului vegetal pe o adancime de cca. 30 cm



11

- Excavatii, umpluturi si nivelari pe ampriza viitoarelor diguri, pentru aducerea la o cota generala de ±0.00 m fata de etiajul local. - Trasarea si pichetarea axului Digurilor de contur. - Dupa executia digurilor de contur (prezentata la subpunctul 1.2), se va trece la excavarea teritoriul viitorului Bazin (S=1,22 ha) pana la cota din proiect. - Cota fundului Bazinului va fi -0,80 m.

1.2) Executia digurilor de contur Dupa amenajarea suprafetei de fundare si trasarea axului digurilor (prezentate la 1.1) se trece la executia umpluturilor din corpul digurilor. Umpluturile se vor face din material local, in straturi de max. 20 cm, compactate pana la atingerea gradului de 98% Proctor. Umplutura se face pana la atingerea cotei de +1.50 m.

- dupa executia umpluturilor se realizeaza profilarea taluzurilor atat catre Dunare cat si spre Bazin cu pante de 1:1,5 si asternerea geotextilului - pe partea dinspre Dunare se trece la executia filtrului invers :

Se asterne stratul 1 de 10 cm grosime, din balast ;

stratul 2 – grosime 15 cm – piatra sparta; Stratul 3 - de protectie din piatra bruta

rostuita – va avea o grosime de 40 cm ; Pe partea dinpre Bazin :

Se va poza geotextilul pe fundul excavatiei.

Se asterne stratul suport de 25 cm grosime, din piatra sparta ;

La baza pereului se pozeaza grinzile de beton armat prefabricate (tronsoane de 2 m lungime) pe care sprijina campul de dale al pereului ;

Se pozeaza dalele prefabricate; Dalele vor avea dimensiunile in plan de (50 x 50) cm si o grosime de 10 cm ;

Rosturile dintre dale se trateaza cu mortar ;

La coronament se pozeaza bordura de beton simplu (tronsoane de 2 m)

Mobilier urban (banci + cosuri de gunoi - 21 buc.)

Coferete utilitati la nave (6 buc.)

BAZIN; S=1,4 ha

Ancastrament - reazem pasarela acces

Stalpi iluminat H=5 m; la cca. 25 m

25.00

11.50

COTA FUND BAZIN-0.80 m FATA DE ETIAJ LOCAL

16.00

3.00

8.65

DRUM ACCES L=37.50m

6.00

4.00

Limita proiect

27.2510.00

17.25

5.25

7.20

Coloane metalice de ghidaj Ø=400 mmL=5,60 m, pt. preluarea diferentelor de nivel ale apelor Dunarii (2 buc. / structura de acostare)

3.75

27.10

20.20

22.10

17.00

51.15

18.3512.00

6.00

5.50

38.35

38.60

21.70140.00

2 - Structura acostare tip B

Pasarela acces la FARL=7.15 m

5.50

60.60

38.40

38.40

40.70

61.80

7.90

35.50

18.40

7.90

8.10

7.00

20.65

30.00

15.70

1 - Structura acostare tip A

Baza sportiva

Centru de informare turistica

FAR - CHILIA VECHE

Centrul de InformareTuristica Chi lia Veche

Chilia VecheBaza Sportiva

Pista alergare

Faleza Chilia Veche

C1

Parter

FOLIE POLIETILENA + STRAT NISIP g=2 cm

30

50

-0.80 COTA

±0.00

+2.80 mMN

+2.49 mMN (p2%)

DUNARE

BAZIN

Linie sapatura Strat suport piatra sparta

Geotextil

Linie terennatural

BALAST g=10 cm

Umplutura material local

60

1.00

Balustrada metalicaH=1.00 m, L=950 ml

Grinda b.a. prefabricata (30 x 30 x 200) cm

Bordura de coronament din betonsimplu (35 x 30 x 200) cm

30

1.00

Dale de beton slab armate prefabricate;(50 x 50 x 10) cm; 2 x 13 dale/ml cheu)

50 4.50 50

4

+2.49 mMN (p2%)

40

1510

1.75 4.20 5.50 5.40 1.25

6.95 8.1515.10

Pereu din piatra bruta rostuitcu mortar, 40 cm grosime

Filtru invers: piatra sparta + balast

Geotextil

garda 30

Gura de intrare in Bazin - pe partea Bratului Tataru se prevede Accesul in Bazin – cu o lungime de 30,00 m. Adancimea accesului in Bazin se face la cota generala de -0,80 m si este asigurata prin lucrari de dragaj. Se mentioneaza faptul ca protectia « exterioara » din piatra bruta rostuita se va « intoarce » spre interiorul Bazinului, pe capetele digurilor, pe cca. 10 m lungime.

Bresa inspre Bratul Chilia Veche – pentru evitarea eutrofizarii apei in Bazin, se va executa o bresa in corpul digului de contur (cu o lungime de 4 m la baza, 15 m – la nivelul



coronamentului). Asemanator cu accesul in Bazin, protectia « exterioara » din piatra bruta rostuita se va « intoarce » spre interiorul Bazinului, pe capetele digurilor, pe cca. 5 m lungime. Pentru a se asigura accesul pietonal, se va monta peste bresa o pasarela metalica de 16 m lungime si 3 m latime. Cota fundului bresei va fi la ±0.00.

1.3) Executia digului de « interior » (dinspre terenul de sport) Dupa amenajarea suprafetei de fundare si trasarea axului digurilor (prezentate la 1.1) se trece la executia umpluturilor din corpul digurilor. Umpluturile se vor face din material local, in straturi de max. 20 cm, compactate pana la atingerea gradului de 98% Proctor. Umplutura se face pana la atingerea cotei de +1.50 m. Executia protectiei spre Bazin :

Se va poza geotextilul pe fundul excavatiei. Se asterne stratul suport de 25 cm grosime, din piatra sparta ; La baza pereului se pozeaza grinzile de beton armat prefabricate (tronsoane de 2 m

lungime) pe care sprijina campul de dale al pereului ; Se pozeaza dalele prefabricate (dimensiune 50 x 50 cm si grosime de 10 cm) ; Rosturile dintre dale se trateaza cu mortar ;

La coronament se pozeaza bordura de beton simplu (conform dimensiunilor din planuri). Grinda se toarna in tronsoane de 2 m.

M o bilier u rba n (ba nc i + cos ur i de g uno i - 2 1 b uc .)

C oferete u t il it at i la n ave (6 bu c.)

BA ZIN ; S =1 ,4 ha

An ca s tram en t - rea ze m pa sa re la a cce s

S ta lp i ilum in at H = 5 m ; la cca . 25 m

2 5.00

1 1.50

C O TA F U N D B A ZIN-0.8 0 m FA TA D E E T IA J LO C A L

1 6.00

3 .0 0

8 .6 5

D R U M A C C E S L= 3 7.50 m

6.00

4 .0 0

L im ita p roiec t

2 7.251 0.00

1 7.25

5.25

7 .2 0

C oloa ne m eta lice d e g hida j Ø = 40 0 m mL = 5,6 0 m , p t. pre lu area d ifere nte lo r d e nive l ale a pe lo r D u nar ii (2 b uc . / struc tura de acos tare )

3 .7 5

2 7.10

2 0.20

2 2.10

1 7.00

5 1.15

1 8.351 2.00

6 .0 0

5 .5 0

3 8.35

3 8.60

2 1.701 40 .0 0

2 - S truc tu ra a co s tare tip B

P as are la acce s la F A RL= 7.15 m

5 .5 0

6 0.60

3 8.40

3 8.40

4 0.70

6 1.80

7 .9 0

3 5.50

1 8.40

7 .9 0

8 .1 0

7 .0 0

2 0.65

3 0.00

1 5.70

1 - S truc tura a c os tare tip A

Ba za spo rt iva

C e ntru de in form are turist ic a

F AR - C H ILIA VE C H E

C e ntru l d e In for ma reTu r is tica C h ilia V ech e

Ch i lia V e cheB a za Sp o r tiva

P is ta a le rg a re

Fa lez a C h ilia V e che

C1

P a rte r

1.4) Dotarea cheurilor astfel create cu accesoriile necesare (cofrete de utilitati pentru nave – apa potabila si energie electrica, ancastramente pentru reazemele pasarelelor de acces la structurile de acostare, etc.).

Toate cheurile vor fi prevazute cu accesoriile necesare, si anume : • Cofrete de utilitati la nava: apa potabila si energie electrica (se vor prezenta la

Capitolul special dedicat acestor utilitati)



13

• Ancastramente – reprezinta reazemele din beton armat pentru pasarelele articulate de acces la structurile de acostare.

1.5) Achizitia si montarea unor structuri plutitoare de acostare Vor fi achizitionate : - 3 structuri de acostare cu o capacitate de 16 nave / buc. cu dane de acostare de (9,50 x 3,20)m – pentru barci de max. 15 m lungime - 3 structuri cu capacitati de 16 nave / buc. cu dane de acostare de (7,50 x 2,70) m pentru nave cu lungimi maxime de 8,5 m. In acest fel se asigura sporirea capacitatii de acostare cu cca. 96 de nave. Structurile de acostare vor fi ancorate de coloane metalice forate, cu Ø 400 mm, ce se vor fora in fundul bazinului. Coloanele vor avea o lungime de 6,35 m si se vor umple cu beton pentru asigurarea rigiditatii. Diferentele de nivel ale apei in Bazin (care variaza odata cu niveul Dunarii) vor fi preluate cu ajutorul unor coliere metalice dotate cu role de cauciuc care vor fi montate pe coloanele metalice si fixate pe structurile plutitoare. Pentru accesul pe structurile plutitoare se vor confectiona pasarele metalice de 15 m lungime si 1,5 m latime, ce se vor monta articulat in ancastramentele de pe mal. Ele vor rezema pe structura plutitoare. Structurile de acostare sunt de tip pontoane plutitoare, din materiale usoare, rezistenta la schimbarile climatice, raze UV si fenomene de inghet. Suprastructura este montata pe flotori de plastic, special tratati pentru a nu fi afectati de gheata.

1.6) Lucrari pentru executia suportului actualului far AFDJ Pentru asigurarea functionarii Farului actual apartinand AFDJ Galati se vor executa

urmatoarele categorii de lucrari : Pregtirea unui pat de fundare la cota -0.80 m, din piatra sparta, avand dimensiunile in

plan de (3,00 x 3,00) m si o grosime de 40 de cm. Asternerea unei şape de egalizare de 5 cm grosime Pozarea unui bloc de beton armat de (2,5 x 2,5) m si inaltimea de 2,75 m, pe patul

de fundare mentionat anterior. Montarea farului pe blocul de beton la cota +2.80 m. Se mentioneaza faptul ca

aceste lucrari se vor face asigurandu-se functionarea Farului pe toata perioada de executie.

Accesul la Far, de pe coronament, va fi asigurat printr-o pasarela metalica cu lungimea de 7,15 m.

OBIECTUL 2: AMENAJARE DRUM ACCES, PLATFORMA BETONATA PE CORONAMENTUL DIGURILOR

2.1) Amenajare drum de acces – din strada Viitorului. Pentru accesul auto in amplasament se propune amenajarea drumului de acces din Strada Viitorului. Drumul are o lungime de 37, 5 m si o latime de 5.25 m.



Solutia constructiva propusa pentru acesta este : - Fundatie sistem rutier: 15 cm balast + 20 cm piatra sparta + folie de polietilena + strat de

nisip de 2 cm grosime Sistem rutier – beton BcR 4,5 – strat de 18 cm grosime.

2.2) Platforma de beton pe coronamentul digurilor. Amenajarea coronamentului digurilor Bazinului pe o lungime totala de 650 m. Platformele vor avea o latime de 5,50 m pe digurile de contur si de 6 m pe digul « de interior ». Suprafata totala a platformei de pe coronamentul digurilor este S=3755 mp. Cota generala a platformelor este de +2,80 m MN. Platformele vor putea asigura atat circulatia pietonala cat si, la nevoie, accesul unor autovehicule cu tonaj < 5t.

Solutia tehnica propusa este: Fundatie sistem rutier : 15 cm balast + 20 cm piatra sparta +folie de polietilena + strat de

nisip de 2 cm grosime Sistem rutier – beton BcR 4,5 – strat de 18 cm grosime.

Semnalizarea in incinta se va face in conformitate cu SR 1848/2012. Viteza de rulare pe platformele de coronament va fi de 5 km/h. De asemenea vor fi montate panouri de semnalizare care sa marcheze intrarea în Port. Pe timpul lucrarilor zona va fi marcata si semnalizata corespunzator. Pe timp de noapte lucrarile se vor semnaliza luminos. Pe ambele parti ale coronamentului digurilor de contur se vor monta balustrade metalice. Pentru digurile de interior se va monta balustrada metalica doar spre Bazin pastrandu-se zonele libere pentru accesul la structurile de acostare Lungimea totala a balustradelor metalice va fi de 960 m.

OBIECTUL 3: RETELE INTERIOARE DE APA - CANAL 3.1) Retea alimentare cu apa Reteaua de alimentare cu apa a fost proiectata tinand cont de solicitarile din tema de proiectare a Beneficiarului: asigurarea alimentarii cu apa a ambarcatiunilor ce vor acosta la cheurile din proiect.

Alimentarea cu apa pentru consum se va realiza prin bransarea la conducta de alimentare cu apa, existenta, a localitatii Chilia Veche de pe Strada Portului.

Reteaua exterioara de alimentare cu apa se va realiza din tuburi de polietilena de inalta densitate PEID SDR17, PN 10 si a fost proiectata pentru a asigura alimentarea cu apa potabila a ambarcatiunilor.

Reteaua de distributie apa potabila va avea diametrele De25mm si De90mm. Lungimile totala a tuburilor va fi cca. 710m

Asigurarea presiunii de functionare se va realiza prin intermediul retelei exterioare de apa administrata de compania de retele edilitare locala.

Adancimea de pozare trebuie sa fie egala sau mai mare decat adancimea de inghet conform STAS 6054, adica 80 cm.



15

Toate conductele pozate in pamant se vor testa la presiune conform STAS 4163 impotriva pierderilor de apa.

Pentru realizarea unei sigurante marite in functionarea retelei de distributie, sectionarea retelei proiectate, in caz de avarie, se va face prin intermediul unui camin de vane prin intermediul caruia se poate scoate din functiune, reteaua de alimentare cu apa, temporar, pana la remedierea defectiunilor. In acelasi camin a a fost prevazut un contor de apa pentru inregistrarea consumului de apa.

Pentru contorizarea consumurilor de apa ale consumatorilor aferenti obiectivului de investitii au fost prevazute camine de apometru pentru alimentarea cu apa a ambarcatiunilor. Astfel au fost prevazute 6 camine de apometru din beton armat monolit cu apometru inclus in zona ambarcatiunilor. In caminele de apometru au fost prevazute distribuitoare pentru a asigura alimentarea simultana a cca.7 nave de la fiecare constructie de acostare.

Caminele de vane si caminele de bransament pentru alimentarea ambarcatiunilor, vor fi executate din beton armat, monolit.

Deasupra conductei de polietilena, s-a prevazut o banda de polietilena de culoare albastra cu inscriptia „APA” si cu fir de otel inoxidabil incorporat in ea, cu rol de semnalizare si avertizare.

