INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 43 �� Septembrie 2017

MALINI

Duminică, 30 iulie 2017, la Câm-pulung Moldovenesc, în cadrul Fes-tivalului Internaţional „Întâlniri bu-covinene” a avut loc etapa finală aFestivalului-concurs judeţean defolclor „Comori de suflet românesc”,ediţia a XV-a. Formaţia „Flori de mă-lin” s-a prezentat pe scena concur-sului cu un repertoriu original, arti-

știi au purtat o costumaţie autenti-că, specifică zonei. Înterpretareacântecelor a fost una armonioasă,echilibrată, membrii formaţiei fă-când dovada talentului lor, a pregă-tirii serioase și, desigur, a dragosteifaţă de folclor, a preţuirii tradiţiilorde la poalele munţilor Stânișoara.

con�nuare în pagina 3

Când mai greu, când mai ușor, a început și în comunaMălini colectarea separată a deșeurilor menajere. Este unînceput de drum. Un drum care trebuie continuat în modobligatoriu.

Prima constatare este aceea că o bună parte a gospoda-rilor și o bună parte a administratorilor societăţilor co-merciale au înţeles necesitatea acestei operaţiuni și au acţio-nat ca atare, comuna Mălini reușind să-și onoreze clauze-le contractuale convenite cu operatorul platformei de gu-noi.

Sigur sunt suficiente situaţii în care nu se face selecta-rea sau se face superficial. Dar există speranţa că în cel maiscurt timp lucrurile vor intra pe făgașul normal.

Revenim asupra unor precizări: selectarea resturilor menajere, a deșeurilor este obliga-

torie pentru toţi cetăţenii comunei;dacă nu se îndeplinește această obligaţie operatorul plat-

formei de gunoi va stabili noi tarife, adică se vor majora con-siderabil costurile colectării deșeurilor;

neparticiparea la colectarea separată a deșeurilor va con-duce automat la situaţia în care nu se va ridica nici un felde gunoi de la gospodăria în cauză.

Mai precizăm că sacii distribuiţi de primărie se vor fo-losi în mod obligatoriu numai pentru colectarea separatăa deșeurilor: adică într-un sac se vor introduce PET-urile(sticlele de plastic), iar în celălalt, deșeurile de hârtie și car-toanele.

Deșeurile colectate separat (PET-urile, hârtia și cartoa-nele) se vor ridica în aceeași zi din toate satele comunei dupăurmătorul program:

Luna octombrie: în zilele de vineri 13 și 27;Luna noiembrie: în zilele de vineri 10 și 24;Luna decembrie: în zilele de 8 și 22.

GRUPUL VOCAL-INSTRUMENTAL„FLORI DE MĂLIN” - PREZENȚĂ

APRECIATĂ PE SCENELEJUDEȚULUI SUCEAVA

În ziua de joi, 17 august 2017, la biserica „SfântulIlie Tesviteanu” din satul Suha, s-au desfășurat oserie de activităţi în cadrul unei iniţiative numite„Școala din pridvorul Bisericii”.

Tabăra a fost organizată de parohiile „AdormireaMaicii Domnului” din Leucușești, „Sfinţii Mari Mu-cenici Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni și „Sfân-tul Ilie Tesviteanu” din Suha, Mălini.

Programul propriu-zis a început cu o instruireasigurată de reprezentanţi ai Inspectoratului pen-tru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Su-ceava, instruire în cadrul căreia copiii au aflat lu-cruri utile despre cum trebuie să se comporte, cetrebuie să facă în împrejurări periculoase: la incen-diu, la cutremur sau la inundaţii.

con�nuare în pagina 4

Tabără de vară la biserica „Sfântul Ilie Tesviteanu”din satul Suha

„Școala din pridvorul Bisericii”

În ediţia anterioară a ziarului„Info Mălini” am publicat câtevarânduri despre arborele care dă nu-mele comunei noastre. Revenimasupra acestui subiect cu intenţiade a informa cititorii despre faptulcă mălinul este cunoscut şi folositdin cele mai vechi timpuri.

În săpăturile arheologice dinmunţii Alpi, sub ruinele construc-ţiilor din epoca de piatră şi cea debronz s-au găsit sâmburi de măli-ne. Ceea ce demonstrează că măli-nul era cunoscut şi întrebuinţatîncă din acele ancestrale vremuri.

con�nuare în pagina 4

MĂLINUL - AMPRENTA VEGETALĂ A COMUNEI MĂLINI

UN ARBORE BUN LA TOATE

Cetățenii comunei Mălini sunt invitați să participe la acțiunea inițiată de primărie cu îndemnul„Păstrează comuna curată”

și să continue cu seriozitatecolectarea separată a deșeurilor

O ISTORIE A COMUNEIMĂLINI LA ÎNCEPUTUL

SECOLULUI XX

În paginile 2 şi 3 con�nuăm să publicăm

“Monografia domeniului Mălinidin judeţul Suceava”, apărută în anul 1906.

