“Unii oameni trec prin viaţă mulţumiţi că sticla este pe jumătate plină. Alţii se plângtoată viaţa că sticla este pe jumătate goală.Adevărul este acesta: există o sticlă avândînăuntru un anumit volum de lichid. Iar de aicimai încolo, totul depinde de tine.”

Dr. James S. Vuocolo

CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII

EDITORIALAnotimpul cercetaşilor

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCREste interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei.

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Cuprins4 Descurcă-te în Necunoscut

20098 Ştiri10 Povestea continuă: "Dispariţia"12 Tehnici cercetăşeşti: Nodurile15 Centrul Local se prezintă:

“Lotus” TULCEA18 Încotro? Parâng!20 Finanţare:

Tineri în Europa (TiA)22 Motivare lideri:

Vocea “misiunii”25 Jurnal: Vânătoarea de raze28 Ecologia profundă

şi dezvoltarea spirituală30 Onoare de cercetaş:

dl. Mihai Vornicu33 Scouting Seeds:

Voluntar cercetaş36 Gânduri: Spaţiu alb

REDACŢIA

COORDONATOR: Alin Pascaru

REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ

REDACTORI: Laura BăduţClaudia NaibaClaudia CoandăMonica JicmonManuela HortolomeiAda RascolAndreea BlajOana MitruţAna Benchea

COLABORATORI: Ioana LucaciuAdrian SecalAlex Moldovan

LAYOUT: Boris Boberschi

CORECTURĂ: Laura HenFlori BudăuAlexandra Cochieci

Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare. Dacă vrei să faci parte din echipă,

trimite un mail la echipa@infoscout.ro

I

Adresa de contact a redacţiei:redactie@infoscout.ro

LUCIAN NEDELUŢredactor-[ef InfoScout

Vine vara, vine vacanţa şi pentru aceia dintre voicare nu v-aţi scos încă bocancii la aer, ar fi vre-mea să o faceţi, căci aşa cum vesteşte calendarulcercetăşesc, urmează 3 luni pline de aventură pepotecile munţilor, de cântece la foc de tabără, deprovocări şi mulţi prieteni. Vă aşteaptă CupaIzvoarelor , Descurcă-te în Necunoscut, Sieben-burgen 2009, Campul Naţional de Temerari,Campul Naţional de Lupişori, Ro-mania 2009 şicâte şi mai câte.

Noi nu vă putem da biletele, dar vă putem ajutacu puţin elan, o nouă revistă de răsfoit şi un salutla pălărie.

Cine pleacă ultimul, stinge lumina!

„Ajunsesem în Verşeşti, satulunde trebuia să stăm în urmă-toarele 4 zile. Căutam o locaţiede campat. Pe partea dreaptă,într-o gospodărie ţărănească,un om dejoca porumb. Trecemde el. Găsim locaţia de cam-pare, stăm 5 minute şi patrulahotărăşte să îşi înceapăprovocările. Am plecat cu toţiisă căutăm lemne pentru o con-strucţie cercetăşească. Pe drum,trecem iar pe lângă gospodăriade mai devreme. Stăm un pic, negândim şi punem întrebarea:"Aveţi nevoie de ajutor?".Răspunsul săteanului: "Da!".Dăm să intrăm în curte,mergem spre om şi o bătrânicăne întreabă ce facem. Atunci amrealizat că omul muncea cu ziuaşi intrasem în curtea bătrânicii

aventur\ CAMP

www.infoscout.ro4

NU IAR, D.I.N. NOU(|)

DESCURC|-TE ~N NECUNOSCUT ‘09edi]ia a III-a

Cel mai probabil, în ultima vreme aţitot auzit indivizi cu un tic verbal:repetau întruna cuvântul „DIN“. La ce se refereau mai exact? La Des-curcă-te în Necunoscut 2009 (ediţia aIII-a). Vă gândiţi probabil: „Bine,dar eu abia acum aud de aşa ceva...ediţia a III-a ??? Şi cu celelalte ce s-aîntâmplat? Când au fost?“. Răspun-sul evident este: „Au fost, din păcate.Partea bună e că vor mai fi!“. Ecoula fost unul răsunător, aşa că ne-amgândit că anul acesta trebuieneapărat să-l împărtăşim tuturor!Vrei să îţi faci o idee despre acestcamp? Nu trebuie decât să citeştinişte mărturiile, amintirile şi trăirileunor participanţi la ediţiile trecute!

aventur\CAMP

www.infoscout.ro

fără să o întrebăm. I-am povestitdespre noi, ce căutăm şi ce vremsă facem ş,i fiind 4 cercetaşi, amfăcut treaba să meargă ca pebandă. La sfârşit, bătrânica ne-aoferit şi lemnele pentru con-strucţie şi sfoara necesară. Aşaam început eu DIN'07.“ (AlinPascaru)

„9 august 2007 – De 3 oremergem pe marginea şoselei... Lafiecare kilometru mai întrebămcâte un sătean: „Bună ziua! Nu

vă supăraţi, cât mai avem pânăîn Coman?“ „2 km“. Ce uşu-rare...acelaşi răspuns ca acum 2ore...

10 august – Jurnalule, azi am ozi plină vârf, aşa că nu prea amtimp de tine.

- ora 13.00: tocmai am terminatde dărâmat o casă din chirpici şide turnat nişte beton. Răsplatanu întârzie însă: ne bucurăm deun prânz bine meritat şi de unpahar rece din băutura casei.- ora 14.30: în sfârşit, duşul mult

aşteptat, deşi forţat (vezi „dushfortat“ 1, 2 şi 3 pe Youtube)11 august – ora 02.00: pe în-tuneric, savurăm pentru ultimadată înainte de plecarea spre lo-caţia finală o friptură suculentă,cu roşii coapte şi porumb pejar…

12 august – ora 03.45: obosiţi,ne îndesăm în sacii de dormitmai aproape de foc, aţipind cusunetul focului mocnit şi alurletelor de lupi din depărtare…

6 august 2008 – ora 14.00:soarele dogoritor nu ne opreştedin muncă. Deşi întoarcem mâlcu lopata, dezgropăm legume

5

stricate, desprindem paie înfipteîntre garduri sau ascultăm opoveste cutremurătoare, nu ofacem din obligaţie. Ştim căavem un scop nobil, căci, deşiinundaţiile trecuseră, urmeleîncă erau evidente. Lăsăm înurmă nişte zâmbete...

7 august – ora19.00: toată ziuaam mers cu bagajele-n spatecăutând cazare. Deja ignorămarsurile de la soare. Vizualizămcum vom face un adăpost în pă-dure. Am încercat şi la primarulcomunei, acesta însă fusesechemat acasă în satul undelocuia (o altă patrulă vorbise cusoţia acestuia). Ne gândim to-tuşi să mai dăm o raită; n-aveam nimic de pierdut...

8 august – ora 20.00: după o zilungă de muncă pe la oamenidiferiţi cu nevoie diferite(curăţenie prin casă, la curăţat

prin vie, la cărat de mobilă etc)ajungem înapoi la gazda noas-tră simpatică care ne-a primitcu o seară înainte: o bătrânicăincredibil de ospitalieră şi plinăde umor!

10 august – ora 11.00: gara dinBacău răsună de cercetaşi cepromit să se revadă. Multe pozede grup, urmate însă de linişte.Zâmbetele dispăruseră.

Nimănui nu-i venea să creadă.Şi nici să plece. Ceva ne uniseşi nu era ceva concret,era...ceva... necunoscut...“

(Patriciu Enăşel)

„În ziua în care te pregăteşti săîţi faci bagajul îţi trec prinminte o mie şi una de idei şigânduri de cum ar putea să fie,cum ai să te descurci, cum ai să

aventur\ CAMP

www.infoscout.ro6

aventur\CAMP

www.infoscout.ro

te înţelegi cu noii prieteni, cumo să duceţi la bun sfârşit misi-unea, etc. Dar odată ce ieşi dincasă şi te îndrepţi spre mareaaventură, îţi dai seama că totuleste chiar bine pregătit şi de tinedepinde cum va fi.

Ajungi să îţi cunoşti echipa, văîmpărţiţi din responsabilităţişi... îţi primeşti harta care-ţiarată unde trebuie să ajungi.Nimic mai simplu - atâta timpcât în echipă totul este aranjat,nu ne rămâne decât cu voiebună să păşim înspre ... necunoscut. Şi când ajungi înlocul arătat pe hartă, începi săte gândeşti că vine seara şi n-aiunde să dormi... buuun... ştim ceavem de făcut.

Nu trece o oră şi vine mareaveste - am găsit "refugiu" înrândul unor oameni extraordi-nari. Dar fără să ne dăm seama,şi cealaltă problemă - de unde osă mâncăm şi ce - se rezolvă dela sine. Familia care ne-a primitîn gazdă ne aşteaptă cu mân-care şi cu zâmbetul pe buze.

Ne-am făcut cunoscuţi în sat, ne-amjucat cu cei mici, am ajutat cât s-aputut pe la biserici, casele sătenilor,etc cât să fie bine. Şi am reuşit.

Ne-am realizat obiectivele, amrâs, am avut seri de cântat, ne-am jucat. A fost ca prin vis,acest necunoscut !!!

Ajunsesem ca la momentulcând ne pregăteam să plecăm,să ne gândim dacă putem ne-gocia să mai rămânem puţin...din păcate nu s-a putut, daram păstrat legătura cu familiala care am stat şi încă maivorbim cu ei.

Dacă e să mă întrebe cinevadacă merită aventura, răspunsule simplu - merită e puţin zis! E o

bucată din ce ai nevoie să îţi daiseama că TU poţi să faci ceeace nu ţi-a trecut niciodată pringând că ai să faci !

Haideţi şi anul acesta să ne bu-curăm de DIN!“ - Tromppy(Elena Petrea)

Nu te-au convins?!? Poftim? Tegândeşti la ce cred eu că te gân-deşti? Ai dreptate, e cel mai bineaşa… Eu te susţin! Exact! Vinoşi convinge-te SINGUR!!!

