INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 41 �� Noiembrie 2016

MALINI

În cadrul întâlnirilor care au avut loc între reprezen-tanţii administraţiei locale din comuna Mălini și cei doicandidaţi care participă la alegerile din 11 decembrie 2016pentru Parlamentul României, atât Ioan Balan, cât și Bog-dan Gheorghiu s-au angajat să sprijine efectiv realiza-rea proiectelor primăriei Mălini pentru perioada care ur-mează. Este vorba de realizarea aducţiunii de apă potabilăși extinderea reţelei de canalizare, modernizarea (as-faltarea) drumului judeţean 209 B pe porţiunea sat Ie-

sle – culmea Munţilor Stânișoara (la limita cu judeţul Neamţ), aplicarea unuinou strat de asfalt șoselelor 209 A și 209 B pe segmentele care străbat satelecomunei Mălini, precum și modernizarea drumului care leagă DJ 209 A, dela limita satului Pâraie, prin comuna Valea Moldovei, cu drumul european Făl-ticeni – Gura Humorului, inclusiv construirea unui pod peste râul Suha Mică.

Cei doi candidaţi s-au angajat să susţină orice iniţiativă a administraţiei lo-cale care are în vedere îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a oamenilor, ridica-rea satelor comunei Mălini la un nivel de civilizaţie superior, cât mai apropiatde cel al localităţilor rurale europene.

INAUGURAREA ȘI SFINȚIREACĂMINULUI CULTURAL DIN

CENTRUL CIVIC AL COMUNEI

11 decembrie 2016AALLEEGGEERRII PPAARRLLAAMMEENNTTAARREE

Ioan Balan s-a născut în ziua de 22ianuarie 1967.

După încheierea studiilor liceale înanul 1995, urmează cursurile Facultăţiide Drept din cadrul Universităţii „Pe-tre Andrei” din Iași, pe care o absolvăîn anul 2000. La aceeași universitate,urmează cursurile Facultăţii de ȘtiinţePolitice, pe care o absolvă în anul2004. În anul 2005, încheie cursuri-le de zi postuniversitare de Master spe-cializare „Drept european”. În anul2011 dobândește titlul de Doctor înManagement.

În perioada 1992-2008, ocupă fun-cţia de manager la societatea comer-cială Taylan Exim SRL Suceava.

Din anul 2008 este parlamentar –deputat în Circumscripţia Electoralănumărul 35 din Suceava. În Parlamentse dovedește activ și eficient, lucrea-ză în mai multe comisii permanente șiîndeplinește funcţia de chestor din de-cembrie 2012 până în februarie 2016.

Apreciind calităţile profesionale șipolitice ale domnului Ioan Balan, or-ganizaţia PNL Suceava l-a desemnatcandidat pentru un nou mandat în Ca-mera Deputaţilor.

IOANBALANCANDIDAT

PENTRU UN MANDATDE DEPUTAT

ÎN PARLAMENTULROMÂNIEI DIN

PARTEA PARTIDULUI

NAȚIONAL LIBERAL

PreședinteleConsiliuluiJudeţean,

Gheorghe Flutur, aapreciat activitateaprimarului PetruNistor, a salutat noilesale iniţiative și s-aarătat hotărât să spri-jine nemijlocit realiza-rea lor în totalitate.

Luni 21 noiembrie 2016, a avut loc inaugurarea Cămi-nului Cultural din centrul civic al comunei, după înche-ierea lucrărilor de modernizare. La eveniment au luat par-te numeroase persoane din toate satele comunei. Printreinvitaţi s-a aflat președintele Consiliului Judeţean , Ghe-orghe Flutur și candidaţii Partidului Naţional Liberal, IoanBalan și Bogdan Gheorghiu, în alegerile de la 11 decem-brie pentru Parlamentul României.

Un sobor de preoţi a săvârșit slujba de sfinţire a edifi-ciului.

Primarul Petru Nistor s-a adresat celor prezenţi și, ple-când de la realizările anterioare, inclusiv a modernizăriilăcașului de cultură, a prezentat principalele obiective pen-tru a căror îndeplinire se va acţiona în perioada următoare:implementarea proiectului privind aducţiunea de apă po-

tabilă și extinderea reţelei de canalizare, modernizarea (as-faltarea) drumului judeţean 209 B pe porţiunea sat Iesle– culmea munţilor Stânișoara (la limita cu judeţul Neamţ),aplicarea unui nou strat de asfalt pe șoselele judeţene 209A și 209 B, precum și modernizarea drumului care lea-gă DJ 209 A, de la limita satului Pîraie, prin comuna Va-lea Moldovei, cu drumul european Fălticeni – Gura Hu-morului, inclusiv construirea unui pod peste râul SuhaMică.

