Falsul Intelectual -Reglementare legala, doctrinara, practica judecatoreasca-

In fiecare zi suntem bombardati cu stiri ce dezvaluie cat mai multe infractiuni de fals.

Practic se poate spune ca pe zi ce trece descoperim ca in spatele multor activitati economice se afla multitudinea de ilegalitati, cele mai multe din sfera infractiunilor de fals.

Avem ca exemple pe directorul general al RADET Constanta ce a fost cercetat in anul 1996 de capitanul Ion Necea de la Politia Drobeta Turnu-Severin pentru 12 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, 8 infractiuni de fals intelectual si alte 8 de uzul de fals; urmat de liberarul Lambrino, urmarit penal pentru uzurparea calitati oficale si uz de fals si de catre un agent imobiliar acuzat de fals si inselaciune (a reusit sa determine 3 barbati sa-si vanda apartamentele in conditiile in care mama si sotiile acestora erau plecate la munca in strainatate; Vasile V. s-a ocupat de marorii falsi pe care i-a adus in fata notarului cat si de actele cadastrale). Iar exemplele pot continua…

Legea penala in incercarea de a ocroti cele mai importante valori sociale incrimineaza si acele fapte prin savarsirea carora , alterandu-se adevarul, se creeaza un pericol grav sau ce aduce o vatamare concreta anumitor interese ale statului sau ale unor persone fizice.

Datorita pricolului social deosebit prin grava antingere adusa adevarului si increderii care trebuie sa existe in realitatea sociala, faptele de fals au fost socotite activitati ilicite in toate oranduielile sociale si au fost sanctionate, in raport cu gravitatea lor, fie ca infractiuni, fie ca abateri de ordin civil.1

La infractiunile de fals denaturarea adevarului, chiar daca se produce printr-o activitate ilicita a unei persoane, rezultatul acestei activitati , inselarea increderii publice, se realizeaza prin produsul activitatii faptuitorului si nu prin activitatea propriu-zisa a persoanei care a realizat produsul mentionat. De exemplu, desi falsul in inscrisuri este consecinta alterarii inscrisului de catre faptuitor, inselarea increderii se realizeaza prin continutul neadevarat al incrisului care se va bucura, obiectiv, de increderea cetatenilor si nu prin efortul facut concomitant cu inscrisul, de catre faptuitor.

Legiuitorul incredinteaza fapta care aduce atingere valorilor sociale ocrotite, prin mijlocirea unor entitati al caror continut a fost alterat, denaturant.

1 V. Dongoroz si altii, Explicatiii teoretice ale Codului Penal Roman vol.IV Partea speciala Ed. Academiei R.S.R, Bucuresti 1972

1

Primele infractiuni de fals au fost savarsite dupa aparitia relatiilor sociale in legatura cu valorile care sunt aparate fiind considerate ca infractiuni a unor astfel de fapte si prin pedepsele aplicate. Falsul in inscrisuri s-a realizat evident dupa aparitia inscrisurilor si a relatiilor sociale legate de aceste inscrisuri.

Prezentare Istorica Inca din antichitate intr-un mod deosebit au fost sanctionate unele

infractiunile de fals ( de ex. Infractiunile cu privire la un inscris domnesc), iar pedepsele aplicate pentru acestea pana la sfarsitul sec.XIX constau in arderea, spanzurarea, taierea mainii autorului ori marcarea, insemnarea acestuia. Pentru a putea fi sanctionata o infractiune de fals se tinea cont de natura acestora, de importanta lor si in mod special de organul emitent.

In Muntenia in 1917 a fost adoptata pravila Caragea, care desi nu era o lege penala continea si dispozitii penale.

Aceste infractiuni erau sanctionate diferit de la o zona la alta, daca in -Muntenia era folosita si pedeapsa cu moartea in Moldova pentru fals erau prevazute numai pedepse privative de libertate.