Patriciu Enăşel

7

na]ional {TIRI

8 www.infoscout.ro

La doar 34 de ani, Bear Grylls este cel maitânăr şef al Organizaţiei Mondiale a MişcăriiScout (OMMS). Abia ce a fost numit liderOMMS, Grylls vrea ca în vii torul apropiat săîncurajeze mai mulţi adulţi voluntari să sealăture Mişcării Scout, astfel încât cei 33.000de tineri aflaţi pe listele de aşteptare să de -vină membrii organizaţiei.

Bucuria acestei schimbări poate fi rezu-mată prin cuvintele unui temerar dinMarea Britanie, care afirmă pentru The Guardian:“Oamenii nu vor mai crede că cercetaşii suntnişte ciudaţi. Unii vor crede că el (Bear Grylls) enebun, dar se vede că e dornic de activi tăţiantrenante, (exciting things) cum facem noi.”

În copilărie, B.G., a cochetat cu cercetăşia :”Dragostea mea pentru activităţile în aer liber s-a

născut pe când eram cerce taş. A fost o adevăratăconexiune şi în acelaşi timp mi-a deschis multeuşi în viaţă”.

Cu toate acestea, lumea îl ştie mai mult ca fiindun supravieţuitor (survivalist); a fost cel maitânăr britanic care a escaladat Everestul şi a tra-versat Oceanul Atlantic într-o barcă gonflabilă.

Peste 180 de cercetaşi, cu vârstacuprinsă între 7 şi 50 de ani, aurăspuns “prezent!” la Bipiloniada2009, camp de primăvară care s-adesfăşurat la Centrul de Agre-ment „Cerbul” Bratei din MunţiiBucegi.

Participanţii din Bucureşti, Iaşi,Giurgiu, Tecuci, Găeşti, Mier-curea Ciuc, Pucioasa „şi-au pusla încercare rezistenţa fizică,spiritul de orientare dar şi is-

teţimea în cadrul unor activităţidinamice. Împărţiţi pe patrule,cercetaşii şi-au demonstrat, deasemenea, spiritul de echipă şisolidaritatea în timpul hike-urilorpe care le-au efectuat în CheileRateiului şi Cheile Orzei”potrivit articolului publicat deSebi Stanciu, coordonatorulproiectului, pe site-ul scout.ro.

Bipiloniada are o tradiţie deşapte ani şi este organizată de

C.L. Aventura Găeşti în colabo-rare cu Centrul Alb din Bu-cureşti.

„Organizarea Bipiloniadei cuocazia Zilei Mondiale a Pămân-tului a avut ca scop sensibi-lizarea tinerilor în vedereapromovării şi adoptării unui stilde viaţă sănătos şi dinamic, darşi motivarea acestora în privinţapăstrării valorilor spirituale”, amai adăugat Sebi Stanciu.

BiPiloniada 2009 - cercetăşie la cote înalte

Bear Grylls este noul lider al cercetaşilor

na]ional{TIRI

9www.infoscout.ro

Centrul Local ORIONMiercurea Ciuc a organi-zat week-end-ul trecutFestivalul Cercetăşiei lanivel local.

Tema evenimentului a fost“Agenţiile secrete”.

Cele trei ramuri de vârstăparticipante, lupişorii,temerarii şi exploratorii,împreună cu câţiva lideri însoţitori, s-au grupatîn agenţii secrete MI şi au pornit în căutareaunor documente strict secrete, de maximă im-portanţă, furate de inamici.

Pe parcursul unei zile, patrulele mixte de cerce -taşi au fost supuse mai multor probe prin careşi-au dovedit priceperea, spiritul de observaţie,capacitatea de a lucra în echipă, dar şi rezistenţafizică. “A fost o experienţă plăcută din care am

avut fiecare de învăţat. Untraseu lung, dar plin deperipeţii”, a declaratClaudiu Balint, explorator.

Noutatea de anul acesta aconstat în realizarea unei ac-tivităţi comune pentru toatecele trei ramuri de vârstăparticipante, urmărindu-seastfel a se pune în aplicaresemnificaţia salutului

cercetăşesc: cel mare îl protejează pe cel mic.

Cea de-a doua zi a festivalului a fost destinatăexclusiv exploratorilor care au avut parte de untraseu de căţărare-funicular-tiroliană pregătit dejandarmi şi salvamontişti, vechi colaboratori aiC.L. Orion Miercurea Ciuc. Ediţia de anul acesta, a treia la număr, este oactivitate-pilot a ceea ce se doreşte la anul a fiuna de calibru naţional.

Ediţia de anulacesta a “CupeiIzvoarelor”, orga-nizată de C.L.”Mircea celBătrân” RâmnicuVâlcea, se va des-făşura în perioada18-21 iunie pevalea Călineşti şiva avea ca temă“Chemareamunţilor, chemareastrăbunilor”.

Evenimentul va reuni atâttemerari cât şi exploratori, se-niori şi lideri. Aceştia vor fisupuşi la diferite probeantrenante desfăşurate înnatură şi, de asemenea, voravea de prezentat un proiect

prin care să reflecte implicareacercetaşilor în rezolvareaproblemelor comunităţilor lo-cale.

“Participanţii care se vor re-marca la întrecerile şi activi -tăţile organizate vor primidiplome şi premii în obiecte.Trofeul „Cupa Izvoarelor”care ne aparţine tuturor, va fi

dat în păstrare,pentru un an, cen-trului local aicărui cercetaşis-au dovedit a fiprimii la toate celece se vor întâmplala reuniunea noas-tră, recunoscuţi caatare de toţi par-ticipanţii: cerce -taşi, lideri adulţi şi

voluntari”, precizează NicuAlmaşi, şeful echipei execu-tive de programe a C.L.Mircea cel Bătrân.

“Cupa Izvoarelor” se află la aXII-a ediţie. Participarea încamp se face contra sumei de 15lei, care acoperă badge-ul cam-pului şi o parte din cheltuieli.

Rubrică realizată de Laura Băduţ

“Chemarea munţilor, chemarea străbunilor”

Week-end de sărbătoare la Miercurea Ciuc

povestea LUPI{ORI

10 www.infoscout.ro

EPISODUL 8

DISPARI}IA

Natura parcă resimte fericireavieţuitoarelor junglei dar îşi şiurmează cursul - puii de panterăse joacă sub privirea iubitoare amamei, un şarpe îşi pândeşteprada, peştii ies la suprafaţa apeipentru o gură de aer proaspăt.

O asemenea zi nu ar fi completăfără Yupi. Dar... unde poate fi?

- E la cascadă cu Baloo şi Oo,ne răspunde Chill, vulturulatotştiutor şi atotvăzător al jun-glei.

- Mulţumim, Chill!

Iar acum să îi spionăm pe ceitrei. Ţestoasa Oo tocmai arevenit dintr-o lungă călătorie,

iar Yupi este mereu primul in-teresat de locurile vizitate deaceasta.

- Oo, mai spune-mi despre peştiicoloraţi. Ba nu, despre rechini. Da,povesteşte-mi despre dinţii lor!

- Răbdare, micuţule! A fost ocălătorie grea şi Oo trebuie săfie obosită.

- Nu-i nimic, Baloo. Lupişorulacesta este o încântare la fiecareîntoarcere.

Astfel, cei trei şi-au petrecut în-treaga zi povestind şi înotând.Spre seară, nori ameninţători seiveau la orizont, prevestindparcă ceva rău.

O frumoasă dimineaţă anunţă răsăritul pe unalbastru pur şi o încântătoare zi răsună întrilul voios al păsărelelor. Coborând privireadin marele necunoscut, un vânt adie uşor,purtând miresmele florilor şi gâdilând nărileoricui le absoarbe, înfiorând blana unora şizbârlind penajul altora…

povestea

www.infoscout.ro

Ziua următoare a început cu oatmosferă grea, încărcată. Dea-supra pădurii păsările s-auadunat în stol, din care la unmoment dat s-a desprins o patăneagră. Chill se îndreaptă spredealurile Seeonee.

Dintr-o şoaptă de vânt, dintr-unmurmur de apă, aflăm că Ooeste bolnavă şi nu mai are multde trăit. Toată pădurea se în-dreaptă către cascada undeţestoasa se odihneşte. Când, încele din urmă, apare şi Yupi,aceasta îl cheamă la ea.

- Micuţule, tu ai fost mereu in-teresat de viaţa neamului meu.De acum mai ai doar un lucru deaflat. La bătrâneţe, noi ne re-tragem într-un loc ce ne-a rămasadânc înrădăcinat în suflet. Pen-tru mine momentul acesta avenit, iar locul este jungla. Ominune a frumuseţii naturii nuse poate afirma că este com-parată cu alte locuri exotice.Motivul pentru care am îndră -git-o a fost atmosfera plăcută, defamilie. Mereu animalele din

această junglăs-au ajutat întreele şi, indife -rent de naturaneînţelegerilorivite, totdeaunatoţi au rămasprieteni. Până şiShere-Khan,deşi nu o re-cunoaşte, estefericit aici .

Când voi trece în lumea cealaltă,nu mă veţi vedea. Mă voi re-trage într-un loc solitar, pentrucă singurul lucru pe care mi-ldoresc de la voi toţi este să numă plângeţi şi să vă amintiţi de

mine aşa cum mă vedeaţi la cas-cadă, râzând, povestind şi dândpoveţe. Am avut o viaţă plină şifericită. Moartea nu este unlucru tragic. Este trist cândcineva drag nu va mai fi lângănoi în carne şi oase, însă mereu

trebuie săne amin -tim cum afost per-soana res -pectivă înviaţă şi lamodul încare şi-atrăit viaţa.Întot-deaunatrebuie să

realizăm că nu ştim ce neaşteptă dincolo, dacă este debine sau de rău şi nu trebuie săpierdem prea mult timpgândindu-ne la asta. Viaţa estepentru a fi trăită după bunulplac. Aşa că îţi cer, micuţule, sănu fii trist când nu voi mai fi.Voi avea mereu grijă de tine,oriunde vei fi şi îţi voi îndrumapaşii.

