1

Consecine ale divorului asupra adulilor : cele mai recente rezultate de cercetare (2000-2009)

07.17.2010byElisabeta StanciulescuTags:calitate a vietii,cuplu-copii-familie,divort,relaia de cuplu,sntate,sanatate fizica,sanatate psihica Dac familia voastr are echilibru funcional, ofer securitate i condiii de dezvoltare att pentru copii, ct i pentru aduli, i totui i vine dor de duc pentru c lipsete ceva, nu ai aventura, iubirea romantic, pasiunea, comunicarea intelectual, fericirea la care visezi,apeleaz mai nti la un profesionist care s v ajute s v reconstruii mpreun :riscurile ca, dup divor sau separare, i voi i copiii s v confruntai cu serioase consecine negative n plan psihic, fizic i social,pe termen lung,sunt mari i certe. Dac relaiile voastre sunt marcate de violen fizic sau / i psihic, verbal, financiar, sexual sau de alt natur, dac simi c i erodeaz ncrederea n sine i te mpiedic s te dezvoli,nu te minispunndu-i c nu divorezi din cauza copiilor :copiiipotavea o dezvoltare mai echilibrat ntr-o structur familial monoparentaldect ntr-una biparental marcat de violen.Mai mult,chiar tu, femeie sau brbat, ai ansa unei schimbri n bine. Foarte multe depind de cum gestionezi TU lucrurile n timpul divorului i dup aceea ! Dac te-ai hotrt s divorezi:alege o cale ct mai non-conflictual de divor. naintede a-i duce copiii la un psiholog,apeleaz la ajutor profesionalpentru tine, pentru a nva cum s-i reorganizezi personalitatea i viaa i cum s procedezi ca printe n noul context.Iar prima condiie, fundamental, este aceea de a cultiva la copilul tu o imagine pozitiv a celuilalt printe i de a le permite s comunice, s se ntlneasc n condiii de securitate fizic i emoional. Att n timpul cstoriei, ct i n cursul procesului de separare i dup aceea,cultiv o reea de suport proprie ct mai extins i mai activ.Nu te limita la rudele celuilalt i la prietenii de familie, ntreine relaiile cu propriile rude, cultiv prietenii personale i dezvolt tu nsui / nsi relaii cu diferite instituii.Vei evita astfel singurtatea i vei avea la ndemn resurse utile pentru depirea dificultilor. Dac doreti o calitate mai bun a relaiilor de familie,manifest-i mai des i deschis emoiilepozitivefa de ceilali membri :f i stimuleaz mai multe gesturi care arat atenie, afeciune, grij, nelegere uman, iertare, umorAcestea sunt, pe scurt, nvmintele pe care le-a trage eu din lectura unei excelente sinteze a celor mai recente studii cu privire la divor:Amato, Paul R. (2010) Research on Divorce: Continuing Trends and New Developments. Journal of Marriage and Family . Vol.72 (June 2010): 650 666.Dac doreti, poi accesa articolul on-line. Dac nu ai fie timpul necesar, fie obinuina de a citi studii tiinifice (care necesit un tip foarte special de cultur), i ofer aici cteva repere care mi se par de interes general.1. Ci oameni divoreaz sau se separ?Muli. Aproximativ jumtate din mariajele americane se dizolv, fie printr-un divor, fie printr-o separare de fapt. A alege s rupi o legtur de cuplu nu mai este demult un comportament minoritar, deviant.E interesant ns de aflat c, de la finele anilor 1970, exist n SUAo tendin de diminuare a ratelor divorului n categoriile superior educate mariajele posesorilor de diplome universitare au devenit mai stabile.n celelalte categorii, divorialitatea a rmas relativ constant. (Iar alte studii arat c tot n aceste categorii, mai puin educate i mai srace, regsim mai frecvent i coabitrile = cuplurile care triesc mpreun fr a avea un certificat de cstorie.)n interpretarea mea : dac n urm cu cteva zeci de ani comportamentele familiale considerate atunci deviante sau non-conformiste apreau ca un fel de semn de superioritate educaional i economic, fiind mbriate mai frecvent de persoane cu educaie superioar i cu venituri mai mari, n ultimele decenii ele constituie mai curnd un semn al inferioritii, asociindu-se mai frecvent cu resurse educaionale i economice mai sczute.Categoriile din partea superioar a ierarhiilor socio-economice gsesc tot mai frecvent drumuri variate, cnd mai vechi, cnd foarte noi, ctre un model familial similar celui tradiional sub aspectul compoziiei (doi aduli legai printr-un contract social, plus copii) i al stabilitii.2. Factori de risc pentru stabilitatea cuplurilor cstoriten SUA i n cele mai multe state vest-europene , mariajul tu ar avea anse mai mici s reziste dac: te-ai cstorit foarte tnr() cstoriile contractate sub 20 de ani sunt foarte expuse riscului de divor ! suntei sraci; unul dintre voi i-a pierdut locul de munc ; avei un nivel sczut al studiilor ; ai trit mpreun (ai coabitat) nainte de cstorie ; ai avut mpreun un copil nainte de cstorie ; unul dintre voi aduce un copil dintr-o relaie anterioar (riscul e mai mare pentru mame); eti cstorit cu o persoan de alt ras ; unul dintre voi a mai fost cstorit sau a trit mpreun cu un alt partener; unul dintre voi a crescut ntr-o configuraie familial din care a lipsit un printe; soia lucreaz cu norm ntreag ; v certai des ; ntre voi exist diferite forme de violen, ndeosebi fizic ; unul dintre voi e infidel ; cel puin unul dintre voi percepe relaia ca nesatisfctoare; unul dintre voi se investete prea puin n relaie (lack of commitment) ; cel puin unul dintre voi are un nivel sczut de ncredere n cellalt.Dou observaii aici: Toi factorii enumerai se asociaz statistic cu divorul sau separarea, dar aceast asociere NU trebuie interpretat ca o relaie de cauzalitate. De exemplu, dac nivelul sczut al veniturilor crete riscul de divor, NU nseamn c oamenii