3.2) Retea canalizare pluviala Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe suprafata drumului si platformelor betonate, a fost prevazuta realizarea unei retele de canalizare meteorica (pluviala).

Ca urmare a considerentelor date de topografia zonei, reteaua de canalizare pluviala poate fi construita gravitational din punct de vedere hidraulic din punctele de maxim ale profilelor longitudinale catre punctele de minim. Au rezultat un numar de 7 rigole si respectiv 7 debusari.

Reteaua de canalizare va fi compusa din: rigole carosabile prefabricate amplasate de-a lungul drumurilor de acces si de

circulatie din incinta conducte de debusare in bazinul portuar camine de colectare din beton armat monolit amplasate inainte de debusari; in

camine vor fi montate separatoare de hidrocarburi. Rigolele prevazute vor fi prefabricate, realizare din beton si cu latimea de 200mm. Capacele rigolelor vor fi carosabile, clasa D400. Lungimea totala a rigolelor este de cca. 645 m.

Pentru indepartarea hidrocarburilor din apa meteorica, cele 7 camine au fost prevazute cu separatoare de hidrocarburi cu debitul de 10 l/s fiecare, cu rolul de a epura apele posibil contaminate cu uleiuri minerale si produse petroliere. Apa de ploaie trecuta prin separator va avea caracteristicile conform NTPA 001/2002 si va fi evacuata in bazinul portuar nou creat, fiind astfel reintrodusa in mediul natural fara risc de poluare a mediului.

Separatorul propus, va fi de forma cilindica, si va fi dotat filtru coalescent, obturator automat si va asigura decantarea si stocarea namolului precum si stocarea hidrocarburilor. Montarea se face in caminul de beton in care descarca fiecare rigola. Filtrul coalescent nu va fi consumabil. Curatarea lui se face prin spalare cu jet de apa.

Evacuarea apei din fiecare camin cu separator de hidrocarburi se va face printr-o conducta PVC Dn 250 mm, montata in digul care se va realiza. La strapungerea cheului taluzat se va amenaja o gura de scurgere din beton armat pentru a asigura evacuarea apelor epurate, fara a afecta structura cheului. Prelevarea probelor de apa epurata se va face din camin, la



evacuarea acesteia in emisar. In acest scop, caminul va avea o basa amplasata sub cota de deversare.

OBIECTUL 4: RETEA ENERGIE ELECTRICA Alimentarea consumatorilor electrici din incinta se va realiza din tabloul electric TG montat in incinta . Din tabloul electric TG se vor alimenta pe circuite separate, tabloul electric TE1 prevazut in incinta , tablourile electrice TEP1, TEP2, TEP3, TEP 4 (tablouri echipate cu prize pentru incarcarea ambarcatiunilor) si circuitele de iluminat C1 si C2. Din tabloul electric TE1 se vor alimenta pe circuite separate , tablourile electrice TEP5, TEP6 ( tablouri echipate cu prize pentru incarcarea ambarcatiunilor) si circuitele de iluminat C3 si C4 .

Tablourile electrice vor fi montate pe socluri din beton si vor avea grad de protectie IP65 .

Iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat tip stradal echipate cu 2 corpuri de iluminat cu LED de 50 W , montate pe stalpi metalici de 6m. Pentru realizarea unui iluminat ecologic si pentru economia de energie ,stalpii de iluminat vor fi echipati cu panou solar 150W, controller,accumulator ,inversor de sursa.Ca a doua sursa de alimentare , stalpii de iluminat se vor alimenta , pe circuite separate , din tablourile electrice din incinta.

Alimentarea corpurilor de iluminat se va realiza prin intermediul unor cabluri de cupru tip CYABY montate in sant la 0,8 m adancime , pe pat de nisip ,in tuburi de protectie din PVC, in profil de sant tip M cu folie PVC .

Stalpii se vor monta in fundatii de beton . Intrarile si iesirile cablurilor se vor proteja in tuburi din PVC. In interiorul stalpilor de iluminat se vor utiliza cabluri de cupru tip CYY 3 x 1,5 mmp .

Stalpii de iluminat si tablourile electrice se vor lega la pamant , prin intermediul unei platbande de Ol-Zn 40 x 4 mmp si a unor electrozi din teava Ol cu l=2m .

In interiorul fiecarui stalp se va monta o regleta de conexiuni si un intrerupator automat bipolar de 6 A . Accesul la acestea se va face printr-o usita etansa, montata in partea inferioara a stalpilor, la cca.0,3 m de la teren .

Comanda iluminatului se va realiza automat .

Pentru semnalizarea intrarii in port a fost prevazuta o baliza. Alimentarea cu energie electrica a acesteia a fost prevazuta sa se faca cu un Kit solar fotovoltaic Off-Grid 50W 12V 250Wh/zi .

Instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere, se va realiza prin legarea la nul a partilor metalice ale instalatiei care in mod normal nu sunt sub tensiune dar care ar putea fi puse in urma unui defect de izolatie. Se vor lega la pamânt: tablourile electrice, prizele bipolare cu contact de protectie, corpurile de iluminat etc.

Circuitele electrice sunt protejate la curentii de scurtcircuit si suprasarcina.

Ca schema de legare la pamant s-a utilizat schema de legare TN-S .

In incinta se va realiza o priza de pamant artificiala . Priza de pamânt artificiala va fi compusa din platbanda OL-Zn 40x4 mm si electrozi OL- l = 2 m. La darea in exploatare, priza de pamânt trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie sub 4 ohm.In cazul in care din masuratori nu se va obtine valoarea dorita se va contacta proiectantul de Instalatii Electrice pentru stabilirea unei solutii care sa asigura valoarea dorita .



17

3.5.1 Profilul şi capacităţile de producţie Nu este cazul, pe amplasament nu exista activitati de productie.

3.5.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament Nu este cazul, pe amplasament nu exista fluxuri tehnologice.

3.5.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus Nu este cazul, in urma implementarii proiectului nu rezulta activitati de productie.

3.6. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora

In faza de constructie a lucrarilor se vor utiliza materii prime caracteristice lucrarilor de constructii hidrotehnice, constand din: piatra de cariera, agregate de rau, nisip, beton, etc.. Combustibilii utilizati sunt cei specifici masinilor si utilajelor utilizate in constructii (benzină, motorină). In faza de exploatare, necesarul de utilitati este dupa cum urmeaza:

Alimentare cu apa potabila: Necesar zilnic de apa: Qnecesar,zi,med = 3,0 m3/zi Canalizare pluviala: Necesar de evacuare: Qp = 55 l/s Energie electrica: Putere absorbita: Pa= 65 kW

3.7. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă Solutiile pentru asigurarea utilitatilor necesare noilor investitii sunt dupa cum

urmeaza: • Alimentare cu apa Alimentarea cu apa pentru consum se va realiza prin bransarea la conducta de alimentare cu apa, existenta, a localitatii Chilia Veche de pe Strada Portului. • Canalizare pluviala Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe suprafata drumului si platformelor betonate, a fost prevazuta realizarea unei retele de canalizare meteorica (pluviala) care va fi descarcata in azinul portuar, dupa ce in prealabil apa a fost trecuta prin separatoare de hidrocarburi. • Energie electrica Se propune ca alimentarea tabloului electric general al incintei sa se faca prin racordarea la SEN ( prin intermediul unui cablu in canalizatie subterana). Solutia finala de racordare la SEN va fi data de operatorul de energie electrica din zona , in baza unei cereri din partea beneficiarului.

In perioada de executie a lucrarilor, utilitatile se vor asigura in felul urmator: Alimentarea cu apă potabila:

- Pentru personalul angajat apa potabilă va fi transportată în bidoane de plastic tip PET.

Evacuarea apelor uzate: - Evacuarea apelor menajere de la toaletele ecologice folosite pe perioada execuţiei

lucrărilor se va efectua cu ajutorul vidanjelor respectând toate măsurile de protecţie a mediului prevăzute de lege.

Asigurarea apei pentru lucrari de constructii:



- Apa necesara executiei lucrarilor se va aduce cu autocisterne sau se va prelua din reteaua existenta in zona, in baza unui contract.

Asigurarea energiei electrice: - Se va asigura cu generatoare electrice mobile ale constructorului atunci cand va fi

necesar

3.8. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei

La finalizarea lucrarilor de executie, organizarea de santier se va desfiinta si se va curata zona de eventualele resturi de materiale, astfel incat zonele utilizate la executia lucrarilor sa revina la starea initiala dinaintea inceperii lucrarilor de executie.

3.9. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Comuna Chilia Veche este accesibila pe cai navigabile, fiind amplasata pe traseul curselor regulate de pasageri Tulcea - Periprava. De asemenea, localitatea este accesibila si pe cai rutiere, pe drumul comunal 1, la aproximativ 66 km distanta fata de Tulcea. Accesul, pe uscat, in amplasament, se face prin strada Viitorului sau pietonal din Strada Portului. Accesul pe apa se face pe bratul Tataru. Nu sunt necesare cai de acces noi sau schimbarea celor existente.

3.10. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare In faza de constructie a lucrarilor se vor utiliza materii prime constand din piatra de cariera, ciment, otel, pamant din excavatii, agregate de rau si apa. Proiectul nu va folosi resurse naturale de tipul : terenuri in stare naturala sau terenuri agricole, minerale, agregate sau compusi. Proiectul nu presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului.

3.11. Metode folosite în construcţie Pentru realizarea lucrarilor din prezentul proiect se vor folosi metode uzuale de

constructie, nefiind necesare metode speciale. Principalele categorii de lucrari sunt:

Pentru terasamente: - Defrisare vegetatie cu mijloace mecanice si manuale - Decopertarea stratului de pamant vegetal utilizandu-se mijloace mecanice

(buldozere); - Excavatii mecanice pentru aducerea la cota, si depozitarea separata in vederea

refolosirii (buldozere si excavatoare); - Umpluturi mecanice cu pamant rezultat din excavatii, pentru aducerea la cota,

prin imprastierea cu buldozerul si compactarea cu cilindri compactori; - Incarcarea materialelor in exces in mijloace auto si evacuarea din amplasament

fiind descarcate intr-un loc indicat de beneficiar;

Pentru digurile de contur si digurile de „interior” (dinspre terenul de sport): - Umpluturi mecanice (buldozere si cilindri compactori) cu pamant rezultat din

excavatii si material local; - Excavatii mecanice cu excavator pentru profilarea taluzului, si finisarea cu

mijloace manuale; - Excavatii mecanice cu excavator pentru realizarea Bazinului; - Asternerea materialului geotextil, cu mijloace manuale;



19

- Asternerea si profilarea mecanica a straturilor de piatra sparta si respectiv balast cu excavatorul si finisarea manuala;

- Realizarea grinzilor prefabricate pentru rezemarea pereului de pe taluzul dinspre bazin; acestea se vor realiza pe poligoane special amenajate si vor fi transportate cu mijloace auto la amplasamentul lucrarilor, si apoi se vor monta cu macaraua

- Realizarea dalelor prefabricate pentru taluzul dinspre bazin; acestea se vor realiza pe poligoane special amenajate si vor fi transportate cu mijloace auto la amplasamentul lucrarilor, si apoi se vor poza pe taluzuri, cu mijloace mecanice si manuale

- Introducerea de mortar in rosturile dintre dale, utilizandu-se mijloace manuale; - Turnarea bordurii de coronament la partea superioara a pereului, prin cofrare,

montare armaturi si turnarea betonului cu autopompa;

Pentru montarea structurilor de acostare plutitoare; - Montajul mecanic a tuburilor metalice, prin forare si batere; - Umplerea mecanica, a tuburilor, cu beton, pentru asigurarea rigiditatii, cu ajutorul

pompelor de beton; - Montajul mecanic si manual a pontoanelor plutitoare si a pasarelelor metalice.

Pentru dragaje: - Lucrarile de dragajele se vor executa, in zona de acces in bazin pentru

racordarea fundului bazinului cu fundul bratului Tataru, pe o latime de aproximativ 30m si o lungime de aproximativ 20m, cu draga plutitoare iar materialul rezultat se va descarca in salande si va fi transportat intr-un loc ce va fi indicat de Beneficiar.

Pentru pasarele metalice de acces la far existent AFDJ si de acces pe zona bresei (pentru evitarea eutrofizarii apei in bazin) din digul de contur :

- Realizarea reazemelor pasarelei, din beton armat, constand din: cofrare, armare, betonare cu auto-pompa;

- Constructii metalice confectionate intr-un atelier specializat, prin taierea si sudarea profilelor metalice, protejarea anticoroziva, si montarea acestora pe reazemele realizate;

- Transportul confectiilor metalice cu autocamioane si montarea acestora cu macarale, de pe coronamentul digului de contur;

Pentru platforme pe coronamentului digurilor: - Pat din piatra sparta si din balast, asternute mecanic cu buldozere si compactate

cu rulouri compactoare; - Asternerea manuala a foliei de polietilena; - Imbracamintea pentru platforme din beton de ciment, executata cu mijloace

mecanice si partial manuale;

Pentru retele de utilitati - Realizarea separatoarelor de hidrocarburi si rigole, constand din: excavatii,

montare separatoare de hidrocarburi si rigole prefabricate, umpluturi; - Realizarea caminelor de vane si contoare monolite, constand din: excavatii,

montare cofraje, montare armaturi, turnare beton, decofrare, umpluturi in jurul caminelor;

- Realizarea soclurilor din beton monolit a stalpilor de iluminat constand din: excavatii, montare cofraje, montare armaturi, turnare beton, decofrare, umpluturi in jurul fundatiilor;



- Excavarea transeelor, pozarea conductelor, impamantarilor, respectiv a cablurilor electrice in transei, asezarea straturilor de protectii in jurul acestora, umpluturi cu pamant provenit din excavatii; lucrarile se vor realiza in cea mai mare parte manual.

- montajul stalpilor de iluminat complet echipati;

3.12. Planul de execuţie Faza de constructie a proiectului se va incepe dupa obtinerea Autorizatiei de Construire. Se apreciaza ca lucrarile de constructii vor avea o durata de maxim 8 luni. Se va incepe cu lucrarile de organizare de santier.

Etapele principale de executie sunt dupa cum urmeaza: - Executia excavatiilor si umpluturilor pentru sistematizarea terenului; - Executia digurilor de contur si a celor interioare; - Executia excavatiilor pentru realizarea bazinului, la uscat; - Executia retelelor de utilitati si a racordurilor necesare; - Executia drumurilor si platformelor si a pasarelelor de acces; - Executia tuburilor metalice pentru montajul pontoanelor de acostare; - Executia breselor pentru acces in Bazin, respectiv a bresei de evitare a

eutrofizarii; - Montajul pontoanelor de acostare, pe pozitie, si a pasalelor metalice de acces la

acestea.

3.13. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate In prezent nu exista alte proiecte de anvergura in zona care sa interactioneze cu prezentul proiect. Realizarea lucrarilor din prezenta investitie nu va afecta activitatea existenta, si va crea posibilitatea ca in viitorul apropiat sa se realizeze lucrari de suprastructura necesare promovarii in zona a unui turism de calitate.

3.14. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

Alternativa zero Presupune nerealizarea investitiei. Acest lucru va avea un impact negativ asupra activităţii defăşurate in zona, din cauza deficientelor existente si din cauza aruncarii/depozitarii deseurilor pe perimetrul proiectului. În concluzie, acest scenariu afecteaza negativ dezvoltarea economico-sociala comunei Chilia Veche.