Din când în când, la casa memorială „Nicolae Labiș” se opresc per-sonalităţi importante ale spiritualităţii românești: scriitori, poeţi, istorici,cercetători în cele mai diferite domenii.

Așa se face că în luna iulie, pragul casei în care a trăit poetul NicoleLabiș a fost călcat de academicianul Alexandru Zub, directorul institutuluide istorie „A.D. Xenopol” din Iași și șef al secţiei istorice a AcademieiRomâne, scriitorul Nicolae Busuioc, membru al uniunii scriitorilor dinRomânia, precum și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova șipoetul Lucian Vasiliu, director al publicaţiei „Scriptor” editată de Edi-tura Junimea și Societatea Culturală „Junimea 90”, membru al UniuniiScriitorilor din România și al Asociaţiei Scriitorilor din Iași.

Talentatul și harnicul poet Lucian Vasiliu este laureatul Festivaluluinaţional de poezie „Nicolae Labiș”, ediţia din anul 1979. Domnia sa ne-a declarat că este foarte impresionat de cum arată astăzi locurile nataleale poetului din Mălini: Este minunat în satul lui Labiș și suntem bu-curoși că prin scurta noastră oprire la casa în care a trăit am putut săaducem încă un omagiu poetului „Primelor iubiri”!

2 INFO M|LINI

JJuurrnnaalliișșttii ddiinn ddoommeenniiuullttuurriissmmuulluuii îînn vviizziittăă ddeeddooccuummeennttaarree llaa MMăălliinnii

MONOGRAFIA DOMENIULUI COROANEI MĂLINI �� MONOGRAFIA DOMENIULUI COROANEI MĂLINI ��

UUnn ssuurrââss îînn pplliinnăă vvaarrăă,, llaa MMăălliinniiÎn fiecare vacan3ă căutăm locuri noi

de popas sau despre care am auzit, darnu le-am cunoscut. Din această per-spec5vă, România, și implicit regiu-nea Moldovei, ne oferă nenumărate ast-fel de sa5sfac3ii turis5ce. Tenta3i de li-bertatea de circula3ie, amplificată după1989, alegem de multe ori trasee în afa-ra 3ării, deși, cu pu3ină informare, găsimaproape de noi spa3ii mirifice. O as4elde zonă este cea de pe versantul nord-es5c al Mun3ilor Stânișoarei, pe valearâului Suha Mare.

Satele comunei Mălini, Iesle, Pâraie,Poiana Mărului și Văleni-Stânișoara,se în5nd pe circa treizeci de kilometride-a lungul șoselei cunoscută și caDrumul Talienilor.

Aceasta urcă muntele până în PasulStânișoara, la 1235 metri, și apoi co-boară spre Valea Bistri3ei, la Borca, tra-versând un peisaj mirific. Pentru că re-giunea făcea parte din Domeniile Co-roanei, regele Carol I a dorit să con-struiască o șosea strategică peste mun-te. A adus drumari italieni, care i-au pus inten3iile în prac5că, într-un in-terval de 12 ani, între 1902-1914. Par-cursul ru5er, cu o lungime de 55 de ki-lometri pe teritoriile jude3elor Suceavași Neam3, con3ine numeroase lucrări deartă: poduri metalice de traversare arâului Suha Mare din grinzi cu zăbrelecare sus3in calea de rulare, pode3e înboltă din zidărie de molon de piatră,cantoane pentru familiile care între3i-neau drumul.

La final, drumarii italieni au ridicat înPasul Stânișoara o cruce mare din pia-tră, care astăzi nu mai există. Turiș5i potvedea însă fragmente din beton armat,cu guri de tun, ale cazematelor germanedin Cel de-al doilea Război Mondial.

Drumul Talienilor este men3ionat șiîn volumul Baltagul, al cărui autor esteMihail Sadoveanu. Eroina principală, Vi-toria Lipan a mers pe urmele so3ului dela Sabasa, pe la Crucea Talienilor din Pa-sul Stânișoara, coborând la Suha. As4el,traseul mai este cunoscut și ca DrumulBaltagului. „Zona Mălini este încărcatăde pitoresc, de istorie şi de poveş5 li-terare. În urmă cu câţiva ani, în dorin-ţa de a crea o infrastructură turis5că pu-ternică, am concesionat în comună 96de loturi pentru pensiuni şi case de va-canţă. Reacţia a fost una favorabilă şiacum avem numeroase pensiuni pri-mitoare, păstrăvării cu gazde ospitaliereşi confort pentru toate buzunarele.Am construit o pâr5e modernă de schişi am marcat un traseu de 16 kilometripentru cicloturism şi drumeţie până laCrucea Talienilor. Facem, în con5nua-re, demersuri către autorităţile judeţeneşi centrale pentru finalizarea asfaltării

drumului de pe munte, DJ 209B, încă 14kilometri, care ar determina creştereanumărului de turiş5. Acum ei au la dis-poziţie un drum de piatră, pe care nestrăduim să-l menţinem în condiţii câtmai bune”, ne-a spus Petru Nistor, pri-marul comunei Mălini.