Prelucrand modelul adoptat de Codul penal francez din 1810, Codul penal roman adoptat dupa unirea principatelor de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza in 1864 a grupat infractiunile de fals in “despartamantul” privitor la” crimele si delictele contra intereselor publice”

Codul penal roman adoptat in 1936, va prelua aceeasi conceptie si sistematizare incluzand in acelasi grup falsificarea de moneda de titlu de credit public, marci, timbre, hartie timbrata; falsificarea de sigilii si semen de autentificare, certificate ori recunoastere; falsul in acte, falsul prin susstituire de persoane.

Conform Institutului National de Statistica numarul infractiunilor de fals in Romania a crescut considerabil.

Daca in 1990 ne confruntam cu doar 716 astfel de infractiuni, iar in 2000 cu 34396, in anul 2006 s-a ajuns la un numar de 232659 infractiuni de fals.

Care sa fie oare cauza acestei evolutii negative? Ce poate determina o persoana de a comite astfel de infractiuni? Motivele pot fi multe, poate ca justitia este prea blanda, sau exista o dorinta de a sfida justitia, de a fi mai presus de aceasta, ori setea tot mai mare de a avea un nivel de trai cat mai ridicat cu orice pret staruie tot mai mult in minte romanilor.

In continuare vom dezbate mai pe larg infractiunea de fals intelectual. Aceasta face parte din categoria de infractiuni in inscrisuri alaturi de: falsul

material in inscrisuri oficiale, falsul in inscrisuri sub semnatura privata, uzul de

2

fals, falsul in declaratii, falsul privind indentitatea si falsul privind emblema Crucii Rosii.

Falsul intelectual1.Etimologie.Termenul de “fals” provine din limba latina, din adjectival “falsus” ce

inseamna ceva contrar adevarului sau care are numai aparenta adevarului.Iar verbul “a falsifica” este preluat tot din latina culta (“falsificare”) si

inseamna a alcatui, a confectiona un lucru asemanator cu altul, a plasmui, a contraface, a plastografia, a denatura2

2.Notiune.Aceasta infractiune prevazuta la art .289 Cod Penal consta in falsificarea

unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului, ori prin omosiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari.Avem ca exemplu infractiunea comisa de numitul I.O. care, in calitate de sef de tura, la vama Nadlag a falsificat trei chitante pentru a permite inscrierea in circulatiae prin elucidarea dispozitiilor legale a unui numar de trei autoturisme.

In speta, s-a facut aplicarea prevederilor art.33 Cod Penal, referitoare la concursul de infractiuni (fals intelectual si uz de fals)

3.Obiectul infractiunii este impartit in obiect juridic si obiect material.Obiectul juridic al acestei infractiuni este identic cu cel al falsului material in

inscrisuri oficiale, respectiv, relatiile sociale bazate pe sentimentul comun de incredere in valabilitatea si autenticitatea inscrisurilor oficiale si a activitatilor desfasurate de fanctionarii publici sau de alte categorii de functionary pentru intocmirea acestor inscrisuri.

Obiectul material in cazul infractiunii de fals intelectual , poate fi numai un inscris oficial asupra caruia se realizeaza in mod nemijlocit activitatea de falsificare, care ca si la falsul material devine partial si produsul infractiunii. In art.150 alin.2 cod Penal inscrisul oficial este definit ca fiind orice inscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art.145 sau care apartin unei asemenea unitati.

In practica judecatoreasca s-a decis ca fiind fals intelectual inscrierea de date nereale in carnetul de munca de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu. Acest act avand potrivit art.1 din Decretul nr.92/1976, caracter de inscris oficial.3

2 “Dictionarul limbii romane modern”, Ed.Academiei R.S. Romania, 1958, pag.2913 C.S.J, Sectia penala, decizia nr.28822 din 12 iunie 2003

3

4.Subiectii infractiuniiLegea penala se adreseaza membrilor societatii impunandu-le, pe de o parte

o anumita conduita fata de valorile sociale pe care le apara sub sanctiune penala si in acelasi timp ocrotindu-i penal ca titulari ai respectivelor valori sociale. In principiu se considera ca toti membrii societatii sunt implicate in diverse raporturi de drept penal fie in calitate de destinatar, fie in calitate de beneficiari ai ocrotirii penale. Astfel ei devin sub iunie iecti de drept penal, pe de o parte subiecti active sau infractoriiar pe de alta parte subiecti pasivi sau persoane vatamate.