Alternativa detaliata in proiect Alternativa propusă în acest proiect prevede urmatoarele tipuri de lucrari, descrise anterior:

- Lucrari hidrotehnice, respectiv amenajarea de diguri de contur - Lucrari de realizare a unui bazin pentru acostare nave; - Amenajare drum pe coronamentului digurilor si balustrade; - Lucrari retele de utilitati(iluminat perimetral, retea de alimentare cu apa a

ambarcatiunilor si retea de canalizare pluviala); - Montaj pontoane plutitoare, inclusiv pasarele de acces.



21

3.15. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului Prin implementarea proiectului, va creste accesibilitatea de acostare a unui numar mai mare de nave, care va spori dezvoltarea turismului, potentată de profilul traditional al comunitătii si de specificul pescăresc al zonei. Aceste lucru va conduce la crearea de noi locuri de munca atat pentru beneficiarii directi cat si pentru beneficiarii indirecti.

3.16. Alte autorizaţii cerute pentru proiect Avizele solicitate pentru realizarea lucrarilor din prezentul proiect sunt conform Certificatului de Urbanism nr. 38/3296 din 13.03.2019 eliberat de Consiliul Judetean Tulcea.

4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE In prezentul proiect nu sunt prevazute lucrari de demolare.

5. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

5.1. Distanta fata de granite Investiţia se va realiza în localitatea Chilia Veche, judetul Tulcea. Prezentul proiect nu intra sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.

5.2. Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural Amplasamentului proiectului nu se afla in apropiere de monumente istorice.

5.3. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii

Comuna Chilia Veche se afla pe malul celui mai nordic brad al Dunarii - Chilia, la confluenta acestuia cu Bratul Tataru. Ambele brate sunt navigabile, facand parte din traseul curselor regulate de pasageri Tulcea - Periprava.

Comuna Chilia Veche are în componenta sa trei sate: Chilia Veche - reşedinta de comună, Tatanir, Câşliţa şi Ostrovu Tataru.

a) Coordonatele geografice aproximative ale comunei sunt: 45°20’ latitudine nordică şi 29°15’ longitudine estică. Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 53.288 ha (cca 533 kmp). Acest teritoriu este inclus integral în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.



TULCEA

ISACCEA

MACIN

Figura 1 Judetul Tulcea. Comuna Chilia Veche Figura 2 Delimitarea amplasamentului investitiei.

Amplasamentul propuse pentru realizarea investitiei se afla la confluenta celor 2 brate: Chilia si Tataru. Terenul pe care se va realiza obiectivul de investitie are o suprafata totala de 19599 m2. Terenul este situat in totalitate intravilanul Comunei Chilia Veche, judetul Tulcea. Terenul va fi amenajat in proportie de 100%. Tipul de proprietate: domeniul public de interes local. Folosinta actuala: pasune Destinatia propusa: spatii plantate pentru agrement si sport, baze sportive

b) Relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile Teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche se învecinează la: • Nord cu bratul Chilia, limita frontierei de stat cu Ucraina, • Vest cu comuna Pardina, • Sud cu comunele Crişan şi Maliuc • Est cu teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti.

Comuna Chilia Veche este accesibila pe cai navigabile, fiind amplasata pe traseul curselor regulate de pasageri Tulcea - Periprava. De asemenea, localitatea este accesibila si pe cai rutiere, pe drumul comunal 1, la aproximativ 66 km distanta fata de Tulcea. Accesul, pe uscat, in amplasament, se face prin strada Viitorului sau pietonal din Strada Portului. Accesul pe apa se face pe bratul Tataru.

c) Orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite Amplasamentul investitiei este incadrat la vest si nord de bratele Tataru si Chilia. La est amplasamentul este se invecineaza cu baza sportiva a comunei, iar la sud - cu strada Viitorului.

Amplasamentpropus

Br. Chilia -->

Br. Tataru -->



23

d) Date climatice şi particularităţi de relief

Din punct de vedere al aspectului climatic, comuna Chilia Veche are veri fierbinți cu precipitații slabe şi ierni nu prea reci, cu viscole puternice.

Temperatutra medie anuala este de +12°C.

Cantitatea medie de precipitatii este de 367 mm/mp si an.

Adanicmea de inghet si Actiunea zapezii

Adancimea de inghet conform STAS 6054/77 – zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea maxima de inghet, in zona analizata, se situeaza la -0,80m ÷ -0.90 m.



Conform CR 1-1-3-2012 „Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” amplasamentul se incadreaza in care valoarea incarcarii caracteristice din zapada pe sol Sk = 2,5 KN/mp, avand interval mediu de recurenta de 50 de ani.

Actiunea vantului

Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV (17,1%), E (15,2%) si N (13,1%), cu viteze medii anuale cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s.

Conform NP 082/2004: v1m = 31 m/s (viteza maxima anuala la 10 metri, mediata pe 1minut, cu interval mediu de recurenta 50 de ani) qb =0.60 kPa (presiunea de referinta mediata pe 10 minute la 10m, perioada de revenire 50 de ani)

e) Existenta retelelor edilitare ce necesita relocare/protectie

Nu este cazul.

f) Existenta monumentelor istorice de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament

Amplasament investigat



25

Nu este cazul

g) Existenta de terenuri care apartin unor institutii din sistemul de aparare , ordine publica si siguranta nationala

Nu este cazul.

h) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament

Actiunea seismica

Conform hărților de zonare seismică (P100-1/2013), amplasamentul este situat într-o zonă ce corespunde unei accelerații la nivelul terenului de ag=0,20g, cu o perioadă de colț a spectrului seismic TC=0,7 s, pentru un seism cu perioada medie de revenire de 225 ani.

Coeficientul de amplificare dinamică pentru intervalul TB-TC este 0=2,50, conform normativului P100-1/2013.

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR=225 ani (P100-1/2013)

Perioada de colt Tc=0.7;




Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), TC a spectrului de răspuns (P1001/2013)

Factorul de importanta-expunere al constructiei, γI,e=1.4;

Consideratii hidrologice

Conform studiului hidrologic intocmit de INHGA, debitele maxime anuale in sectiunea de monitorizare de la Km 43, sunt dupa cum urmeaza :

Cotele corespunzatoare debitelor maxime sunt urmatoarele :

Conditii geomorfologice, geologice şi hidrogeologice generale

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este situat în albia majorã inundabilã a Dunãrii, în zona numitã "câmpia deltaicã marinã" - formaţiunile Letea. Grindul Chilia aflat în partea nordică a Deltei Dunării, parte componentă a Câmpiei Litoralo – Deltaice este o porţiune a uscatului predeltaic (Câmpia Bugeacului), a fost inclusă deltei datorită formării şi evoluţiei Braţului Chilia. Relieful este relativ plat, cu o altitudine de aproximativ 7 8 m.




27

Din punct de vedere geologic, Câmpia Litoralo – Deltaică se suprapune pe Platforma Scitică şi este delimitată la sud de Orogenul Nord - Dobrogean prin falia Sf. Gheorghe care urmărește direcția braţului Sf. Gheorghe.

Depozitele vechi ale fundamentului sunt reprezentate prin cele paleozoice și mezozoice, grosimea acestora fiind de circa 85 m faţă de cca. 45 m în zona de formare a Deltei. Depozitele care interesează studiul geotehnic de faţă sunt de vârstă cuaternară (Holocen Qh). Acestea sunt formate din cordoane litorale lacustre, depozite fluvio deltaice şi aluviuni actuale şi subactuale.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona este caracterizatã de un acvifer freatic aflat în legãturã hidraulicã directã cu fluviul Dunărea, motiv pentru care, nivelele hidrostatice au un uşor caracter ascensional. Din punct de vedere hidrogeologic, zona este traversată de fluviul Dunărea – Braţul Chilia de la vest la est. Lacurile constituie o categorie morfo-hidrografică importantă în ansamblul Deltei Dunării, amplasamentul fiind situat în apropierea complexului lacustru Matiţa Merhei. Nivelele hidrostatice medii variază în funcție de cota fluviului Dunărea.

Peisajul zonei umede este dominat de prezenţa braţelor (Chilia şi Tătaru), canalelor (Gotca şi Pardina), a numeroaselor lacuri (Tătarul, Babina, Merhei, Maliţa, Roşca, Argintiu) şi a bălţilor (Hreblea, Cîşlei, etc.). Structura peisajului zonei umede reiese din interferenţa elementelor hidrologice menţionate (braţe, canale, lacuri şi bălţi) cu vegetaţia şi fauna (în special păsările) caracteristice unei câmpii de timp deltaic.

Spaţiul bălţii fiind puternic fragmentat, conţine foarte multe elemente de peisaj care se modifică sezonier şi este caracterizat prin contraste puternice şi inedite. Există diferenţe evidente de vegetaţie şi de dinamica apei dintre braţele Dunării şi bălţi, lacuri, canale pe de o parte şi dintre evoluţia vegetaţiei în funcţie de inundaţiile sau secările periodice, dintre zilele senine şi zilele cu ploaie sau ceaţă care pot alterna frecvent



Categoria geotehnică a proiectului analizat

In figura de mai sus se evidentiaza forajele si penetrarile dinamice executate in amplasament, pentru proiectul de fata.

Încadrarea proiectului în categoria geotehnică se realizează, conform NP 074-2014, în funcție de următoarele criterii:



29

1. condiții de teren de fundare, luând în considerare stratificația pusă în evidență de investigațiile geotehnice efectuate: pământuri coezive, acesta este încadrat în clasa ”terenuri aluvionare” – 6 puncte;

2. apa subterană, având în vedere că apa subterană a fost interceptată la adâncimea de 0,5 m, dar ținând cont de dimensiunile și importanța construcției viitoare, amplasamentul poate fi încadrat în categoria ”fără epuizmente” – 1 punct;

3. clasa de importanță a construcției, aceasta intră în ”clasa de importanță normală” – 3 puncte;

4. vecinătățile, amplasamentul nu are vecinătăţi, prin urmare se încadrează în clasa ”risc inexistent” – 1 punct;

5. risc seismic, conform P100/1-2013, amplasamentul se încadrează în zona ag=0,20g – 1 punct. Tabelul de mai jos prezintă sintetic analiza expusă anterior. În baza acesteia, amplasamentul analizat poate fi încadrat în clasa de risc geotehnic redus, care corespunde, conform NP 074-2014, categoriei geotehnice 2.

Factor de risc Clasa de risc Punctaj conform NP 074 Condiții de teren Terenuri aluvionare 6 Apa subterană Fără epuizmente 1

Importanța construcției Normală 3 Vecinătăți Risc inexistent 1

Risc seismic 0,15g<ag<0,25g 1 Riscul geotehnic Moderat 12

Categoria geotehnică 2

5.3.1. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia

Conform certificatului de Urbanism nr. 38/3296 din 13.03.2019 Terenurile pe care urmeaza sa se desfasoare prezentul proiect sunt situate in domeniul privat al Comunei Chilia Veche, judetul Tulcea, cod posta 827050, identificate prin: intravilan T23, P 513/1, nr. Cad. 32244. Folosinta actuala: pasune

5.3.2. Politici de zonare şi de folosire a terenului Conform Certificatului de Urbanism, se certifică urmatoarele: Destinatia terenului conform PUG – agrement si sport Functiunea dominanta: agrement

5.3.3. Areale sensibile Amplasamentul lucrarilor de suprapune cu doua sit-uri Natura 2000: ROSPA 0031 „Delta Dunarii si complexul Razim-Sinoie” si ROSCI 0065 „Delta Dunarii”, care fac parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunării. (Se va detalia in capitolul nr.13.)

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării are triplu statut internaţional: - Rezervaţie a Biosferei MAB UNESCO în cadrul Programului UNESCO "Omul și Biosfera" (1990);



- Sit RAMSAR -Zonă umedă de importanţă internaţională, în special pentru păsările acvatice, în cadrul Convenției Ramsar - Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural UNESCO în cadrul Convenției UNESCO de protejare a patrimoniului universal cultural și natural

Figura nr.3 – Arii naturale protejate Natura 2000

Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" este parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România și cuprinde la nivelul Deltei Dunarii 3 arii natural potejate:

ROSCI0066 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării - zona marina ROSCI0065 Delta Dunării ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie

În Delta Dunării, activitatea de protecţia naturii a fost organizată încă din 1938 când Pădurea Letea a fost declarată arie protejată de către Academia Română, aceasta fiind a doua zonă protejată la nivel naţional, după Muntii Retezat (1935). Suprafaţa zonelor protejate din Delta Dunării a crescut la aprox. 40.000 ha după al doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. În 1978, coloniile de pelicani de la Roşca-Buhaiova şi Pădurea Letea au fost declarate prima rezervaţie a biosferei din România. În anul 1990, Delta Dunării şi alte componente adiacente, în suprafaţă de circa 580000 ha, a fost declarată rezervaţie a biosferei. Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată şi completată prin Legea 454/2001, privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.



31

Această lege stabileste atribuţiile principale de funcţionare ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituţie publică aflată în subordinea autorităţii centrale pentru protecţia mediului. În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilită componenţa Consiliului Ştiintific al RBDD, hotărâre modificată şi completată prin Hotărârea nr. 1217/2012.

Modelul de organizare teritoriala a rezervatiei biosferei Delta Dunarii cuprinde: - Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din

suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie;

- Zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o suprafaţă totală de 222 996 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

- Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane.

- Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei desfăşoară activităţi de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.

Zona studiata este inclusa in ZONA DE DEZVOLTARE DURABILA (ZONA ECONOMICA) a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Amplasamentul proiectului de suprapune cu siturile comunitare ROSCI0065 - Delta Dunării si ROSPA0031 -Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie .

5.3.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare A fost analizată o singură variantă de amplasament utilizând cât mai eficient terenul existent .



Figura nr. 4– Zonele cu protectie inegrala si zonele tampon ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

(http://www.ddbra.ro/media/Zonele_RBDD.jpg)



33

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI

A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu

6.1. Protecţia calităţii apelor 6.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul In perioada de executie - apele subterane si de suprafata pot fi afectate in urma unor accidente cu scurgeri de combustibili, uleiuri sau de utilizarea si depozitarea necorespunzatoare a acestora. De asemenea depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, a uleiurilor uzate si a altor substante toxice rezultate din activitatea punctului de lucru, pot genera un impact negativ asupra corpului de apa subterana si supraterana. Apele de suprafata reprezentate de apele fluviului Dunarea (brat Chilia si brat Tataru) vor fi temporar afectate in perioada de executie a lucrarilor prin marirea turbiditatii ca urmare a executiei lucrarilor de dragare si de realizare a digurilor si cheurilor. Materialele puse in opera si care vin in contact direct cu apele sunt reprezentate de blocuri naturale de piatra si elemente prefabricate de beton armat. Constructorul va lua toate masurile ca in perioada de executie sa reduca la minim impactul activitatilor de santier asupra apelor subterane si de suprafata.

În perioada de exploatare - nu vor exista emisii de poluanti in ape, decat in mod accidental. Apele pluviale se vor colecta controlat si vor fi dirijate spre separatoare de hidrocarburi si apoi evacuate in receptorul natural, dupa ce calitatea apelor va fi conform NTPA 001/2002.