Primarul Petru Nistor le-a înfăţișat participanţilor la eve-niment și preocupările administraţiei locale privind sta-tutul pășunilor din comună, precum și problema utiliză-rii apei din albia râului Suha Mare de către microhidro-centrale în detrimentul comunităţii și al mediului în-conjurător.

Bogdan Gheorghiu s-a născut laFălticeni, la 1 iulie 1975. Este căsăto-rit și are un copil. După studiile licea-le, în intervalul 1994-1998, a urmat fa-cultatea de actorie la București.După absolvirea facultăţii a fost actorla Teatru Dramatic Bucovina. Dinanul 2000 s-a consacrat activităţii înteleviziune și a lucrat în București lapostul Tele 7 ABC. În anul 2001, s-a în-tors la Suceava și a lucrat la Radio AS.Între anii 2003 și 2005 a înfiinţat unpost de radio și unul de televiziune laRădăuţi. În 2007, la Suceava, a pus ba-zele postului local de televiziune „Bu-covina TV”.

În tot ceea ce a făcut în viaţa sa, Bog-dan Gheorghiu s-a arătat un bun fa-milist, un bun profesionist, un om cudragoste faţă de locurile natale. Tine-reţea, calităţile sale dovedite în toateîmprejurările au determinat organi-zaţia PNL Suceava să-l arunce în lup-ta pentru câștigarea unui loc în Par-lamentul României.

BOGDANGHEORGHIU

CANDIDAT PENTRU UN MANDAT

DE DEPUTATÎN PARLAMENTUL

ROMÂNIEI DIN PARTEA PARTIDULUI

NAȚIONAL LIBERAL

EVENIMENT ECONOMICFIRMA IRUM REGHIN APREZENTAT LA MĂLINI PRODUSE PENTRUDOMENIUL FORESTIER

Recent, în comuna Mălini, a avut loc un evenimentdemonstrativ: firma constructoare de mașini IRUMa prezentat la lucru două dintre produsele sale.Fir-ma IRUM are sediul în Reghin. Și-a început acti-vitatea în anul 1953, fiind destinată să construias-că și să repare utilaje pentru industria forestieră. Ac-tivitatea de peste ani a firmei alcătuiește o întrea-gă istorie, cu secvenţe mai luminoase sau mai gri.

con�nuare în pagina 4

Transportor forestier

2 INFO M|LINI

�� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII

Sfântul Nicolaie s-a născut în anul 270, în PataraLichiei, în sud–vestul Turciei de astăzi, fiind singurulcopil al unor oameni evlavioși: Teofan și Nona. În for-marea sa ca bun creștin, pe lângă educaţia primită de lapărinţi, s-a bucurat și de îndrumările unui distins unchial său – episcop. Același unchi, la momentul potrivit,l-a hirotonit preot.

În vremea persecuţiilor duse împotriva creștinilor deîmpăraţii Diocleţian și Maximian, Sfântul Nicolaie s-aridicat împotriva cultelor păgâne. Din această cauză afost pedepsit cu închisoare, fiind eliberat odată cuvenirea la tron a împăratului Constantin cel Mare.

Se spune că folosind autoritatea sa de episcop la Mira

Lichiei, a poruncit să se dărâme un edificiu consacratunui zeu păgân, iar aurul ce a rezultat în urma „de-molării” l-a transformat în ajutoare pentru copii orfani.

În vremea unei secete cumplite, a făcut eforturi foartemari și a cumpărat grâu tocmai din Italia pentru a-l îm-părţi oamenilor săraci.

La un moment dat, află că un tată văduv, ajuns lalimita sărăciei, vrea să-și vândă cele trei fiice pentru a-și asigura traiul zilnic. Pentru ca acest târg înjositor sănu aibă loc, episcopul Nicolaie a aruncat într-o noapte,în casa lor, de trei ori la rând, câte o pungă de galbeni.Astfel cele trei fete au scăpat de perspectiva nenorocităcare le aștepta și au rămas să trăiască în casa părin-tească. Până la urmă, cele trei fete și tatăl lor au aflatcine este binefăcătorul lor: i s-au aruncat la picioare, i-au mulţumit și, plângând, l-au numit „înger al cerului”.

Datorită vredniciei dovedite în calitate de episcop,este invitat și ia parte la sinodul I ecumenic de laNiceea, în anul 325. Aici are loc o înfruntare dură, băr-bătească între episcopul Nicolaie și ereticul Arie. Sespune că atunci când a epuizat toate argumentele ver-bale, episcopul Nicolaie i-a dat o palmă încăpăţânatu-lui adversar al credinţei ortodoxe.