Subiectul activ (subiectul circumstantiat)Falsul intelectual poate fi comis de o persoana care are o anumita calitate,

aceea de functionar si care savarseste infractiunea in exercitiul atributiilor sale de serviciu.

Prin functionar public potrivit art.147 Cod penal se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita.

Fapta poate fi comisa si in participatie. Pentru existenta coautoratului este necesar, fiind vorba de o infractiune propie, ca faptuitorii sa aiba calitatea speciala ceruta de textul autorului si sa comita fapta in exercitarea atributiilor de serviciu (de exemplu falsificarea unui proces verbal in momentul intocmirii acestuia de catre comisia competenta a-l incheia sau in cazul unei comisii de examen, a unei comisii de experita, de inventariere etc). In toate celelalte situatii, participatia nu este posibila decat sub forma instigarii sau a complicitatii.

Daca o alta persoana (nu functionarul public, funcionarul sau salariatul) denatureaza adevarul, realitatea, cu ocazia redactarii unui inscris si astfel in baza declaratiei acesteia s-a alterat adevarul in continutul actului, de catre functionarul de buna credinta care il intocmeste, vor fi incidente prevederile art.292 Cod penal, respective, acea persoana va raspunde pentru fapta de fals in declaratii.

Subiectul pasiv al infractiunii de fals intelectual, este statul ale carui interese au fost lezate prin diminuarea increderii publicului in inscrisurile oficiale, precum si unitatea sau institutia in cadrul carora s-a sfarsit falsul, intrucat prestigiul si eventual autoritatea lor sunt compromise prin faptul ca un inscris emis de un functionar public, functionar sau alt salariat al lor, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, este afectat de o alertare a realitatii pe care trebuie sa o exprime.

Ca subiect pasiv al falsului intelectual avem in vedere persoana fizica sau juridical ale carei interese au fost periclitate prin comiterea faptei.Prin urmare falsul intellectual nu poate fi savarsit dact in timpul cat se intocmeste inscrisul si implicit, la locul unde s-a procedat la intocmirea acestuia, loc care poate fi sau cel unde unitatea, in cadrul caruia s-a intocmit inscrisul, isi are sediul sau cel mentionat in inscris ca fiind locul intocmirii. In legatura cu timpul comiterii faptei

4

subliniem ca, dupa intocmirea inscrisului nu mai este posibila savarsirea unui fals intellectual, ci numai unul material.

5.Continutul constitutivea)Latura ObiectivaFalsul intelectual presupune sub aspectul elementului material o activitate de

falsificare a unui inscris official in continutul sau prin doua modalitati alternative:1. atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului, realitatii;2. omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari care au avut loc

in realitate si care ar fi trebuit sa fie constatate.Infractiunea poate fi savarsita atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune.

Atestarea inseamna ca o anumita fapta sau imprejurare a existat sau exista cu mentionarea datelor necesare pentru indentificarea si caracterizarea acelei fapte sau imprejurari. Atestarea este necorespunzatoare adevarului si deci mincinoasa atunci cand prin aceasta se arata in mod denaturat (adica altfel decat este in realiatate) fapta sau imprejurarea asupra careia poarta atestarea.