Într-adevăr, ziua următoare Oonu a mai fost de zărită la cas-cadă, cu toţii înţelegând ce seîntâmplase cu ea. Personaj im-portant în viaţa junglei de-a lun-gul a sute de ani, acum se

stinsese, lăsându-i pe toţi numaicu amintiri plăcute despre ea. Înpofida celor spuse de aceasta, nuera prea uşor pentru unii sătreacă peste această întâmplare,cu atât mai mult cu cât viaţa eifusese una fericită. Erau chiarunii care spuneau că, dacă ar fiştiut că nu avusese o viaţă bună,acum s-ar fi consolat cu gândulcă este într-un loc mai bun şi re-gretul de a fi pierdut o fiinţă mi-nunată ar fi fost mai puţinintens, dar nu era cazul. Cu toateastea, viaţă fericită sau nu, golullăsat este imposibil de umplut şinumai timpul vindecă durereapricinuită de o asemenea întâm-plare.

Claudia Naiba

LUPI{ORI

11

abilit\]i TEMERARI

12www.infoscout.ro

TEMERARI - TEHNICI CERCET|{E{TI

NODURILE

Luând în considerare varietateade utilizări pe care le au,nodurile reprezintă o tehnică cetrebuie stăpânită de fiecare cer -cetaş, fie că trebuie să ancorezecortul, să lege buştenii, săsalveze pe cineva sau pur şi sim-plu să îşi testeze îndemânarea.În continuare, prezentăm 9noduri esenţiale, care vă vorajuta în orice aplicaţie sau con-strucţie de camp.

Nodul PrusikEste un nod deja clasic, folositcu precădere pentru căţărare dealpinişti.Avantaje: este unul din cele mai

simple şi sigure noduri pentruasigurarea frânghiei/ancorareverticală.Dezavantaje: Frânghia trebuiesă nu fie prea groasă, umedă sauîngheţată.Mod de realizare:- Faceţi o spiră din frânghia maisubţire şi aşezaţi-o pestefrânghia mai groasă (1);- treceţi spira prin spatelefrânghiei groase (2); - trageţi cele două capete prininteriorul spirei (3);- treceţi frânghia mai subţireprin spatele frânghiei groase (4);- treceţi încă o dată spira prinspatele frânghiei groase (5); - trageţi încă o dată cele douăcapete prin interiorul spirei (6); - aranjaţi nodul format (7).

Nodul foarfecă (cabestan)Este un nod simplu care aremultiple utilizări. Se foloseşte în navigaţie pentrulegarea baloanelor de acostare,este folosit de pescari pentrulegarea bărcii; se mai foloseşteşi de către alpinişti, respectivpentru campare. Acest nod se recomandă a fifolosit pentru aplicaţii simple,unde nodul este supus unei ten-siuni continue, dar de intensitatemică.Avantaj: nod simplu, pentrumultiple utilizări.Dezavantaj: dacă nodul estesupus unei solicitări care variazăca intensitate, atunci se desfacerelativ uşor.Mod de realizare:- se înconjoară suportul (1); - se lasă capătul lung dedesubt (2);- se realizează o a doua buclă(3);- se revine la capătul scurt prinpartea interioară (4);

Ca un bun cercetaş, trebuie să te des-curci în orice situaţie. Iar, câteodată,ca să ieşi din dificultate, trebuie săştii să “înnozi” problema.

Nodul Prusik

abilit\]i

13www.infoscout.ro

TEMERARI

- se strânge şi se aranjează nodulformat (5).Nodul de ancorăCel mai folosit nod de anco-rare. Poate fi folosit pentru aancora cortul sau structuri plu-titoare.Avantaje: - siguranţă în exploatare (nodulnu alunecă nici pe cordelineumede); - simplitate; - posibilitatea prinderii unorobiecte în interiorul nodului (deex. inel pentru ancorare);- este un nod care se poate dez -lega uşor.Dezavantaje: Acest nod scaderezistenţa frânghiei cu 10-45%din valoarea iniţială; valoareaexactă depinde de diametruline lului prin care se trecefrânghia.Mod de realizare: - înfăşuraţi două spire pe inel,prima spiră pe partea frontală,

a doua pe partea dorsală a in-elului (1);- treceţi capătul cordelinei prinspatele porţiunii lungi şi prin in-teriorul buclei formate (2); - înfăşuraţi încă o spiră (cucapătul frânghiei) pe parteainferioară a nodului deja for-mat (3);- strângeţi nodul astfel încâtcapătul corzii să fie de cel puţin4-5 cm lungime, pentru a pre-veni desfacerea nodului (4).

Nodul pescărescUn nod foarte simplu şi foarteutil pentru îmbinarea a douăfrânghii.Avantaje: este un nod simpluprin care se pot îmbina douăfrânghii de acelaşi diametru.Dezavantaje: după ce a fostfolosit sub sarcină, de regulă, nuse poate dezlega.Mod de realizare:- se aşează cele două corzi una

lângă alta (1); - se execută un nodsimplu pe şnurulroşu /negru; în inte-riorul nodului seprinde şnurul gal-ben/maro (2-3); - operaţia se repetăşi la şnurul gal-ben/maro (4-5);- se trag cele douăcorzi în sensuriopuse (6); - astfel cele douănoduri se alătură,formând nodulpescăresc (7).

Nodul foarfecă(cabestan)

Nodul de ancoră

Nodul pescăresc

Nodul optEste un nod foarte des utilizat;printre altele se foloseşte şi înalpinism, respectiv speologie,datorită siguranţei oferite. Avantaje: Uşor de realizat; sepoate executa şi cu o mână; sedesface uşor; este multi-funcţional, sigur şi flexibil.Dezavantaje: Nu este recoman-dată executarea acestui nod dinchingă; în acest caz se poatedesface.Mod de realizare:- cu frânghia dublată formăm o

buclă şi jumă-tate (pasul 1 );- introducemapoi în buclaexternă (pasul2);- după careacesta sestrânge(pasul 3).În nodul executat corect, repar-tiţia tensiunilor din frânghieeste uniformă.

Nodul bulin Un nod ideal pentru a ancora şiridica diverse obiecte cu o greu-tate apreciabilă.Avantaje: Un nod foarte sigur,uşor de realizat şi foarte utilchiar şi în condiţiile ridicării lanivel a unei persoane rănite.Dezavantaje: Odată legat şisupus la tensiune, nodul se des-face foarte greu.Mod de realizare:- realizaţi o buclă prin caretrageţi capătul corzii din spatespre înainte, după care treceţi înaceeaşi direcţie încă o datăcapătul corzii prin buclă (1.);- treceţi acest capăt prin spatelecapătului lung (2.); - revenind în faţă, treceţi capă-tul prin bucla din mijloc (3.); - cu strângerea nodului obţineţinodul bulin ale cărui bucle sepot regla cu uşurinţă; - reglarea uneia dintre bucle seface pe seama celeilalte bucle.

NODURI DE ÎMBINARE

Îmbinarea diagonalăAceastă îmbinare se foloseştepentru a lega lemne care se în-crucişează, dar care nu se atingatunci când capetele lor suntplasate într-o structură.

Îmbinarea pătrată Se foloseşte pentru a îmbina 2lemne care intră în contact unul

cu celălalt la un unghi între 45şi 90 grade.

Îmbinarea tripod Aşa cum îi sugerează şi numele,îmbinarea tripod se foloseştepentru a lega 3 buşteni în parteasuperioară, astfel încât să per-

mită deschiderea lor într-ostructură piramidală stabilă.

Nu uitaţi că orice nod bun, in-diferent de cât de greu se în-noadă, trebuie sa fie uşor dedesfăcut.

Lucian Nedeluţ

abilit\]i TEMERARI

www.infoscout.ro

Nodul opt

Nod

ul b

ulin

14

na]ionalPREZENTARE

www.infoscout.ro15

„Căci ghiarele v-au rămas în orice

îmbrăţişare...”

Versuri ce ne leagă de începu-turile centrului, de liderii cene-au format ca cercetaşi şine-au impregnat în sânge valorimorale care au reprezentat pen-tru noi un cod de comportament. Noi, cercelotuşii, suntem mândrimai ales de geologul tulceanGheorghe Munteanu Murgoci(născut în Măcin) care, împre-ună cu un grup de profesori,fizicieni şi alţi oameni de ştiinţă,a ajutat la pornirea mişcăriicercetăşeşti din România şi ladezvoltarea organizaţiei.

AŞA AM ÎNCEPUT ...

Apariţia Centrului Local Tulcea„Lotus” şi a cercetăşiei tulcenese leagă de anul 1994 , cânddoamna profesoară Victoria

Centrul Local se prezint\

“Lotus” Tulcea“Cine-i sus? Aegyssus!”

na]ional PREZENTARE

www.infoscout.ro16

Stanciu de la Colegiul Dobro-gean „Spiru Haret” Tulcea, îm-preună cu elevul Andrei Sarvaş,a înfiinţat prima gruparecercetăşescă din oraşul nostru.Centrul a suferit o serie de mo -dificari ( inclusiv dispariţia lui

pentru o perioadă ) pentru carenu s-a găsit nici astăzi motivul.

Pentru noi, unitatea şi prieteniareprezintă legile de bază, care necaracterizează în fiecare acţiune.Încercăm să implementăm asta

şi membrilor noi; uneori ne iese,alteori nu. Cercetăşia e pentrunoi ca un joc de logică, un joc alminţii: încercăm să ne imaginămo lume perfectă în care rămânemmereu tineri şi cu o poftă deviaţă de nemăsurat. Hike-uri încare se formează prietenii strânslegate prin zâmbete, campuri cuun iz de spiritualitate... Primulmeu jurământ, din primul meucamp, care ciudat... a avut loc laMănăstirea Cocoşu. Un grup decercelotuși începători în alecercetăşiei, aveau primul lorlegământ cu spiritul lui BadenPowell, la miezul nopţii. Regulade bază din acea seară : nu ex-istă eu, ci NOI. Noi vom face unfoc de tabără, noi vom realiza unwide game, eu voi merge latoaletă...pardon...noi vom mergela toaletă.