Datorită atitudinii sale, datorită binefacerilor sale,Sfântul Nicolaie a devenit unul dintre cei mai popularisfinţi și este socotit „ocrotitorul copiilor”, „îndrumă-torul fetelor”, „salvatorul marinarilor”, „sprijinitorulsăracilor”, „apărătorul ortodoxiei”.

Sărbătoarea Sfântului Nicolaie este praznicul cel maiașteptat de toţi copiii din lume. Și nu numai deei: indiferent de vârstă, fiecare om îl așteaptă pe MoșNicolaie cu daruri. El este sfântul blând și bun careprivește, din icoana sa, cu dragoste către lume. Iată oimagine sugestivă cu care poetul Octavian Goga încheiepoezia „Pace”:

„ De sub ţol ridică frunteaDouă feţe bucălaie...Blând zâmbeşte din icoanăCuviosul Niculaie...”

Sfântul Ierarh Nicolaie

ÎNCEPUT CU SURPRIZE

Anul şcolar 2016-2017 a de-butat în comuna noastră cu uneveniment surprinzător: câţivapărinţi din satul Văleni-Stâni-şoara au cerut ca fiii lor să con-tinuie cursurile gimnaziale laMălini. Motivul? Calitatea slabăa învăţământului la şcoala gim-nazială din localitate. Cererealor a fost aprobată, iar cursurilegimnaziale de la şcoala de la Vă-leni Stânişoara au fost suspen-date fiindcă rămăseseră prea pu-ţini elevi. Ce probleme au apărutdupă această opţiune? S-au pier-dut câteva locuri de muncă înprocesul de învăţământ din co-mună, copiii rămaşi la VăleniStânişoara, vrând-nevrând, aufost obligaţi să meragă la şcoalade la Poiana Mărului, iar primă-ria Mălini a fost obligată să re-partizeze sume importante pen-

tru transportul lor la noua şcoa-lă şi înapoi acasă. Nu vom co-menta ceea ce s-a întâmplat. Spe-răm ca opţiunea părinţilor de laVăleni-Stânişoara să dea roade,deşi sunt multe reticenţe. Vomvedea.

EFECTIVE

În cele ce urmează vom înfăţi-şa efectivul de preşcolari şi şco-lari de la fiecare unitate de învă-ţământ din comună, precum şicel al personalului didactic, alpersonalului didactic auxiliar şial personalului nedidactic. LaŞcoala Primară Văleni-Stânişoa-ra (Primataru) învaţă 20 de copii,la grădiniţă 11 copii.

La Şcoala Primară Văleni-Stâ-nişoara (Bursunaru) învaţă 12copii, la grădiniţă – 10.

La Şcoala Gimnazială PoianaMărului, în învăţământul primar

găsim 63 de copii, în învăţă-mântul gimnazial – 82 de copii,iar la grădiniţă – 47.

La Şcoala Gimnzială Suha, înînvăţământul primar găsim 54 decopii, iar în învăţământul gim-nazial – 51, iar la grădiniţă – 34.

La Şcoala Gimnazială Pîraie, înînvăţământul primar sunt 94 deelevi, în învăţământul gimnazial– 87, iar la grădiniţă – 49.

La Şcoala Gimnazială "Nico-lae Labiş", în învăţământul pri-mar sunt 116 elevi, în învăţă-mântul gimnazial – 126 elevi,iar la grădiniţă – 77.

Aşa se face că la grădiniţele dincomună învaţă 228 de copii, înînvăţământul primar – 359, iar înînvăţământul gimnazial – 346.Efectivul total al preşcolarilor şielevilor cuprinşi în procesul deînvăţământ din comuna Mălini seridică la 933.

În ceea ce priveşte numărulcadrelor didactice acesta este de66, personalul didactic auxiliarnumără 5 oameni, iar personalulnedidactic este în număr de 13.

În total, 84 de persoane lu-crează, într-un fel sau altul, înşcolile din comună.

După cum se vede peste 1000de persoane, copii şi adulţi, intrăzilnic pe porţile şcolilor din Mă-lini – un număr foarte importantpentru o comunitate care numă-ră puţin peste 7000 de locuitori– acesta este încă un motiv pen-tru care aşteptăm ca activitateadin anul de învăţământ 2016-2017 să se finalizeze cu rezultatefoarte bune.