“Poetul Nicolae Labiş ar putea fi mândru

de comuna lui”

La o vorbă, pe prispa casei din Poia-na Mărului în care s-a născut Nicolae La-biş, doamna Veronica Păşcănuţ, vecinăcu familia poetului şi colegă de şcoalaăprimară cu acesta, ne-a poves5t mul-te întâmplări. “Din cauza războiului, unan nu s-au făcut cursuri şi am intrat înclasa întâi copii de 7 ani, ca mine, şi de8 ani, cum erau Nicolae şi sora mea.Ne-am cunoscut bine şi noi doi am fostapropiaţi. Eu mai înfiptă, el mai cuminte,mai calm. Avea o educaţie aleasă, citeamult şi era credincios. Când mergeamla biserică cu clasa, era primul care spu-nea Crezul. A plecat, apoi, la oraş, laşcoală, şi ne vedeam când venea în va-

canţe. Iubea aceste locuri, cu poieni şipăduri, unde a trait şi întâmplarea des-crisă în Moartea Căprioarei.

Când am aflat de accidentul de la Bu-cureş5, care a dus la moartea sa, amplâns mult. Şi nu numai eu. Tot satul. Şiacum, când mi se face dor de el, vin aici,privesc casa, mă plimb puţin şi parcă re-trăiesc anii aceia de demult. Uite, amajuns la 81”, mărturiseşte tan5 Maria.

Prietena din copilărie crede şi că luiNicolae Labiş i-ar fi plăcut cum arată as-tăzi comuna, bine gospodărită, cu oa-meni vrednici, mai ales că în centrulacesteia se află casa în care el a locuit.Aici, ne întâmpină, la fel de emoţiona-tă şi deschisă la poveş5 despre viaţapoetului şi a familiei lui, Ioana Hopule-le, custodele Casei Memoriale “NicolaeLabiş”. În interior, o încăpere este de-dicată prezentării operei literare, de la“Primele iubiri” la “Lupta cu inerţia”, altedouă odăi păstrează lucruri care auaparţinut celor care au locuit aici. Jucării,

cărţi, îmbrăcăminte, mobilier. În parculcu castani din faţa casei, Ioana Hopulele,ne cere îngăduinţă câteva minute înplus, şi recită, suges5v, cu pasiune,din lirica poetului Labiş. Şi face aceas-ta pentru toţi cei care intră pe poartacasei, ca într-un univers al trăirilor in-tense.

Bucate gustoase şi confort

De la un an la altul, creşte şi numă-rul pensiunilor, dispuse pe întreg teri-toriul comunei, în poieni sau pe malulSuhăi Mari. “Avem locuri binecuvântatede Dumnezeu, de o frumuseţe aparte,cu multă linişte, în care doar păsările,adierea vântului şi susurul apei se aud.Încercăm să oferim turiş5lor condiţii decazare confortabile, bucate naturalpreparate după reţetele din Mălini. Îi în-drumăm pe cărări de munte, pentrumişcare şi recreere”, ne spune Arsine-ta Giosanu, administratorul pensiunii“Floare de Mălin”.

La “Păstrăvăria Poiana”, aflată într-unparc dendrologic impresionant, păs-trăvul este, firesc “vedeta”. În cele pa-

tru bazine, zburdalnicii peş5 sunt la ve-dere. Gazda noastră, Elena Ţigănescu,ne spune că la fiecare sfârşit de săptă-mână vine lume multă, pentru mâncă-rurile pe bază de peşte, pentru brân-zeturile preparate la fabrica din comu-nă sau de la stânele de pe munţii dinapropiere, dar şi pentru ambianţa,create de cadrul natural şi de arhitec-tura restaurantului şi a celor patru foi-şoare din lemn de brad.

Preocupată să fie cât mai aproape dedorinţele oaspeţilor, Primăria a construitîn perimetrul Sălii de sport, un Centrude relaxare, care conţine un bazin cuapă sărată, două saune şi o sală de fit-ness, centru deschis de miercuri pânăduminică.

La Mălini, în fiecare ano5mp turistulare ce face şi ce vedea. Gospodarii sa-tului îi primesc cu braţele deschise, aici,într-un fermecător col3 al Moldovei.

Reportaj de Vasile ARHIRE

ÎÎnn sseemmnn ddee oommaaggiiuu aadduussppooeettuulluuii NNiiccoollaaee LLaabbiișș

Păstrăvăria “Poiana”

La iniţiativa cunoscutului și apreciatului reporter și realizator de te-leviziune Vasile Arhire, de la Televiziunea Română, în luna iulie, mai mulţimembri ai Asociaţiei Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din Româ-nia au efectuat o vizită de documentare în comuna Mălini.