Probabil că nu spun nimic noucercetaşilor, pentru că în fiecare

na]ionalPREZENTARE

17www.infoscout.ro

centru se realizează acţiunicare te impresionează până lalacrimi, dar bineînţeles că miemi se pare că aici, totul estespecial. E centrul care m-a for-mat şi îmi pare enorm de răucă nu am reuşit să prindepocile vechi ale centrului:campuri cu peripeţii, bătăi curoşii care au stat 2 zile însoare, idei trăsnite ( de nereali -zat) de hike-uri, ş.a. Am participat din 2002 pânăîn prezent, la binecunoscutelecampuri naţionale: „CupaIzvoarelor”, „Unitate şi priete-nie” şi am realizat chiar şi noiunul în 2003 („Ancora”), uncamp care, după părerea noas-tră, a ieşit foarte bine, având învedere că nu ne aşteptam la unnumăr foarte mare de partici-panţi. Nu intenţionam ca primaediţie să fie una de mare an-vergură, dar sperăm că urmă-toarea, în viitorul (foarte )

apropiat va avea un număr maimare de centre participante.

DE FAPT...

Centrul nostru local ar fi trebuitde fapt să se numească C.LPhoenix, pentru că renaştem înfiecare an, odată cu recrutările.De fiecare dată descoperim căvalorile adevărate scad în faţatinerilor şi că voluntariatul numai este la fel de important. To-tuşi, cercetăşia arde încă în Tul-cea, prin membri devotaţi,pasionaţi de ceea ce fac. De multe ori în activităţile cari-tabile realizate până acum, amdescoperit că cercetăşia esteceva nou pentru anumite per-soane, de aceea suntem mândrică datorită acţiunilor noastremulte persoane au rămas cu opărere extraordinară despre ac-tivităţile cercetaşilor. Pe lângăacţiunile caritabile, încercăm să

impresionam tulcenii cu gesturimărunte, semnificative, aducândun zâmbet pe buzele copiilor,bătrânilor şi chiar ale cetăţenilorce ne străbat calea.

POZELE FAC CÂT O MIE DE CUVINTE

În urmă au rămas amintirile,care sunt încă vii şi ard mocnit:un joc la miezul nopţii, un ju-rământ între prieteni cercetaşi,un cântec, o poveste de groază,o chitară şi o eşarfă verde, de-venită mai târziu albastră şiajungând într-un final culoareasupremă... grena.

Anii trec, împărtăşeşte expe-rienţele tale cu ceilalţi şi învaţă-icum e să fii un bun cercetaş, aşacum şi alţii au făcut asta,cândva, pentru tine.

Manuela Hortolomei

camp LOCA}II

www.infoscout.ro

- Hei, ce-ar fi să mergem lamunte în vacanţa asta? ziseIoana.- N-ar fi o idee rea.- Dar unde?- În Parâng!?Aşa s-au hotărât să meargătrei zile la munte pentru a ficât mai aproape de natură. Şi-au facut bagajele şi hopa susîn trenul spre Petroşani. Auajuns în zorii zilei în gară şide acolo au luat un microbuzspre telescaun.- Hmm... ce să facem până la10 când porneşte telescaunul?Mai sunt 2 ore...- Hai să ne jucăm ceva !

- Sau mai bine să mâncăm.- Mâncăm şi apoi ne jucăm.

În Parâng poţi vedea foartemulte locuri frumoase şi ne-maiîntâlnite în alte masive. Omulţime de lacuri glaciareprecum: Lacul Mija, LaculCâlcescu, Lacul Roşiile şiLacul Iezerul Îngheţat. Faptulcă pe traseele sale sunt puţinecabane şi refugii montane îlface să fie unul dintre celemai sălbatice masivemuntoase din România. Însă,de pe vârf, care atinge 2518m, poţi admira priveliştile mi-nunate ale văilor şi împre-

jurimilor, poţi vedea chiar şiDunărea în zilele senine devară.

DUPĂ 2 ORE....

...s-au urcat fericiţi întelescaun şi au urcat până labaza Parângului Mic, iar deacolo au pornit pe jos înmarea aventură. Au plecat pebanda roşie spre vârf; cel maigreu li s-a parut când au avutde urcat spre vârful Cârja(2405 m ) fiind destul deabrupt. Dar au trecut cu briopeste, că doar sunt cercetaşicu condiţie fizică bună ;)

18

~ncotro?~ncotro?

PARÂNGPARÂNG

7 cercetaşi aventurieris-au gândit să facă oexpediţie în Parâng...Dar mai bine să vedem cum s-a întâmplat.

www.infoscout.ro

Vremea a fost frumoasă pânăau ajuns pe Parângul Mare.Planul lor era să meargă pânăla lacul Câlcescu şi acolo săînnopteze dar, cum din cauzaceţii nu se mai vedea la doimetri, au recurs la planul B(întotdeauna ar trebui să existeunul): au coborât de pe creastăla Lacul Roşiile. Poieni pline

de afine au gasit, un izvor şiun loc de campare. Ce ţi-aiputea dori mai mult?! Au mân-cat şi au încins imediat un jocde noapte, apoi, după ce s-auasigurat că nicio vietate nui-ar putea “înhăţa”, au stinsfocul (aveau lanterne) şi au in-trat în corturi pentru un somnbinemeritat.

A doua zi s-a pornit o ploaienăprasnică şi au stabilit să meargăla Refugiul Agăţat prin ValeaJieţului. S-au hotărât să înnoptezeacolo pentru că refugiul era foarteprimitor. A doua zi şi-au continu -at traseul până la Groapa Seacă -ieşirea spre şoseaua principalăspre Petroşani (10 km).

Traseele sunt foarte bine mar-cate şi frumoase.

Există de asemenea şi staţiuneamontană “Rusu” care are nu-meroase pârtii de ski, inclusiv unafoarte dificilă. Trei pârtii sunt sim-ilare cu cele de pe Valea Prahovei.

În speranţa că v-am stârnit curi-ozitatea, vă las pe voi să des -coperiţi mai mult!

Întrebare: care-i cel de-al doilearefugiu din Parâng?

P.S.: articol inspirat dintr-opoveste reală.

Ada Rascol

campLOCA}II

19

proiecte FINAN}ARE

20 www.infoscout.ro

•

Nume Finanţator: Uniunea Europeană.

• Descriere programProgramul comunitar “TINERETÎN ACŢIUNE” are printre pro-gramele operaţionale şi Acţiunea“TINERI ÎN EUROPA”.

Tineri pentru Europa susţine ur-mătoarele sub-Acţiuni:a) Sub-Acţiunea 1.1 - “Schimburide Tineri”: oferă unor grupuri detineri din diferite ţări oportuni-tatea de a se întâlni şi învăţa despre culturile fiecărora. b) Sub-Acţiunea 1.2 - “Iniţiativeale Tinerilor”: susţin proiecte degrup dezvoltate la nivel local,regional şi naţional, precum şireţele de proiecte similare dindiferite ţări, pentru a le întări di-mensiunea europeană şi a îm-bunătăţi cooperarea şi schimbulde experienţă între tineri.c) Sub-Acţiunea 1.3 - “Proiectepentru Democraţie Participa-tivă”: susţin participarea tineri -lor la viaţa democratică dincomunitatea lor locală, regionalăsau naţională, precum şi la nivelinternaţional.

• Cine poate beneficia deaceste fonduri?La această acţiune pot aplica:- organizaţii non-guvernamen-tale înfiinţate conform ordo-nanţei nr. 26/2000 cu privire laasociaţii şi fundaţii;- autorităţi publice implicate înlucrul cu tinerii;- grupuri informale de tineri, darcare sunt reprezentate (inclusivcontractual) de una din categori-ile de organizaţii menţionatemai sus.

La sub-acţiunea “Schimburi detineri” pot participa la proiectelede schimburi, în principiu, tinericu vârsta cuprinsă între 13 şi 25de ani care au reşedinţa legalăîntr-o ţară participantă la pro-gram; de asemenea, mai pot par-ticipa un număr restrâns detineri care au depăşit vârsta de25 de ani şi care să nu fi împlinit30 de ani la termenul limită pen-tru care s-a depus proiectul.

La sub-acţiunea “Iniţiative aletinerilor” pot participa tineri cuvârsta între 18 şi 30 de ani, rezi-denţi legali în una din ţările par-ticipante la program; pot fivizaţi şi tineri între 15 şi 18 aniîn cazul în care sunt însoţiţi deun asistent pentru tineri sau uncoach.

La sub-acţiunea “Proiecte pentrudemocraţie pot participa tineri”cu vârsta între 13 şi 30 de ani,rezidenţi legali în una din parti -cipante la program; în oriceProiect pentru democraţie tre-buie să participe minimum 16tineri.

• Activităţi eligibileTipuri de proiecte în cadrul sub-acţiunilor pot fi:

1.1 Schimburi de tineri- proiectele de schimburi bilate -rale vizează implicarea înproiect a 2 parteneri din douăţări participante la ProgramulTineret în acţiune din care unasă fie stat membru al UniuniiEuropene;- proiectele de schimburi trilate -rale vizează implicarea înproiect a 3 parteneri din trei ţăriparticipante la ProgramulTineret în acţiune din care celpuţin una să fie stat membru alUniunii Europene;- proiectele de schimburi multi-laterale vizează participarea aminimum 4 parteneri din patruţări participante la ProgramulTineret în acţiune din care celpuţin una să fie stat membru alUniunii Europene.

1.2 Iniţiative ale tinerilor- iniţiativa naţională a tineriloreste iniţiată de un grup de tineri

TINERI ÎN EUROPA

proiecteFINAN}ARE

www.infoscout.ro

aparţinând unei ţări membre înprogram;- iniţiativa transnaţională a tine -rilor are la bază parteneriatul acel puţin două grupuri dindiferite ţări membre, din care celpuţin una este stat membru alUniunii Europene.