divoreazdin cauz cnu au bani. Dac faptul c soia are o carier proprie se asociaz statistic cu divorul, NU nseamn c oamenii divoreazdin cauz cfemeile au cariere proprii. Fiecare factor influeneaz stabilitatea cuplului numai n anumite contexte i, de regul, riscul crete atunci cnd mai muli factori sunt prezeni. n cazul fenomenelor i comportamentelor sociale,cauzalitatea e complex(rezult din combinaia, n configuraii variate, a unui numr mare de factori)i non-linear sau circular(ceea ce apare ca efect al unei configuraii cauzale funcioneaz n acelai timp drept cauz pentru dinamica respectivei configuraii).i o veste bun pentru toat lumea : exist studii care demonstreaz c efectele negative ale lipsei de competene relaionale sunt atenuate semnificativ acolo unde partenerii i exprim mai frecvent atitudinile i emoiilepozitiveunul fa de cellalt, prin umor, gesturi de afeciune, interes, iertare, nelegereAa c nu v ntoarcei acas doar ca s v odihnii i splai, s povestii toate relele pe care le-ai trit la serviciu i n trafic, s vorbii la telefon, s v enervai c iari trebuie s facei una sau alta, ori s v certai copiii care i-au mprtiat jucriile prin toat casa, nu i-au splat minile, au luat note mici sau s-au btut cu cineva:mergei acas n primul rnd pentru a v manifesta atitudinile i emoiilepozitivefa de ceilali membri ai familiei i pentru a le stimula pe ale lor! Vei mbunti nu numai relaiile, ci i starea voastr general i, n consecin, performanele profesionale i bucuria de a tri.3. Ce se ntmpl cu adulii dup divor sau separare ?Adulii divorai manifest, n medie, mai frecvent stri de anxietate i depresie dect adulii cstorii, sntatea fizic e mai precar, apeleaz mai frecvent la consumul de alcool i droguri i mor mai devreme.Dac se compar situaia de dup divor cu aceea de dinaintea divorului, studiile pun n evideno relaie cauzal ntre divor ideteriorareastrii fizice i psihice a adulilor, brbai i femei, att pe termen scurt, ct i pe termen lung.Dac, ns, mariajul a fost marcat de violene i frustrri majore, dup divor exist ansa unei caliti a vieii care l satisface mai mult pe cel n cauz.Pe termen scurt, e mai evident deprecierea strii psihice, n timp ce efectele asupra sntii fizice se resimt, de regul, dup mai muli ani.Brbaii sunt mai afectai dect femeile sub aspectele sntii fizice i mortalitii, iar distana a crescut progresiv din anii 1970 ncoace.Ipotezele explicative se grupeaz n dou teorii : una insist asuprastressului asociat numeroaselor schimbripe care cei n cauz sunt obligai s le suporte ntr-un timp scurt (locuin, venituri, sarcini de ndeplinit, prieteni, via social etc.); cealalt se focalizeaz asuprasuportului pe care l ofer familiai pe care indivizii divorai l pierd (companie, suport n unele sarcini cotidiene, prilejul de a mprti opinii i emoii, stimulare n direcia unui stil de via mai ordonat, fr alcool, fumat, droguri, stimulare n direcia unei alimentaii mai sntoase i a exerciiilor fizice etc.).Partenerul care are iniiativa divorului i adulii fr copii sunt mai puin afectai.O nou cstorie este un posibil tratament mpotriva suferinelor generate de divor, dar persoanele care divoreaz repetat sunt mai puternic marcate de aceast experien de via.4. Cum i poate fi de folos un profesionist dac te gndeti la divor sau ai divorat deja?Studiul american arat c cel puin dou tipuri de ajutor profesional sunt considerate binefctoare.Unul const nprograme educaionale urmate de priniicare divoreaz, n cadrul crora se nva cum pot fi diminuate efectele negative ale divorului asupra copiilor.Cel de-al doilea tip de ajutor profesional const nprograme de medierea nenelegerilor legate de custodia copiilor i exerciiul ulterior al rolurilor parentale, partajul proprietilor i bunurilor comune etc.Studiile asupra efectelor acestor programe sunt nc puine, dar optimiste: muli prini care au urmat astfel de programe spun c au mai puine conflicte cu fotii parteneri, mai puine probleme psihologice i reuesc un nou aranjament familial mai funcional.n unele state americane, persoanele care divoreaz sunt sau pot fi obligate s parcurg astfel de programe.n Romnia,e alegerea ta s caui un profesionistcapabil s te ajute s gseti cele mai bune soluii i s faci fa mai bine nu numai suferinei psihice proprii sau a copiilor, ci i numeroaselor schimbri pe termen scurt i lung care apar n viaa ta i, eventual, a copiilor ti.n ce m privete, ofer ambele tipuri de servicii, aa cum ofer i servicii de nvare pentru reconstrucia unor relaii de cuplu / familie mai funcionale.Citete i:Copiii i divorul: cele mai recente rezultate de cercetare (2000 2009)Not:Ce valoare au rezultatele unor cercetri realizate pe populaie non-romneasc pentru deciziile tale?Una orientativ. Nu avem studii suficiente i la fel de riguroase n Romnia, aa c, deocamdat, ne orientm dup ce avem. Oricum, rezultatele de cercetare sunt ntotdeauna orientative : ceea ce e valabil pentru un procent statistic semnificativ din populaia cercetat chiar romneasc ar putea s nu fie valabil n cazul tu; dariofer repere utile pentru a te poziiona i a lua decizii mai informate.Dac simi nevoia, poi completa informaiile citite aici accesnd tu nsui / nsi sursele de informaie din ar, de exemplu Anuarul Statistic al Romniei, ori revistele de demografie, sociologie, psihologie etc.Pentru o rigoare mai mare, toate aceste rezultate de cercetare ar trebui discutate mai nuanat, innd cont de teoriile, metodele i limitele cunoaterii tiinifice actuale. Nu este ns aici locul pentru astfel de rafinamente strict profesionale.