6.1.2. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoarele masuri in perioada de executie a lucrarilor: - pentru a diminua influenta punctului de lucru asupra calitatii apelor din zona ca urmare

a unei poluari accidentale, deseurile vor fi colectate si depozitate in spatii speciale, pentru a impiedica poluarea platformei punctului de lucru; - in cazul depozitelor intermediare (vrac) de materiale de constructii (in special

pulverulente), ce pot fi spalate de apele pluviale, se recomanda amenajarea platformelor de depozitare astfel incat sa nu existe pericolul imprastierii in atmosfera si a depunerii pe sol sau subsol; - se recomanda ca depozitele de material cu potential pulverulent, sa nu fie amplasate in

imediata apropiere a apei; - pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a solului si implicit a apei

este necesara intretinerea corespunzatoare a utilajelor, carburantii trebuie stocati in celule etanse iar alimentarea cu combustibili si schimburile de ulei sa se realizeze in centre specializate; - se vor folosi materiale absorbante, in cazul scurgerilor de combustibili, uleiuri si alte

substante cu potential poluant; - instruirea angajatilor care deservesc utilajele implicate in vederea exploatarii corecte a

acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari accidentale;



- instruirea angajatilor in vederea raportarii imediate a oricarei defectiuni aparute la utilajele folosite

Pentru evitarea unor posibile contaminari, constructorul va monitoriza emisiile de poluanti, tipul, cantitatile si modul de gestionare a deseurilor.

Lucrari propuse prin proiect Canalizare pluviala - Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe suprafata

drumului si platformelor betonate, a fost prevazuta realizarea unei retele de canalizare meteorica (pluviala) care va fi descarcata in bazinul portuar, dupa ce in prealabil apa a fost trecuta prin separatoare de hidrocarburi.

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat se va urmari intretinerea corecta a sistemului de canalizare pluviala, prin asigurarea lucrarilor de mentenanta preventiva si asigiurarea interventiei rapide in caz de avarii accidentale. De asemenea, se va urmari intretinerea corecta a separatoarelor de hidrocarburi, prin curatarea periodica a decantoarelor si a filtrelor.

6.2. Protecţia aerului 6.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri

In perioada de executie, sursele principale de poluare a aerului specifice lucrărilor sunt: - activitatea utilajelor folosite la execuţia lucrărilor - transportul materialelor de construcţie şi a personalului care va efectua lucrările.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajele de construcţie depind, în principal, de următorii factori: - nivelul tehnologic al motorului; - puterea motorului; - consumul de carburant pe unitatea de putere; - capacitatea utilajului; - vârsta utilajului/motorului; - dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare). Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi a mijloacelor de transport se consideră ampriza lucrării extinsă lateral, pe ambele părţi, cu câte o fâşie de 10-15 m lăţime. Concentraţiile maxime de poluanţi se realizează în cadrul acestei arii.

Pe perioada de exploatare a lucrarilor din prezentul proiect, lucrările au impact redus asupra aerului şi climei, fiind vorba de un impact similar cu cel existent in prezent.

Impactul poate fi mai mare in perioadele estivale ca urmare a traficului suplimentar cu ambarcatiunile si autovehicolele care transporta turistii.

6.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă Pentru protectia calitatii aerului se impun urmatoarele masuri in perioada de executie a

lucrarilor: - echipamentele si mijloacele de transport sa fie dotate cu motoare cel putin EURO 4

care produc noxe sub limitele acceptate de lege. - masuri pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenarii pulberilor

de catre mijloacele de transport: sa se reduca pe cat posibil inaltimea de descarcare a cupei excavatorului (pe

perioada de executie a lucrarilor de excavare) transportul materialelor pulverulente sa se efectueze cu autovehicule dotate cu

prelata



35

stropirea depozitelor temporare in sezonul cald pentru a reduce antrenarea pulberilor in atmosfera prin eroziune eoliana;

asigurarea in permanenta o unei bune intretineri a utilajelor si mijloacelor de transport pentru a se evita depasirile limitelor maxime admise;

achizitionarea carburantilor corespunzatori din punct de vedere calitativ; efectuarea regulata a reviziilor tehnice la mijloacele de transport si la utilaje pentru ca

emisiile sa se incadreze in prevederile legale.

6.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 6.3.1. Sursele de zgomot şi de vibraţii In zona lucrarilor, zgomotul produs de traficul rutier si de functionarea utilajelor reprezinta sursa principala a poluarii sonore. Nivelul si intensitatea zgomotului depind de mai multi factori suplimentari externi: • fenomenele meteorologice si in particular, viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si vant etc. • absorbtia mai mult sau mai putin importanta a undelor acustice de catre sol, fenomen denumit „efect de sol” • absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditate relativa, componenta spectrala a zgomotului • topografia terenului • vegetatia. La acest nivel de observare, constatarile privind zgomotul se refera, in general, la intregul obiectiv analizat. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul acestora intr-un front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza. Prezentam mai jos puterile acustice asociate ale catorva utilaje de constructii: • buldozere – Lw = 115 dB(A) • incarcatoare Wolla - Lw = 112 dB(A) • excavatoare - Lw = 117 dB(A) • compactoare - Lw = 105 dB(A) • basculante - Lw = 107 dB(A)

Pentru o sursa fixa, amplasata pe un teren plan si la distanta „d” intre sursa si receptor, nivelul sonor se calculeaza cu formula: LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr unde: LwA – nivelul acustic specific utilajului, Cd – corectie de distanta; Ctf – corectia timpului de functionare a utilajului, Ce – corectie de ecran, Cr – corectie datorata prezentei reflectorului

Nivelele sonore obtinute sunt: • excavator hidraulic pe pneuri – LAeq = 53 dB(A) • camion - LAeq = 43 dB(A) • incarcator - LAeq = 55 dB(A) • buldozer - LAeq = 66 dB(A)

Zgomotul inregistrat pe perioada lucrarilor este temporar si intermitent, functie de durata de functionare a utilajelor. Apreciem ca prin pozitia amplasamentului faţa de imprejurimi, impactul zgomotului si al vibraţiilor nu va afecta negativ populaţia din zona.



In perioada de exploatare, nivelul de zgomot va fi putin mai mare decat cel actual datorita cresterii capacitatii de acostare a ambarcatiunilor de agrement.

Nu exista activitati care se produca vibratii.

6.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Zgomotele produse pe suprafata amplasamentului in perioada de realizare a

proiectului nu pot fi eliminate dar pot fi reduse astfel: - toate utilajele care produc zgomot si/sau vibratii vor fi mentinute in stare buna de functionare. - reducerea vitezei de deplasare a camioanelor grele (20-30 km/h) si respectarea traseelor aprobate. - pe perioada stationarii autocamioanelor si in perioada de repaus motoarele mijloacelor de transport si a utilajelor vor fi oprite.

6.4. Protecţia împotriva radiaţiilor 6.4.1. Sursele de radiaţii Activităţile de execuţie a lucrărilor se desfăşoară cu utilaje şi echipamente care nu

utilizează surse de radiaţii. De asemenea, lucrările propuse nu constituie surse de radiaţii ionizante

6.4.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor; Protecţia împotriva radiaţiilor – Nu este cazul

6.5. Protecţia solului şi a subsolului 6.5.1. Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime

In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a realizarii urmatoarelor lucrari: - excavatii, umpluturi si nivelari pe ampriza viitoarelor diguri, pentru aducerea la o cota

generala de ±0.00 m fata de etiajul local - excavarea teritoriul viitorului Bazin (S=1,22 ha) pana la cota din proiect ( -0,80 m). - amenajarea platformelor din cadrul organizarii de santier.

Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi: • excavatiile si dragajele necesare pentru realizarea lucrarilor; • poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante; • depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor

tehnologice.

Tehnologia de executie a lucrarilor care au contact direct cu solul presupune urmatoarele categorii de lucrari: excavatii, umpluturi compactate, realizarea fundatiilor din agregate naturale (nisip, balast sau piatra sparta imprastiate si compactate), turnarea betonului. Aceste lucrari afecteaza intr-o mica masura solul, si numai in perioada de executie.

Lucrarile de dragaje se vor executa, in zona de acces in bazin pentru racordarea fundului bazinului cu fundul bratului Tataru, pe o latime de aproximativ 30m si o lungime de aproximativ 20m, cu draga plutitoare iar materialul rezultat se va descarca in salande si va fi transportat intr-un loc ce va fi indicat de Beneficiar.

La încheierea lucrărilor, organizarea din punctul de lucru va fi dezafectată, amplasamentul curăţat de eventualii poluanti, astfel că terenul actual cât şi drumurile de acces vor reveni la starea iniţială.



37

În perioada de exploatare, nu există surse directe de poluare a solului. Se va inregistra un impact pozitiv odata cu amenajarea platformelor care vor fi betonate, de pe care apele pluviale se colecteaza controlat si se trateaza prin intermediul decantoarelor.

6.5.2. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului Pentru prevenirea poluarilor accidentale care pot sa afecteze solul, subsolul si apa

freatica, antreprenorul care va executa lucrarile proiectului va lua urmatoarele masuri operationale:

- activitatile care implica intretinere si eventuale reparatii ale utilajelor si mijloacelor auto folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate de catre operatori economici specializati, si se vor realiza cu precadere in centre specializate; - personalul care deserveste utilajele si mijloacele auto va verifica functionarea acestora si va anunta administratorul societatii asupra oricarei defectiuni aparute; - utilajele care s-au defectat in timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi indepartate de pe amplasament; - se vor folosi materiale absorbante, in cazul scurgerilor de combustibili, uleiuri si alte substante cu potential poluant; - stocarea carburantilor si uleiurilor se va face in rezervoare etanse, prevazute cu cuve de retentie; - gestionarea corespunzatoare a deseurilor generate.

Proiectul prevede executarea de lucrari de terasemente si umpluturi pentru reprofilarea si aducerea la cota a teritoriului care in prezent este acoperit de stufaris, care includ activitati/lucrari de ecologizare/curatare, igienizare a zonelor in prezent neamenajate, precum si lucrari sistematizare peisagistica, cu efect pozitiv pentru protejarea solului si subsolului. Aceste lucrari sunt:

- Defrisarea intregii suprafete, cu eliminarea arbustilor, arborilor si a stufarisului prezente in amplasament, precum si eliminarea deseurilor depozitate necontrolat.

Decopertarea straului vegetal pe o adancime de cca. 30 cm Excavatii, umpluturi si nivelari pe ampriza viitoarelor diguri, pentru aducerea la o cota

generala de ±0.00 m fata de etiajul local. Profilarea malurilor pentru executia taluzelor pereate

De asemenea, proiectul prevede realizarea unui sistem de canalizare pluviala (cu separator de hidrocarburi) – dotari care vor elimina descarcarile de ape pluviale contaminate direct pe sol/in subsol.

6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice 6.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Amplasamentul lucrarilor de suprapune cu doua sit-uri Natura 2000: ROSCI 0065 „Delta Dunarii” si ROSPA 0031 „Delta Dunarii si complexul Razim-Sinoie” care fac parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunării (se va detalia in capitolul 13).

De asemenea, lucrarile se vor desfasura in intravilanul localitatii Chilia Veche si vizeaza extinderea si amenajarea infrastructurii de acostare existente, ceea ce nu aduce schimbari in tipul de activitati desfasurate in prezent.

Zona studiata face parte din zona economica (de dezvoltare durabilă) a Rezervatiei Biosferei Delta Dunării. Zonele economice (zone de dezvoltare durabilă) sunt zonele valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale. Acestea sunt constituite din suprafeţele din



Rezervaţie rămase după delimitarea zonelor strict protejate şi a zonelor tampon aferente acestora.

Conform Regulamentului RBDD si Planului de management, in zonele economice (de dezvoltare durabilă) se pot desfăşura activitati din categoriile de mai jos în concordanţă cu normele de protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervaţiei: - activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv şi de recreere, vânătoare, păşunat, recoltarea fânului, exploatarea masei lemnoase, apicultură, recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), - turism, precum şi alte activităţi economice specifice zonei (acvacultură, agricultură, silvicultură, creșterea animalelor, - transport naval şi rutier, - prestări de servicii; - activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii; - activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al rezervaţiei şi dacă reprezintă o activitate fără impact; - alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.

6.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului RBDD si ale Planului de management, respectiv: - Lucrările de construcţii-montaj se execută conform prevederilor acordurilor de mediu, a autorizaţiilor de construire şi a celorlalte avize obţinute în baza dispoziţiilor legale. - Pe teritoriul Rezervației construcţiile vor respecta tradiţiile arhitectonice locale conform regulamentului de urbanism, în scopul conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional. - Persoanele fizice sau juridice autorizate să desfăşoare lucrări de construcţii montaj sunt obligate:

a) să amenajeze organizările de şantier în limitele terenurilor atribuite în acest scop. b) să nu afecteze terenurile cuprinse în perimetrele șantierelor cu deşeuri de orice fel, gunoaie menajere, sau altele asemenea, care să producă poluări punctuale sau deteriorări ale mediului natural. c) să nu modifice cadrul natural limitrof organizării de şantier. d) să respecte limitele aprobate pentru emisiile de praf, zgomote şi vibraţii. e) să readucă, la terminarea lucrărilor de construcții-montaj, la starea iniţială suprafaţele de teren ocupate de organizarea şantierelor.

La proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţii se va avea în vedere: a) utilizarea, cu precădere a materialelor de construcţie locale, folosite în mod tradiţional în perimetrul Rezervaţiei. b) folosirea soluțiilor arhitectonice care să pună în valoare tradiţia locală şi specificul zonei în care se încadrează construcţiile respective. c) punerea în valoare a cadrului natural al Rezervaţiei. d) menținerea nemodificată a elementelor cadrului natural (canale, gârle, etc.). e) asigurarea protecției habitatelor animalelor sălbatice din zona amplasamentului investiţiei sau din vecinătatea acesteia și pe toată durata execuției lucrărilor.

Dupa darea in exploatare, se mareste numarul de ambarcatiuni care vin in Chilia Veche, dar nu va fi o activitate noua, intrucat navigatia exista si in prezent.



39

Zona este puternic antropizata si nu au fost identificate pe amplasament habitate de interes comunitar care sa fie perturbate in perioada de executie a lucrarilor prezentului proiect.

Perioada de executie a lucrarilor este de cca. 8 luni, dupa care se revine la situatia anterioara proiectului, dar una imbunatatita.

In plus, proiectul prevede lucrari care vor imbunatati starea factorilor de mediu, mai ales apa, sol, subsol, ceea ce va genera un efect pozitiv si asupra biodiversitatii din zona.

6.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public 6.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,

respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele

Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei se afla la confluenta celor 2 brate: Chilia si Tataru. Terenul pe care se va realiza obiectivul de investitie are o suprafata totala de 19599 m2. Terenul este situat in totalitate intravilanul Comunei Chilia Veche, judetul Tulcea.

Terenul va fi amenajat in proportie de 100%., in apropiere fiind un teren de sport existent, un centru de informare turistica si o structura de acostare (debarcader) cu numai 8 locuri.



Fig.nr.5 – Punct de informare turistica Chilia Veche Fig.nr.6 – Debarcader Chilia Veche

De asemenea, in apropierea amplasamentului se afla cateva structuri de primire turistica existente in localitate (Limanu Resort, Califarul Alb, Solunar, etc.), dar si Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", a doua biserica din tara ca inaltime (monument istoric).

