JOCULUI DE ŞAH - STERE.ro...jocului de şah al F.I.D.E. a fost publicată în anul 1966. După...

FEDERA TIA ROMANĂ DE ŞAH

REGULAMENTUL JOCULUI DE ŞAH

1975

EDITURA SPORT-TURISM

Coperta de C. Guluţă

Bucureşti, 1975 Col! tipar: 4112. Tiraj : 20 000 ex. B .T. : 14.111.1975

r. P. "Oltenia" Craiova Str. Mihai Vfteazu, nr. 4

Comanda nr. 7

INTRODUCERE

Ultima ediţie oficială a Regulamentului jocului de şah al F.I .D.E. a fost publicată în anul 1966. După această dată au fost pu-blicate nume7'oase interpretări oficiale ale 7'egulamentului, aparţinînd Comisiei penna-nente a regulilo7' de joc, interp7'etări care prezintă o deosebită hnportanţă pentru apli-carea regulmnentului.

A vînd în vede7'e că ultima ediţie a Regu-lU1nentului jocului de şah, editată d~ F. R. Şah în 1959, este com,plet epuizată şi în acelaşi timp nu mai c07'espunde modi-ficărilor şi interpretă7'ilor făcute, Colegiul de arbitri al F, R. Şah a alcătuit unnătoarea edi-ţie integrală a Regulamentului F,I.D,E., cu-prinzînd toate interpretările Comisiei per-manente a 7'egulilor de joc pînă la Cong7'esul F.l.D,E. - 1974.

Pe lîngă interp7'etările F.I.D .E., Colegiul de arbitri a considerat necesar să includă o serie de NOTE explicative, destinate arbitrilor noştri şi cm'e au aplicabilitate în concursurile inte7·ne.

Textul oficial al regulamentului este tipărit cu litere drepte (mai mari) ; interpretăril~ F,I.D.E. cu litere aldine (negre), ia?' notele F. R. Şah cu litere drepte, mai mici (corp 8).

OBSERVAŢII GENERALE PRIVIND INTERPRETAREA REGULAMENTULUI

(august 1958)

Regulamentul jocului de şah nu poate prevedea

- şi nici nu trebuie să prevadă - toate situaţiile

posibile care pot surveni în cursul jocului şi nici

reglementa toate problemele de organizare. In cazu-rile neprevăzute în articolele din regulament, se va

putea ajunge la un arbitraj corect aplicînd, prin

analogie, stipulaţiile privind situaţiile cu Un camcter

similar. In ceea ce priveşte sarcinile arbitrilor, de cele mai multe ori trebuie să ne limităm la prezum-

ţia că aceştia au competenţa necesară, o judecată

sănătoasA şi o obiectivitate absolută. O reglementare

prea amănunţitli ar priva pe arbitru de libertatea de

apreciere şi l-ar putea impiedica sli găsească solu-

ţia pe care o dictează lealitatea şi care este com-

patibilă cu circumstanţele unui caz particular, ti-

nînd seama de faptul eli este evident imposibil sli

se prevadă tot ce se poate întimpla. Interpretlirile

Comisiei permanente a regulilor se bazeazli pe prin-

cipiile generale expuse mai sus.

PARTEA 1 - REGULI GENERALE

ART. 1 - INTRODUCERE

Jocul de şah se joacă pe o tablă pătrată (eşichier), între 2 adversari, prin deplasarea unor piese.

ART. 2 - TABLA DE ŞAH ŞI A'ŞEZAItEA Jl:I

1. Tabla de şah este compusă din 64 căsuţe de formă pătrată, egale ca mărime, alter-nativ de culoare deschisă (căsuţe albe) şi de culoare închisă (căsuţe negre) .

2. Tabla de şah este aşezată între cei doi jucători în aşa fel încît căsuţa din colţul din dreapta al fiecărui jucător să fie albă .

3. Cele 8 rînduri de căsuţe care pornesc de la marginea tablei de şah, cea mai apropiată de unul dintre jucători spre cea mai apro-piată de celălalt, se numesc "coloane".