Împreună cu Vasile Arhire, au venit la Mălini Mihai Ogrinji, președinteleAsociaţiei Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, ValentinŢigău, de la Radio România Internaţional, Simona Lazăr, de la Radio Ro-mânia Actualităţi, Nicolae Lupu, profesor universitar doctor la Acade-mia de Studii Economice din București, Mihaela Munteanu, de la Ra-dio România Iași, Cornelia Dumitrescu, de la revista „România Pito-rească”, Petru Emil Stanciu și Ștefan Daraban, de la Revista Uniunii Zia-riștilor Profesioniști din România.

Au fost vizitate zone de interes turistic, Pojorâta și Culmea Stânișoa-rei, casa memorială „Nicolae Labiș”, monumentul Ostașilor Români, bru-tăria „Arinul”, administrator Maria Mancaș, punctul de lucru al firmeide prelucrare a laptelui și fabricarea brânzeturilor „Mălinul”, adminis-trator Vasile Ștefănoaia, păstrăvăria „Poiana”, administrator Elena Ţigă-nescu. De asemenea, jurnaliștii au luat interviuri unor persoane în vâr-stă, Varvara Tataru, Veronica Pășcănuţ, Alexandru Buzdugan, precumși unor lucrători din administraţia locală.

În urma acestei acţiuni, la TVR Iași, TVR 3, la postul de radio Româ-nia Actualităţi, la postul de radio regional Iași, într-o serie de reviste deturism au apărut materiale care prezintă comuna Mălini din perspec-tive istorice, economice și sociale, evidenţiindu-se realizările din ultimiiani, oportunităţile create și folosite pentru dezvoltarea turismului.

O parte din aceste materiale vor fi reluate și publicate în „Info Mălini”.

3INFO M|LINIVă rugăm să ci*)i cu aten)ie, să ci*)i de

două ori rândurile de mai jos, să reflecta)ila cauzele, la împrejurările în care

s-au produs accidentele în urma căroraau murit aceș* oameni *neri.

În fiecare zi, în ziare, la radio, la televizor, ni se prezintă zeci de acci-dente de circulaţie cu urmări dintre cele mai tragice.

Cu toate acestea mulţi dintre noi nu învaţă nimic din aceste întâm-plări, nu pun în practică, nu respectă îndemnurile la prudenţă, la cum-pătare atunci când se află la volanul autoturismului. Drept urmare, înastfel de accidente sunt implicaţi și cetăţeni aparţinând comunei Mă-lini.

Din păcate, în urma unor astfel de accidente au murit oameni, oamenitineri, unii adolescenţi.

În ziua de 31 martie 2016, N.B., de 24 ani, din Mălini, a decedat încondiţiile în care conducea un autoturism fără permis, sub influenţabăuturilor alcoolice și cu viteză excesivă.

În ziua de 17 iulie 2016, G.P., din satul Văleni–Stânișoara, a decedatîn condiţiile în care conducea un autoturism fără permis, sub influenţabăuturilor alcoolice și cu viteză excesivă. G.P. a plecat dintre noi cupuţin înainte de a împlini 17 ani.

În ziua de 10 mai, N.A., de 22 ani, a fost autorul unui accident înurma căruia a spulberat parapeţii din beton a unui podeţ, a rupt unstâlp de electricitate și a deteriorat gardul unei gospodării din Văleni-Stânișoara.

Echipajul de poliţie sosit la faţa locului a constatat că tânărul nu aveapermis de conducere, se afla sub influenţa băuturilor alcoolice și, des-igur, rula cu viteză excesivă. Din fericire, autorul accidentului a rămasîn viaţă. Desigur, familia șoferului aventurier a suportat toate cheltuie-lile pentru acoperirea pagubelor, deloc minore, produse. Iar el urmeazăsă suporte consecinţele faptelor sale, în cauză fiind întocmit un dosarpenal.

Ce se poate spune în asemenea împrejurări? Răspunsul cel mai co-mod: vinovat este făptașul. Este cel mai simplu, cel mai ușor fel de a ca-tegorisi astfel de întâmplări tragice. Noi, cei din apropierea lor, nuavem nici o vină? Cunoștinţele apropiate, grupul de prieteni, familia,comunitatea nu-și asumă nici o vină? Sigur că avem și noi o vină! Deaceea este necesar să reflectăm la aceste teribile evenimente.

