1

Influenţa jocului de şah asupra dezvoltării gândirii elevului

Silvia Carmen Diaconu

Profesor de Educaţie Fizică şi Sport

Antrenor de şah la Palatul Copiilor

Director Casa Corpului Didactic Botoşani

Jocul de şah reprezintă domeniul a cărei cunoaştere este o adevărată provocare. Numărul practic infinit de mutări (s-a calculat că numărul mutărilor posibile pe tabla de şah îl depăşeşte pe cel al atomilor din Univers) şi variante posibile poate să stârnească un veritabil sentiment de curiozitate celor care se aventurează în acest imens labirint, aparent fără ieşire. Orice labirint are o intrare, deci cel puţin şi o ieşire, spre care ne poate îndrepta legendarul fir al Ariadnei, metaforă a isteţimii şi a gândirii corecte. Cunoaşterea perfectă a regulilor jocului de şah şi a punctelor de reper din labirintul variantelor, îndrăzneala şi calculul exact formează împreună tocmai acel miraculos fir conducător spre victorie în partida de şah. Izvorul tuturor acestora îl constituie ÎNVĂŢAREA !

La baza jocului stau câteva noţiuni (regulile jocului, valoarea pieselor, cunoştinţe elementare despre cele trei faze ale partidei etc.), principii de bază ale căror cunoaştere, respectare şi, mai ales, aplicate în condiţiile concrete ale partidei proprii vor asigura jucătorului o poziţie de la care să poată aborda cu încredere şi şanse sporite jocul. Aceste noţiuni şi principii îi vor ajuta sǎ-şi dezvolte cele mai importante capacitǎţi intelectuale: gândirea creatoare şi logica, puterea de analizǎ şi sintezǎ, intuiţia, memoria, imaginaţia, perspicacitatea, capacitatea de anticipaţie, îmbunǎtǎţind puterea de concentrare, capacitatea de a experimenta, automotivaţia. Şahul este şi un test de rǎbdare, îţi îmbogǎţeşte capacitatea de a interacţiona cu alte persoane, îţi testeazã sportivitatea în mediul competitiv, îţi îmbunǎtǎţeste munca şi rezultatele şcolare. Sportul minţii înseamnǎ nu numai sǎ gândeşti tactici şi strategii, dar si sa încerci sǎ pǎtrunzi în mintea adversarului anticipându-i ideile şi intenţiile. Şahul te învaţǎ sǎ fii independent, fiind forţat sǎ iei decizii importante influenţat doar de propria ta judecatǎ. Numeroasele studii dovedesc cǎ elevii obţin un nivel mai ridicat la învǎţătură ca rezultat al practicǎrii şahului şi de ce nu, o şansǎ de reuşitǎ mai mare în viaţǎ.

“Şahul este aparent un joc, dar din punct de vedere al conţinutului este o artǎ,

iar din punct de vedere al dificultǎţii de însuşire este o ştiinţǎ” spunea Tigran Petrosian.

Şahul ca orice activitate creatoare, contribuie la educarea şi dezvoltarea

proceselor psihice ale celor care-l practicã şi la integrarea lor în activitatea socialǎ. Denumit şi “gimnastica minţii” sau “jocul înţelepţilor”, şahul trebuie sã facǎ parte din bagajul de cunoştinţe a fiecǎrui elev, fiind un mijloc de recreere si o activitate de pregǎtire pentru a participa la diferite competiţii organizate la orice nivel. Şahul se poate învǎţa încǎ din copilǎrie, cu cât mai devreme cu atât mai bine, pe un drum de multe ori anevoios, prin dificultǎţi întâmpinate, dar încântǎtor prin satisfacţiile spirituale şi intelectuale ce le sunt oferite o datǎ la fiecare pas spre înţelegerea superioarǎ a acestui frumos joc.

Deoarece şahul poate fi privit şi ca o formǎ de artǎ, studiul sǎu va contribui de asemenea, la educarea simţului artistic. În marea enciclopedie sovieticǎ şahul este

2

definit ca “o artǎ care apare sub forma unui joc.” Dacǎ te-ai gândit cǎ nu poţi ajunge artist vreodatǎ, şahul îţi dovedeşte cǎ greşeşti. Imaginaţia îţi va zbura în posibilitǎţi infinite pe cele şaizeci şi patru de pǎtratele (câmpuri). Vei picta poziţii ideale şi avanposturi perfecte pentru soldaţii tǎi. Ca artist şahist vei avea un stil şi o personalitate originalǎ.

Ca ştiinţǎ, şahul dezvoltǎ modul ştiinţific de gândire. În timp ce joacă, elevul creează numeroase variante în minte. Explorează noi idei, încercând sã prezică urmǎrile interpretând revelaţii surprinzǎtoare. Elevul decide asupra unei ipoteze şi testează fǎcând mutarea. Elevul este lăsat să observe, să deducă, să calculeze, ceea ce îi va permite să-şi dezvolte inteligenţa. Va fi fericit când va găsi soluţia înaintea coechipierului său. Puterea de luptǎ, voinţa de a învinge, cǎutarea în mod plǎcut de soluţii în rezolvarea unor situaţii problematice prin cultivarea perseverenţei, încrederii în sine sunt alte trǎsǎturi de caracter dezvoltate de acest joc.

Vechimea jocului şi impresionanta galerie de personalitǎţi care i-au apreciat

calităţile, de la capete încoronate la mari scriitori, oameni de ştiinţǎ sau filozofi, îl recomandǎ, de asemenea, pentru studiu.