Fig. nr.7 – Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril",



41

6.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public

In timpul construirii sau functionarii proiectului nu exista riscul sa se produca accidente care pot afecta sanatatea populatiei sau mediul (ex.explozii, deversari, incendii, pagube rezultate din producerea dezastrelor naturale, etc.). Proiectul nu va conduce la schimbari sociale negative, ci dimpotriva va avea un efect benefic pozitiv prin ecologizarea zonei si amenajarea structurilor de acostare necesare localnicilor din zona si nu numai, asigurarea conditiilor pentru dezvoltari ulterioare ale activitatilor de turism, si implicit prin crearea de locuri de munca. In plus, amplasamentul se afla intr-o zona inundabila, ceea ce face imposibila dezvoltarea altor investitii cu exceptia unor constructii hidotehnice care sa asigure, pe de o parte, reducerea riscului de inundare a zonei, cat si asigurarea facilitatilor de acostare necesare pentru localnici si vizitatori. Proiectul nu va conduce la dezvoltari ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, si nu va limita modul de folosire ulterioara a amplasamentului astfel incat sa existe un impact semnificativ asupra mediului, u va avea efecte cumulative datorita vecinatatii cu alte proiecte existente sau planificate si nu se refera la sistarea definitiva/dezafectarea unor activitati.

6.8 Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

6.8.1 Lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate

Deşeurile rezultate din activitatea de execuţie a investiţiei sunt reprezentate prin: Deşeuri menajere Cod 20 03 01 deseuri municipale amestecate Cod 20 02 02 pamant si pietre Cod 15 01 deseuri de ambalaj

Aceste deseuri vor fi in cantitati reduse si nu prezinta un pericol pentru mediu sau pentru sanatatea oamenilor. Ele pot constitui o sursa de degradare a peisajului doar printr-o gospodarire neadecvata.

Deşeuri tehnologice si deseurile din constructii din grupele: Cod 17 01 - beton, caramizi, tigle si materiale ceramica Cod 17 02 - lemn, sticla şi materiale plastice Cod 17 04 - metale (inclusiv aliajele lor) Cod 17 05 - pamant, pietre si materiale din excavatii Cod 17 07 - amestecuri de deşeuri de la construcţii Cod 17 09 - alte deseuri de la constructii

Nu se vor produce deşeuri de tipul uleiurilor uzate, acumulatori uzaţi, anvelope uzate, întrucât în perioada de execuţie a lucrărilor mijloacele auto ce vor fi utilizate la execuţie vor efectua aceste schimburi în ateliere specializate.

6.8.2. Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate – se va intocmi de catre antreprenor pentru perioada de executie si de catre beneficiar pentru perioada de exploatare.

6.8.3. Planul de gestionare a deşeurilor Planul va fi intocmit de catre Antreprenor si va face parte din Planul de Management

de Mediu al proiectului.



În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile rezultate in timpul executiei vor fi colectate selectiv, transportate, reciclate, recuperate, valorificate sau eliminate final prin depozitare sau incinerare.

Gestionarea categoriilor de deşeuri rezultate la lucrările de execuţie se va face având în vedere următoarele recomandări: - deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora - vor fi colectate în interiorul şantierului în puncte speciale prevăzute cu containere tip pubele. Deşeurile vor fi transportate periodic la un depozit de deşeuri autorizat şi vor fi menţinute evidenţe în conformitate cu H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, - deşeurile metalice rezultate de la confecţiile metalice - vor fi colectate separat pe platforme betonate urmând a fi valorificate în mod obligatoriu la unităţile specializate, - deşeurile de materiale de construcţii (resturi de beton, mortar, în cantităţi mici reprezentând pierderi tehnologice), din punct de vedere al potenţialului de contaminare nu ridică probleme deosebite, acestea se vor evacua din amplasament, - deşeurile lemnoase provenite de la cofraje - vor fi selectate, fiind eliminate în funcţie de dimensiuni ca accesorii şi elemente de sprijin în lucrările de construcţii. În funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate ca lemn de foc pentru populaţia din zonă; - deşeurile de hârtie şi cele specifice activităţii de birou - vor fi colectate şi depozitate separat, în vederea valorificării, - ambalajele de sticlă, hârtie şi carton, materiale plastice din interiorul organizării de şantier vor fi colectate temporar în pubele având inscripţionate vizibil tipul deşeului. Se vor colecta temporar în incintă şi vor fi valorificate integral prin unităţi specializate de prestări servicii, - ambalajele de la vopsele şi diluanţi în cazul în care nu vor fi returnate la producător sau distribuitor se vor colecta şi depozita în containere închise etanş sau în spaţii special amenajate – platforme betonate, acoperite, imprejmuite.

Pentru toate categoriile de ambalaje vor fi păstrate evidenţe privind cantităţile eliminate, datele calendaristice, identificatorii mijloacelor de transport conform H.G. nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje cu modificările şi completările ulterioare. Din punct de vedere al potentialului de contaminare a mediului, acestea nu ridica probleme deosebite. Gestionarea deseurilor in perioada de desfasurare a lucrarilor de investitii revine antreprenorului si se va realiza conform prevederilor Legii 211/2011 privind gestiunea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

6.9 Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

6.9.1. Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse

In procesul de execuţie al obiectivelor propuse se vor utiliza substanţe toxice şi periculoase specifice activitatilor din constructii (precum uleiuri, vopseluri, diluanti, grunduri, combustibili, baterii si acumulatori).

6.9.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei

Produsele chimice utilizate vor fi depozitate si utilizate cu respectarea stricta a Fiselor Tehnice de Securitate. Se vor asigura in permanenta produsele de neutralizare adecvate si materiale de interventie pentru a putea actiona in situatii de scurgeri accidentale. Echipamentele ce urmează a fi folosite de către Constructor, vor fi transportate la punctul de lucru în condiţii de funcţionare corespunzătoare, cu toate modificările de lubrifiant şi reviziile generale efectuate.



43

Schimbul de lubrefiant se va executa în cadrul unor ateliere specializate. Tot aici se vor executa şi schimburile de ulei hidraulic şi de transmisie. In organizările de şantier nu vor exista depozite de carburanţi, alimentarea utilajelor şi a autovehiculelor se va realiza la staţiile de combustibil din zonă.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității.

Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza materii prime si materiale specifice activitatilor de constructii hidro-edilitare, respectiv: nisip, pietris, beton, pamant vegetal, apa.

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

7.1. Impactul potenţial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum şi pe cea de exploatare

Impactul potenţial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum şi pe cea de exploatare, caracteristicile acestuia, factorii asupra cărora acţionează, precum şi măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului sunt prezentate în continuare. Având în vedere tipurile de activităţi care se desfăşoară pentru realizarea lucrarilor se constată că impactul este limitat in spatiu şi se realizează în cea mai mare măsură pe perioada de execuţie a lucrărilor. Impactul asupra factorilor de mediu in perioada de exploatare a obiectivului este diminuat fata de impactul existent in prezent.

7.2. Impactul potenţial asupra populaţiei, folosinţelor, bunurilor materiale şi a sănătăţii umane

Lucrarile propuse se vor realiza in apropierea unor zone locuite, dar specificul lucrarilor propuse a se executa nu vor afecta sanatatea populatiei. Trebuie mentionat faptul ca in perioada de executie a lucrarilor este necesara semnalizarea corespunzatoare a zonei de lucru pentru a evita orice posibile accidente ale personalului angajat sau avarierea de autovehicule. Impactul potential asupra populatiei, folosintelor, bunurilor materiale si a sanatatii umane, incluzand luarea in considerare a zgomotului si vibratiilor se manifesta in special pe perioada de realizare a lucrarilor si este considerat redus. Exploatarea in conditii normale a obiectivului cu respectarea normelor care se impun pentru tipurile de lucrari propuse a se desfasura nu genereaza surse de poluare care sa afecteze populatia, folosintele, bunurile materiale si sanatatea umana. Putem vorbi si de un impact pozitiv asupra populatiei reprezentat de cresterea numarului de turisti care poate genera venituri suplimentare pentru locuitori.

7.3. Impactul potenţial asupra florei şi faunei Zona unde se vor realiza lucrarile care fac obiectul prezentului studiu, este o zonă

antropizată. Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regasesc specii de plante si

habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.



De asemenea lucrarile de extindere a infrastructurii de acostare, fiind amplasate in intravilanul localitatii si intr-o zona antropizata, nu pot sa aiba impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 si ROSPA0031 si nu pot provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia acestui sit.

In ceea ce priveste fauna, analiza nivelului impactului trebuie facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale.

Pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt. Pe termen scurt, in cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si constructie. Se poate aprecia ca nivelul rezultat este nesemnificativ deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat.

7.4. Impactul potenţial asupra aerului şi climei Impactul potential asupra aerului asociat implementarii proiectului este datorat lucrarilor de curatare a terenului, de excavare a solului, a manevrarii agregatelor si nu in ultimul rand a traficului auto asociat lucrarilor. Impactul potential datorat lucrarilor de curatare a terenului, de excavare a solului se va manifesta prin emisii de particule in suspensie rezultate de la aceste operatiuni, emisii care vor varia in mod substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. Natura impactului va fi una directa, locala, manifestata doar pe perioada de executie a lucrarilor. Se recomanda stropirea periodica cu apa a depozitelor de pamant excavat pentru a reduce emisiile de particule in perioadele de vant si evitarea executiei lucrarilor care implica particule de praf in perioadele cu intensitate ridicata a vantului. Pamantul excavat in surplus, aflat in cantitati relativ reduse, se va evacua din amplasament astfel incat sa nu constituie surse de poluare, si se va descarca in zonele indicate de beneficiar. Poluarea potentiala a aerului ca urmare a traficului asociat santierului (ca urmare a transportului de material pulverulent, a personalului angajat de la sau catre amplasament, etc) se va manifesta local, neexistand posibilitatea manifestarii unui impact remanent. Pentru acest tip de impact se recomanda ca transportul materialelor pulverulente reprezentate in acest caz de piatra sparta, balast si nisip, sa se efectueze cu autovehicule dotate cu prelata, sa se efectueze reviziile periodice ale autovehiculelor si intretinerea corespunzatoare pentru verificarea nivelului de noxe, utilizarea de microbuze pentru transportul personalului angajat. Pe perioada de exploatare a lucrarilor din prezentul proiect, lucrările au impact redus asupra aerului şi climei, fiind un impact apropiat de cel existent. Se va inregistra o poluare potentiala ca urmare a traficului cu autovehicolele si cu ambarcatiuni care se transporta persoanele in port.

7.5. Impactul potenţial asupra calităţii şi regimului cantitativ al corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane

Organizarea de santier poate produce o poluare accidentala cu ape uzate menajere neepurate, impactul fiind direct si pe termen scurt, local, cu magnitudine redusa. Pentru evitarea acestor situatii se recomanda utilizarea de toalete ecologice vidanjabile. O partea a lucrarilor din proiect se vor executa deasupra apei, dar exista si lucrari (diguri, cheuri) care se executa in apa. Impactul acestor lucrari este redus intrucat materialele



45

folosite sunt in general agregate naturale sau elemente prefabricate din beton armat care se vor realiza pe poligoane speciale amplasate in afara lucrarii. Pe perioada de exploatare a lucrarilor din prezentul proiect, impactul asupra corpurilor de apa va fi diminuat, respectiv calitatea apei se va imbunatati in zona de acostare prin realizarea retelei de canalizare apa pluviala. In perioada de exploatare, se va urmari intretinerea corecta a separatoarelor de hidrocarburi, prin curatarea periodica a decantoarelor si a filtrelor, pentru a evita astfel deversarea de apa infestata cu hidrocarburi. Totodata, in etapa actuala a proiectului – lucrari de infrastructura, se vor amplasa cosuri de gunoi si toalete ecologice.

7.6. Impactul potenţial asupra solului In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a ocuparii unor suprafete cu organizarea de santier. Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi: - poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante scurse accidental direct pe sol; - depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor tehnologice. La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel ca terenul actual cat si drumurile de acces vor reveni la starea initiala.

Crearea unui bazin portuar nou va aduce modificari in calitatea si structura solului pe o durata de timp limitata la durata executiei lucrarilor, dar se va reveni la situatia anterioara, chiar mult imbunatatita datorita ecologizarii zonei, realizarii lucrarilor hidrotehnice si de amenajare a cailor rutiere, precum si realizarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare pluviala.

Măsuri în zonele cu riscuri naturale Principalele condiţionări datorate riscurilor naturale asupra posibilităţilor privind regimul de construire şi extindere a localităţii lor privesc riscul la inundaţii cauzate de revărsări sau de precipitaţii, la eroziunea malurilor şi salinizarea solului. S-au stabilit unele conditionari la nivel de documentatie de urbanism (PUG), cum ar fi: - Sectorul nordic al localităţii Chilia Veche (zona debarcaderului şi portului fluvial), ocupat central de o baltă generată de revărsări ale braţului Chilia, este favorabil amenajării unei zone de recreere şi distracţii. - Deoarece malul drept al braţului Chilia, pe sectorul care reprezintă limita nordică a localităţii Chilia Veche, prezintă tronsoane în care se manifestă eroziunea activă a malului apei neregularizat şi fără lucrări de apărare de mal, este necesară identificarea şi soluţionarea limitării sau rezolvării acestuia. - Avându-se în vedere instabilitatea malului braţului Chilia, în lipsa lucrărilor de apărare nu este recomandabilă amplasarea de construcţii definitive de-a lungul acestuia. Condiţionări datorate salinizării solului - Sectorul nord-estic al localităţii Chilia Veche, ocupat de o mare baltă cu apă sărată, este dominat de soluri tip solonceacuri sau local soloneţuri generate în timp şi cantonând apă sărată, în care cationii specifici sunt calciu şi magneziu, nefiind indicat pentru amplasarea unor construcţii definitive din beton armat fără utilizarea unor betoane speciale şi neeconomice.



- Salinizarea solului şi a apei subterane constituia un factor de risc natural permanent care va acţiona în timp asupra terenului de fundare din şesul loessoid al sectorului estic şi nord-estic al localităţii, care prezintă vulnerabilitate la salinizare ridicată şi condiţii de drenare foarte favorabile.

Proiectul de fata prevede realizarea de lucrari hidrotehnice de combatere a eroziunii malurilor si de stabilizare a acestora. Materialele utilizate au fost alese luand in considerare salinitatea solurilor.

In perioada de exploatare, impactul asupra solului este unul limitat, deoarece drumurile si platformele de circulatie vor fi amenajate, si se vor prevedea cosuri de gunoi.

7.7. Impactul potenţial asupra peisajului şi mediului vizual Impactul potenţial asupra peisajului şi mediului vizual este caracteristic activităţilor de construcţie, fiind numai local şi doar pe o perioada cât durează execuţia lucrărilor. Pe perioada de exploatare, impactul este unul imbunatatit, si se incadreaza in peisajul actual al zonei.

7.8. Impactul potenţial asupra patrimoniului istoric şi cultural Referitor la impactul potenţial asupra patrimoniului istoric şi cultural, menţionăm că în zona lucrărilor nu sunt obiective de patrimoniu şi nici situri arheologice.