Prevenirea unor astfel de accidente este cel mai important lucru și stăla îndemâna fiecăruia dintre noi. Grupul de prieteni, membrii familiei,mai ales părinţii, pot acţiona pentru a preveni astfel de tragedii. Estenevoie de seriozitate, de responsabilitate, de preocupare insistentă,continuă. Cum, de asemenea, este necesar să-i avem în vedere, sa-i ur-mărim și să-i descurajăm pe cei care au produs accidente în urma căro-ra au murit oameni și care, acum, după ce și-au redobândit permisul deconducere continuă să conducă sub influenţa alcoolului și să producăevenimente de circulaţie.

Vă rugăm să citiţi de două ori aceste rânduri, să vă gândiţi din ce cau-ze elementare au murit acești tineri și să aveţi grijă ca persoane apro-piate dumneavoastră să nu ajungă în această situaţie.

Inspector principal Pavel Oanea,șeful sec)iei de poli)ie Mălini

urmare din pagina 1Juriul a acordat grupului vocal-in-

strumental „Flori de mălin” premiultrei.

La câteva zile după acest eveni-ment, la 15 august 2017, drept recu-noaștere a valorii artistice, a nivelu-lui de interpretare atins, grupul„Flori de mălin” a fost invitat să par-ticipe la spectacolul prilejuit de zile-

le comunei Satu Mare din zona Ră-dăuţului. Prezenţa formaţiei noastreîn spectacol s-a constituit într-unreal suces, prestaţia artiștilor dinMălini fiind răsplătită cu îndelungiaplauze, cu mulţumiri și aprecierideosebite din partea organizatorilor.

Într-un mesaj trimis primărieiMălini, talentata și inimoasa jurna-listă de televiziune, Mihaela Bîrsan,

scrie printre altele: „Vă mulţumescfoarte mult pentru prestaţia artiști-lor dumneavoastră! Au fost su-perbi!”

Este evident că grupul „Flori demălin”, în noua sa alcătuire, a par-curs cu succes drumul spre consa-crarea artistică, dobândind coere-nţă, omogenitate, măiestrie și expe-rienţă în exprimare.

RREEȚȚEETTAA SSIIGGUURRĂĂ AA UUNNOORRTTRRAAGGEEDDIIII SSFFÂÂȘȘIIEETTOOAARREE::

CCOONNDDUUCCEERREEAA AAUUTTOOVVEEHHIICCUULLEELLOORR FFĂĂRRĂĂ PPEERRMMIISS,, SSUUBB

IINNFFLLUUEENNȚȚAA BBĂĂUUTTUURRIILLOORR AALLCCOOOOLLIICCEE ȘȘII CCUU VVIITTEEZZAA

EEXXCCEESSIIVVĂĂ

GRUPUL VOCAL-INSTRUMENTAL „FLORI DE MĂLIN” - PREZENȚĂ APRECIATĂ

PE SCENELE JUDEȚULUI SUCEAVA

În contextul sărbătoririi poetuluinaţional, la 15 iunie a.c., la căminulcultural din centrul comunei Mălinis-a desfășurat simpozionul „Emi-nescu – voievodul literaturii româ-ne moderne”. Cu aceeași ocazie afost organizată o expoziţie de carteîn care s-au prezentat o serie dintrecele mai reprezentative volume carecuprind poeziile lui Eminescu.

În cadrul simpozionului s-au su-

sţinut următoarele comunicări:„Eminescu – lecţia noastră de ne-murire” de profesoara Liliana Po-pescu; „Omul este oarecum naște-rea eternă” de profesoara AngelicaMurărașu; „Eminescu și nostalgialuminii” de profesoara Maria Creţu;„Eminescu – poetul naturii” de pro-fesor Dumitru Murariu; „Eminescuși Labiș – două genii cu destine tra-gice” de Dumitru Amariei.

Materialele prezentate în cadrulsimpozionului au reliefat amploa-rea și diversitatea operei eminescie-ne, profunzimea abordării tematice,perfecţiunea fiecărei poezii, a fiecă-rui vers.

Simpozionul s-a înscris în tradi-ţia evenimentelor iniţiate de primă-ria Mălini în scopul cinstirii unormari personalităţi ale literaturii ro-mâne.

SIMPOZION CONSACRAT POETULUINAȚIONAL MIHAI EMINESCU

Pe teritoriul României a fost sem-nalat la începutul lunii august 2017 unfocar de pestă porcină africană. Pestaporcină africană este o boală deosebitde periculoasă care atacă mortal por-cinele domestice şi sălbatice. Pentruaceastă boală nu există vaccin, nuexistă tratament, singura cale de a ferianimalele din gospodărie este luareaunor măsuri de protecţie, care să în-lăture posibilitatea contactului ani-malelor sănătoase cu diferite surse deinfecţie.