Divortul este o tema actuala, un fenomen care face parte din societatea noastra, un fenomen care ia amploare, un fenomen ce a ajuns sa fie privit ca o normalitate, nu ca un stigmat, asa cum se intampla cu nu foarte multi ani in urma. Mai mult, Romania pare a fi fruntasa Uniunii Europene in ceea ce priveste rata divorturilor si, conform datelor INSSE, doar anul trecut in tara noastra au divortat unul din cinci cupluri, numarul fiind chiar mai mare in orasele mari, iar din totalul numarului de divorturi, 44,2% sint cupluri in care existau copii minori. In urma pronuntarii sentintei, 17.000 de copii minori au ramas cu unul dintre parinti. Si acestea sint date inregistrate; probabil ca in realitate numarul familiilor destramate este si mai mare.Cand vorbim despre impactul divortului asupra copiilor, vorbim despre fazele divortului si implicatiile sale (emotionale, relationale, materiale, de statut, etc), vorbim despre roluri si vorbim despre nevoile copilului.In literatura de specialitate se regasesc mai multe clasificari ale fazelor prin care un cuplu trece, incepand de la norii indoielii si umarul rece , faze initiale in care apar semnele prevestitoare ale degradarii treptate a casniciei si o varietate de comportamente distante din cauza nemultumirilor din cadrul casniciei, pana la familia amestecata, acea etapa in care ambii parteneri si-au intemeiat familii noi, sanatoase, care ofera stabilitate si satisfactii pentru adulti si pentru copii, faza finala a procesului de divort.Daca privim la planurile vietii care sint afectate, putem vorbi despre divort dintr-o alta perspectiva. Astfel:

Divortul emotionalpoate avea loc cu mult inainte ca un cuplu sa se separe fizic, dupa cum el poate ramane incomplet mult timp dupa ce divortul legal a fost terminat si reprezinta si perioada in care unul dintre parteneri incearca sa incheie relatia, in timp ce celalalt se lupta sa o mentina. In aceasta etapa pot aparea trairi de atasament fata de fostul partener, ceea ce produce un carusel emotional, cu oscilatii intre iubire si ura. Aici se traiesc emotii si sentimente puternice de vinovatie, furie, culpabilizare. Momentul se traieste ca o reactie de doliu pentru pierderea mitului familiei intacte. Se pierd planuri, visuri, idealuri. Totusi, in aceasta etapa, coparentalitatea incepe sa opereze (functional sau nu) si se pot pune bazele mentinerii relatiilor cu familia extinsa a partenerului.Divortul legal, presupune desfacerea efectiva a casatoriei, prin intermediul instantei judecatoresti, incluzand aranjamentele legate de impartirea bunurilor, custodia copiilor si alte aranjamente cu caracter legal. Dispare (partenerii renunta la) visul de reunire. Apare o atitudine de retragere a tututor visurilor, a tuturor lucrurilor investite, de orice natura (emotionala, materiala, etc) si incet se reconstruieste noua retea sociala.Divortul economicpoate aduce sau poate agrava problemele financiare ale celor doi adulti, sau a unuia dintre ei si se produce, treptat, obisnuirea cu traiul separat, cu implicatii referitoare la cheltuieli, bani, planuri, relatiile copii parinti.Divortul parental, care se refera la aranjamentele referitoare la cresterea copiilor, aduce in actiune rolurile de parinte singur, care va negocia pentru timpul petrecut cu copilul (zile, ore, perioade) si de parinte cu drept de custodie, caruia ii apar noi responsabilitati si care are nevoie sa se reaseze in noua sa viata. Este una din fazele complicate si care poate aduce (sau mentine) mari conflicte intre parteneri.Multi parteneri nu-si mai exercita impreuna rolul de parinti dupa incheierea casatoriei, iar accesul parintelui care pleaca, la copil, poate deveni o continua sursa de stres. Parintii care nu au custodia se pot simti inutili, nedreptatiti, si vor renunta in timp la relatia lor cu copiii, considerand vizitele scurte si despartirile foarte dureroase. Pentru ei, este dificil de gestionat atitudinea ostila a celuilalt parinte sau indiferenta din partea copilului. De asemenea, in cazul in care relatia cu partenerul anterior a fost marcata de violenta, unele mame se simt securizate doar daca realizeaza o ruptura totala de partenerul lor. In aceasta faza, poate aparea conditionarea accesului la copii prin plata pensiei alimentare sau invers, conditionarea platii pensiei alimentare cu accesul la copii. Din nefericire, acestea sint situatii extrem de conflictuale, ce ajung la institutiile statului (politie, protectia copilului, etc), ceea ce aduce copiilor o noua sursa de stres, de insecuritate, de sentimente de respingere si de lipsa de iubire si de sens.Divortul comunitar, un aspect foarte important, combinat si cu scaderea posibilitatilor financiare, aduce pe tapet alte probleme - necesitatea schimbarii locuintei, singuratatea si pierderea, cel putin partial, a retelei sociale, care nu mai poate fi accesata la fel. Problemele practice si starea de tensiune determinate de gasirea unei noi locuinte si scoli pentru copii, pot fi accentuate de lipsa prietenilor si vecinilor care i-ar fi putut ajuta pe parinti, in special atunci cand ei nu isi pot permite financiar sa suplineasca acest tip de suport (baby sitter, after school, etc). Uneori, in incercarea de a gasi ajutor, parintele divortat apeleaza la ajutorul bunicilor (in special al celor materni). Multi bunici nu poseda insa nici spatiul, si nici abilitatile de a se ocupa de nepoti, iar din punctul de vedere al adultilor tineri, reinnoirea dependentei de proprii lor parinti semnifica o pierdere a statutului si autorespectului.Toate acestea pot aduce mari tulburari atat adultilor, cat si copiilor.Divortul psihologiceste privit ca fiind "separarea sinelui de personalitatea si influenta ex-sotului". Persoanele care sunt afectate profund de pierderea partenerului pot avea dificultati in construirea de noi relatii si activitati. Pentru ca respectul de sine tinde sa fie masurat in termenii relatiilor satisfacatoare cu altii, divortul poate sa distruga sentimentul de identitate si apartenenta; multor oameni le este teama sa fie independenti, apeland la recasatorii sau noi relatii facute in graba. Depasirea acestui moment poate fi un demers indelungat si nu foarte usor, ce necesita ajutor specializat si care presupune rezolvarea problemei autonomiei personale, asumarea raspunderii cu privire la deciziile si greselile