4. Cele 8 rînduri de căsuţe care merg de la o margine a tablei de ~ah spre cealaltă margine, perpendiculare pe coloane, se nu-mesc "linii".

5. Rîndurile de căsuţe de aceeaşi culoare, care se ating între ele prin colţuri, se numesc "diagonale".

ART. 3 - PIESELE ŞI AŞEZARJI;A LOR

La începerea jocului, fiecare jucător dis-pune de 16 piese de culoare deschisă (piesele i'llbe), respectiv de 16 piese de culoare în-

7

chisă (piesele negre). Aceste piese sînt următoarele :

Un rege alb avînd ca simbol uzual ~ semnul W

O damă albă avind ca simbol uzual ~iliJ semnul iiJ

2 turnuri albe avînd ca simbol uzual 'IIIf semnul ~

2 nebuni albi avînd ca simbol uzual ~ semnul :IL

2 cai albi avînd ca simbol uzual ./';\ semnul "L)

8 pioni albi avînd ca simbol uzual A. semnul ~

Un rege negru avînd ca simbol uzual • semnul

O damă neagră avînd ca simbol illb uzual semnul _

2 turnuri negre avînd ca simbol uzual semnul

2 nebuni negri avind ca simbol uzual 5emnul

2 cai negri avînd ca simbol uzual semnul

8 pioni negri avind ca simbol uzual semnul

I 1. -.t

Poziţia iniţială a pieselor pe tabla de şah este următoarea:

8

ART. ~. - CUM SE DESFÂŞOARA PARTIDA

1. Cei doi jucători trebuie să efectueze fie-care pe rînd cîte o mutare. Jucătorul care are piesele albe începe partida.

2. Se spune că un jucător este la mutare, cînd este rîndul său să joace.

ART. 5 - NOŢIUNEA GENERALA A MUTARII

1. Cu excepţia rocadei (art. 6), prin mu-tare se înţp.lege deplasarea unei piese de pe o căsuţă pe alta, liberă sau ocupată de o piesă adversă.

2. Nici o piesă, afară de turn în timpul efectuării rocadei şi de cal (art. 6), nu poate trece peste o căsuţă ocupată de o altă piesă.

3. O piesă jucată pe căsuţa ocupată de o piesă adversă capturează prin aceeaşi mu-tare acea piesă, care trebuie imediat elimi-nată de pe tabla de şah de către jucătorul care a efectuat mutarea. Pentru luarea "en passant" a se vedea art. 6.

ART. 6 - MERSUL PIESELOR

REGELE

Cu excepţia rocadei, regele se deplasează de pe căsuţa pe care se află pe oricare dintre căsuţele alăturate, care nu se află sub bătaia unei piese adverse.

Rocada reprezintă deplasarea regelui, 20mbinată cu aceea a unui turn, constituind o singură mutare (a regelui) care se exe-cută numai astfel:

- regele părăseşte căsuţa iniţială pentru a o~upa pe aceeaşi linie una dintre căsuţele de aceeaşi culoare, cea mai apropiată, apoi turnul către care a fost deplasat regele este mutat pe deasupra lui şi aşezat pe căsuţa peste care regele a sărit.

INTERPRETARE F.I.n.E.

Dacă un jucător care face rocada începe prin a atinge turnul, el va primi un aver-tisment din partea arbitrului, dar rocada va fi considerată valabilă.

Dacii un jucAtor, vrînd să facA rocada, atinge şi regele şi turnul în acelaşi timp, după care se constată că rocada nu poate fi efec-tuată fiind neregulamentară, jucătorul este obligat să mute regele. Dacă regele nu poate efectua o mutare regulamentară, greşeala rămîne fără urmări.

(CONGRESUL F .I.D.E., 1971)

Rocada este definitiv imposibilă, în ambele părţi, dacă regele a fost mutat de pe căsuţa sa iniţială.

Rocada este, de asemenea, imposibilă cu un turn care a fost mutat.

Rocada este temporar împiedicată : a) cînd căsuţa iniţială pe care se află re-

gele, sau căsuţa peste care trebuie să sară re-gele, ori cea pe care trebuie s-o ocupe, este sub bătaia unei piese adverse;

b) dacă există piese între rege şi turnul către care regele urmează să se indrepte.