7.9. Impactul produs de deşeuri Deşeurile provenite din construcţia obiectivului sunt cele obişnuite pentru lucrări de construcţii. Pe perioada de execuţie a lucrărilor, impactul potenţial produs de deşeuri este redus şi se poate datora depozitării necontrolate a deşeurilor rezultate. În perioada de exploatare, deşeurile rezultate vor fi deşeuri menajere de la turisti, pentru care au fost propuse cosuri de gunoi.

7.10. Natura transfrontaliera a impactului Proiectul care face obiectul prezentului studiu nu are impact transfrontalier.

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a obiectelor din prezentul proiect este necesar a se desfăşura o activitate de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate cât şi pentru a stabili măsuri corective dacă este cazul. În acest sens se propun următoarele măsuri necesar a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul Agenţiei de Protecţie Mediului:

- identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii şi imisii specifice de poluanţi;

- stabilirea unui program de măsurători pentru determinarea unui nivel de zgomot pe durata execuţie lucrărilor;

- gestionarea controlată a deşeurilor rezultate atât în zona punctului de lucru cât şi în zona depozitelor de materiale;

- stabilirea unui program de intervenţie în cazul în care indicatorii de calitate specifici factorilor de mediu aer, apă, sol nu se încadrează în limitele impuse de legislaţia în vigoare;



47

- stabilirea unui program de prevenire şi combatere a poluării accidentale, măsuri necesar a fi luate, echipe de intervenţie, dotări şi echipamente pentru intervenţie în caz de accident.

Atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si in perioada de exploatare se vor respecta cerintele de monitorizare cuprinse in actele de reglementare emise pentru investitia propusa.

9. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU PLANURI /PROGRAME / STRATEGII / DOCUMENTE DE PLANIFICARE

A. Proiectul nu se incadreaza in nici una din directivele mentionate in anexa 5E: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului,

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele).

B. Cadrul strategic

Investitia privind " INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE IN COMUNA CHILIA VECHE, JUD. TULCEA " este in conformitate cu "Strategia de Dezvoltare Durabila a Deltei Dunarii" (SIDDDD) aprobata prin HG nr. 602/2016. Dezvoltara infrastructurii de acostare in comuna Chilia Veche contribuie la atingerea urmatoarelor obiectie strategice al Pilonului II al SIDD DD - "Imbunatariea economiei" prin fructificarea potentialului specific al localitatilor din Delta Dunarii, printre care si potentialul turistic. In legatura cu acest obiectiv, strategia subliniaza necesitatea imbunatirii facilitatilor de acces si transport, in special pe apa.

Crearea de locuri de munca, ridicarea nivelului de trai al populatiei din localitatile din Delta Dunarii sunt consecinta fireasca a dezvoltarii activitatilor economice, care, la randul lor, presupun existenta infrastructurii de baza aflata in responsabilitatea autoritatii locale.

"Master Planul pentru turismul national al României 2007 - 2026" atrage atentia asupra faptului ca, din punct de vedere cantitativ, facilitatile de cazare sunt suficiente, problema dezvoltarii insuficiente a turismului in Delta Dunarii fiind mai degraba legata de lipsa facilitatilor de acces si a infrastructurii de agrement conexe.



La randul sau, SIDD DD a fost dezvoltata in armonie cu prevederile strategiilor relevante la nivel comunitar: "Strategia Europa 2020" si "Strategia UE pentru Regiunea Dunari" (SUERD), toate acestea subliniind importanta asigurarii conexiunilor necesare pentru asigurarea accesibilitatii tuturor regiunilor, pentru dezvoltarea economica a acestora prin fructificarea potentialului local si pentru reducerea disparitatilor economice dintre regiuni.

De asemenea, SIDD DD este in conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat 2014-2020.

Contribuind la atingerea obiectivelor SIDD DD, investitia analizata va contribui la atingerea unor obiective strategice la nivel comunitar si national.

Pe de alta parte, una dintre prioritatile de investii cuprinse in Strategia de Dezvoltare a Comunei Chilia Veche se refera la amenajarea de facilitati de acostare a ambarcatiunilor pe bratul Tataru.

10. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE SANTIER

Aceste lucrări sunt în sarcina executantului (antreprenorului) desemnat în urma licitaţiei de execuţie. Organizarea de santier se va realiza cu consultarea si aprobarea beneficiarului, si in baza unui proiect faza „DTOE” care va fi depus la primarie odata cu documentatia pentru obtinerea Autorizatie de construire. In prezenta documentatie sunt formulate propuneri si recomandari privind organizarea de santier, lucrari minimale si amplasarea acestora, de care Executantul va trebui sa tina seama.

10.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier Punctul de lucru va include doua zone distincte, dupa cum urmeaza: Zona administrativa Zona cuprinde toaleta ecologica, un container cu destinatia de birou, container vestiar, si container pentru materiale marunte. Tot in aceasta zona s-a prevazut sa se amenajeze si o platforma pe care vor stationa in perioadele de repaos utilajele utilizate la executia lucrarilor, care vor fi in numar redus, tinand seama de lucrarile necesare si de etapizarea lucrarilor. Apreciem ca pentru perioada de executie a lucrarilor, tinand seama de tehnologia de executie si de graficul de lucru, aceste utilaje vor fi: un buldozer, un excavator, automacara, un rulou compactor cilindric si un autoincarcator frontal. Acest teritoriul va fi imprejmuit provizoriu si va fi pazit permanent, şi se va asigura paza utilajelor si securitatea zonei astfel incat sa se elimine riscul unor poluari accidentale cauzate de efractii. Zona depozite tampon S-a prevazut si o zonă pentru depozitarea materialelor folosite la execuţia lucrărilor, si anume agregate de cariera, agregate de rau si elemente prefabricate din beton armat. Se recomanda ca aceasta sa ocupe o suprafata cat mai restransa. Constructorul va aproviziona treptat punctul de lucru, pe masura ce avanseaza lucrarile, pentru a se evita ocuparea unei suprafete mari de teren. Materialele se vor aduce in ordinea folosirii lor, si in cantitati care sa fie suficiente pentru 2-3 zile. Betonul care va fi pus in opera la fata locului va fi adus cu autobetoniere, fiind procurat de la cea mai apropiata statie de betoane din zona.



49

Accesul autovehicolelor pentru transport materiale se va efectua pe drumurile existente in amplasament, pana la locul organizarii de santier. Lucrările vor fi semnalizate atât în timpul zilei cât şi în timpul noptii.

10.2. Localizarea organizării de șantier Amenajarea organizarii de santier s-a propus langa amplasamentul obiectivului, stabilindu-se doua zone care sa nu impiedice desfasurarea lucrarilor, conform plansei atasate. La faza de executie, amplasamentul va ramane cel propus in acest proiect sau se va stabili impreuna cu Beneficiarul (Primaria Chilia Veche)

10.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier După cum se ştie, orice activitate de şantier induce un impact negativ asupra mediului, de o amploare mai mare sau mai mică, funcţie de modul de organizare al şantierului şi de amploarea lucrărilor. Prin măsurile propuse şi printr-o bună organizare de şantier, impactul se reduce semnificativ. O bună organizare de şantier, alegerea metodelor optime de execuţie, colectarea deşeurilor menajere produse, va creşte gradul de asigurare al securităţii personalului muncitor şi va elimina riscul de îmbolnăvire al acestora. La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel ca terenul actual cat si drumurile de acces vor reveni la starea initiala.

Aspecte privind impactul organizarii de santier a fost analizat in capitolele anterioare.

10.4. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu în timpul organizării de șantier

Lucrările organizarii de şantier vor fi corect concepute şi executate, cu dotări moderne care sa reducă emisia de noxe în aer, apa şi pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefică, diminuând zonele de impact şi favorizând o exploatare controlata şi corecta.

Se vor lua urmatoarele masuri pentru perioada de executie: - amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deşeurilor - activitătile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmari o umectare a suprafeţelor - verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de emisii de monoxid de carbon şi a altor gaze de eşapament şi punerea în funcţiune numai dupa remedierea eventualelor defecţiuni. În acest sens, unitătile de construcţii vor trebui să efectueze reviziile la utilajele şi mijloacele de transport, conform instructiunilor specifice. - obligarea antreprenorului de a realiza organizarea de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilitaţilor şi al protecţiei factorilor de mediu prin ocuparea unor suprafete cat mai mici de teren - se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de stationare, aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de transport sau datorita functionarii necorespunzatoare a acestora - nu vor exista depozitari de combustibil in organizarea de santier. - se va impune parcarea corespunzatoare a utilajelor si vehiculelor (pe platforma betonata, in masura in care acest lucru este posibil)



- platforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu o panta suficient de mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea utilajelor. - colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si evacuarea in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile legale in vigoare

10.5. Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu Antreprenorul va intocmi un Plan de management de Mediu aprobat de catre Beneficiar unde va stabili masurile pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu, cu respecatrea actului de reglementare emis de catre autoritatea competenta de protectia mediului.

11. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ȘI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII

11.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității;

La finalizarea investitiei, zona utilizata pentru organizarea de santier va fi dezafectata pe masura finalizarii lucrarilor de constructie. Nu sunt necesare lucrari deosebite de refacere a amplasamentului.

11.2. Aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

Se va întocmi Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, care va avea caracter de instrument de lucru aplicabil în caz de necesitate.

11.3. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației - Nu este cazul.

11.4. Modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului - Nu este cazul.

12. INFORMATII PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE

12.1. Descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului

Investitia propusa prin prezentul Proiect se afla in judetul Tulcea, Comuna Chilia Veche la confluenta bratului Chilia cu Bratul Tatar. Ambele brate sunt navigabile, facand parte din traseul curselor regulate de pasageri Tulcea - Periprava.



51

TULCEA

ISACCEA

MACIN

Figura 8 Judetul Tulcea. Comuna Chilia Veche Figura 9 Limitarea amplasamentului investitiei.

Terenul pe care se va face investitia este situat in intravilanul comunei. Amplasamentul investitiei este incadrat la vest si nord de bratele Tataru si Chilia. La est amplasamentul este se invecineaza cu baza sportiva a comunei, iar la sud - cu strada Viitorului.

Accesul, pe uscat, in amplasament, se face prin strada Viitorului sau pietonal din Strada Portului. Accesul pe apa se face pe bratul Tataru.

Obiectivul general preconizat a fi atins prin realizarea investitiei denumite INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE IN COMUNA CHILIA VECHE, JUD. TULCEA este dezvoltarea durabilă a comunei, prin gestionarea eficientă a resurselor locale si valorificarea avantajelor zonei.

Se are in vedere valorificarea potentialului turistic al zonei, prin realizarea unor lucrari infrastructura pentru imbunatirea transportului pe apa atat pentru turisti cat si pentru localnici.

Ulterior, se vor realiza si alte facilitati pentru turisti constand in lucrari de suprastructura de tipul cladirilor (restaurante, terase, etc.), pentru care beneficiarul va face demersurile necesare de obtine a finantarii din alte fonduri legal constituite. Precizam ca lucrarile de suprastructura nu se pot realiza decat dupa realizarea lucrarilor de infrastructura din prezentul proiect.

Prin urmare, prezenta investitie cuprinde doar lucrari de infrastructura, enumerate in continuare.

12.2. Numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar Amplasamentul proiectului se suprapune cu doua situri de importanta comunitara

din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, respectiv ROSCl0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.

Rezervatia Biosfera Deltei Dunarii (R.B.D.D.) a fost înfiinţată în 1990, prin Hotărârea Guvernului nr. 983/1990 privind organizarea Ministerului Mediului. În 1993, a fost promulgată

Amplasamentpropus

Br. Chilia -->

Br. Tataru -->



Legea nr. 82 privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, lege care a fost completată şi modificată ulterior.

Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României, cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova -Parche ş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m.

Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de urmă toarele coordonate geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) şi 29°42’45” (Sulina) longitudine estică; 45°27’ (braţul Chilia, km 43) şi 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordică.

Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).

In anul 1990 a fost înfiinţată şi instituţia desemnată să gestioneze aria protejată, respectiv Administraţia Rezervaţiei Biosfera Deltei Dunarii (A.R.B.D.D.), instituţie publică cu personalitate juridică care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu sediul în municipiul Tulcea, str. Portului, nr. 34 A.



53

Figura nr..... – Zonarea teritoriului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării(sursa: Planul de Management si Regulamentul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – 2015)



Starea biodiversitatii Flora şi fauna sălbatică Amfibienii sunt iubitori de căldură (termofili) şi de aceea cele mai multe specii (circa

4000) trăiesc în zonele calde, în timp ce în Europa sunt doar 45 specii, iar în România 17 specii. Dintre acestea, 10 specii au fost identificate în perimetrul Rezervaţiei, specii acvatice: broasca de lac (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina) şi brotăcelul (Hyla arborea), specii de broaşte săpătoare: broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), şi broasca de pământ siriacă (Pelobates syriacus balcanicus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), precum şi două specii de tritoni: Tritonus dobrogicus şi T. vulgaris. Toţi amfibienii hibernează în sezonul rece pe fundul apelor sau îngropaţi în pământ. Desemnarea Rezervaţiei ca sit Natura 2000 a fost făcută pentru două specii de amfibieni: Buhaiul de baltă cu burta roşie (Bombina bombina) si

Bombina bombina

Reptilele sunt reprezentate de 12 specii, din cele peste 6000 din zonele calde aleplanetei, din cele 83 specii din Europa şi din cele 23 specii inventariate în România. Datorită deteriorării drastice a habitatelor naturale la nivel european, majoritatea speciilor din Rezervaţie sunt protejate prin Convenţia de la Berna (9 specii sunt strict protejate şi 2 specii sunt protejate).

În Rezervaţie trăiesc două specii de broaşte ţestoase: broasca ţestoasă de ap ă (Emysorbicularis) şi brosca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera), 4 specii de şopârlă: şopârla de câmp (Lacerta agilis euxinica), şopârla de nisip (Eremias arguta deserti), guşterul vă rgat (Lacerta trilineata dobrogica), şopârla de iarbă (Podarcis taurica) şi dintre care două acvatice: şarpele de casă (Natrix natrix) şi şarpele de apă (Natrix teselata), şarpele rău(Coluber caspius), cel mai mare şarpe din Europa, şarpele de alun (Coronella austriaca), şi singura specie veninoasă, vipera de stepă (Vipera ursini renardi). Toate speciile de reptile sunt protejate prin Convenţia de la Berna.

Reptile protejate in cadrul Directivei Habitate: Broasca ţestoasă de apă (Emis orbicularis, Vipera de stepă (Vipera ursinii).

Emis orbicularis Vipera ursinii

Peştii, reprezintă, alături de păsări, una dintre cele mai reprezentative bogăţii faunisticeale teritoriului Rezervaţiei. Clasa peşti este reprezentată atât de peştii cartilaginoşi-osoşi cât



55

şi de cei cu scheletul complet osificat. Din cele 300 de specii din Europa şi 185 din România, în apele Rezervaţiei au fost identificare 135 de specii, găzduite de o varietate mare de habitate acvatice, dulcicole, salmastre, marine. În apele Rezervaţiei au fost identificate 54 specii exclusiv dulcicole: ştiucă (Esox lucius), lin (Tinca tinca), văduviţă (Leuciscus idus), etc., 66 specii exclusiv marine: şprot (Spratus spratus phalericus), hamsie (Engraulis, encrasicolus ponticus), bacaliar (Merlangus merlangus euxinus), stavrid (Trachrus ponticus), calcan (Psetta maxima maeotica) şi 13 specii eurihaline care trăiesc atât în apele dulci, şi salmastre sau chiar în Marea Neagră: majoritatea guvizilor, morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stallatus), scrumbie de Dunăre (Alosa pontica), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax), cambulă (Platichthys flesus luscus). Sunt şi unele specii care prezintă un uşor grad de eurihalinie putând fi întâlnite în număr redus şi în apele Mării Negre, în faţa gurilor Dunării: crap (Cyprinus carpio), avat Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis), somn (Silurus glanis), şalău Stizostedion lucioperca), etc.