1.3 Proiecte pentru democraţiepot urmări:- să promoveze impli-carea tinerilor în struc-turi participative;- să realizeze activităţipentru a dezvolta toateformele de dialog întreautorităţile publice şitineri;- să sprijine mecanis -me pentru a dezvoltatoate tipurile de dia-log, pentru a apropiatinerii de sfera de-cizională politică;- să dezvolte un dialogcare să includă tineriicare nu sunt membri într-o orga-nizaţie;- să identifice şi să depăşeascăobstacolele ce împiedică grupurispecifice de tineri să participe,precum şi să stimuleze mecanis -me ce vor încuraja toţi tinerii săparticipe în procesul decizional.

• Condiţii de finanţarePriorităţile în cadrul acestui pro-gram, pentru fiecare sub-acţiuneîn parte sunt:

În cadrul acţiunii 1.1:o Schimburi bi- şi tri-lateralepentru organizaţiile care can-didează pentru primă dată laSchimburi de tineri;

o Schimburi multilaterale pentruorganizaţiile cu experienţă.În cadrul acţiunii 1.2:o Iniţiativele transnaţionale aletinerilor.În cadrul acţiunii 1.3:o Proiectul implică un numărechilibrat de tineri din partea tu-

turor partenerilor;o Proiectele cu un buget maimic de 25.000 Euro.

Bugetul estimativ alocat înRomânia pentru fiecare sub-acţiune în 2009:1.1 Schimburi de tineri -1.178.308 Euro;1.2 Iniţiative ale tinerilor -

548.886 Euro;1.3 Proiecte pentrudemocraţie - 312339Euro.

În cadrul acţiunii 1.2 nuvor fi aprobate maimult de două proiectepe an din partea uneiorganizaţii.

• Procedura de trim-itere a proiectuluiCandidaturile pot fitrimise astfel:- prin poştă, cu datapoştei;

- prin serviciu de curierat, cudata înregistrării primită de ser-viciul de curierat.

• Alte instrumente1. Fişa Programului Tineret înacţiune, 2. ANPCDEFP, (AGENŢIANAŢIONALĂ PENTRU PRO-GRAME COMUNITARE ÎNDOMENIUL EDUCAŢIEI ŞIFORMĂRII PROFESIONALE), 3. Website-ul programului TIA, 4. Ghidul programului TIA pen-tru 20095. Apel naţional la propuneriproiecte 20096. Scrisoare oficială de însoţire apropunerii de proiect7. Portofoliu de proiecte pentruorganizaţiile candidate – formu-lar standard8. Curriculum vitae (modeluleuropean), EN, FR9. Metodologie de calcul a ca-pacităţii financiare

Andreea Blaj

21

• Data limită de depunere a cererilor de finanţare

Pentru proiectele care sunt selectate la nivel naţional, existăcinci termene limită de depunere a candidaturilor pe an (pentrutoate acţiunile):Termenul limită Data de începere a proiectului1 februarie Între 1 mai şi 30 septembrie1 aprilie Între 1 iulie şi 30 noiembrie1 iunie Între 1 septembrie şi 31 ianuarie1 septembrie Între 1 decembrie şi 30 aprilie1 noiembrie Între 1 februarie şi 31 iulie

Pentru proiectele care sunt selectate la nivel european, existătrei termene limită de depunere pe an:Termenul limită Data de începere a proiectului1 februarie Între 1 iulie şi 30 noiembrie1 iunie Între 1 noiembrie şi 30 martie1 septembrie Între 1 ianuarie şi 31 iulie

Dacă am insistat destul de clarpe ce înseamnă misiunea uneiorganizaţii (vezi articolul „Misi-unea e mereu prima” dinnumărul 13), acum ne vomreferi la modalitatea ei cea maivizibilă de a se face cunoscutăpe termen scurt. Dacă trăireamisiunii de către toţi membriieste cel mai bun mod de a pro-mova organizaţia pe termenlung, pe termen scurt ea arenevoie de un leadershipasumat, de exemple personaleputernice.

Primul aspect de luat în discuţiee felul în care se alege un con-ducător pentru o organizaţie (in-clusiv pentru un centru local).Cei care îl aleg trebuie să îşipună cel puţin 3 întrebări es-enţiale:

a) „La ce este el/ea bun înmunca sa şi cum a folosit acestlucru în ce a făcut până acum înviaţa sa?” Un lider se diferenţi-ază de un manager şi prin faptulcă primul potenţează pozitivul,iar cel de al doilea minimizeazănegativul. Când ai de ales unlider, uită-te la ce a făcut elbine, iar când ai de ales un man-

ager, la cum a reuşit să eviterăul.

b) „Care sunt nevoile de mo-ment ale organizaţiei? Sepotrivesc aceste nevoi cu capa -ci tăţile pozitive ale lideruluipropus?” Această întrebare pre-supune ca, pe lângă aflarea unuirăspuns acurat la punctul a), săexiste şi o analiză corectă a situ-aţiei organizaţiei. Nevoia desincronizare este una crucială,pentru că, dacă spre exemplu,organizaţia are nevoie acum de

construirea unei notorietăţi pu -blice pozitive, un „fundraiser”va fi de-a dreptul inutil pentruaceastă poziţie.

c) „Este un model de integri-tate? Inspiră tinerii pentru a de-veni oameni mai buni?” Aceastaeste poate cea mai importantăîntrebare când vine vorba decercetăşie, pentru că un lider erecunoscut după capacitatea dea modela implicit pe cei dinjurul său. De aceea trebuie săfim siguri că, odată ajuns în

motivare LIDERI

VOCEA “MISIUNII”

www.infoscout.ro22

motivareLIDERI

www.infoscout.ro

poziţia respectivă, integritatea şiresponsabilitatea sa nu vor fipuse la îndoială.

Odată ales în funcţie, un lider vaavea, bineînţeles, multe defăcut. Acum o să insistăm nu peCE va avea de făcut, ci pe CUMsă facă aceste lucruri.

Este de dorit ca un lider:- să construiască pe calitatea oa-menilor, pe aspectele lor pozi-tive şi să aprecieze fiecare lucrumărunt care se realizează, chiardacă e departe de nivelul dorit.

Doar în acest fel va putea să in-sereze în timp sarcini tot maicomplexe unor oameni care, ini -ţial, nu păreau a face faţă. În locde a spune “vai, ce departe eştide final!”, să spună “ai maifăcut un pas spre final!”. Deşipare un “optimism fabricat”, unlider are nevoie de energie pozi-tivă în organizaţie şi, în acestfel, se pot obţine rezultate ime-diate.- pe lângă energie pozitivă, săcreeze o atmosferă de încredereîntre toate nivelele organizaţiei,iar cel mai accesibil nivel este

cel personal. O tehnică relativprecisă de creştere a încrederiiîn cadrul unei echipe o repre -zintă felul în care membrii ei(mai ales liderul) se raporteazăla realizările şi eşecurile co-mune: la realizări să se punăaccent pe NOI, iar la eşecuripe EU. - să fie conştient că are o res -ponsabilitate în ceea ce priveştevizibilitatea, să îşi asume faptulcă este “luat la ochi” din multepărţi, că va exista presiuneasupra lui şi că sunt aşteptări deîndeplinit din partea celorlalţi.

Churchill spunea că “există unanotimp pentru fiecare lider”.Implicaţiile acestui enunţ suntcă un lider trebuie să ştie şi săpoată conduce o organizaţie in-diferent de influenţele mediuluiextern. Pentru a fi capabil deacest lucru sunt necesare cincitipuri de competenţe care se potdezvolta prin auto-educaţie:1) capacitatea de a-i asculta pecei din jurul său;2) capacitatea de a comunica, dea se face înţeles, de a exprima cedoreşte pentru fiecare membrudin organizaţie; 3) nu se mulţumeşte cu puţin, culucrurile făcute de mântuială, ciface mereu apel la inovaţie, cereşi vine cu soluţii de îmbunătăţirea lucrurilor;4) capacitatea de a-şi “sacrifica”propriul orgoliu în raport cusarcina pe care o are de făcut, dea renunţa la mândria personalăpentru ca organizaţia să pros-pere, să îşi atingă misiunea;5) capacitatea de a lua deciziiriscante, menite să dezvolte or-ganizaţia, dar care, în caz derezultat negativ, să nu o ducă laprăbuşirea totală.

Este necesar să enumerăm şi lu-cruri pe care un lider NU trebuiesă le facă. Poate cel mai răulucru care se poate spune despreun lider este că după plecarea lui

23

“a venit potopul”, asta însem-nând că nu a construit nimic. Laplecarea sa, o organizaţie sănă-toasă pur şi simplu merge maideparte, ba chiar se dezvoltă şimai mult deoarece are sistemebune de funcţionare şi mai alesoameni dedicaţi şi pregătiţi, încare s-a investit mult şi cu în-credere. Dacă ar fi trei lucruripe care un lider nu ar trebui săle facă, acestea ar fi:1) să nu comunice sau să pre-supună că, ce crede şi gândeşteel, e înţeles automat de toatălumea din jur;2) să nu susţină oamenii capa-bili care apar şi să se încon-

joare de mediocritate. Chiar curiscul ca acest gen de oamenicu personalităţi puternice să fiemai greu de gestionat, ei suntcei care fac adevăratele salturide calitate în organizaţie. Sănu uităm că oamenii de valoarevin şi stau în organizaţii încare standardele de perfor-manţă sunt înalte. Când leating, ei au mândrie şi respect(prin stimă de sine şi apreciereexternă), adică cele mai puter-nice pârghii de motivare per-sonală; 3) să îşi aleagă propriul succe-sor. Riscul major este de a pro-mova pe cineva care doar

seamănă cu originalul, iarcopiile sunt, de obicei, slabe.