DAMA

Dama se deplasează de-a lungul coloanelor, liniilor şi diagonalelor pe care se găseşte .

10

TURNUL

Turnul se deplasează de-a lungul coloa-nelor sau llriiilor pe care se află.

NEBUNUL

Nebunul se deplasează de-a lungul diago-nalelor pe care se găseşte.

CALUL

Mutarea calului este compusă din două deplasări consecutive, astfel: el face un pas, pe o singură căsuţă, pe o coloană sau pe o linie, după care continuă să se îndepărteze de căsuţa iniţială, un pas pe o singură căsuţă pe di.agonaIă.

Notă F. R. Şah

Pentru a exemplifica modul cum se mută calul, dăm · următoarele diagrame, In care cîmpurile pe care se pot deplasa caii din gl şi c5 sînt marcate cu cai răsturnaţi.

PIONUL

Pionul nu se deplasează decît înaintînd. a) In afară de cazul unei luări, el avan-

sează de pe cîmpul iniţial, cu una sau două căsuţe libere pe coloană, ocupînd deci o căsuţă liberă pe coloană. In cazul unei luări, el avansează pe o căsuţă alăturată de a sa, pe diagonală.

b) Un pion ce are sub bătaie o căsuţă peste care a trecut un pion advel's, care a fost a-vansat două căsuţe deodată, pornind de pe căsuţa sa iniţială, poate captura acest pion. dar numai la mutarea imediat următoare, ca şi cum acesta n-ar fi fost deplasat decît o singură căsuţă. Această luare se numeşte luare "en passant" (în trecel·e).

Notă F. R. Şah

Pentru fi exemplific~ luarea "en passant" dăm următoal·ele diagrame, care reprezintă cele :l faze ale mutării :

1. Poziţia iniţială . 2. Poziţia după mutarea albului g2-:4. 3. Poziţia care rezultă după ce negrul ia

"en passant". adică efectuează luarea f4: 13.

12

8

7

6

, 3

2

8

7

6

4

j

J

2

3

c) Orice pion care ajunge pe ultima lini~ trebuie să fie transformat, prin aceeaşi mu-tare, într-o damă, turn, nebun sau cal, de ace-eaşi culoare cu a pionului, la alegerea jucătorului şi fără a se ţine seama că alte ase-menea piese se mai află încă pe tabla de şah. Această schimbare a unui pion în altă piesă se numeşte "transformare" şi acţiunea piesei transformate este imediată.

INTERPRETARE F.I.D.E.

Intr-o competiţie, dacă o nouă piesă, care urmeazA să fie transformatA dintr-un pion, nu poate fi imediat obţinută, jucătorul trebuie să cheme arbitrul inainte de a efec-tua mutarea de transformare, solicitindu-i pie-sa respectivă. Dacă aceasta este făcută şi este necesar un oarecare timp pentru obţinerea piesei, arbitrul trebuie să oprească ambele ceasuri, pinA cind piesa respectivă este adusă. Dad arbitrul nu a fost anunţat şi jucătorul efectuează mutarea şi apasă pe butonul ceasului, fără a transforma pionul ajuns pe ultima linie, atunci el incalcă regulamentul şi va primi o pedeapsă disciplinară, ca, de exemplu, adAugarea timpului de gindire consumat pe ceasul adversarului, cu ocazia comiterii in fracţiunii. In orice caz, ceasul adversarului va fi readus la timpul pe care-l inregistra imediat inainte ca jucătorul să fi apAsat pe ceasul său. Poziţia de pe tablă va fi readusA la cea dinainte ca jucătorul să mute pionul pe ultima linie, iar ceasul jucătorului la mutare va fi pus in mişcare. Jucătorul va efectua apoi mutarea sa corect, in felul spe-cificat in art. 6 (c).

In partidele libere, un turn intors ţine ade-seori loc de 'damă, dar in competiţiile oficiale vor fi respectate prescripţiile art. 6 (c) şi interpretarea de mai sus.