Din cele 135 specii semnalate până în prezent, 6 provin din alte continente, specii alohtone: carasul argintiu (Carassius auratus gibelio) adus în Europa din China de acvarişti la începutul secolului al XVIII-lea şi semnalat în ţara noastră pentru prima dată în 1920, bibanul soare (Lepomis gibosus) ce provine din America de Nord, 3 specii de ciprinide importate din China pentru creşterea lor în piscicultură, sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), cosaşul (Ctenopharyngodon idella), şi respectiv, novacul(Aristichthys nobilis), precum şi (Pseudorasbora parva) specie adusă accidental dinChina cu loturile de ciprinide.

Din 1994 a fost semnalată o specie de talie mică din neamul bibanului (Percarinademidofii), care a pătruns în Rezervaţie în special în Complexul lagunar Razim-Sinoie).În Rezervaţie au fost identificate şi 14 specii de peşti considerate de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000:

Cod Natura 2000 Specia

2491 Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 4120 Rizeafcă de Dunăre (Alosa tanaica 1130 Avat (Aspius aspius) 1149 Zvârluga (Cobitis taenia) 1124 Porcuşor de nisip (Gobio albipinnatus) 25551157 Răspăr (Gymnocephalus schraetzer) 1145 Ţipar (Misgurnus fossilis) 2522 Sabiţă (Pelecus cultratus) 1134 Boarţă (Rhodeus sericeus amarus) 1146 Dunăriţă (Sabanejewia aurata) 2011 Ţigănuş (Umbra krameri) 1160 Fusar (Zingel streber) 1159 Pietrar (Zingel zingel) 2511 Porcuşor de nisip (Gobio kessleri)



Cobitis taenia Sabanejewia aurata

ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică având codul ROSPA 0031 este situată în partea sud-estică a României, în lunca Dunării (zona de formare a deltei și vărsare în Marea Neagră și zona lacurilor litorale, având următoarele coordonate geografice: latitudine 45.0032138 longitudine 29.0017111.

Suprafața ROSPA 0031 însumează 508302,30 ha. Din punct de vedere administrativ se situează în judeţele Tulcea şi Constanța.

În privința păsărilor ca obiectiv de conservare al SPA-ului, aria deține populații însemnate sau cele mai mari populații naționale sau europene la numeroase specii (cuibăritoare, de pasaj sau de iarnă), precum: Pelecanus crispus, P. onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea, Ardea alba, Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Ciconia ciconia, Cygnus cygnus, C. columbianus, Branta ruficollis, Aythya nyroca, Circus aeruginosus, Haliaeetus albicilla, Aquila pomarina, Falco cherrug, Charadrius alexandrinus, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Philomachus pugnax, Tringa glareola, Larus genei, L. minutus, Sterna hirundo, S. caspia, S. albifrons, Gelochelidon nilotica, Chlidonias niger, C. hybrida etc.

Speciile de păsări de interes comunitar pentru care s-a desemnat sit-ul sunt prezentate în Formularul Standard al sit-ului anexat la prezentul document.

Vulnerabilitatea sit-ului - activitati cu impact negativ

a) cu efect mare asupra sitului - Modificarea practicilor de cultivare - Pasunatul - Utilizarea produselor biocide, hormoni si substante chimice - Exploatarea si extractia de petrol si gaze - Zone industriale sau comerciale - Alte zone industriale/ comerciale - Depozitarea deseurilor menajere /deseuri provenite din baze de agrement - Pescuit professional pasiv



57

- Vanatoare - Capcane, otravire, braconaj - Sport in aer liber si activitati de petrecere a timpului liber, activitati recreative

b) cu efect mediu/mic asupra sitului- Focul si combaterea incendiilor.

ROSCI 0065 Delta Dunarii

Situl de Importanță Comunitară având codul ROSCI 0065 are în cea mai mare parte aceeași poziționare ca și ROSPA 0031, având următoarele coordonate geografice: latitudine 45.0024166 si longitudine 29.0150277.

Din punct de vedere administrativ se situează în judeţele Tulcea şi Constanța, suprafaţa ROSCI 0065 totalizează 453645.50 ha.

Pentru SCI au fost identificte mai multe tipuri de habitate de interes comunitar, precum și specii de plante și animale din anexa II a Directivei Habitate. În ce privește habitatele de interes comunitar, se remarcă o mare varietate (29 tipuri de habitate apartinand a 13 clase de habitate), dintre care amintim doar pe cele prioritare: Stepe ponto-sarmatice, Lagune costiere, Dune fixate cu vegetatie herbacee perena, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus, Tufărișuri de foioase pontosarmatice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști xerice pe substrat calcaros.

Dintre speciile de plante de interes comunitar care au reprezentat obiectivele de desemnare și management ale sitului amintim: Aldrovanda vesiculosa, Centaurea jankae, Centaurea pontica, Marsilea quadrifolia, Echium russicum, Marsilea quadrifolia.

Animalele nevertebrate sunt reprezentate de 9 specii, precum: Anisus vorticulus, Arytrura musculus, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei, Lycaena dispar, Morimus funereus, Ophiogomphus cecilia.

Dintre vertebrate, cei mai bine reprezentați sunt peștii. Sunt identificate 17 specii enumerate in Anexa II la Directiva 92/43/CEE, din care amintim câteva: Aspius aspius, Alosa immaculata, Cobitis taenia, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Sabanejewia aurata, Zingel zingel, Umbra krameri, Rhodeus sericeus amarus etc.

Amfibienii și reptilele au împreună 5 reprezentanți de specii de interes comunitar: Bombina bombina, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis, Testudo graeca, Vipera ursinii.

De asemenea 7 specii de mamifere de interes comunitar sunt identificate în sit: Castor fiber, Lutra lutra, Mesocricetus newtoni, Mustela eversmannii, Mustela lutreola, Spermophilus citelus, Vormela peregusna.

Toate habitatele şi speciile de interes comunitar sunt prezentate în Formularul Standard al sit-ului anexat la prezentul document.

Calitatea si importanta sit-ului: Delta Dunarii frapeaza înca prin biodiversitatea ridicata, precum si prin densitatea ridicata

de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate ca, datorita unor influente antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafete naturale în terenuri silvice, piscicole si agricole etc.), n-a produs o diminuare pâna la disparitie a unor specii de plante si animale.

Numarul speciilor ce traiesc pe acest teritoriu este cu siguranta mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut si dupa înfiintarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic si nici teritorial. Pâna acum au fost inventariate 1 642 specii de plante si 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pesti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaste, 325 specii de pasari si 34 specii de mamifere.



Dintre amfibieni, brotacelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Pasarile sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun si pelican cret, lebada cucuiata, egreta mare si egreta mica , stârcul galben, stârcul lopatar, avozeta, piciorongul, rata cu peruca , gâsca cu gât rosu si multe altele). Majoritatea sunt cuibaritoare în zona.

Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii tari), flora Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai sarac (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).

Vulnerabilitatea sit-ului În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofitica ce constituie

producatorii primari, precum si multe specii de protozoare, asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic. Datorita cresterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, în special, aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pâna la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de catre consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare.

În ecosistemele terestre ramase în regim natural, mult mai reduse în suprafa decât în trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât în cele acvatice.

Din analiza efectelor poluante produse de navele în mars sau în stationare, pe bratele Dunarii (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, pacura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii.

Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii care afecteaz fauna, în special, în perioada de cuibarire si hranire.

Rezervaţia „Roşca – Buhaiova” este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, floristic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Tulcea (în partea nordică a Deltei Dunării), pe teritoriul sud-estic al satului Chilia Veche.



59

Rezervația naturală cu o suprafață de 9.625 ha.si a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, ca rezervație a biosferei.

Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, lunci aluvionare, lunci inumdabile, grinduri, terenuri împădurite) cu rol de protecție pentru o colonie de pelicani din specia Pelecanus onocrotalus (pelican comun). Pelicanii viețuiesc alături de alte specii de păsări migratoare rare, printre care: lopătar (Platalea leucorodia), egretă mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus) sau cormoran mare (Phalacrocorax carbo). Mamiferele sunt reprezentate de mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes), nurcă europeană (Mustela lutreola), nevăstuică(Mustela nivalis), vidră (Lutra lutra) sau enot (Nyctereutes procyonoides). Flora este constituită din specii arboricole (salcie, răchită, plop tremurător) și elemente (stuf, papură) ierboase specifice zonelor umede: nufăr galben (Nuphar lutea), nufăr alb (Nymphaea alba), obligeană (Acorus calamus), ferigă de baltă (Thelypteris palustris) sau piciorul cocoșului (Ranunculus repens).



Figura 10 – Rezervatii naturale pe teritoriul comunei Chilia Veche sau in apropiere



61

12.3. Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului

Zona amplasamentului studiat este puternic antropizata, situata in intravilanul localitatii, motiv pentru care nu va fi afectata integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si complexul Razim-Sinoe de proiectul propus. De altfel amplasamentul se afla in zona de dezvoltare durabilă a rezevatiei destinata activitatilor socio-economice.

Asociatiile vegetale identificate sunt comune pentru zonele intens afectate de activitati antropice. Nu au fost observate asociatii vegetale cu valoare conservativa medie sau ridicata. In zona proiectului este majoritara zona de stufaris, cu habitate degradate si fara valoare conservativa. Nu au fost identifcate habitate/specii din lista celor periclitate, ci doar specii comune, sau invasive, care vor fi eliminate in urma defrisarii si ecologizarii zonei.

Eventualele exemplare de amfibieni si reptile (sarpele de apa, broastele de lac) care ar putea fi intalnite in zona lucrarilor mentionate prin proiect pot fi relocate ceea ce nu va afecta populatiile acestora.

Din lista speciilor protejate prevazuta in formularul standard ROSCI0065, numai doua specii ar putea sa apara in zona PP accidental si sa fie influentate de implementarea proiectului analizat, anume soparla de stepa, si ariciul, foarte des intalnite inclusiv in sau in apropierea zonelor rezidentiale, avand rezistenta si capacitate ridicata de adaptare la impactul antropic.In ceea ce priveste mamiferele, nu exista fauna salbatica, ci doar caini (Canis familiaris) si pisici (Felis catus) fara stapan, ecologizarea zonei va duce la absenta acestora ulterior finalizarii lucrarilor. Referitor la speciile de pești, acestia pot fi deranjați de lucrările de dragare care se vor desfășura în zona, prin cresterea turbidității apei, existând posibilitatea retragerii din zona în care se vor desfășura lucrările, dar impactul se estimează a fi nesemnificativ. Deasemenea efectuarea operaţiei de dragare este recomandat a se efectua pe o perioadă cât mai scurtă de timp si în afara perioadei de reproducere a speciilor de peşti din zona respectivă, astfel ca impactul să fie nesemnificativ si reversibil. Referitor la speciile de pasari caracteristice ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, pe amplasamentul studiat NU s-au identificat habitate propice cuibaritului. Speciile de pasari mentionate in formularul standard Natura 2000 pot tranzita traseele respective, insa lucrarile de amenajare NU sunt de natura a avea un impact negativ asupra lor. Apa libera a bratului Chilia nu este un loc preferat de pasari. Aici pasarile trec de obicei in zbor, rareori stationand pe apa. Apa adanca si traficul de nave si barci sunt factori care contribuie la saracia de specii din acest habitat.

Cu toate acestea, unele specii vin aici din cand in cand pentru a-si cauta hrana. Acestea sunt : - Podicepa cristaus – Corcodel mare - Phalacrocorax carbo sinensis – Cormoran mare - Larus melanocephalus – Pescarus cu cap negru - Larus minutus – Pescarus mic - Larus ridibundus – Pescarus razator - Larus cachinnans – Pescarus argintiu - Sterna caspia – Pescarita mare − Sterna sandivicensis – Chira de mare − Sterna hirundo – Chira de balta − Sterna albifrons – Chira mica



− Chlidonias hybridus – Chirighita cu obraji albi − Chlidonias niger – Chirighita neagra − Chlidonias leucopterus – Chirighita cu aripi albe

Mai sunt si alte specii care pot survola apele bratului Chilia, cum ar fi randunicle si lastunii de mal, care vaneaza frevent insecte deasupra apei.

Avifauna de aici ramane destul de saraca in speci si indivzi.

Având în vedere faptul că zona în care se desfăşoară lucrările nu s-au identificat specii și habitatele caracteristice ROSCI0065 Delta Dunării și ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie se poate spune că siturile nu vor fi afectate în mod direct de realizarea proiectului, iar impactul va fi nesemnificativ la nivelul siturilor.

12.4. Informatii privind relatia proiectului propus cu managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

Obiectivele principale urmărite de Administraţia Rezervaţiei în gestionarea ecologică a teritoriului Rezervaţiei sunt conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent şi promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale Rezervaţiei.

Managementul protectiei speciilor si habitatelor naturale din perimetrul Rezervatiei impune actiuni al caror efect trebuie sa conduca la stoparea declinului diversitatii biologice, refacerea starii ecologice bune a ecosistemelor si reconstructia ecologica a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor indiguite.

In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii temele managementului Rezervatiei stabilite au fost:

1. Managementul protectiei speciilor si habitatelor a. Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural b. Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor c. Reconstructie ecologica in incintele indiguite

2. Monitoring integrat , GIS a. Sistem de monitoring integrat-suport pentru managementul rezervatiei

3. Resurse naturale, utilizare durabila a. Utilizarea durabila a resurselor naturale si a serviciilor de ecosisteme

4. Turismul si recreerea a. Promovarea turismului traditional local b. Managementul vizitatorilor din Rezervatie

5. Patrimoniul cultural a. Conservarea patrimoniului cultural

6. Dezvoltarea comunitara, implicarea populatiei locale a. Cresterea standardului de viata al populatiei si asigurarea accesului echitabil

la resurse 7. Constientizare , informare si educare

a. Informare,comunicare si educatie b. Cooperare transfrontaliera , cooperare internationala c. Dezvoltarea cooperarii trasnfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona

Deltei Dunarii si Prutului Inferior d. Dezvoltarea participarii in programele de cooperare internationala

8. Management eficient a. Imbunatatirea capacitatii institutionale a Administratiei Rezervatiei , a

metodelor de management adaptativ integrat



63

b. Eficientizarea actului decizional al Administratiei Rezervatiei prin implicarea comunitatilor locale, a tinerilor si a agentilor voluntari.

Investitia privind " INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE IN COMUNA CHILIA VECHE, JUD. TULCEA " este in conformitate cu obiectivele stabilite in Planul de Management al Rezervatiei, contribuind la: - promovarea turismului traditional local, - cresterea standardului de viata al populatiei - asigurarea accesului echitabil la resurse - utilizarea durabila a resurselor naturale.