În concluzie, cel mai importantlucru de care trebuie să ţinăseama un lider este să fie con-centrat mereu pe sarcina ce oare de îndeplinit şi nu pe el în-suşi. Datoria este primordială,iar un lider este doar un servitoral ei.

Dacă aveţi comentarii despretematica acestor articole, vă rogsă mă contactaţi la alexandru.moldovan@scout.ro.

Alexandru Moldovan

motivare LIDERI

www.infoscout.ro24

hai-huiJURNAL

29 aprilie 2009 Locaţie: BucureştiScop: concediuOcupaţie: aşteptat autocarDestinaţie: Paralia Katerini,GreciaOra: 20.30 era ceasul cândm-am alăturat celor 43 de priviricurioase (toţi se cunoşteau întreei, eu cunoşteam doar o singurăpersoană), nerăb-

dătoare să pornim mai departe ladrum. Entuziasmul s-a lovit maiapoi de dormitul în autocar, pecare se pare că majoritatea nuprea îl agreau şi de frigul careînconjura, se pare, toate benzi -năriile în care se făceau popa-surile.

30 aprilie 2009Locaţie: Paralia

Katerini

Scop: distracţieOcupaţie: stat în uşa agenţiei înaşteptarea proprietarului pensiuniiDestinaţia: cameră, duş, masă,plajă etc.Ora: 12.30, şi cam atat era şiimpacienţa noastră, pe o scarăde la 1 la 10.

După ce ne-am instalat, am fugitbineînţeles la plajă (doar peplajă de fapt, că la cele 18oC,

pielea noastrăsigur nu şi-ar fischimbat cu-loarea), dar ne-ammulţumit cu oplimbare prinnisipul călduţ,privind pierduţi laimensitatea măriiîncreţită din cândîn când de câte unval. Staţiunea arestrăduţe care suntparalele şi respec-tiv perpendicularepe plajă, ceea ce

25

PLOAIE, SOARE, MARE, MUNTE, PLIMBARE ŞI BINEÎNŢELES... CERCETAŞI

VÂN|TOAREA DE RAZE

www.infoscout.ro

face mai uşoară explorarea, cădeja după prima zi cunoşteamoraşelul ca-n palmă.

Următoarea oprire a fost la otavernă (restaurante mai mici),mai exact: “Taverna pentruromâni, fără stres”, căci şichelnerul ne cunoştea limba,meniul era scris şi în română,iar printre felurile de mâncarese numărau: ciorbă de burtă,ciorbă de vacuţă, friptură deporc-ule (cuvant articulat deunul din clienţii precedenţiprobabil).

1 mai 2009Locaţie: tot Paralia Ka-teriniScop: excursieOcupaţie: mers cu auto-carul aproximativ 2h30minDestinaţie: Meteora

Ora: după ora 8.00 am începutsă vânăm raze, dar n-am prinsnici una toată ziua. În schimbprivirile ni s-au aprins la vede -rea uriaşilor de piatră ai Meteo-rei, tăcuţi şi neclintiţi. Pădureade piatră a stâncilor constituieunul dintre cele mai sugestivefenomene geologice ale plan-etei. Cea mai

uzitată teorie susţine apariţiastâncilor dintr-un masiv înformă de deltă care, sub acţiu-nile corozive ale cutremurelor,vânturilor şi căderilor de stânci,de-a lungul a milioane de ani s-a împărţit în turnuri cu înălţimimaiestoase.

Cu o prezenţă de mai mult de600 de ani, 24 de mănăstiri (dincare doar 6 se conservă intacteşi funcţionează încă) sunt îm-prăştiate pe vârful “soldaţilor”de piatră, care par nemişcaţi şiîn acelaşi timp gata săpornească la luptă între ei. Dinpuţinele despicături ale stâncilormulticolore se proiectează scărivechi de lemn aproape distruse,care certifică locuirea diferitelorpeşteri în vremuri mai vechi; şichiar şi în prezent există chilii,construcţii mici şi simple, în-fundate în totalitate în stâncă, încare trăiesc călugări.

Marele Meteor este cea maifaimoasă mănăstire a Complex-ului monahal de la Meteora, în-temeiată în jurul anului 1340; eaa fost construită pe stânca ce segăseşte în extremitatea vestică apădurii de pietre şi este cea maimare din regiunea Meteorei.Stânca pe care se înalţă mănă-stirea are înălţimea de 613 m dela nivelul mării şi 415 m de laalbia râului Pinios. Pe partea ur-cuşului are înălţimea de 250 miar cele 115 trepte abrupte şineregulate conduc la intrareamănăstirii. Scările, de sfoară,

astăzi sunt desfiinţate şi plasaagăţată din turnul special

construit transportă numaiobiecte şi din când încând pelerinii credin-cioşi vârstnici.

În acest măreţaşezământ se pot vizita:Biserica Centrală, cu o

impunătoare arhitecturăbizantină, cu diferite

hai-hui JURNAL

26 www.infoscout.ro

hai-huiJURNAL

fresce; de asemenea un muzeu,turnul unde domină balconul cunăvod, osuarul, cu osemintelecălugărilor trecuţi la celeveşnice, vatra transformată înprezent într-un muzeu popular şialtele.

01.05.2009Locaţie: încă Paralia KateriniScop: croazierăOcupaţie: aşteptăm autocarultimp de 40 de minute după 1h45 min de somnDestinatie: insula SkiathosOra: la 6.30 am pornit, în celedin urmă, spre portul de undeurma să ne îmbarcăm pe vapor.Din cele 2000 de insule ale ţăriizeilor, noi ne-am îndreptat spreaceea care a fost demult unuldintre cuiburile piraţilor dinzonă, o insulă care miroase amare, dar şi a munte proaspăt,cu păduri dese de pini. Acum edoar un sat cu oameni cum-secade, cu case văruite în alb. Şiceea ce este mai impresionant efaptul că localnicii se luptă cupiatra de pe insulă, fiecare peticde pământ fiind cultivat cu ceva:chiar şi dintr-o stâncă veziieşind un bucheţel de flori, iarsmochinii, portocalii şi lămâiidecorează toate grădinile. Învârful insulei se află o bisericăortodoxă la care se ajunge ur-

când pe straduţele înguste careîmpânzesc insula şi aici se aflăun punct de belvedere minunat.

CUM SE VEDE INSULADE PE VAPOR

După ce ne-am plimbat şi amexplorat, mergând pe faleză, amdat de un grup de copii zgomo-toşi, care se aşezaseră pe jos înmijlocul aleii şi cântau de zor.Mă gândeam că doar cercetaşiiar putea să se manifeste astfel şichiar cercetaşi erau, din centrullocal Odigismos (centrul localde cercetaşi). Am fost suprinsăsă găsesc cercetaşi pe o insulărelativ mică şi dezvoltată în modspecial pentru turism. Copiii dingrupul pe care l-am întâlnit pur-

tau denumirea de păsări, căciaşa se numeşte ramura de vârstă,de fete şi băieţi, între 7-11 ani.Există şi o grupă mai mică decopii, între 5 şi 7 ani, care senumesc stele şi alte două maimari: ghizi (11-14 ani) şi ghizimajori (14 -17 ani). Acest centrulocal a fost înfiinţat în decem-brie 2003, numără 75 de membrila cei 5000 de locuitori ai insuleişi este condus de d-na Gian-noula, pe care am avut şi euonoarea să o cunosc.

În Grecia, organizaţia naţionalăde cercetaşi se numeşte CasaGreacă Odigismou (S.E.O.), arepeste 15.000 de membri şi existăde 75 de ani; mai multe infor-maţii găsiţi pe site-ulwww.seo.gr.

Înainte de a mă întoarce lavapor, am fost invitată să iauparte la cântecul de final, sur-prinzător: ti-ia-ia în variantagrecească!

Dar... cum timpul zboară, nici nune-am dat seama când a trecut,că deja ne îndreptam spre casăcu unele visuri împlinite şi altelenoi, lăsând o bucăţică de sufletpeste tot pe unde am trecut şiluând în schimb amintiri legatede tot ceea ce am găsit pe cale.

Ana Benchea

27www.infoscout.ro

Printre altele, anul acesta aînsemnat sfârşitul vieţii fizicea fondatorului mişcării ecolo-giei profunde (Deep Ecologype numele ei mai cunoscut),norvegianul Arne Naess.Filosofia acestei mişcări estede-a ajuta oamenii să-şiregăsească conexiunea cunatura la modul cel mai profund,spiritual chiar. În anii ’70,când Naess a scris prima datădespre ecologia profundă,aceasta reprezenta o viziuneaproximativ opusă celei a vre-murilor, în care omul se

simţea ”în afara” naturii şi nicidecum parte din ea, iarcreşterea economică era oţintă importantă a fiecărei ţări,în detrimentul mediului natu-ral. Un alt efect al înţelegeriică resursele planetei sunt limitate şi oamenii trebuie săse oprească din a le exploatala maxim, fără să gândeascăpe termen lung, a fost naştereaunei alte noţiuni importantepentru prezentul omenirii:dezvoltarea durabilă (anii’80). Astăzi, o serie de altecurente de gândire „curg” sub

inspiraţia acestor surse sau aaltora, încercând să ne în-drume către a redeveni conşti -enţi de poziţia noastră înlume, în univers. Acest lucrupresupune o corelare implicităîntre dezvoltarea conştiinţeide sine, a sufletului nostru şidezvoltarea conştiinţei noastrede mediu, dacă vreţi. De fapt,e vorba de două lucruri foartesimple: a redeveni parte dinnatură înseamnă, mai întâi, ate înţelege pe tine ca persoanăşi apoi a deveni mai conştientde latura ta spirituală.

na]ional ECO

www.infoscout.ro28

ECOLOGIA PROFUND| {I DEZVOLTAREA SPIRITUAL|

na]ionalECO

www.infoscout.ro

Naess spunea că ecologia pro-fundă necesită „o identificareatât de adâncă, încât propria tafiinţă nu mai este limitată de egosau de organism. Omul experi-mentează ceea ce înseamnă săfii, în mod autentic, parte dintoate lucrurile vii. Nu ne aflămîn afara naturii şi prin urmare nuputem face ce vrem cu ea, fără ane schimba pe noi înşine. ViaţaESTE, în mod fundamental,una.”