Pentru a proteja porcii de acestă pe-riculoasă boală, specialiştii fac urmă-toarele recomandări:

- nu intraţi în adăpostul unde creş-teţi porci cu încălţămintea şi hainelecu care aţi umblat pe stradă. Estebine ca pentru dezinfecţie, la intrareaîn adăpost, să puneţi o tavă cu paie îm-bibate cu o soluţie slabă de sodă caus-tică;

- creşteţi porcii doar în spaţii în-grădite, fără posibilitatea ca aceştia săvină în contact cu porci străini decurtea dumneavostră, cu porci mistreţisau cu persoane străine care deţinporci domestici;

- nu hrăniţi porcii cu resturi ali-mentare;

- dacă există vânători în familiecare aduc carne de mistreţ, nu daţi por-cilor apa în care aţi spălat acea carneşi nici resturi de carne;

- nu cumpăraţi porci din locuri ne-cunoscute, fără a fi identificaţi (săaibă crotalie) şi fără certificat sanitarveterinar de sănătate eliberat de me-dicul veterinar de liberă practică îm-puternicit;

- nu folosiţi în hrana animalelor iar-bă luată de pe câmp pentru că ar fi pu-tut să vină în contact cu porci mistreţibolnavi.

Este greu de identificat un porcbolnav de pestă porcină africană pen-tru că simtomele pot fi atribuite altorboli.

Principalele indicii care se pot ob-serva la un porc infectat cu pestă por-cină africană sunt: temperatută foar-te ridicată (40,5 - 42 grade Celsius) şistare febrilă; înroşirea sau învineţireapielii, a marginilor urechilor, a abdo-menului şi pieptului; lipsa poftei demâncare, apatie, mers împleticit; vo-mitări, diaree (uneori cu sânge) şi ur-

dori la ochi; moarte rapidă, întervenităîntr-un interval scurt.

În cazul în care suspectaţi că un porceste bolnav de pestă porcină africană,anunţaţi imediat medicul veterinarde liberă practică împuternicit dinlocalitate, medicul veterinar oficialsau Direcţia Sanitară Veterinară şipentru Siguranţa Alimentelor Sucea-va.

Conform legislaţiei în vigoare, toa-te animalele suspecte trebuie ucise şineutralizate, iar proprietarii ai cărorporci sunt identificaţi în Sistemul Na-ţional de

Înregistrare şi Identificare a Ani-malelor vor fi despagubiţi de stat lapreţul de piaţă al animalelor.

Medic veterinar Gabriel Dumitru BUSUIOC

PPEESSTTAA PPOORRCCIINNĂĂ AAFFRRIICCAANNĂĂ -- PPEERRIICCOOLL MMAAJJOORR PPEENNTTRRUU

GGOOSSPPOODDĂĂRRIIIILLEE PPOOPPUULLAAŢŢIIEEII

MONOGRAFIA DOMENIULUI COROANEI MĂLINI �� MONOGRAFIA DOMENIULUI COROANEI MĂLINI ��

Con*

nuar

ea în

edi

ţia u

rmăt

oare

a p

ublic

aţie

i “IN

FO M

ĂLIN

I”

TELEFOANE UTILE�� medic veterinar Gabriel Dumitru Busuioc

0745405411�� asistent veterinar

Vasile Nistor 0741354741

urmare din pagina1

Apoi, cei 148 copii au fost împărţiţiîn trei grupuri. Primul grup și-a des-fășurat activitatea chiar în biserică. Aici,prin întrebări și răspunsuri, copiii auaflat lucruri interesante despre credi-nţă, despre religie, despre sărbătorileimportante de peste an. Copiii din aldoilea grup au avut ca obiect de lucrumuzica: au aflat lucruri noi, deosebitedespre cântarea bisericească, au învăţatcântece religioase și patriotice.

Copiii din al treilea grup s-au ocupatde pictură. Experienţa a fost deosebitde interesantă, ei având ocazia să pic-teze pe sticlă sau pe lespezi de piatră.

După amiază au fost vizitate Mă-năstirea Slatina, muzeul acesteia șiCasa Memorială „Nicolae Labiș”.

Ultima parte a zilei a fost consacra-tă activităţilor recreative, sportive. Lapoalele culmei Măgura, satul Iesle,într-un spaţiu generos, au avut loc în-treceri dintre cele mai atractive.

Mai pe scurt a fost o zi cu activitatedensă, interesantă, copiii participanţiavând ocazia să înveţe lucruri noi,unele dintre acestea având ca rezultatapropierea lor de credinţa ortodoxă, devalorile sale care au învins veacurile.

Au adus copii la această frumoasă in-struire preotul paroh Adrian Dulghe-riu (Leucușești), preoţii Georgian Ro-tar și Constantin Rotar (Rădășeni),preotul paroh Teofil Saftiuc (Dolhasca),preotul paroh Mircea Martiniuc (Ciu-mulești-Vadul Moldovei), preotul pa-roh Marcel Ursuţu (Bogdănești), preo-tul paroh Silviu Maxim (Boroaia) și,

desigur, preotul paroh Pavel Norocel(Suha-Mălini).