Realizarea proiectului va asigura transformarea unei zone ruderalizate, degradata antropic (mai ales prin depozitari necontrolate de deseuri) – a se vedea foto mai jos – intr-o zona ecologizata, amenajata si echipata cu dotarile necesare pentru acostare ambarcatiuni si agrement, inclusiv cu infrastructura pentru protejarea mediului, care va genera efectul de dezvoltare durabila a zonei.

Figura 11 – Foto in zona amplasamentului proiectului propus



Figura 12 – Foto in zona amplasamentului proiectului propus

De asemenea, prin lucrarile hidrotehnice ce se vor realiza, proiectul va asigura stabilizarea malurilor si combaterea eroziunii acestora, eliminand de asemnea si riscul de inundabilitate a zonei.

Figura 13 – Amplasament existent si propus prin proiect



65

Investitia privind " INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE IN COMUNA CHILIA VECHE, JUD. TULCEA " " este in conformitate cu "Strategia de Dezvoltare Durabila a Deltei Dunarii" (SIDDDD) aprobata prin HG nr. 602/2016 si contribuie la atingerea urmatoarelor obiectie strategice al Pilonului II al SIDD DD - "Imbunatariea economiei" prin fructificarea potentialului specific al localitatilor din Delta Dunarii, printre care si potentialul turistic. In legatura cu acest obiectiv, strategia subliniaza necesitatea imbunatirii facilitatilor de acces si transport, in special pe apa.

Proiectul propus nu are legatura directa cu si nu este necesar pentru managementul conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar.

12.5. Estimarea impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

Analiza nivelului impactului se realizeaza in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilorlocale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate. Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv aspeciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Primele masuri pentru identificarea si minimizarea impactului asupra speciilor si populatiilor locale generat de lucrarile prevazute in proiect s-au luat din faza de proiectare, prin alegerea tipului de lucrari astfel incat impactul generat sa fie minim. S-au folosit urmatoarele criterii: - sa nu fie necesare relocari de drumuri, trasee de conducte de apa/canalizare, linii electrice; - lucrarile de restructurare-modernizare sa se realizeze pe o suprafata minima de teren - organizarea de santier sa ocupe o suprafata minima de teren pe acelasi amplasament al lucrarilor proiectate - lucrarile sa nu afecteze habitatele prioritare si speciile de plante rare, daca acestea ar fi identificate in zona.

Impactul generat in faza de defrisare, ecologizarea a zonelor este determinat in principal de deseurile generate in urma curatarii amplasamentelor. Impactul preconizat in aceasta faza este temporar, pe termen scurt, nu este rezidual si nici cumulativ.

Impactul generat in faza de constructie – are in vedere mai ales lucrarile de dragaj si lucraile care se executa pe apa cu utilaje plutitoare. In aceasta faza, impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este rezidual si nici cumulativ. Se va impune ca efectuarea operaţiilor de dragare sa fie efectuate pe o perioadă cât mai scurtă de timp si în afara perioadei de reproducere a speciilor de peşti din zona respectivă.

Impactul generat in faza de functionare – poate fi apreciat nesemnificativ, activitatile sunt similare cu cele specifice zonei si in prezent, doar ca se vor desfasura in conditii cu un nivel crescut de siguranta si dotari tehnico-edilitare.



Se apreciaza ca impactul global al proiectului este nesemnificativ, direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei.

Proiectul propus nu are legatura directa cu si nu este necesar pentru managementul conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu sunt afectate de proiectul propus pentru ca: 1. nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes

comunitar; 2. nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. nu produc modificari ale structurii si/sau functiilor ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

13. INFORMAȚII PRIVIND PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE

13.1. Amplasamentul proiectului Teritoriul comunei este recunoscut ca fiind cel mai important domeniu hidrografic din Delta Dunării iar braţul Chilia este artera principală a fluviului Dunărea din punct de vedere al regimului scurgerii de suprafaţă şi al debitelor de apă transportate în albia majoră. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, este dominat de existenţa braţului Chilia al fluviului Dunărea. Bratul Chilia, formează granita cu Ucraina, si transportă pe cursul său de o lungime de 111 km² (latime maxima: 1000 m; adancime maxima: 36 m), 62% din apele si aluviunile Dunării. Configuratia plana a cestui brat aflat in stare naturala, este complexă, cu două zone de ramificare (despletire) în depresiunea Pardina si in zona Babina-Cernovca. La varsarea in Marea Neagra bratul Chilia formeaza o delta secundara proprie. In plan vertical configuratia albiei bratului Chilia este neuniforma, atat sub aspectul cotei crestei malurilor, cat si al cotei talvegului. In general cota medie a malurilor descreste uniform pana la mare, in timp ce adancimile pe talveg prezinta variatii mari, cu tendinta de descrestere spre mare. Desi aflat in stare naturala, pe intregul traseu al bratului Chilia s-a efectuat un intens trafic naval, fluvial si maritim cu pescaje de pana la 4 m. Delta secundara Chilia. A treia serie de ramificatii ale bratului Chilia, se afla situata in zona de varsare in Marea Neagra, pe teritoriul Ucrainei, constituind delta secundara Chilia cu o suprafata de circa 24400 ha. Cele mai importante brate din cuprinsul deltei secundare Chilia sunt Oceacovul, pe stanga in teritoriul Ucrainei si Stambulul Vechi, pe dreapta ca brat de granita a Romaniei cu Ucraina pana in apropiere de varsarea in mare. In zona de varsare in mare a bratului Oceacov, se ramifica pe stanga bratul secundar Prorva a carui gura la mare era dragata pana in anul 1990 pentru asigurarea navigatiei maritime cu pescaje pana la 4 m. Ultima portiune de granita la Dunare a Romaniei cu Ucraina, o constituie garla Musura, care se bifurca pe dreapta din bratul Stambulul Vechi si se varsa in golful cu acelasi nume din Marea Neagra. Zona hidrografica Chilia-Sulina. Marginita la nord de bratul Chilia, la sud de bratele Tulcea si Sulina, iar la est de delta secundara Chilia si de golful Mosura, zona hidrografica Chilia-



67

Sulina are o suprafata de circa 160700 ha, fiind cea mai mare zona hidrografica de pe intinsul Deltei Dunarii. Zona cuprinde o serie de depresiuni hidrografice, intre care se mentioneaza; Sireasa (21900 ha), Sontea-Furtuna (17500 ha), Pardina (30950 ha), Matita-Merhei (44950 ha), Magearu-Sulina si Popina (35900 ha), a caror suprafete sunt ocupate partial de garle, lacuri, mlastini si Japse, precum si de numeroase canale. Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara pana la –2 m sub planul de referinta Marea Neagra Sulina. Dintre canalele si garlele care brazdeaza zona hidrografica Chilia-Sulina se mentioneaza urmatoarele; canalul Pardina, garlele Sireasa si Sontea, canalul Eracle si garla Lopatna, garla Sulimanca si canalul Magearu, precum si canalul Cardon, care asigura schimbul de ape si legatura navigabila cu salupe si barci intre diferite zone de interes economic ale unitatii. In zona hidrografica Chilia-Sulina, se afla o serie de lacuri cum sunt Babitele (1450 ha), Bogdaproste (3950 ha), Matita-Merhei (2225 ha), Obretin (800 ha), Furtuna (1425 ha) si altele mai mici, a caror suprafata totala de luciu de apa este de circa 11600 ha.

Calitatea apei din fluviul Dunarea este urmarita de Serviciul de Gospodarire a Apelor (S.G.A.) Tulcea, în sectiunea de control Chilia Hm 450 si în sectiunile de supraveghere Cotu Pisicii-Ceatal Chilia (64 km), Ceatal Chilia-Periprava (92 km) si Ceatal Chilia-Ceatal Sfântu Gheorghe (18 km), în cadrul campaniilor trimestriale de prelevare probe de apa.

Conform Planului de Management al Spatiului Hidrografic Dobrogea – bratul Chilia are urmatoarea tipologie: Cod sub-bazin/spațiu hidrografic (cod subunitate)

Denumire_apă suprafață

Denumire corp apă Categoria corpului de apă

Tipologie corp apă

Codul corpului de apă de suprafață

RO06 Delta Dunării Chilia RW (râu)

RO15 RORW14.1_B6

13.2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţă se

realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice suport, poluanţi specifici).

Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa (transpuse în legislaţia românească prin Legea nr.310/2004 care modifică şi completează Legea apelor nr.107/1996), se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, definite şi reprezentate astfel:

pentru starea foarte bună - valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea bună - valorile elementelor biologice se caracterizează prin abateri uşoare faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizează prin abateri minore fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţa) sau cu alterări antropice minore;



pentru starea moderată - valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă deviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea slabă - există alterări majore ale elementelor biologice; comunităţile biologice relevante diferă substanţial faţă de cele normale asociate condiţiilor nealterate zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea proastă - există alterări severe ale valorilor elementelor biologice, un numar mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de monitorizare a calității apelor de suprafață de pe teritoriul rezervației, pe anul 2017, ținând cont de faptul că zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și funcție de evaluările din anii anteriori. S-a efectuat monitorizarea lunară a 25 de secțiuni. Fiecare probă de apă a fost evaluată în urma analizei a 25 indicatori de calitate și încadrată în clasa de calitate corespunzătoare conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

În anul 2017 s-au efectuat 195 probe pentru ape de suprafaţă şi 18 de probe pentru ape uzate.

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţă se realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice suport, poluanţi specifici). Rezultate obtinute Nitraţii şi fosfaţii Nitraţii şi fosfaţii sunt evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi.” Nutrienţii sunt elemente chimice şi compuşi ai acestora care se găsesc în mediul înconjurător, de care plantele şi animalele au nevoie pentru a creşte sau supravieţui. Prezenţa nutrienţilor în apă, sol şi subsol este normală, poluarea reprezentând încărcarea cu substanţe nutritive a factorilor de mediu peste concentraţiile determinate de mecanismele de funcţionare a ecosistemelor. Prezenţa în apele uzate în cantităţi mari a nutrienţilor, determină contaminarea râurilor şi lacurilor care pot suferi procesul de eutrofizare sau de "înflorire" respectiv de epuizare a conţinutului de oxigen din apă, prin moartea şi descompunerea masivă a întregului zooplancton. Fără oxigen apa devine locul unor procese de fermentaţie şi putrefacţie.

Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe) În funcţie de concentraţia medie a azotului din azotiţi, în anul 2017 apa Dunării este încadrată în clasa a II-a de calitate. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe) Atât în anul 2017 cât şi în anii anteriori, calitatea apei pe Dunare şi braţe, prezintă o stare ecologică bună, conform standardelor în vigoare, încadrându-se în clasa a II-a de calitate. Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe) În anul 2017 concentraţiile medii anuale de azot total încadrează apa Dunării în clasa a I-a de calitate cu excepţia Ceatal Chilia unde valorile obţinute au depăşit concentraţia maxim admisă cu 12%, încadrându-se în clasa a II-a de calitate.



69

CONCLUZIE Comparativ cu anii precedenţi se constată o înbunătăţire semnificativă a calităţii apei pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea. Încadrarea în clase de calitate a fost făcută în conformitate cu Ordinul 161/2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă, anexa C, Elemente şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă. Analizele fizico-chimice au fost efectuate în laboratorul de chimie al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea. (sursa: Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în anul 2017)

13.3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz

Conform PLANULUI DE MANAGEMENT ACTUALIZAT AL FLUVIULUI DUNĂREA, DELTEI DUNĂRII, SPAȚIULUI HIDROGRAFIC DOBROGEA ȘI APELOR COSTIERE aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 859/2016, starea ecologica a Bratului Chilia este MODERATA (M)

nr crt

Denumire corp apă Categoria corpului de

apă

Tipologie corp apă


Stare /Pote nţial

(S /P)

Starea ecologică/pot

enţialul ecologic

(FB, B, M, S, P)

63 Chilia RW RO15 RORW14.1_B6 S M

(Sursa: PM actualizat, Anexa 6.1.A Starea ecologică/potenţialul ecologic a corpurilor de apă de la nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi Apelor Costiere)

In Anexa 6.2 se prezinta rezultatele evaluarii starii corpurilor de apa si rezultatele asteptate pentru anul 2015, a se vedea tabelul de mai jos.

Cod sub-bazin/spațiu hidrografic (cod subunitate)

Denumire apă suprafață

Denumire corp apă


Cate goria de apă

Stare chimică

An evaluare stare

Grupare risc stare chimică

Starea chimică bună asteptată în 2015

RO06 Delta Dunarii

Chilia RORW14.1_B6 RW 2 2013 Da

Explicații privind adnotările din anumite coloane: Coloana “Categoria de apa”: RW = râu, Coloana „Stare chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună. Coloana „Grupare_risc_stare chimică”: s-a completat cu informații numai în cazul în care nu au existat date de monitoring și evaluarea stării chimice s-a realizat pe baza grupării (completându-se cu G) sau opiniei expertului (completându-se cu OE).

In Anexa 7.1. din Planul De Management mentionat sunt prezentate obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafață și excepțiile de la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de la nivelul fluviul Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere. Bratul Chilia situatia se prezinta in tabelul de mai jos.



Nr crt

Zone protejate Obiectiv de mediu

Starea ecologică/ potențial ecologic

Stare chimică

PM II

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

33 3 2

*Legendă: Coloana „Stare chimică”: 2 = bună; Coloana „Stare ecologica/potential ecologic”: 3 = moderat

Se constata ca obiectivele de mediu au fost atinse, corpul de apa fiind incadrat la starea chimica “BUNA” si starea ecologica “MODERAT”.

14. ANEXE - PIESE DESENATE

Anexe 1. Certificat de Urbanism nr. 38/3296/13.03.2019 2. Formular standard ROSPA0031 3. Formular Standard ROSCI0065

Piese desenate 1. Plan de incadrare in zona 2. Dispozitie generala lucrari propuse 3. Plan localizare proiect in raport cu limitele ariilor naturale protejate 4. Plan de situatie canalizare pluviala si alimentare cu apaStructuri de acostare. Detalii 5. Sectiuni transv. tip dig (cheu) 6. Tipuri structuri de acostare 7. Detaliu sistem rutier platforma coronament digDetaliu sistem rutier platforma coronament

dig 8. Plan de situatie Organizare de santier



71

15. BIBLIOGRAFIE

1. Directiva CE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/CEE) 2. Directiva CE adoptata la 21 mai 1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale si a

florei si faunei salbatice (92/43/CEE) 3. Planul de management si Regulamentul Biosferei Delta Dunarii (2015) 4. Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă (a Deltei Dunării) 5. Studiu de evaluare adecvată pentru strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei

Dunării 6. Formular Standard ROSPA0031 7. Formular Standard ROSCI0065 8. RAPORT DE MEDIU „ACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U. COMUNA CHILIA VECHE,

JUDETUL TULCEA” - noiembrie 2013 9. Planul naţional de management bazinal actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic

internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României. 10. Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în anul 2017.

INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE … · 2019-07-03 · INFRASTRUCTURA DE...

Documents

Transcript of INFRASTRUCTURA DE AGREMENT CU FACILITATI DE ACOSTARE … · 2019-07-03 · INFRASTRUCTURA DE...