proprii, autocunoastere si autovalorizare ca persoana independenta, capabila sa existe, sa functioneze fara ajutor de la ceilalti. Important de mentionat este faptul ca o sursa de conflict in procesul de separare si divort este aceea ca partenerii se pot regasi in etape diferite, in acelasi moment.Uitandu-ne la tabloul implicatiilor descrise mai sus, cred ca este lesne de inteles ca procesul separarii si al divortului este unul dificil, complicat, care afecteaza viata celor doi parteneri in mod semnificativ, uneori traumatic.La nivel de trairi personale, sotia si sotul, femeia si barbatul traiesc sentimente de tradare, rusine, furie, anxietate, blocaj emotional, negare, lipsa sensului in viata, inferioritate, nepotrivire, culpabilitate, vinovatie, confuzie - trairi intense, care aduc oboseala, irascibilitate, dificultati de concentrare, ganduri care rumineaza, nevoia de liniste si echilibru.Peisajul se complica si mai tare atunci cand sint si copii la mijloc, iar cei doi parteneri sint mama si tata. Caci, da, copiii exista doar in acest tip de interactiune de roluri: mama tata. Ei nu exista (sau nu ar trebui sa existe) in interactiunea de roluri de tip iubita iubit / sotie sot. Si aici apare confuzia care genereaza atatea probleme, faptul ca in relatia cu copiii lor, de cele mai multe ori adultii actioneaza sau reactioneaza din rolurile lor de sotie parasita sau sot alungat, de sotie tradata sau sot inselat, de femeie ranita si de barbat ranit. Dar rolul de parinte (mama sau tata) presupune noi responsabilitati, noi tipuri de actiuni, comportamente diferite, limbaj diferit, relationare diferita.Chiar si in conditiile unui cuplu solid, armonios, perfect functional, rolul de parinte este unul dificil, iar parintii gasesc cateodata dificil sa fie in permanenta in contact cu nevoile copiilor lor si sa ia cele mai bune decizii pentru acestia.In conditiile unui proces de separare si divort, toate nevoile copiilor sint insa, la nivelul a ceea ce percepe copilul, puternic amenintate. Dincolo de nevoile fiziologice, innascute, ale copilului, exista si nevoile emotionale, cruciale in dezvoltarea armonioasa si echilibrata emotional a copilului si a viitorului adult. Printre ele: atasament, apreciere, atentie, acceptare, afectiune, nevoia de apartenenta la familie, la relatii, afiliere, loialitate, nevoia de securitate, protectie, ordine, stabilitate, predictibilitate.Cercetarile au arata ca in timp ce toate divorturile au efecte asupra copilului, efecte ce pot dura chiar si cativa ani, divorturile traumatice sau brutale ii pot afecta pe copii pana in viata lor de adult. De asemenea, cercetarile si experienta din cabinet au aratat ca unul dintre cei mai importanti factori care afecteaza raspunsul,reactia copilului la divort nu este nici timpul petrecut cu mama sau tata, nici varsta copilului, ci calitatea relatiei parintilor in timpul si dupa perioada de separare.Iata cateva recomandari care pot ajuta copiii sa traverseze aceasta perioada intr-o maniera cat mai putin daunatoare emotional: Separare sau divort inseamna ca parintii se muta dintr-o relatie de casatorie, care implica ingrijire mutuala, sensibilitate si iubire, catre o relatie de tip business, in care singura sarcina pe termen lung pe care si-o asuma cei doi parteneri este co-parentalitatea.Fii atent la modul in care ii vorbesti fostului tau partener. Ii vorbesti mai degraba ca unui iubit, sau ca unui co-parinte? Aproape toti copiii care trec prin divortul parintilor simt ca trebuie sa aleaga intre mama si tata.Copiii se simt mult mai bine atunci cand sint apropiati de ambii parinti. Asigura-te ca nu fortezi o ruptura si nu provoci un conflict de loialitate copilului tau.Asigura-ti copilul ca nu trebuie sa aleaga intre mama si tata. Asigura-l ca va poate iubi pe amandoi si ca se poate bucura nestingherit de timpul petrecut cu fiecare in parte. Separarea parintilor si toata incarcatura emotionala ce acompaniaza acest proces il poate face pe copil sa se simte neiubit.Spune-i copilului ca, desi mama si tata nu se mai iubesc intre ei, nu mai sint fericiti impreuna si au ales sa fie fericiti separat, ei il iubesc pe el si vor continua sa o faca intotdeauna. Divortul este, mai mult ca oricand, o perioada de conflicte intense intre adulti. Asigura-te ca nu te certi in fata copilului. Expunerea lui la conflict, la vorbe urate, la violenta verbala sau fizica, reprezinta o cale sigura de a-l rani.Stabileste, de comun acord, un timp si un loc in care sa discutati despre probleme, astfel incat copilul sa nu poata auzi sau trage cu urechea.Cand luati copilul unul de la celalalt, cu siguranta nu este un moment bun sa discutati teme importante, precum custodia sau banii. Daca un parinte porneste o cearta, celalalt poate intotdeauna sa alege sa plece. Copiii divortului se simt de multe ori responsabili de probleme parintilor lor. Se invinovatesc pe ei pentru separare si cred ca comportamentul lor nepotrivit, rau a facut ca parintii sa nu se mai iubeasca intre ei. De multe ori, apeleaza la gandirea magica atunci cand se gandesc la situatie si concluzioneaza ca daca ei au produs ruptura, tot ei o pot repara.Clarificati cu copilul ca ruptura din casnicie nu este nici vina lor si nici responsabilitatea lor. Nu este nimic ce ar putea sa faca astfel incat sa-i aduca pe parinti inapoi impreuna. Este important sa recunosti ca separarea si divortul este o perioada foarte dificila si pentru tine, ca adult. Asigura-te ca primesti suport emotional de la alti adulti prieteni, familie, psiholog, grup de suport si nu de la copilul tau.Pentru a fi principala sursa de suport emotional pentru copilul tau, nu ii poti cere suportul la schimb. Separarea si divortul reprezinta pentru copil o mare intrerupere, o mare ruptura. Incearca sa creezi cat mai multa continuitate in viata lui. Asta poate insemna sa continue sa locuiasca in acelasi loc - sa aiba jucariile lui preferate, cartile lui, pozele preferate in ambele locuri de locuit poate face o mare diferenta. Gasiti timp sa faceti atat casa mamei, cat si casa tatalui cat mai familiare si ca acasa posibil.Copilul care se muta dintr-o casa in alta poate deveni foarte posesiv cu spatiile lui respectati acest lucru si nu rearanjati sau modificati spatiul fara acordul sau implicarea lui.Pastrati rutinele copilului, respectati limitele si regulile pe care acesta le