(CONGRESUL F.I.D.E., 1971)

ART. 7 - EFECTUAREA MUTARILOn

Efectuarea unei mutări este definitivă: a) cînd o piesă este mutată pe o căsuţă li-

beră, iar mîna jucătorului a părăsit piesa; b) cînd se efectuează o luare şi piesa res-

pectivă a fost eliminată de pe tabla de şah, iar jucătorul a pus pe căsuţa respectivă pro-pria sa piesă ;

c) la efectuarea rocadei, cînd mîna jucătorului a părăsit turnul, lăsîndu-l pe căsuţa peste care a sărit regele; cînd jucătorul a luat mîna de pe rege, mutarea nu este încă efec-tuată, iar jucătorul nu mai are dreptul să execute o altă mutare decît rocada;

d) la transformarea unui pion, cînd pionul a fost eliminat de pe tablă şi mîna jucătorului a părăsit noua piesă aşezată pe căsuţa de transformare; dacă jucătorul a luat mîna de pe pionul ajuns pe căsuţa de transformare, mutarea este considerată încă neexecutată, iar jucătorul nu mai are dreptul de a juca pianul pe altă căsuţă.

ART. 8 - PIESA ATINSA (PI~CE TOUCHEE)

Cu condiţia de a-şi preveni adversarul, jucătorul care este la mutare poate aranja una sau mai multe piese (ale sale) pe căsuţele lor.

In afara cazului de mai sus, dacă un jucător atinge :

a) una sau mai multe piese de aceeaşi cu-loare, el trebuie să mute sau să ia prima piesă atinsă care poate fi mutată sau luată;

b) una dintre piesele sale şi o piesă a ad-versarului, el trebuie să ia piesa adversă cu piesa proprie sau, dacă lucrul acesta nu este posibil, să mute piesa sa ; dacă nici acea-sta nu este posibil, el trebuie să ia piesa adversă.

15

Dacă această mutare sali aceasta iuare mi este posibilă, jucătorul are dreptul de a efec-tua orice mutare legală, la alegerea sa . Dacă un jUCătOl' \'rea să facă o reclamaţie

privitoare la încălcarea acestei reguli, el tre-buie să facă acest lucru înainte de a atinge el însuşi o piesă.

INTERPRETARI F.I.D.E.

1. Un juclitor care doreşte sli aranjeze una sau mai multe piese, atunci cind adversarul sliu este absent, poate să facă acest lucru după ce l-a avertizat pe arbitru.

Un juc1itor care atinge mai multe IJiese de-cit se indică în acest articol poate fi sancţionat şi penalizat după aprecierea arbitrului.

Aplicarea acestui articol de către arbitru poate fi făcută fliră ca o reclamaţie să fi fost .. dresată.

2. In t r eba re: Dacă lin jucător efectuînd mutarea (dar înainte de 11 fi atins vreo piesli) atinge o altli piesă cu braţul său, adversarul are dreptul de il cere ca jucătorul să mute această IJiesă ?

R ă s pun, : In acest articol o piesă nu este considerată ca atinsă decit atunci cind un ju-cător o atinge cu intenţia de a o juca, Cazu· riie Îndoielnice sînt lăsate la aprecierea arbi-truhti.

(CONGRES UL F .I.D.E .. 1064)

ART. 9 - POZIŢII NEREGULAMENTARE

1, Dacă , în cursul unei partide, se constată că s-a efectuat o mutare neregulamentară , se va reconstitui poziţia dinaintea mutării neregulamentare, Partida \'a continua prin aplicarea regulilor din art. 8, pri\'ind mutarea care o poate înlocui pe cea neregulamentară.

16

Dacă poziţia nu se poate reconstitui, partida se anulează şi se rejoacă.

INTERPRETARE P.I.D.E.

Dacă o partidă este supusă adjudecării, ea poate fi considerată ca terminată numai in momentul in care arbitrul anunţă decizia.

(SEPTEMBRIE. 1963)

Notă F. R. Şah

Cazul de mai sus se referă la partidele care sînt supuse adjudecării şi, în această situaţie. pînă la comunicarea rezultatului adjudecării de către arbitru, jucătorii pot înainta orice reclamaţie, în spiritul art. 9, privind mutările neregulamentare. efectuate în cursul partidei în cauză.