AANNUULL ŞŞCCOOLLAARR 22001166--22001177ÎÎNN ŞŞCCOOLLIILLEE

DDIINN CCOOMMUUNNAA MMĂĂLLIINNIIÎncepând cu anul școlar

2016-2017, în școlile din co-muna noastră se introduce cadisciplină opţională studiul fol-clorului. Această acţiune vinesă pună în practică mesajullansat de iniţiativa „10 pentrufolclor”, care a avut ca principalscop introducerea folclorului caobiect de studiu opţional înșcolile din judeţul Suceava. Ini-ţiativa a aparţinut televiziunii„Intermedia” și a fost sprijinităde Alianţa Sindicatelor din În-văţământ Suceava. Sufletul în-tregii acţiuni a fost inimoasa șitalentata jurnalistă și realiza-toare de televiziune MihaelaBîrsan. Organizatorii și-au sta-bilit ca parteneri InspectoratulȘcolar Suceava, Centrul Cultu-ral „Bucovina”, primăriile Su-ceava, CâmpulungMoldovenesc, Dolhasca, Bo-sanci, Moara, Satu Mare, Ber-chișești, MănăstireaHumorului, Dărmănești și Mă-lini.

Acţiunea a avut efect la Mă-lini și, începând din acest anșcolar (2016 – 2017), o bunăparte din elevii școlilor noastrevor studia în mod opţional fol-clorul. Iată, în continuare, cumse întâmplă acest lucru.

La Școala Gimnazială”Nicolae Labiș”:

Profesoara Angelica Mură-rașu va implementa ideea laclasa a V-a A. în acest demersse vor aborda teme precum:cultura populară și folclorul,aspecte etnografice locale, se vaalcătui un portofoliu al mate-rialelor realizate de elevi în ac-tivitatea de documentare, se vaorganiza o expoziţie cu obiectetradiţionale. La această clasă s-a derulat deja proiectul intitu-lat „Toamnă fără margini”. S-aurmărit cultivarea la elevi a in-teresului pentru cultură și crea-tivitate, dar și identificareavalorilor proprii comunităţiidin care fac parte.

Profesoara Luminiţa Norocelare în vedere valorificarea ta-lentului muzical al elevilor dela școala din Mălini și din Suhași va pregăti un grup vocal„Flori de mălin”(„fratele” maimic al ansamblului folcloric„Flori de mălin”) precum și ungrup de copii care vor cânta lafluier și la block flote (un fel detrișcă mai sofisticată).

Profesoara Nicoleta Tofănelva implementa la clasa a V-a Belemente legate de „Folclorulliterar românesc”. Se va studialirica legată de obiceiurile depeste an sau cele din viaţa defamilie: nuntă, naștere, moarte.Elevii doamnei Tofănel vor or-ganiza și o paradă a costumelorpopulare.

La grădiniţa cu program nor-mal din Mălini, profesoara pen-tru învăţământul preșcolarMihaela Roman va aborda tema„Cântec, joc și voie bună”. Copiiivor afla elemente legate de tra-diţiile locale. De asemenea,doamna Roman va „antrena” ungrup de preșcolari într-o forma-ţie de dansuri populare.

La Școala GimnazialăSuha:

Profesoara Aurica Liliana Po-pescu va lucra la clasa a VII-apentru tema generică: „Tradiţii șiobiceiuri românești”. În acestcontext elevii vor cunoaște obice-iuri tradiţionale, obiceiuri legatede diferite date din calendar,poezia ritualului de vindecare, li-rica populară (doina).Se vor organiza serbări prile-juite de evenimentele de pestean și șezătoarea – cadru în carese vor desfășura activităţi ex-trașcolare periodice. Se vor rea-liza expoziţii cu obiectecolecţionate sau confecţionatede elevi.

La Școala Gimnazială Pîraie: Profesoara Mihaela Isăilă va

dezvolta tema „Folclor literarromânesc”. Elevii vor studiatradiţii și obiceiuri locale, fol-clorul specific anotimpuluiiarna, obiceiuri de peste an. Lafel, vor lua cunoștinţă despreportul popular specific local șidespre muzica populară.

Trecând în revistă ceea ceurmează să se întâmple înșcolile din comuna Mălini carăspuns la acţiunea „10 pentrufolclor”, putem spune că lu-crurile au prins un conturconsistent, că există un pro-gram concret, clar și că acti-vitatea va genera interes șipasiune în rândul elevilor, căvom asista la o reală revigo-rare a folclorului în spaţiulde sub munţii Stânișoara.