cunoaste, chiar daca sta in locuri diferite. Nu-l trimiteti sau nu-l lasati in grija altcuiva atunci cand e randul vostru sa-l aveti in custodie. Pe masura ce copilul merge de la o casa la alta, poate fi util pentru parinti sa se obisnuiasca cu acest tip de serviciu de mesagerie.Nu folositi copilul ca mesager, comunicator sau spion.Aceste roluri pun un bagaj greu, inutil, pe umerii copilului, punand presiune pentru a alege una dintre parti, lucru care poate cauza aparitia sentimentelor de vina pentru alegerea facuta. Copilul tau se bazeaza intotdeauna pe tine pentru satisfacerea nevoilor lui emotionale. Acest lucru se manifesta cu precadere in momentele dificile ale separarii.Multi copii regreseaza catre comportamente de la varste mai mici in aceasta perioada de ruptura. Altii se poarta urat, sint sfidatori, agresivi, distanti. Altii sint super buni si par mult mai maturi fata de varsta biologica.Ai rabdare si asculta oricare dintre aceste manifestari (sau mai multe, daca ai mai multi copii). Intreaba-l pe copil cum se simte, permite-i sa-si exprime sentimentele negative si, in general, fii mai suportiv si mai flexibil in aceasta perioada de tranzitie, in loc sa fii strict. Copiii, de obicei stiu mai multe decat ar avea nevoie sa stie despre conflictul parintilor lor. Nu impartasiti cu ei detaliile luptelor legate de aranjamente financiare, custodie sau din instanta.Copilului mic spuneti-i doar ca parintii vor lua cea mai buna decizie pentru el. Copilul mai mare ar trebui sa aiba certitudinea ca parerea lui conteaza; totusi, decizia finala va fi luata de parinti. Lupta constructiv! Separarea reprezinta adesea o perioada de conflict intens. Este o perioada a emotiilor puternice, cand si decizii importante sint de luat. Atunci cand conflictul este inevitabil, el poate fi totusi gestionat cu demnitate si integritate, chiar cu creativitate.A-l vorbi de rau pe celalalt parinte este o insulta directa a sufletului copilului.Aminteste-ti ca nu mai esti casatorit/a si ca este posibil sa nu obtii tot ceea ce doresti. Este vorba de afacerea de co-parentalitate in care esti blocat. Fii pregatit sa faci compromisuri si sa lupti cinstit, nu de dragul fostului, ci de dragul copilului tau si a demnitatii tale. Aranjamentele de custodie pot varia tinand cont de varsta copilului, a personalitatii sale si a situatiei parintilor. In mod ideal, copilul va putea sa-si pastreze legatura cu ambii parinti. Se vor stabili programe / orare clare de vizita. De preferat, aranjamentele financiare se vor face indiferent de cele legate de custodie. Custodia copilului poate fi reconsiderata pe masura ce copilul creste, are alte nevoi sau situatia parintilor se schimba.In final, de retinut copiii sint atenti la ceea ce fac parintii lor, nu la ceea ce spun ei. Un adult impacat cu situatia, un adult fericit, disponibil emotional, cu energie si cu zambet pe buze transmite copilului un mesaj pozitiv, de incredere, iubire si siguranta. Si astea sint, poate, cele mai importante lucruri de care copilul are nevoie.Voi incheia cu o metafora draga mie, pe care o stiu de la unul dintre mentorii mei si care exprima in cuvinte putine ceea ce incearca articolul sa spuna, in mai multe.Niciodata un copacel nu influenteaza vremea, insa vremea influenteaza intotdeauna un copacel.Partea buna este ca in aceasta situatie a separarii si divortului, atunci cand sint si copii implicati, adultii pot alege - si au responsabilitatea sa o faca sa regleze vremea, sa o faca sa fie potrivita, optima, adaptata, astfel incat copacelul familiei sa devina un arbore puternic, sanatos si rezistent.

1. Divortul parintilor si copilul, cum il afecteaza si cum il ajuti sa treaca peste? 2. Care sunt efectele divortului asupra copiilor? 2.1. Confuzia 2.2. Vinovatia 2.3. Incertitudinea 2.4. Furia 2.5. Tristetea 2.6. Abandonul 2.7. Refuzul 2.8. Agresivitatea 3. Cum ajutam copiii sa treaca peste divort?Divortul parintilor si copilul, cum il afecteaza si cum il ajuti sa treaca peste?Un climat familial in care apar anumite disensiuni intre parinti, certuri, neintelegeri sau in care se instaleaza tacere, sugerand aparitia unei rupturi, este perceput de catre copil ca o traire de angoasa si anxietate, ca o teama a unui potential pericol. Ca urmare, desi parintii evita sa aduca problemele lor in fata copilului, incearca sa ii ascunda aceste situatii, nu ii spun ce se intampla, copilul resimte din plin tensiunea si atmosfera incarcata din familie.Tensiunea din fata unuidivort al parintilornu se transmite numai prin cuvinte, ci este adesea perceputa ca gesturi, ca schimbari ce apar in viata de pana atunci a familiei, ca disparitie a unor ritualuri cotidiene, ca dispozitie si reactii ale membrilor familiei.Copiii sunt foarte atenti si sensibili la toate aceste schimbari care apar si adesea ne surprind cu exactitatea observatiilor lor privind starea unuia dintre parinti.Care sunt efectele divortului asupra copiilor?Cristina Calarasanu, psiholog la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie, ne-a ajutat sa intelegem mai bine ce se afla in sufletul si in mintea unui copil atunci cand asista la o despartire iremediabila intre parinti. Iata care sunt cele mai pregnante si intense efecte ale divortului asupra copiilor:ConfuziaA sti ca se intampla ceva, dar sa nu iti spuna nimeni exact despre ce e vorba, sperand ca o sa te prinzi singur pe parcurs poate fi extrem de ambiguu si de greu de suportat.Pentru copil, a afla devine o preocupare si in lipsa unor informatii certe, isi va construi propriul scenariu cu privire la motivul pentru care in familia lui se produce o schimbare, au loc conflicte, unul din parinti se muta de acasa sau se muta in alta camera din casa.VinovatiaGhicitori educative pentru copii!Atunci cand asista la discutii aprinse sau cand simt ca ceva nu este in regula intre parintii lor, copiii isi atribuie in dese randuri vinovatia, considerandu-se chiar el motivul pentru care se intampla acest lucru, chiar daca in realitate nu este adevarat. Se gandesc ca au fost "rai", ca nu s-au comportat cum trebuie, ca au dezamagit sau ca parintii s-au suparat pe ei.Un moment extrem de dificil este acela in care copilul va fi pus sa aleaga intre cei doi parinti. Oricate argumente i s-ar da in favorarea unuia sau altuia, el nu poate imparti dragostea lui in doua si nu se poate imparti intre cei doi.