Exista aceasta infractiune atunci cand functionarul intocmeste un process verbal de contraventie nereal, or consemneaza un fapt neadevarat si anume ca la constatarea contraventiei a asistat si o peroana sau cand in ambele situatii semneaza in fals pe martorul asistent, sau fapta functionarului care trece in listele de inventar cantitati de marfa mai mari decat in realitate, ori daca oficiantul confirma prin semnatura sa ca mandatul postal s-a`eliberat adevaratului destinatar, desi banii au fost insusiti de catre el, ori daca medical atesta fals ca a vazut cadavrul si a constatat personal cauza mortii, ori atesta fals ca a examinat bolnavul caruia i-a acordast concediul medical, sau daca contabilul opereaza in fals incasarea unor sume de bani,in realitate neachitate, ori daca un receptioner, care are un plus de marfa,intocmeste acte fictive de cumparare a acestora, ori daca intocmeste procese-verbale fictive, ori o factura si un contract de vazare fictive sau state de plata fictive

In speta s-a statuat ca fapta functionarului aflat in exerciatare atributiilor sale de serviciu de a atesta in mod mincinos existenta in magazinul intreprinderii a unui alt numar de bocanci decat cel real constituie infractiune de fals intelectual, iar nu cea de fals material in inscrisuri oficiale.

Insa in ceea ce priveste intocmirea unor procese verbale fictive prin care s-a constatat lipsa unor marfuri care de fapt fusesera primite prezinta elementele constitutive ale infractiunii de fals material, iar daca fapta a fost savarsita de inculpate in vederea crearii unui plus in gestiune atunci ne aflam in situatia unui concurs intre infractiunea de fals intelectual si ce ade fals material.

5

Omisiunea consta in inactiunea voita, respectiv, cu stiinta a infractorului de a insera, a inregistra unele date, fapte sau imprejurari in inscrisul oficial cu prilejul intocmirii acestuia, aspect de care luase cunostinta si care avea obligatia sa le mentioneze,respective, sa le treaca in acel incris, care era destinat sa faca proba.

De exemplu constituie infractiune de fals intelectual comis prin omisiune fapta unui casier colector de a nu inregistra in registrele de evidenta a incasarilor, suma primita de la casierul unei unitati, sau fapta unui politest de a nu trece in cuprinsul depozitiei unui martor declaratiile esentiale ale acestuia etc.

In literatura de specialitate nedepunerea de catre societatea comerciala administrate de catre inculpata a declaratiilor fiscale si deconturilor de TVA si neinfiintarea registrelor comerciale prevazute de lege s-a considerat a intruni elementele constitutive ale infractiuni prevazute la art.43 din legea 82/1991 raportat la art.289 cod penal si art.13 din Legea nr 87/1994.

Instanta de fond a retinut ca in urma unei sesizari la data de 20 iunie 2003 organele de politie ale sectorului 4 Bucuresti au efectuat un control la societatea comerciala administrate de inculpata S.A.M fiind ridicate cu acest prilej evidenta contabila a societatii aferente perioadei 2002-2003.

Inculpata a pretins initial ca nu are toate registrele contabile ale societatii intrucat acestea s-ar afla la contabila societatii, insa in cele din urma a recunoscut ca nu infiintase acele registre contabile dovedindu-se ca nu a depus declaratiile fiscale si deconturile de TVA pentru perioada 2002-2003. In aceasta situatie s-a pus problema incadrarii juridice a faptei de a face inregistrari nereale in documentele contabile ce au determinat alterarea continutului bilantului contabil cu consecinta neplatii impozitului sau diminuarea acestuia.

Intr-o opinie infractiunea de evaziune fiscala prevazuta la art.13 din legea nr .87/1994 absoarbe infractiunea de fals intelectual, prevazuta in art.40 din Legea nr.82/1991 pentru ca fara denaturarea in evidentele contabile nu se poate realize evaziunea fiscala in varianta prevazuta de art.13 din Legea nr.87/1994. Intr-o alta opinie daca prin neinregistrarea in contabilitate sunt infrante dispozitiile celor doua texte incriminatoare vor trebui retinute in concurs cele doua infractiuni.

Consideram ca aceasta a doua opinie este corecta pentru ca nu orice inregistrare inexacta in contabilitate are ca efect o neplata a impozitului sau o diminuare a acestuia si ca atare nu poate vorbi de o absorbtie a infractiuni de fals intellectual; intrucat, falsul intelectual este o infractiune de pericol ce se consuma in momentul ce se fac mentiuni inexacte, iar infractiunea de evaziune fiscala este una de rezultat si se consuma in momentul in care se depune bilantul contabil, existand obligatia de plata a impozitului.