AACCȚȚIIUUNNEEAA „„1100 PPEENNTTRRUU FFOOLLCCLLOORR””

PPRRIINNDDEE CCOONNTTUURR CCOONNCCRREETT ÎÎNN ȘȘCCOOLLIILLEE

DDIINN MMĂĂLLIINNII

Şezătoare cu elevii de la Şcoala Gimnazială Suha

Şcoala Gimnazială “Nicolae Labiş”

3INFO M|LINI

Doi hoţi, unul mai în vârstă, ce-lălalt mai tânăr, jefuiesc o bancă.

Actul 1. Hoţul în vârstă strigă:„Nu mișcă nimeni! Ţineţi cont căbanii sunt ai altora, dar viaţa estea voastră!” Toată lumea dinbancă s-a întins pe pardoseală încea mai mare liniște.

Prin ceea ce a spus, hoţul a ur-mărit REORIENTAREA oameni-lor, schimbarea modului lor degândire de la reacţia involuntarăla reacţia gândită.

Actul 2. O tipă foarte bine seîntinde provocator pe o masă, în-cercând să atragă atenţia asupraei. Hoţul mai vârstnic i se adre-sează: „Vă rugăm să fiţi civilizată!Acesta este un jaf, nu un viol!”Atitudinea hoţului se numeștePROFESIONALISM: concen-trează-te numai asupra a ceea ceștii să faci.

Actul 3. Când s-au întors de laseif, hoţul mai tânăr (care aveastudii superioare în finanţe) i-aspus celui mai în vârstă (care nuavea decât școala primară): „Haisă numărăm câţi bani am furat!”Hoţul mai în vârstă îi răspunde:„De ce să pierdem noi atâta timpși să ne prindă, când putem săaflăm diseară de la știri câţi banilipsesc din bancă?” Spusele hoţu-lui mai în vârstă denotă EXPE-RIENŢĂ, lucru mult maiimportant decât calificările de pehârtie.

Actul 4. După plecarea hoţilor,directorul băncii îi ordonă casie-rului să cheme repede poliţia.După ce se gândește o clipă, ca-sierul îi spune superiorului său:

„Domnule director, nu ar fi maibine să punem cinci milioane deeuro deoparte și să spunem că i-au luat hoţii?” Atitudinea casie-rului relevă OPORTUNITATE:oamenii obișnuiţi văd mai multpiedicile; puţini sunt cei care in-tuiesc șansele de reușită în oricecondiţii.

Actul 5. Casierul zâmbește șizice: „Ar fi minunat să avem câteo spargere în fiecare lună!” Gân-direa lui relevă CREATIVITATE:foarte puţini oameni au capacita-tea de a transforma un dezavan-taj pe termen scurt într-unavantaj pe termen lung.

Actul 6. Seara, la știri, se anu-nţă că doi hoţi au spart o bancă șiau plecat cu o sută de milioane deeuro. Hoţii numără de câteva orila rând banii: douăzeci de mi-lioane de euro. Furioși, au înce-put să se lamenteze: „Noi amfăcut planuri, am riscat ani greide închisoare sau poate chiarviaţa, iar directorul s-a ales cuopt zeci de milioane, cât ai batedin palme…” Acţiunea directoru-lui înseamnă EFICIENŢĂ, adicăsă faci mai bine decât ce se făceadeja.

Actul 7. Directorul băncii estefericit: pierderile lui de la bursade valori sunt acoperite de jaf.Plus că i-au ieșit câteva milioanebune bani de buzunar, iar bancaeste de profit. Asta se numeșteMANAGEMENT, adică „arta de aînfăptui ceva împreună cu alţi oa-meni”(conform definiţiei datemanagementului de cei mai maricercetători ai domeniului).

MMAANNAAGGEEMMEENNTT CCUU HHOOȚȚII ȘȘII FFĂĂRRĂĂ

În contextul eforturilor care se de-pun pentru colectarea deșeurilormenajere, în toamna acestui an, în

satele comunei Mălini, au fost distribuiteunităţi de compostare individuală. Acţiu-nea face parte din implementarea Sis-temului de Management Integrat alDeșeurilor în Judeţul Suceava.

Prin folosirea acestor unităţi de com-postare individuală se urmărește redu-cerea cantităţii de deșeuri biodegrada-bile ce ar urma să fie colectate de la po-pulaţie și transportate la depozite.

Deșeurile biodegradabile din gospo-dărie pot fi gestionate prin compostare.Procesul constă în descompunerea ma-teriei organice, a resturilor vegetale îm-preună cu resturile alimentare, produ-sul obţinut fiind numit compost.

În gospodării, mai mult de 50 la sutădin deșeuri sunt organice. Aceste deșeuriajung în depozite, în gropi de gunoi sausunt arse. Și într-un caz și în celălalt seproduce un grad de poluare ridicat. Caalternativă, aceste materii organice potfi transformate în compost – un în-grășământ foarte bun pentru sol și pen-tru plante.