IncertitudineaFamilia este garantul stabilitatii si securitatii copilului. In momentul in care au loc schimbari, intregul univers al copilului se clatina si uneori ii este dificil sa integreze aceste schimbari.Exista o serie de schimbari care il vor induce in eroare: unul din parinti nu va mai locui permanent cu el; se vor muta in alta casa; poate fi mutat la o alta scoala; se poate muta in alt oras; va avea alti prieteni; va avea alti colegi; poate aparea un partener nou in viata parintelui cu care locuieste etc.FuriaExpresie a suferintei si neputintei, furia apare ca singura modalitate de manifestare si de descarcare a trairilor si sentimentelor amestecate. Ea ppoate fi indreptata catre: ambii parinti; catre parintele considerat "vinovat"; poate fi deplasata catre membrii ai familiei (bunici, veri, frati); sau din afara familiei (prieteni, colegi, educatoare, persoane straine).TristeteaTristetea este oalta expresie a suferintei copilului, tristetea poate lua diferite forme: o retragere a copilului din social; lipsa de a mai participa; de a se mai implica;

apatie;

plans facil; o crestere a sensibilitatii si iritabilitatii; o scadere a rezultatelor scolare; aparitia unor imbolnaviri repetate sau stari de rau care nu au o cauza medicala, dar care pot fi puse in legatura cu climatul familial.AbandonulPlecarea unuia dintre parinti, disparitia lui din planul cotidian, din activitatile de zi cu zi facute impreuna, din obiceiurile intemeiate in timp confera copilului trairea starii de abandon.Ceea ce simte el este ca parintele pleaca definitiv, ca il va parasi pentru totdeauna, ca si cum ar fi murit, ca nu se va mai intoarce niciodata.RefuzulIncapacitatea de a accepta separarea este insotita adesea de refuzul copilului de a accepta ceea ce se intampla si de a se adapta noii realitati.Astfel, se comporta ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, vorbeste despre parinti ca si cum nu ar fi divortati, pastreaza la nivel de fantasma o familie asa cum si-a dorit-o el si o imagine ideala a parintilor care nu s-au separat. Pot aparea eforturi de a impaca cei doi parinti, opozitii si proteste vehemente cu privire la aparitia unor noi parteneri in viata parintilor.AgresivitateaManifestarile violente ale copilului pot aparea atat in raport cu ceilalti, cat si in raport cu propria persoana.

Copilul poate vorbi urat, poate lovi, strica sau se poate lovi in incercarea de a pune in act tensiunea si teama pe care o resimte. Agresivitatea este unul din primele simptome ale unui climat tensionat sau conflictual si una din primele modalitati ale copilului de a-si exprima suferinta.Cum ajutam copiii sa treaca peste divort?Este importanta pregatirea copilului pentru ceea ce urmeaza sa se intample.A-i comunica cum stau lucrurile, in ce situatie se afla relatia parintilor sai, ce hotarare au luat, de ce procedeaza asa o modalitate de a fi langa el si de a reduce posibilitatea aparitiei confuziei si scenariilor pe care si le va face in mintea lui. De asemenea, si a afla care este parerea lui si cum simte el ceea ce se intampla sunt lucruri esentiale pe care trebuie sa le faci pentru a fi alaturi de copil si a-l ajuta sa treaca mai usor peste.Iata si alte cateva trucuri prin care poti incerca sa diminuezi efectele divortului asupra copilului tau: nu iti varsa nervii asupra copilului si nici nu il incarca cu poveri care nu sunt in legatura cu el (certurile cu fostul, grijile financiare etc.); vorbeste cu el despre ceea ce se intampla; daca ii ascunzi adevarul si ii spui ca tati etse plecat departe la munca nu vei rezolva nimic, inevitabil va fi martor la anumite certuri, conflicte si alte probleme ale voastre si daca ai impresia ca el nu intelege, te inseli; insa va fi confuzat pentru ca nu va stii ce sa creada, ceea ce i-au spus tu sau ceea ce a auzit el; incearca sa nu schimbi foarte mult din rutina copilului (daca se poate sa nu il muti la altascoala, sa nu te muti tu cu copilul din casa etc.); nu il vorbi de rau pe fostul sot in fata copilului (nu il incarca si mai mult conflictual si nici nu ii crea frustrari); incurajeaza copilul sa vorbeasca si sa pastreze relatia cu fostul sot, pana la urma este tatal copilului si el nu este de vina pentru problemele voastre; nu incerca sa interoghezi copilul cu privire la ce face fostul sot, pe unde, merge, cu cine se vede nu este un detectiv.Si mamicile din comunitatea Copilul.ro au dezbatut pe forumtemadivortului si a impactului acestuia asupra copiilor:Maria:Cred ca in primul rand trebuie sa il asiguram ca nu e sub nici o forma vina lui tot ce se intampla si ca ii intelegem sentimentele.Alina05:Copilul resimte divortul, oricat ne-am stradui ca acest lucru sa nu se intample. Vorbesc din proprie experienta. Mie mi se pare important sa micsoram impactul pe care-l are divortul asupra copilului. Cred ca trebuie sa-l facem sa inteleaga ca uneori lucrurile nu merg asa cum ne dorim si atunci singura cale este despartirea. Trebuie sa-i subliniem faptul ca el NU are nici o vina pentru ceea ce s-a intamplat. El trebuie sa mentina contactul cu ambii parinti, insa acest lucru depinde doar de acestia.