Prin urmare faptuitorul nu altereaza in nici un fel forma inscrisului, aspectul sau fizic, ci numai continutul acestuia care in final nu mai corespunde total sau partial realitatii.

6

R. Garraud considera ca o asemenea omisiune creeaza o lacuna in continutul actului, care se repercuteaza asupra intregului act, alterand adevarul pe care acesta este chemat sa-l exprime.4

In practica judiciara s-a decis ca savarseste infractiunea de fals intelectual prin omisiune oficiantul postal care omite sa inregistreze in registrul de evidenta, mandatul postal primit si a carui contravaloare si-a insusit-o.

Pentru existenta infractiunii de care ne ocupam este necesar ca activitatea ilegala desfasurata de catre faptuitor sa indeplineasca anumite cerinte esentiale.

In primul rand falsul intelectual trebuie sa se realizeze cu prilejul intocmirii inscrisului official si subliniem ca “intocmirea inscrisului”nu presupune numai realizarea lui in intregime, dar si completarea lui cu anumite inregistrari sau date in situatia cand potrivit naturii sale si a unor cerinte obligatorii este supus unei asemenea completari ulterioare; iar in al doilea rand, falsificarea trebuie savarsira potrivit art.289 alin 1 Cod Penal, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu.

Va raspunde pentru comiterea infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale si nu pentru fals intelectual functionarul care, cu toate ca a comis fapta in timp ce-si indeplinea indatoririle de serviciu, el nu era competent sin u era indreptatit sa intocmeasca actul al carui continut l-a contrafacut sau alterat.

In acest sens, s-a decis in practica judiciara ca nu exista infractiune de fals intelectual daca functionarul desi consemneaza in cuprinsul actului date nereale nu se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, situatie in care el urmeaza sa raspunda pentru un fals material in inscrisuri oficiale.5

De altfel nu va exista infractiune de fals intelectual sau uz de fals atunci cand inscrisul falsificat nu constituie un inscris oficial, iar inculpatul a completat formularul cu date nereale cand nu se mai afla in exercitarea atributiilor sale de serviciu. In aces caz inculpatul va raspunde pentru infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura private.

Daca pe de o parte functionarul in intocmirea unui inscris official a atestat ca adevarata o imprejuarare mincinoasa, iar apoi a contrafacut semnatura uneia dintre persoanele care trebuiau sa semenze respectivul act, s-a decis in literature de specialitate cain aceasta situatie exista un concurs de infractiuni si anume flas intellectual si fals material in inscrisuri.

Ne aflam in cazul unei unitati naturale de infractiuni daca functionarul atesta in continutul inscrisului official o fapta ireala, mincinoasa si in acelasi timp omite sa consemneze unele date sau imprejurari adevarate.

Urmarea imediata a acestei infractiuni este reprezentata de atingerea adusa increderii publice acordate in inscrisurile oficiale.

4 “Traite theorique et practique du droit penal francais”,vol.IV, Paris, 1922 pag.1475 Trib. Supr. Sect.pen., dec. nr.480/1975, in “Repertoriu”, op. cit., pag.185

7

Asadar se creeaza o stare de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de lege prin redactarea afectiva a unui inscris oficial fals.

Urmarea socialmente periculoasa este crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, pericol care decurge din intocmirea inscrisului oficial fals si se evidentiaza in momentul in care inscrisul aparent real este intarit cu sigiliu sau stamplia cuvenita.

Parerea unuanima a practicii noastre judecatoresti si a doctrine considera ca infractiune ade fals intelectual este in principiu o infractiune de pericol, dar nu excludem ca prin aceasta infractiune sa se produca totusi daune material.

Daca un functionar al unei primarii ia act de declaratia unei personae in sensul ca renunta la un drept al sau, desi acea persoana nu renuntase,aceasta din urma este prejudiciata direct prin fals intelectual comis de acel functionar.