CE ESTE COMPOSTUL?

Compostul este un material stabil șiigienic, aproape identic cu humusul dinpădure, și dă rezultate foarte bunedacă este folosit ca îngrășământ natu-ral. Prin folosirea compostului se evi-tă utilizarea îngrășămintelor chimice.Împrăștiat pe sol, compostul îi îmbu-nătăţește acestuia proprietăţile și îi re-face calităţile.

Există mai multe feluri de compost.Se poate vorbi de compostul verde, obţi-nut exclusiv din resturi vegetale, și decompostul din deșeuri organice, obţi-nut din amestecul deșeurilor biode-gradabile din gospodărie cu resturi ve-

getale și animaliere.În concluzie, compostul este un în-

grășământ agricol foarte bun și poate în-locui cu rezultate excelente îngrășă-mintele chimice.

CUM SE OBŢINE COMPOSTUL?

Procedeul de obţinere a compostuluieste foarte simplu: este nevoie de un re-cipient, un obiect (furcă, săpăligă) pen-tru amestecat și materia primă: resturide la bucătărie și deșeuri vegetale dingrădină sau livadă.

Recipientul pentru producerea com-postului trebuie amplasat într-un locumbrit, ușor accesibil și cu un drenajbun, aceasta pentru că materialul dinrecipient trebuie să rămână cald, umedși oxigenat! Este indicat ca recipientulpentru compostare să fie așezat directpe sol și nu pe plăci de ciment, pentrua facilita accesul organismelor careacţionează pentru descompunerea ma-teriei organice (bacterii, ciuperci, râme).De asemenea, este recomandat ca re-cipientul să fie așezat pe un pat realizatdin crenguţe obţinute în urma toaletă-rii livezii. Din când în când, este nece-sară amestecarea materialului pus lacompostat, iar dacă este uscat, se vaproceda la udarea acestuia.

DIN CE DEȘEURI OBŢINEMCOMPOSTUL?

Deșeurile biodegradabile care se potcomposta trebuie selectate cu atenţiepentru a evita deprecierea materialuluipentru compostat. Deșeurile compos-tabile sunt resturile de legume saufructe, pliculeţe de ceai, zaţul de la ca-fea, carton, prosoape sau pungi de hâr-tie, cartoane pentru ambalat ouă, cojide ouă, flori vechi, cenușa de lemn, paieși fân, resturi de plante, resturile de la

tunderea gardului viu, crenguţe, ramurităiate de la pomii din livadă, buruienitinere, frunze căzute, așchii de lemn, ru-meguș, gunoi de grajd. Nu se pot com-posta grăsimile, sosurile, uleiurile, res-turile de carne și pește, cherestea, scu-tece de unică folosinţă, praful de la as-pirator, deșeurile anorganice de plasticsau sticlă, hârtie colorată sau imprimatăce cerneală, plante bolnave, buruieniajunse la maturitate.

CONDUCEREA COMPOSTĂRII

Compostarea este un proces biologicefectuat de către microorganisme careau nevoie de hrană, de apă și de aer.Dacă hrana este materialul pentrucompostare, apa și aerul trebuie asi-gurate și controlate.

Aerarea se realizează prin construcţiaincintei de compostare, dar și prin rea-lizarea unei structuri bune a deșeurilordin cutie prin amestecarea deșeurilor

din bucătărie cu cele din grădină în modproporţional. De asemenea, aerarease poate efectua și prin amestecareaperiodică a materialului din cutie.

Umiditatea este un element foarteimportant în procesul de composta-re. Lipsa apei sau prezenţa în excesopresc descompunerea materialu-lui. Dacă materialul este sfărâmi-cios, este nevoie să se adauge apă.Dacă materialul are prea multă apă,atunci trebuie adăugat material us-cat(frunze uscate, rumeguș).

Procesul de compostare dureazăaproximativ cinci luni, în funcţie dematerialele introduse în cutie și degrija faţă de procesul de compostare.

La finalul procesului, compostulobţinut trebuie să aibă culoare ma-ron–negru intens, este ușor, estesfărâmicios, miroase și arată ca soluldin pădure și nu se mai pot distingeîn el nici unul din ingredientele ori-ginale.

BENEFICIILE FOLOSIRIICOMPOSTULUI

Folosirea compostului ca îngrășă-mânt contribuie la îmbunătăţirea struc-turii solului și a rezistenţei sale la ero-ziune; la furnizarea elementelor nutri-tive necesare pentru dezvoltarea plan-telor; la furnizarea în permanenţă de în-grășăminte pentru sol prin eliberare desubstanţe nutritive; diminuarea efectelornegative ale agenţilor toxici precumpesticidele sau metalele grele, datorităfolosirii îngrășămintelor chimice.