Alexandra Mariana:Divortul este o trauma asupra copiilor, chiar si la varste mici. Noi trebuie sa le explicam ca nu ei sunt vinovati si trebuie sa ii facem sa inteleaga ca oricand vor avea nevoie vom fi alaturi de ei. Trebuie sa le aratam ca poate este mai bine asa, ca le este mai bine separati de rau, ca poate in mediul de familie nu le era bine cu certuri si scandaluri.

Uneori, din motive variate i complexe, nu putem evita o desprire.Ceea ce trebuie s ne preocupe este nu attdacs divorm, cicum s procedmnainte de proces, n timpul procesului i dup separare, pentru a diminua riscurile. Statistic vorbind, copiii ai cror prini au divorat nregistreaz mai multe probleme de sntate, mai multe dezechilibre emoionale i comportamentale (consum de alcool i droguri, dificulti de integrare n grupurile de vrst, experiene sexuale precoce, copii nscui n afara cstoriei, gnduri de sinucidere) i obin rezultate colare mai slabe dect copiii care cresc alturi de ambii prini. Efectele divorului se resimt nu doar pe termen scurt i mediu, ci i pe termen lung.Cnd ajung la vrstele adulte, aceti copii ating un nivel educaional mai sczut, se simt mai puin ataai de prinii lor, declar c au probleme n propriul mariaj i sunt mai puin satisfcui de propria via. i, mai ales, sunt mai frecvent marcai de suferin psihologic (tristee, regrete etc., fr a nregistra ns mai frecvent patologii psihice). Totui, nu toi copiii care au trit experiena unui divor sunt afectai n aceeai msur: unii se restabilizeaz relativ repede, alii nregistreaz chiar o mbuntire a calitii vieii. Rezult cproblemele nu sunt produse de divorul ca atare, ci de ansamblul de factori i condiii n care are loc desprirea prinilor i n care se reconstruiete noua configuraie familial.1. Atitudinile i comportamentele voastre de fiecare zi nu divorul n sine l expun pe copilul vostru la riscuri mai mari dac : nivelul veniturilor familiei scadesemnificativ; printele cu care locuiete nu i rezolv propriile suferine: sentiment de eec personal, stim de sine sczut, ncredere n sine sczut, tristee persistent, iritabilitate, depresie; dac este cazul, apelai din timp la ajutor profesional, nu ateptai ca problemele s se complice ! printele cu care locuiete copilul nu are competenele necesare pentru a-i asuma rolul de printen noile condiii; dac este cazul, apelai de la nceput la un profesionist n educaie parental, pentru a nva competenele de care avei nevoie ! unul dintre prini, sau amndoi, i exprim n faa copilului resentimentele i atitudinea conflictual fa de fostul so / fosta soie; printele cu care locuiete copilul nu i permite s aib relaii consistente cu cellalt printe;e crucial pentru orice copil s pstreze o relaie consistent cu ambii prini i ndeosebi cu printele de sex opus de care e ataat ! ca prini, nu v punei de acord cu privire la detaliile legate de creterea i educarea lui; dac este cazul, apelai din timp la un mediator ! l punei pe copil n faa unor schimbri / tranziii repetate : i schimbai repetat condiiile de locuit, cartierul i coala (prietenii), stilul de via ; v schimbai repetat noii parteneri i i aducei n contact cu copilul ; v recstorii repetat.2. Divorul are efecte mai severe asupra acelor copii care au predispoziii geneticectre comportamente antisociale;familia biparental echilibrat atenueaz efectele acestor predispoziii.Una dintre ipotezele testate de cercettori este aceea c divorul ar aprea ca efect al unei predispoziii genetice la agresivitate i comportamente antisociale a prinilor, iar problemele copiilor ar putea fi explicate prin aceeai predispoziie genetic, ntruct motenesc de la fiecare dintre prini aprox. 50% din gene.O parte dintre studii compar familii n care prinii sunt gemeni monozigoi cu familii n care prinii sunt gemeni dizigoi. n ambele cazuri, unul dintre gemeni i-a pstrat cstoria, n timp ce cellalt a divorat. n cazul gemenilor monozigoi, copiii (veri primari) au 50% din gene comune; n cazul gemenilor dizigoi, verii primari au 12,5% gene comune. Raionamentul este simplu: dac predispoziia genetic ar fi cauza problemelor cu care se confrunt copiii, ar trebui ca aceste probleme s apar mai frecvent la copiii gemenilor monozigoi, indiferent dac prinii au divorat sau nu.Un alt corpus de studii compar copiii biologici cu cei adoptai (fr gene comune cu prinii care i cresc): dac predispoziia genetic ar fi cauza, ar trebui ca problemele s apar mai frecvent la copiii biologici.O a treia metod studiaz copiii cu o patologie genetic asociat cu probleme de comportament, comparndu-i pe cei care cresc n familii biparentale cu cei crescui n familii monoparentale.Concluziile tuturor acestor studii converg:problemele copiilor nu pot fi explicate integral prin factorii genetici; ele sunt produse de o mpletire ntre acetia i factorii de mediu.O configuraie familial biparental este mai beneficpentru copiii cu predispoziii genetice ctre comportamente antisociale, n timp ce acestea (predispoziiile genetice) pot explica n parte de ce unii copii sunt mai marcai de divorul prinilor dect alii.3. Factorii care agraveaz cu certitudine consecinele divoruluiasupra copiilorsunt : disputele conjugalecare l preced i n care, adesea, copiii sunt folosii de prini drept confesori, judectori ai celuilalt, martori, complici, paratrsnet pentru descrcarea frustrrilor i furiei; stressulla care sunt supui copiii n timpul divorului i dup divor (divorce-stress-adjustment): sentimente de insecuritate; zdruncinarea ncrederii n prini (care adesea nrutesc situaia, cnd i dezvluie copilului toate pcatele celuilalt); conflicte de loialitate cnd este pus s aleag cu cine ine sau cu cine dorete s locuiasc; sentimente de vinovie (ntreinute adesea de prini, care au nevoie de un ap ispitor); ruine fa de