Se considera in consecinta ca nu se paote exclude posibilitatea obligarii autorului falsului intelectual la daune, evident in masura in care instanta este investita in acest sens cu actiune civila in procesul penal, fie ulterior, in fara instantei civile (art.19 C.pr.civ)

Legatura de cauzalitate in cazul unei asemenea infractiuni apare de cele mai multe ori din insasi materialitatea si din constatarea existentei faptei comise.

b)Latura SubiectivaSub aspect subiectiv, infractiunea de fals intelectual se savarseste cu intentie

directa sau indirecta . Astfel ca intentia exista atat in cazul comiterii faptei printr-o actiune cat si printr-o inactiune.

Subliniem a se avea in vedere ca aceasta infractiune de fals nu se poate exercita din culpa. Daca totusi ne aflam in cazul in care alterarea continutului in cuprinsul unui inscris oficial este facuta din neglijenta sau eroarea functionarului, atunci acesta va fi tras la raspundere printr-o sanctiune civila, contraventionala sau disciplinara si nu penala.

Cand totusi se stabileste culpa faptuitorului s-ar putea retine eventual infractiunea de neglijenta in serviciu, daca sunt intrunite cerintele legale ale acesteia.

Se considera ca in lipsa intentiei fapta functionarului public care comite falsul intelectual ar putea fi calificata in neglijenta in serviciu, fiind numai aparent avantajoasa pentru faptuitor pentru ca daca neglijenta a avut consecinte deosebit de grave pedeapsa prevazuta de art.249 alin.2 este de la 2 la 10 ani.

Subliniem ca la falsul intelectual spre deosebire de neglijenta nu este prevazuta vreo forma agravanta in situatia producerii unor consecinte deosebit de grave si aceasta pentru ca falsul intelectual este o infractiune de pericol si nu una ce produce direct o paguba materiala.

8

Mobilul si scopul in cazul infractiuni de fals nu prezinta importanta, latura subiectiva a falsului intelectual fiind realizata indiferent de considerentele ce l-au determinat sa actioneze.

5.Forme.Modalitati.SanctiuniInfractiunea de fals intelectual realizata prin actiunea de atestare a faptelor

sau imprejurarilor necorespunzatoare adevarului poate imbraca formele obisnuite ale actelor de pregatire, tentativa si consumare.

Legislatia penala in vigoare nu incrimineaza actele de pregatire, desi ele sunt posibile (de exemplu:aranjamente anterioare pentru comiterea falsului).

Insa daca aceste acte pregatitoare vor fi realizate de catre o alta persoana decat faptuitorul atunci aceste acte vor fi acte de complicitate anterioara.

In ceea ce priveste tentativa, aceasta este posibila doar atunci cand falsul este realizat printr-o actiune si nu si in situatia unei inactiuni (de exemplu:o persoana inainte de perfectarea inscrisului de catre functionar, intervine si demasca denaturarea).

Pentru a se putea retine tentativa trebuie sa se constate ca executarea inceputa avea potential aptitudinea de a produce urmarea imediata. Instigatorii si complicii se sanctioneaza cu aceeasi pedeapsa.

La savarsirea faptei de fals intelectual pot participa si persoane care nu au calitatea de functionar, adica necalificat, dar in aceasta ipoteza acele persoane nu pot fi considerate coautori ori instigatori sau complici.

In momentul in care are loc finalizarea inscrisului oficial, aparent real , nefiind necesar ca acesta sa fie folosit, ci doar inserarea unei stari de pericol, avem in vedere consumarea infractiunii de fals intelectual.

Potrivit textului incriminator, infractiunea analizata cunoaste doua modalitati normative, si anume:

a) atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului si b) modalitatea omosiunii de a insera unele date sau imprejurari.Pedeapsa pentru aceasta infractiune este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani

6.Aspectele proceduraleIn cazul acestei infractiuni actiunea penala se pune in miscare din oficiu, iar

urmarirea penala este efectuata de organele de politie si judecata in prima instanta revine judecatoriei.

9

10