Compostarea individuală estenecesară din cel puţin două mo-tive: atât din respect pentru na-tură, pentru reducerea cantităţiide deșeuri, cât și din interesul capământul din grădină să fie bogatși fertil pentru a obţine plante vi-guroase, sănătoase.

SSIISSTTEEMM DDEE MMAANNAAGGEEMMEENNTT IINNTTEEGGRRAATT AALL DDEEȘȘEEUURRIILLOORR ÎÎNN JJUUDDEEȚȚUULL SSUUCCEEAAVVAA

COMPOSTAREA INDIVIDUALĂ

0758.034.004este numărul de telefon

al pompierilor din cadrul serviciului permanentorganizat în cadrul primăriei Mălini.

Din experienţa recentelor intervenţii pentru stingerea in-cendiilor care au apărut în comuna noastră s-a impus con-cluzia că acţiunea serviciului de pompieri al comunei estedeosebit de eficientă. Aceasta pentru că, de-a lungul timpu-lui, pompierii din Mălini au dobândit deprinderile nece-sare, iar autospecialele cu care intervin, date fiinddistanţele mai scurte, ajung mai repede la locul incendiilordecât cele care vin din Fălticeni sau din alt loc. Pe de altăparte, datorită dimensiunilor medii ale mașinilor de pom-pieri de la Mălini, acestea pot pătrunde rapid în zoneleaglomerate în care se află în pericol diferite construcţii.

De aceea, este de preferat, ca anunţul despre apariţia unuiincendiu să fie făcut în paralel la numărul de telefon 112 șila cel al pompierului de serviciu de la primăria Mălini.

După cum este cunoscut, numărul de telefon al pompieru-lui de serviciu de la primărie este: 0758.034.004.

În fiecare zi, 24 de ore din 24, pompierii de serviciu din cadrul

primăriei Mălini vă vor răspundeprompt la telefonul cu numărul

0758.034.004

Incinte pentru compostare individuală

urmare din pagina 1

Astăzi, IRUM Reghin este o fir-mă de succes, cu rezultate re-marcabile în construcţia de mașinipentru domeniile forestier și agri-col. Într-o prezentare pe care amgăsit-o pe internet se află și o fru-moasă autocaracterizare:

„Suntem o companie de ingi-neri, idei, meșteri ce căutăm con-stant rafinarea produselor noas-tre. Susţinem protejarea naturii,credem în familie, în muncă cin-stită și în faptul că totul ţine de

client și nu de tractor.”La Mălini, IRUM Reghin a adus

un transportor forestier TAF 4FGT și un tractor TAF 2012. Mași-nile au fost urcate pe un drumgreu în zona Frasin la limita cuzona Dohotaru (satul Văleni-Stî-nișoara). Aici, echipa de prezen-tare a întrebuinţat, într-un terenserios accidentat, atât transpor-torul cât și tractorul până la limi-tele posibilităţilor lor, iar rezul-tatele au fost evidente.

La acest eveniment demons-trativ au fost prezente aproxima-

tiv 150 de persoane reprezentândpeste 50 de firme și ocoale silvi-ce din judeţul Suceava, din judeţelimitrofe și nu numai. Au partici-pat, de asemenea, colaboratoriai firmei IRUM din Finlanda șiBulgaria. Activitatea în teren a ce-lor două utilaje a fost apreciată departicipanţii la demonstraţie șipare a fi confirmat o caracteriza-re a producătorului: „Tractoarelenoastre sunt practice, robuste șifuncţionale, fără elemente inuti-le și extravagante, proiectate să lu-creze în orice condiţii. ”

4 INFO M|LINI

EVENIMENT ECONOMICFIRMA IRUM REGHIN A PREZENTAT

LA MĂLINI PRODUSE PENTRUDOMENIUL FORESTIER

Cel mai mare şi mai înălţă-tor eveniment din istoriapoporului român s-a pe-

trecut la 1 Decembrie 1918. Uni-rea tuturor românilor într-unsingur stat a fost rezultatul firescal luptei de secole purtată de în-aintaşii noştri.

La 1 Decembrie 1918 s-a împli-nit visul cel mai măreţ al poporu-lui român: unirea într-o singurăţară a tuturor celor ce vorbeau şisimţeau româneşte.