prieteni, colegi, vecini, cunotine ndeosebi n adolescen; teama de schimbare / de necunoscut; obligaia de a-i asuma roluri de suplinitor al printelui absent; tranziiile succesivepe care este obligat s le parcurg: schimbarea locuinei, cartierului, colii, prietenilor, stilului de via, acomodarea cu noii parteneri ai prinilor i cu fraii vitregi etc.4. Genul i vrsta copiluluiNivelul actual al cunoaterii tiinifice nu ne permite s spunem, cu un grad satisfctor de certitudine, dac fetele sunt mai sensibile la divorul prinilor dect bieii sau invers, ori dac efectele se resimt mai puternic la o vrst sau alta.Studiile sunt, deocamdat, ne-conclusive, uneori contradictorii, i atunci cnd se iau n calcul alte variabile, precum: performanele, comportamentele i problemele copiilor nainte de divor, reglementrile legale etc.Adolesceniipot fi, categoric, dezechilibrai mai puternic de un divor, dar nu divorul n sine este cauza, ci ntlnirea ntre schimbrile bio-psiho-sociale specifice vrstei i contextul separrii prinilor.Dac nu v putei menine csnicia, e preferabil s divorai fie nainte ca fiul sau fiica voastr s ajung la aceast vrst, fie dup ce va fi depit-o.5. Recomandri fr nicio umbr de ndoialSt n puterea prinilor s diminueze sau s agraveze consecinele negative ale divorului, n funcie de modul n care aleg s se despart i s se lase influenai de rude i prieteni./span> Dac te gndeti la divor, alege o cale ct mai non-conflictual de separare. Legea i permite s alegidivorul prin consimmnt,chiar dac avei copii minori. Folosete aceast oportunitate, i vei proteja astfel copiii de o parte important din stressul separrii. Gndete nuanat relaia ta cu partenerul i separ rolurile de so / soie de rolurile de printe (tat / mam): chiar dac cellalt nu a fost soul / soia pe care i-l / i-o doreai, poate fi un printe care acoper nevoi fundamentale ale copilului; i chiar dac nu mai putei funciona ca un cuplu marital, putei cu nelepciune funciona ca un cuplu parental! Alege o strategiewin-win(ctigi-ctig) n negocieri : ai anse s ctigi mai mult dac l lai i pe cellalt s ctige i i vei proteja copiii de un stress periculos. Comunic cu partenerul / partenera i gsii acele aranjamente familiale care aduccele mai puine schimbrin viaa copiilor i care ajut la a le ntreine oimagine pozitiv a ambilor prini. Nu-i transforma copiii n armepentru a obine un partaj mai avantajos, ori pentru a-l pedepsi pe cellalt, i nici nu-i pune s aleag ntre voi. Nu partenerul va suferi cel mai mult, ci copiii orict de mari, chiar aduli fiind! Nu separa n niciun caz un copil de printele de acelai sex de care e foarte ataat. Caut suport printre rude i prieteni, dar NU le permite s v ae unul mpotriva celuilalt. E preferabil s vorbeti despre problemele voastre cu un numr ct mai mic de persoane, nechilibrulcrora ai ncredere. Chiar dac aceasta nseamn un cost suplimentar, e preferabil s apelezide la nceputla profesioniti. Vei economisi mult energie de care vei avea nevoie plus banii, mai muli, pe care ai putea fi obligat() s i dai mai trziu pentru remedierea consecinelor. Imediat dup ce ai hotrtc divorul este cea mai bun soluie, apeleaz la un profesionist pentru a nva cum s-i reorganizezi personalitatea i viaa n noua situaie. Inainte de a-i duce copiii la un psiholog, echilibreaz-te psihologic i nva tu nsi / nsui cum s procedezi n noul context. E ca n avion, cu masca de oxigen : mai nti te asiguri c poi funciona tu bine ca printe, pentru a fi capabil() s i susii copiii !

Foarte important ! Folosete-i orgoliul n sens pozitiv, constructiv: ce altceva te-ar putea face s te simi mai nvingtor / nvingtoare dect s-i vezi copiii crescnd mai echilibrat dup divor ? E mai ruinos s-i sacrifici copiii dect s apelezi la un profesionist fie el i psihiatru!i ce dac unii ignorani! vor spune c eti nebun()? O stare depresiv, ca orice alt dezechilibru psihic, NU apare din vina ta. Pentru problemele i bunstrarea copiilor ti ns, eti responsabil()! Soluia cea mai bun este s nu atepi ca problemele s apar i s se agraveze.Poi apelamai ntila ajutorul unui tip de profesionistcare lucreaz numai cu persoane normale psihic:expert n educaie parental, mediator, life coachi va fi mai uor s accepi ajutorul. Mai mult chiar, imaginea ta public i imaginea de sine se pot mbunti, pentru capelul la experi (i) arat c eti o persoan cultivat i responsabil. i este foarte posibil s-i rezolvi n acest fel i unele dezechilibre psihologice moderate : poi dobndi o ncredere mai mare n tine, o stim de sine mai bun, un control mai bun al propriilor emoii etc. Dac va fi cazul, expertul respectiv i va recomanda ali specialiti.Citete i :Consecine ale divorului asupra ADULILOR : cele mai recente rezultate de cercetare (2000-2009)(Citete, pe acest blog, i alte articole din categoriile Copii i Cuplu / familie.)Not:Pentru o rigoare mai mare, toate aceste rezultate de cercetare ar trebui discutate mai nuanat, innd cont de teoriile, metodele i limitele cunoaterii tiinifice actuale. Nu este ns aici locul pentru astfel de rafinamente strict profesionale.Ce valoare au rezultatele unor cercetri realizate pe populaie non-romneasc pentru deciziile tale?Una orientativ. Nu avem studii suficiente i la fel de riguroase n Romnia, aa c, deocamdat, ne orientm dup ce avem. Oricum, rezultatele de cercetare sunt ntotdeauna orientative : ce e valabil pentru un procent statistic semnificativ din populaia cercetat chiar romneasc ar putea s nu fie valabil n cazul tu specific; dar i ofer repere utile pentru a te poziiona i a lua decizii mai informate.Dac simi nevoia, poi completa informaiile citite aici accesnd tu nsui / nsi sursele de informaie din ar, de exemplu Anuarul Statistic al Romniei, ori revistele de demografie, sociologie, psihologie etc.

1