Poate că aici este locul în carecercetăşia aduce aceste două as-pecte la un loc, prin ceea cefacem: prezenţa în mijlocul na-turii ne poate ajuta să ne re-conectăm la ceea ce înseamnăritmul, esenţa vieţii naturale, iarocaziile de exerciţii spirituale pecare le avem în cercetăşie ne potajuta de cealaltă parte (nu esteîntâmplător că Naess a fost şimontaniard - prin urmare există

o legătură între faptul că mulţicercetaşi preferă activităţile lamunte sau ajung „avansaţi” înale muntelui).

De data aceasta doresc doar săvă stârnesc interesul în a afla

mai multe despre acest subiect.În numerele viitoare veţi găsi larubrica „Codrule, codruţule”câteva lucruri utile pentru acti -vităţile scout, pornind de laecologia profundă.

Ioana Lucaciu

29

Resurse utile:

Fritjof Capra – Conexiuni ascunse; Reţeaua vieţiiRachel Carson – The Silent Spring (extrase pe:http://www.uky.edu/Classes/NRC/381/carson_spring.pdf) http://www.revista22.ro/ecosofia-3664.html http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Deep_ecology http://www.themagicalkingdom.com/page1.aspx http://www.context.org/ICLIB/IC22/Zimmrman.htm http://www.fritjofcapra.net/ www.joannamacy.net http://home.ca.inter.net/~greenweb/DE-Platform.html www.cercetasie-si-natura.blogspot.com

* Din păcate, Arne Naess nu a fost tradus în română, dar pentrucei interesaţi pot oferi nişte selecţii de text în traducere proprie.

Geografia ţării era pentru el for-mată din poveşti. De lapovestea aventurii aproapebrâncuşiene a copilului săracplecat la Bucureşti să studiezeîntr-o şcoală cu prestigiu, lapovestea viorii la care a învăţatsă cânte în cei doi ani de Con-servator şi pe care a dăruit-omai târziu, la tot felul de aven-turi legate de locuri şi persoane.Ne-a trecut prin caietele sale deetimologii scăldându-ne în”brânză” şi ”cârciogar”, pentrua ne arăta în mod simplu că nu edoar un matematician sec, ci unom cu preocupări muzicale, lit-erare, ştiinţifice şi un iubitor demunte împătimit. Domnul Vor-nicu a studiat matematica înRomânia şi Germania, luându-şidoctoratul. A fost profesor deliceu, dar a făcut şi cercetare,

ajungând până în China pentruaceasta. Dar mai înainte a fostpilot pe un avion de vânătoareîn timpul celui de-al doilearăzboi mondial.

Fostul profesor carismatic,care era în stare să-şi deasalariul pentru a-i cumpăra bo-canci şi a înscrie la liceu uncopil foarte sărac, stătea acumpe pat, cu mari probleme desănătate, înconjurat doar de amintirile lui şi de o mare de

singurătate. Ochii i s-au lumi-nat, glasul a devenit mai vigu -ros atunci când a început săvorbească despre cercetaşi. Că-maşa de cercetaş era atârnată lavedere pentru a-l inspira parcă.Ne-a povestit despre oameniicu care a cunoscut cercetăşia,Radu Beligan fiind unul dintreei. Dar mai bine să-l lăsăm peel să ne povestească cum l-acunoscut pe Baden Powell şi înce fel i-a marcat cercetăşia existenţa.

na]ional ONOARE DE CERCETA{

www.infoscout.ro30

„VIN’ TINERE CU NOI {-ADUN|, DIN AL IZVOARELOR ECOU”

L-am întâlnit pe domnul MihaiVornicu la dum-nealui în aparta-ment, înconjuratde cărţile şiobiectele grele deamintiri, toaterotindu-se parcăîn jurul patuluisău. Prea multedate biografice nuam încercat săculegem. Le-amlăsat să vină de lasine.

na]ionalONOARE DE CERCETA{

www.infoscout.ro

InfoScout: Cum aţi ajuns lacercetaşi?Mihai Vornicu: Aveam un pri-eten, care era cercetaş. Într-o zi,m-am dus la el şi am văzut opoză mare cât o uşă în care eraun copil, îmbrăcat cercetaş. Şiscria acolo: „Să zbori cu cerce -taşii!”.

IS: Când şi unde a începutcercetăşia pentru dumneavoas-tră?

M.V.: Măi, am învăţat multe dela cercetaşi. Am fost confirmatîn 11 aprilie 1933, cam la 2 săp-tămâni după ce l-au confirmatpe Radu Beligan. M-au pusatunci să fac salutul la baston,salutul la pălărie, am cântat “Hai, sari voios, alarma sună /Vin’ tinere cu noi ş-adună, / Dinal izvoarelor ecou / Un sufletnou…” Am dat un fel de exa-men atunci… Ai, ce fericit eramcă am ieşit cercetaş! Nici nu văînchipuiţi.

Aveam pantaloni din ăia scurţi,aşa-i zicea, din piele de drac…Acum nu ştiu dacă a jupuitcineva un drac să-mi facă miepantaloni… Era un fel de stofă.

Iar când am îmbrăcat cămaşa aiade cercetaş, ai, ce mândru eram,mă uitam la ea ca la Hristos dincer!

IS: Și caţi ani aveaţi atunci?M.V.: Păi…10 ani.

IS: Spuneaţi că l-aţi cunoscut peLordul Baden Powell…M.V.: M-a luat unchiul meu,nea Gicu, m-a dus la Constanţaşi m-a urcat pe un vapor. Mi-aspus că mergem la Alexandria,în Egipt. După o zi în carantină,am ieşit acolo, cu unchiul meu,

să ne plimbăm pe faleză. Plim-bându-ne pe faleză, am întâlnitun tip înalt, smead aşa la faţă şicu o cască colonială pe cap. Şieu eram îmbrăcat cercetaş. Indi-vidul ăsta mă vede şi mă între-abă în englezeşte din ce ţarăsunt. Eu nu am înţeles, darunchi-meu a înţeles, se des-curca. I-am spus că sunt dinRomânia, aşa mândru. Şi mă-ntrea -bă, eşti cercetaş şi eu spun căda, sau aşa ceva. Şi-apoi îmispune, da’ tu mă cunoşti pemine? Mi-a tradus unchi-meu.Eu m-am uitat aşa la el, de undedracu’ să cunosc eu din Româ-nia pe unu’ din Alexandria, carevorbeşte englezeşte?! Şi mai e şinegru la faţă! Că pe vremea aia,aşa ştiam: românii stau înRomânia, egiptenii, în Egipt,francezii în Franţa, nemţii, înGermania. Şi-mi zice: da’ pemine mă cunoşti? Eu sunt Lor-dul Baden Powell, îmi traduceunchi-meu. M-am uitat aşa la elşi mi-am zis: du-te, mă, de-aici!Oi fi tu Lordul Baden Powellcum sunt eu arhimandritul nuştiu care! Şi-am plecat. Uitându-mă în urmă, am văzut că a scoso legitimaţie şi i-a arătat-o luiunchi-meu. Eu m-am oprit peloc şi l-am aşteptat pe unchi-meusă vină. Când a venit, mi-a zis:

31

mă, Mihăiţă, tu ştii cine eraăsta? Cine? Păi Lordul BadenPowell, i-am văzut legitimaţia.Hai, mă, nea Gicule!? Zău, mă!Măi, fraţilor, nu ştiu câţi amaruncat în Marea Mediterană în-torcându-mă înapoi pe faleză.M-am dus la el, am căzut în ge-nunchi şi cu mâinile împreunatei-am zis în româneşte: iertaţi-mă! Atunci am aflat primul cu-vânt englezesc, excuse me,please! M-a ridicat şi m-a săru-tat o dată pe obraz şi o dată pefrunte şi mi-a zis: You are avery good boy! - eşti un băiatfoarte bun! Aşa l-am cunoscutpe Lordul Baden Powell în1936...aveam 13 ani.

IS: Şi apoi?M.V.: Apoi, în 1937, s-a desfi-inţat cercetăşia. Au înlocuit-oăştia cu Straja Ţării, care n-afost rea ca organizaţie detineret. Am învăţat şi acolomulte, dar cele mai multe, 90%,erau de la cercetaşi.

IS: Care au fost lucrurile pecare le-aţi învăţat la cercetaşi?M.V.: Primul lucru pe carel-am învăţat la cercetaşi a fost

să nu fac deosebirede rasă, de religie, denaţionalitate, de cre -dinţă, pentru că toţioamenii sunt oameni,indiferent ce culoarede piele au, indiferentce limbă vorbesc, in-diferent la ce Dum-nezeu se închină,indiferent ce apucă-turi au. Al doilealucru pe care l-am în-văţat a fost să mă fe -resc de oamenii răi,să nu le fac rău, să nurăsplătesc niciodatărăul cu rău. Un altlucru l-am învăţat dela un cercetaş. Aşa

mi-a zis: când ai să fii tânăr, aisă vrei să ai relaţii cu o fată.Când ai să te aşezi lângă o per-soană de sex opus, să o consid-eri întotdeauna ca pe o tovarăşăde viaţă, egală cu tine. Să nu ojigneşti nici măcar cu un gând.

Am stat cu dumnealui mai binede 4 ore şi nu ne-am dat seamacând a trecut timpul. Multe altelucruri am auzit în acest timp,dar dacă ar fi să le scriem nune-ar ajunge spaţiul din revistăpe 6 luni. Povestea continuăînsă, aranjată frumos în sufletecercetăşeşti.

Iulian BudăuLucian Nedeluţ

na]ional ONOARE DE CERCETA{

32 www.infoscout.ro

proiecteSCOUTING SEEDS

www.infoscout.ro

Încă din martie 2009,centrele locale (CL)înscrise în proiectulScouting Seeds şi-austabilit paşii ce îi iaude făcut pentru a puteaaduce noi cercetaşi –viitori lideri în CL.