Să precizăm că activitatea este adoua de acest gen care se desfășoară încadrul parohiilor care aparţin Proto-ieriei Fălticeni. „Tabăra din pridvorulBisericii” este o iniţiativă generoasă, cuun scop nobil. O astfel de acţiune ruperutina zilnică a copiilor, îi desparte pen-tru un timp de televizor, de telefon, detabletă și îi aduce spre lumina caldă șiadevărată a credinţei. Pe de altă parte,organizând, conducând și susţinândastfel de acţiuni, biserica își îndepli-nește misiunea de a-i aduce pe oamenimai aproape de Dumnezeu și își con-solidează locul în inimile și sufleteleacestora.

Acţiunea practică, desfășurată îngrup, în comunitate mobilizează ener-giile copiilor, le înlesnește dobândireaunor noi cunoștinţe și deprinderi, iarfaptul că se desfășoară într-un cadrucreat de Biserică îi conferă valoareaunei lecţii de viaţă unice, cu urmări po-

zitive în gândirea și comportamentulacestora.

La reușita activităţii au participatefectiv și cadre didactice: doamnele Io-nela Pășcănuţ, Roxana Ţăpoi, LuminiţaGogan, Claudia Axinte, Rodica Ilie,Elena Aldea, Liliana Popescu, Maria-na Orhei, domnii Daniel Ilie, Andrei Ai-leni și Dumitru Murariu, precum și stu-dentele Ancuţa Rusu și Giorgiana Gri-goroaia.

De asemenea, printre cei care au con-tribuit la succesul activităţii s-au aflatpreotul profesor Bogdan Brădăţanu șidiaconul Vasile Plămadă.

Trebuie să mai menţionăm că loculales pentru desfășurarea activităţii,biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesvitea-nu” din Suha, Mălini, onorează în-treaga noastră colectivitate și este o do-vadă că într-un timp foarte scurt preo-tul paroh Pavel Norocel a reușit să-iconfere sfântului locaș relieful social,religios, spiritual potrivit menirii sale.

4 INFO M|LINI

Redactor:Dumitru AmarieiProcesare texte: Andreea Asaftei, Mirela RoşcaTehnoredactare:Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Tabără de vară la biserica„Sfântul Ilie Tesviteanu” din satul Suha

„„ȘȘccooaallaa ddiinn pprriiddvvoorruull BBiisseerriicciiii””

urmare din pagina 1

Arborele despre care vorbim ajunge la înălţimi de 17-18metri, are tulpina dreaptă, de culoare închisă (neagră-su-rie). Frunzele sunt mari, cu marginea zimţată, de culoareverde închis. Fructul, roşu sau negru, este sferic, mic, lucios,suculent, în interior conţine un sâmbure de culoare neagră.

Mălinul se găseşte în păduri, dar şi în afara acestora, petot teritoriul Europei şi Asiei, mai ales în Siberia, pătrun-zând în nord până în Ţările Scandinave şi în est până la Eni-sei (fluviu în Rusia).

Mălinul creşte spontan pe malurile râurilor şi lacurilor,în luminişuri şi margini de păduri. Se înmulţeşte prin sâm-buri, prin drajoni sau prin butaşi.

Înfloreşte abundent, aproape în fiecare an, însă nu facefructe de fiecare dată din cauza îngheţurilor de primăvara.Fructele se maturizează în lunile august-septembrie şi se re-

coltează manual, împreună cu codiţele.Mălinul este o plantă medicinală cunoscută şi folosită în

medicina populară din cele mai vechi timpuri. Fructele eraufolosite în cazuri de diaree la copii, la tratarea furunculo-zei şi ca depurativ al sângelui.

În prezent, toate părţile arborelui sunt folosite în medi-cină. Decoctul şi infuzia din fructe uscate sunt utilizate caantidiareice, iar fructele intră în componenţa ceaiului gas-tric. Din florile proaspete de mălin se prepară „apa de mă-lin” care se foloseşte în cataplasme pentru vindecarea bo-lilor de ochi. Infuziile (ceaiurile) din frunze de mălin suntfolosite ca dezinfectante, analgezice şi astrigente.

Sucul din flori de mălin este indicat contra frigurilor, încazuri de dereglări ale metabolismului, de tuberculoză pul-monară sau pentru tratarea rănilor.

Tinctura din scoarţa mălinului (cu alcool) este utilăpentru masaje în caz de reumatism sau lumbago.

Sucul de fructe de mălin este un bun colorant alimentarnatural.

Mălinul este utilizat şi în alimentaţie. Fructele lui se păs-trează în stare proaspătă mai mult timp dacă sunt împa-chetate cu frunze. Însă cel mai bun mod de păstrare este dacăle uscăm: fructele proaspete se usucă la soare, în încăperibine aerisite sau în dulapuri de uscare. Mălinele uscate încondiţii potrivite, păstrate în pungi de pânză sau lădiţe dinlemn, pot fi consumate şi după 5 ani.