Şi, unde poate fi mai bine studiat decât în şcoală, sub atenta îndrumare a unui cadru didactic.

Arta profesorului este de a descoperi talente, de a stimula interesul in diferite domenii de studiu, de a identifica motivaţii fără a uita ca fiecare copil are o individualitate, un univers interior specific. De asemenea, obiectivul principal al educaţiei fiind crearea unui om independent şi plin de iniţiativǎ care sǎ se integreze într-o lume care se transformǎ de la o zi la alta.

Schimbǎrile de esenţǎ din învǎţǎmântul românesc lanseazǎ provocǎri multiple în conceperea de noi conţinuturi, strategii, oferte curriculare, în acord cu orizontul de aşteptare al elevilor.

Anual, în agenda ofertei curriculumu-lui elaborat în “şcoală” trebuie propuse diverse tipuri de activitǎţi cât mai variate, adaptate la cerinţele, interesele şi nevoile elevilor, într-o efervescenţǎ creativǎ cu impact ulterior asupra elevilor şi spre câştigul acestora şi al şcolii. În unităţile de învăţământ primar şi gimnazial, elevilor trebuie să li se ofere posibilitatea realǎ de a-şi alege propriul demers şcolar şi de alegere a disciplinelor opţionale. Aceasta înseamnǎ cã, dintr-o ofertǎ generoasǎ elevii şi pǎrinţii aleg exact ceea ce reprezintǎ punct de interes imediat iar şcoala trebuie sa ofere modalitǎţi de atragere a elevilor cǎtre un univers plǎcut, atractiv şi relaxant, valorificând cele mai de preţ însuşiri: imaginaţia, creativitatea, fantezia, capacitatea de anticipaţie, capacitatea de a experimenta, înlocuind învăţarea mecanică.

Argumentând oferta disciplinelor opţionale, adevărate oaze în care ne regǎsim atât noi, dascǎlii, cât şi elevii, urmǎrind realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus şi în urma unei experienţe personale, consider că acest “sport al minţii” îşi are un rol bine definit în cadrul disciplinelor opţionale, completând şi înfrumuseţând aria curriculară Educaţie Fizicǎ şi Sport. Dar nu este suficient, şahul trebuie introdus ca obiect de studiu în şcoală.

În vederea alegerii elevilor pentru a practica jocul de şah, este necesară în prealabil o bună colaborare cu pǎrinţii si cu elevii, pentru a cunoaşte dorinţele lor astfel încât elevul sǎ aibǎ posibilitatea de a se instrui conform intereselor lui şi în acelaşi timp de a-şi contura o personalitate bine definitǎ.

Printre preocupǎrile elevului de azi, în care mintea ajunge sǎ fie dependentǎ de starea de pasivitate, de neconcentrare, care îi este indusǎ zilnic de câteva ceasuri prin intermediul audio-vizualului, în şcoală, ar trebui sǎ existe mai multe activitǎţi cu caracter practic, sportiv, găsirea unor modalităţi de atragere a elevilor. Copilǎria este

3

perioada jocului. Pentru orice copil, jocul este un impuls irezistibil prin care acesta îşi modeleazǎ propria-i “statuie”. Unul dintre jocurile cele mai vechi şi mai rǎspândite din lume a fost şi este jocul de şah. Caracterul atractiv, distractiv al jocului de şah îi oferă copilului posibilitatea de a-şi pune în valoare şi de a evidenţia propriile capacităţi, favorizând interacţiunea tuturor factorilor psihici ce contribuie şi influenţează activitatea de cunoaştere, dezvoltarea curiozităţii şi dorinţei de a dezlega tainele acestuia.

De aceea consider cã este necesar ca toţi copiii sǎ fie iniţiaţi în tainele jocului de şah, în şcoalǎ, sub îndrumarea unui profesor, pentru a depǎşi mai uşor dificultǎţile întâmpinate în învǎţarea principiilor, legilor, procedeelor tactice, colaborarea dintre piese şi regulile care guverneazǎ şahul.

Urmare a aprobării de către Parlamentul European a Declaraţiei scrise nr. 50 din 2012, declaraţie in care sunt specificate avantajele introducerii studiului şahului in scoli, mă alătur colegilor mei şi reprezentanţilor Federaţiei Romane de Şah în demersul lor către conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale ca odată cu introducerea şahului în sistemul de învăţământ din Uniunea Europeană şi în Şcoala româneasca să fie introdus şahul ca obiect de studiu, pe baza unei programe concepute ca un instrument de lucru eficient, cu ajutorul unei metodologii proprii, de la simplu la complex.

În urma analizei nevoilor de formare, am introdus în Oferta de Programe de formare continuă a Casei Corpului Didactic Botoşani, avizata de M.E.N. pentru anul şcolar 2012-2013, “PROGRAMUL NATIONAL OPŢIONAL – ŞAHUL ÎN ŞCOALĂ”, program de formare continuă pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar. De asemenea, ţinând cont de priorităţile de formare şi având în vedere ofertele de formare interne şi programele internaţionale, profesorii metodişti de la C.C.D. Botoşani împreună cu un grup de cadre didactice universitare lucrează la documentaţia necesară în vederea acreditării acestui program, astfel încât cadrele didactice care participă la formare să poată obţine atestatul de formare continuă şi să predea şahul în şcoli, începând de la grădiniţă şi până la liceu,