Dintre cele 21 de CL, am să văprezint din rezultatele primitepână acum:

Drăgăşani:¬ Campania în şcoli pentru re-crutarea profesorilor: au fostcontactaţi direct peste 30 de pro-fesori, conducerea a 4 şcoli şilicee, s-a încheiat un parteneriatcu Clubul Copiilor, s-a asiguratsuportul instituţiilor de în-văţământ pentru contactareaaltor cadre didactice;¬ « Adu o cunoştiinţă » : au fost

contactate peste 20 de persoanecare nu sunt cadre didactice. 6persoane au confirmat impli-carea în organizaţia noastră;¬ Au fost distribuite circa 100de pliante şi au fost afişate toate

cele 15 afişe în şcoli, primărie,supermarketuri, locuri publice;¬ A fost susţinută prima mini-sesiune – 26 aprilie 2009;¬ A fost susţinută cea de-a douamini-sesiune – 17 mai.

33

VOLUNTAR CERCETA{

Deva:¬ Blog actualizat la ziwww.devascouts.blogspot.com¬ Lipirea de afişe prin şcoli¬ Atragerea de membri prinprezentări în şcoli ¬ 5 voluntari – lideri interesaţide a se implica în organizaţie

Giurgiu:¬ Întâlniri zilnice ale membrilorechipei Scouting Seeds de laGiurgiu

¬ Articol în pres㬠Blog¬ Prezentări powerpoint şivideo cu activităţi ale cerce -taşilor¬ Afişe şi pliante împărţite prinşcoli¬ Expoziţie de prezentare acercetăşiei¬ Mers în instituţii şcolare¬ Atragere prieteni¬ Prima mini-sesiune de for-

mare pentru 8 viitori lideri îndata de 8 mai¬ Cea de-a doua mini-sesiunede formare în data de 10 mai,pentru 8 viitori lideri

Rădăuţi:¬ Prezentarea în faţa unuinumăr de 50 de adulţi a specifi-cului Mişcării Scout ¬ Implicarea unui număr de 25de adulţi într-un proiect de mediuderulat şi finanţat de ONCR ¬ Promovarea Mişcării Scout înrândul cadrelor didactice¬ Promovarea Mişcării Scoutpărinţilor¬ Promovarea Mişcării Scoutmembrilor din diverse instituţii¬ Proiectul Eco-select care esteîn plină desfăşurare

Râmnicu Vâlcea:¬ Dezbateri pe margineametodelor şi resurselor necesareproiectului;¬ Numirea responsabililor cudiferitele activităţi din cadrulproiectului;

proiecte SCOUTING SEEDS

www.infoscout.ro34

proiecteSCOUTING SEEDS

¬ Promovarea obiectivelorproiectului în mass-media lo-cală;¬ Distribuirea de pliante pentrupromovarea sistemului şiMetodei de educaţie Scout ;¬ Deplasarea în şcoli pentruatragerea de noi lideri, de noicopii şi tineri cercetaşi.

Acestea sunt doar o mică partedin ce se întâmplă în ţară cuScouting Seeds.

Un lucru e clar, dacă vremschimbare – aceasta începe de laNOI şi cu fiecare pas ce îl facemînspre bine, rezultatele se simt.Poate nu într-o zi, într-o lună,într-un an – dar uitându-vă în

urmă de când sunteţi cercetaşiveţi vedea cu siguranţă celpuţin:- o unitate de cercetaşi la careaţi fost lider şi cu care aţi trecutprin multe activităţi;- un stagiu în care aţi participat şide la care aţi venit cu încă n ac-tivităţi, idei, sugestii pe care vreţisă le aplicaţi şi la voi în CL;- un prieten pe care l-aţi întîlnitla cercetaşi;- o persoană pe care aţi ajutat-o;- o situaţie de care aţi trecut maiuşor pentru că sunteţi cercetaş;- aţi făcut un proiect la şcoală,facultate, master, etc. unde aţidat ca exemplu cercetăşia cutoate elementele ei;- şi multe altele.

Nu ne lăsaţi numai pe noi să nebucurăm de cercetăşie! Daţi maideparte! Curaj!

Dacă doriţi mai multe detalii despre proiect şi cum se deruleazăacesta în ţară, fie luaţi legăturacu Tromppy –elena.petrea@scout.ro, fie vă în-scrieţi pe lista de discuţii Scouting Seeds -http://groups.yahoo.com/group/scoutingseeds/, fie urmăriţi blog-ul proiectului www.scoutingseeds.blogspot.comsau viitoarele numere ale revis-tei interne InfoScout!

Elena Petrea

www.infoscout.ro 35

principii [i valori GÂNDURI

36 www.infoscout.ro

“Maestre, începuVrăjitoarea¸ în ul-timele luni petrecutecu tine m-ai învăţatsă scriu cu adevărat,să fiu atentă la fiecareliteră şi să-i oferfiecăreia importanţacuvenită... în ultimeleluni m-ai învăţat săîmi stăpânesc mâna şimintea...

Mâna, ca să nu aibă nici cel maimic tremur, iar forma literelorsă atingă perfecţiunea... Mintea,ca să fie în totalitate concen-trată, absorbită de ceea cemâna mea face.

Am reuşit, prin scris, să pătrunddincolo de limitele pe carescrierea în sine mi le impune,pentru a înţelege că în viaţăcontează nu numai instrumentul,cît şi mâna care îl conduce, con-tează nu numai faptele, cât şiraţiunea care stă la baza lor...Am reuşit să fiu atât de stăpânăpe mine atunci când scriu, încâtliterele pe care le fac ating per-fecţiunea.

Dar totuşi, oricât de mult aşvrea, oricât de mult aş încerca,în momentul în care ridic peniţade pe foaie, mâna mea nu maieste atât de sigură, tremură...mintea mea se pierde, fie şi pen-tru câteva momente... iar înacele clipe îmi dau seama căîncă lipseşte ceva din mine... înacele clipe aş vrea să nu mă fioprit din scris... să nu ridic

peniţa... să scriu fără a mă opri,trecând peste cuvinte, doarpunând literele una după alta,cuvintele unul după altul,frazele una după alta, ca într-oînlănţuire fără de sfârşit...”

„ Draga mea, spuse Maestrul,acele momente sunt spaţiilealbe. Sunt spaţiile albe care neajută pe noi să înţelegem ce

scriem, sunt spaţiile albe care îiajută pe cei care citesc să înţe-leagă ceea ce citesc. Sunt spaţi-ile albe pe care noi trebuie să lefacem pentru a vedea şi aînţelege ce am scris şi pentru aşti cu ce altceva ar trebui săcontinuăm şi ce vrem să scriem.

Iar aceste spaţii albe ne dau sigu-ranţa sau nesiguranţa de sine.

SPA}IU ALB

principii [i valoriGÂNDURI

37www.infoscout.ro

Depinde cît de bine ne simţimnoi cu noi înşine, cât de mult neacceptăm cu tot ceea ce suntem,cât de multe întrebări sau nelă-muriri avem a ne adresa, cât demult suntem dispuşi a afla şi câtde împăcaţi suntem cu faptul căsunt lucruri, fapte, gesturi, sen-timente, stări de a fi sau entităţipe care nu le înţelegem oricât demult am vrea să le cuprindem cumintea noastră, să le scriem cumâna noastră.

Sunt acele momente din viaţă încare te opreşti din ceea ce faci,pentru a continua cu altceva...sunt acele momente în care vezidacă ceea ce ai făcut ai făcutbine şi îţi creionezi un ideal din

ceea ce vrei să faci...

Dacă în aceste momente te veisimţi împăcată cu tine, vei ac-cepta viaţa aşa cum este, ca undar, vei înceta să te concentrezimai puţin asupra întrebărilor,asupra găsirii răspunsurilor,asupra acţiunilor, a faptelor...abia atunci mâna ta va fi maisigură... căci mai sigură îţi va fimintea... căci sufletul tău ar filiber să zburde neîngrădit deceea ce limitele impuse deminte, limitată la rândul ei de omână...”

(rescriere după un mic fragmentdin Vrăjitoarea din Portobello,

de Paulo Cuelho)

În viaţă avem multe spaţii albe.Dar acestea sunt spaţii de carefiecare dintre noi încearcă săfugă, pe care încearcă să lemicşoreze, să le elimine, să lescadă din importanţă, toate asteaprin mai multe feluri: făcând atâtde multe încât să nu avem timpsă luăm o pauză... ocupându-nefiecare moment ba cu o melodie,ba cu o carte, ba cu un prieten,ba pierzându-ne în aglomeraţiadin autobuz sau în discuţia despre fotbal, vedete sau meteocu prima persoană gata să ne as-culte, evitând să rămânem vreo-dată singuri doar cu noi înşine,evitând să ne simţim îndemnaţi,forţaţi a ne asculta pe noi înşine,a ne înţelege şi a ne accepta, cuminusuri, cu plusuri, cu calităţi,cu defecte, cu credinţe şi cu necredinţe...

Din fericire, facem parte dintr-omişcare care promovează dez-voltarea proprie prin provocare,prin provocare la orice nivel: înrelaţie cu cel de lângă noi, în re-laţie cu noi înşine şi în relaţie cuDumnezeu.

O mişcare care ne provoacă maiîntâi a fi şi apoi a face... o miş-care care pune accentul atât pespaţiul alb, cât şi pe ceea cescriem...

Cercetaşule, nu te opri niciodatăla a avea o relaţie bună doar cucel de lângă tine sau la a avea orelaţie bună doar cu tine însuţisau la a avea o relaţie bună doarcu Dumnezeu, uitând de una saude cealaltă!

Nu te opri, căci altfel, în spaţiilealbe nu vei găsi altceva decâtgol, nelinişte, nemulţumire,neînţelegere, necredinţe ...

Cercetaşule, nu uita: bucuriavine prin aceste spaţii albe!

Adrian Secal