După încheierea Primului Răz-boi Mondial, Europa se refor-mează, popoarele vechiului con-tinent îşi revendică şi, în bunămăsură, îşi câştigă identitatea canaţiuni libere şi independente. Înceea ce priveşte alcătuirea Româ-niei Mari, un prim pas a fost fă-cut la 27 martie 1918, când, laChişinău, Sfatul Ţării din Basara-bia a votat unirea cu Ţara, cu Ro-mânia. Peste ceva timp, la 28 no-iembrie 1918, la Cernăuţi, Consi-liul Naţional Român al Bucovinei

a afirmat dorinţa nestrămutată aBucovinei de unire cu România.

Pe fondul acesta al dorinţeifierbinţi de unire cu Ţara Mamă,la 1 Decembrie 1918, în cadrulMarii Adunări Populare de laAlba Iulia, se hotărăşte unireaTransilvaniei, Banatului, Crişa-nei şi Maramureşului cu Româ-nia, cel de al treilea şi ultim pasîn procesul de formare a Româ-niei Mari.

Astfel, unirea Transilvaniei cuRomânia de la 1 Decembrie 1918reprezintă evenimentul foarteimportant din istoria ţării noas-tre şi, totodată, realizarea uneidorinţe fierbinţi nutrită de-a lun-gul secolelor de locuitorii spaţiu-lui dintre vechile hotare ale Da-ciei. Aniversarea, în fiecare an, aZilei Naţionale a României repre-zintă un bun prilej de rememora-re a jertfei înaintaşilor noştri şi aluptei pentru constituirea statu-lui Naţional Român.

Iată cum înfăţişează un mare

istoric, academicianul FlorinConstantiniu semnificaţia zilei de1 Decembrie:

"Marea Unire din 1918 a fost şiva rămâne pagina cea mai subli-mă a istoriei româneşti. Măreţiasa stă în faptul că desăvârşireaunităţii naţionale nu este operanici a unui om politic, nici a unuiguvern, nici a unui partid; estefapta istorică a întregii naţiuniromâne, realizată într-un elanţâşnit cu putere, din străfunduri-

le conştiinţei unităţii neamului,un elan controlat de fruntaşii po-litici, pentru a-i călăuzi cu inteli-genţă politică remarcabilă spreţelul dorit [...]. Nu o victorie mi-litară a stat la temelia RomânieiMari, ci actul de voinţă al naţiu-nii române de a-i da armătura te-ritorial-instituţională, care estestatul naţional."

Multe s-au spus, multe s-auscris despre marele eveniment dela 1 Decembrie 1918. Între cele

foarte numeroase cuvinte fru-moase închinate evenimentuluise află şi cele ce alcătuiesc urmă-toarele versuri:

"Te-am dărâmat, hotar de odi-nioară,

Brâu împletit de lacrimi şi desânge.

Veriga ta de foc nu mă maistrânge

Şi lanţul tău a încetat să doară..."

Redactor:Dumitru AmarieiProcesare texte: Andreea Asaftei, Roşca MirelaTehnoredactare:Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

În urma ultimelor reglementări, dosarele beneficiarilor dealocaţie complementară se reactualizează din trei în trei luni.

În cazul în care dosarele nu sunt actualizate la timp, alocaţiava fi suspendată în luna imediat următoare.

Acte necesare pentru completarea dosarului:

- adeverinţe de venit pentru soţ și soţie de la trezoreria Făl-ticeni;

- adeverinţe de elev;- cupoane de alocaţie, șomaj, pensie, adeverinţe de salariat,

dacă este cazul.

ÎN ATENȚIA PERSOANELORCARE BENEFICIAZĂ

DE ALOCAȚIADE SUSȚINERE A FAMILIEI

În cadrul primăriei Mălini se desfășoară oamplă și importantă acţiune privind actualizareași completarea noului Registru Agricol.

Locuitorii comunei Mălini sunt invitaţi să seprezinte în cel mai scurt timp la sediul primărieipentru a intra în normalitate și legalitate, pentru afurniza informaţiile necesare actualizării și com-pletării acestui important document: REGISTRUAGRICOL.

DOCUMENTE NECESARE:

� buletinul sau cartea de identitate;� certificatul de naștere;� actele de proprietate asupra terenurilor

și/sau a locuinţei.

Anunț important!

11 DDEECCEEMMBBRRIIEE –– ZZIIUUAA NNAAŢŢIIOONNAALLĂĂ AA RROOMMÂÂNNIIEEII�� 9988 ddee aannii ddee llaa ffăăuurriirreeaa RRoommâânniieeii MMaarrii ��

Harta României Mari

Transportor forestier TAF 4F GT

Tractor TAF 2012