Din fructele uscate şi măcinate se obţine o făină care sefoloseşte pentru produse de panificaţie, jeleuri, băuturi ră-coritoare.

Din scoarţa mălinului se obţin coloranţi (verde şi roşu în-chis) pentru vopsirea pielii, a lânii şi a ţesăturilor.

Putem spune că numele comunei noastre vine de la un ar-boare cu origini străvechi, mii şi mii de ani, un arbore fru-mos şi folositor – bun la toate.

MĂLINUL - AMPRENTA VEGETALĂ A COMUNEI MĂLINI

UUNN AARRBBOORREE BBUUNN LLAA TTOOAATTEE

În perioada 5-6 iulie 2017, comunaMălini a găzduit etapa naţională aconcursului profesional „Cel mai bunfasonator mecanic”, concurs care aadus la start reprezentanţi ai tuturorstructurilor care aparţin Regiei Naţio-nale a Pădurilor (Romsilva).

Întrecerea a constatat în executareamai multor operaţii cu ferăstrăul me-canic. Au fost prezenţi la întrecere ceimai buni fasonatori din 30 de direcţiisilvice din ţară.

Organizatorii ne-au relatat că regu-lamentul concursului respectă întocmaiRegulamentul Campionatului Mon-dial de Exploatare Forestieră, cam-pionat care se desfășoară din doi în doiani sub îndrumarea unui for denumitInternational Association LoggingChampionchips.

Istoria concursului „Cel mai bun fa-sonator mecanic” începe în urmă cu optani și s-a desfășurat având ca gazde di-recţiile silvice Prahova, Neamţ, Bacău,Timiș, Alba, Vâlcea și Mureș. Cea de aVIII-a ediţie a fost organizată de Di-recţia Silvică Suceava în aria de res-ponsabilitate și cu implicarea Ocolului

Silvic Mălini.Locul desfășurării concursului a fost

inspirat ales pe malul râului SuhaMare, în zona Pojorâta-Frasin (satulVăleni-Stânișoara), în apropierea pe-pinierei Draicop.

Participanţii la concurs au avut detrecut cinci probe: schimbarea lanţu-lui de la fierăstrăul mecanic, tăierea deprecizie a unui buștean, tăierea com-binată, doborârea unui arbore, cepui-tul arborelui tăiat.

Probele au fost stabilite în așa fel în-cât să pună în valoare cunoștinţele șideprinderile participanţilor în ceea ceprivește recoltarea masei lemnoase cufierăstrăul mecanic, folosirea echipa-mentului de protecţie și, implicit, res-pectarea regulilor de protecţie a mun-cii.

Întrecerea a relevat profesionalismul(experienţa) participanţilor, pricepereași acurateţea în executarea tăierilor,toate acestea însoţite de forţă, de băr-băţie, de talent și ambiţie.

Fără a diminua cu nimic meriteleparticipanţilor la concurs, a fasonato-rilor, trebuie să subliniem misiuneafoarte dificilă, foarte complicată amembrilor juriului care au avut sarci-na să aprecieze felul în care fiecare par-

ticipant a efectuat cele cinci operaţiuni:calitatea, respectarea regulilor de lucruși de protecţia muncii, și, desigur, în-cadrarea în timp.

În legătură cu organizarea, trebuie săspunem că Direcţia Silvică Suceava afăcut alegerea ideală atunci când astabilit ca activitatea să fie organizatăîn aria de responsabilitate a OcoluluiSilvic Mălini: inginerul Ciprian Cimbru,șeful ocolului, și colegii săi au făcuteforturile necesare, iar concursul s-adesfășurat la modul impecabil.

În final, cel mai bun fasonator a fostdesemnat Constantin Tudosia, angajatal Ocolului Silvic Poiana Teiului ( Di-recţia Silvică Neamţ). ReprezentantulDirecţiei Silvice Suceava, Vasile Apetrei(Ocol Silvic Crucea) a obţinut locul pa-tru.

La buna desfășurare a întrecerii acontribuit în mod substanţial firmaHusqvarna România, sponsor princi-pal.

Inginerul Ciprian Cimbru, șeful oco-lului silvic Mălini, ne-a mărturisit că ac-tivitatea s-a soldat cu rezultate foartebune în toate planurile, participanţiiapreciind organizarea impecabilă, os-pitalitatea oamenilor din zonă și, des-igur, frumuseţea locurilor de sub poa-lele munţilor Stânișoara.

CCoommuunnaa MMăălliinnii aa ggăăzzdduuiitt ffiinnaallaa ppee țțaarrăă aa ccoonnccuurrssuulluuiipprrooffeessiioonniisstt „„CCeell mmaaii bbuunn

ffaassoonnaattoorr mmeeccaanniicc””