2. Dacă, în cursul unei partide, una sau mai multe piese au fost deranjate din gre-şeală şi apoi au fost aşezate incorect, poziţia va fi restabilită aşa cum era înaintea comi-terii neregularităţii, ial' partida va continua. Dacă pJZiţia nu mai poate fj reconstituită, partida va fi anulată şi se va juca o altă par-tidă.

3. Dacă, după întrerupere, poziţia este in-corect reconstituită, ea va fi restabilită aşa cum era în momentul întreruperii şi partida va continua.

4. Dacă, în timpul partidei, se constată că poziţia iniţială a pieselor a fost incorectă, par-tida va fi anulată şi se va juca o nouă par-tidă.


Această condiţie (paragraful 4) trebuie apli-cată în special dacă, în cursul unei partide, se constată că partida a început cu culori inversa te.

(AUGUST. 1V38)

17

Dacă o astfel de reclamaţie este flicutA dupA terminarea partidei (privind inversarea cUlorilor), atunci ea trebuie respinsA.

(OCTOMBRIE, 1960)

5. Dacă, în timpul unei partide se constată că aşezarea tablei de şah este incorectă, po-ziţia la care s-a ajuns va fi mutată pe o tablă corect aşezată şi partida va continua.

ART. 10 - ŞAHUL

1. Regele este în şah, cînd căsuţa pe care o ocupă este în bătaia unei piese adverse; se spune în acest caz că respectiva piesă dă şah regelui.

2. Şahul trebuie parat la mutarea imediat următoare. Dacă şahul nu poate fi parat, el se numeşte "mat" (vezi art. 11.1).

3. O piesă care interceptează un şah dat regelui de aceeaşi culoare cu ea poate ea în-săşi să dea şah regelui advers.

ART. 11 - PARTIDA CtŞTIGATA

1. Partida este cîştigată de jucătorul care a dat mat regelui advers.


La cererea unei federaţii, Comisia regulilor de joc s-a pronunţat asupra cazului ur-mAtor:

Cu ultima sa mutare inainte de controlul timpului, un jucător şi-a făcut mat adversa-rul, dar, inainte de a apăsa pe butonul cea-sului de control, s-a constatat că i-a căzut steg-uleţul, indicînd astfel depAşirea timpului de gindire. Pe bazA de mArturii trebuie sA se dovedească insă că aceastA depAşire a tim-pului nu se produsese incă in momentul in care jucAtorul lAsase din minli piesa cu care dAduse mat.

18

S-a pus problema sa se stabilească dac! dis-poziţia art. 14.4. - care enunţă cli "ultima mutare nu este consideratA ca efectuată de-cît în momentul în care jucătorul a apAsat pe butonul ceasului său oprindu-l" - este, de asemenea, aplicabilA şi în cazul cînd ultima mutare a fost o mutare de mat, efectuată pe tablA, în conformitate cu art. 7, înainte de depAşirea timpului de gîndire regulamentar.

DupA ce a luat în consideraţie art. 7 a, 11.1 şi 14.4 din Regulamentul jocului, Comisia re-gulilor de joc s-a pronunţat astfel:

Pentru examinarea acestei probleme, tre-buie amintit că Regulamentul jocului este împărţit în Re g u 1 i gen era 1 e (art. 1-12) şi R e g u 1 i s u p 1 i m e n t are pentru com-petiţii (art. 13-19). In Reguli suplimentare pentru competiţii s-au prevAzut ca adausuri la Regulile generale numai acelea care au fost considerate necesare, in scopul de a sa-tisface exigenţele speciale ale competiţiilor. In Regulile generale s-a enunţat cA efectua-rea unei mutAri este încheiatA numai "atunci cind mina · jucAtorului a părAsit piesa", aceasta fiind o definiţie formală in ceea ce

. priveşte JOCUl in sine. Definiţia citatA nu este anulată prin art. 14.4, in care se spune doar cA "ultima mutare nu este con s i d era t ! ca efe c tu a t ă decît după ce jucătorul şi-a oprit ceasul". Raţiunea pentru care intr-o si-tuaţie specială o mutare efectuată deja nu poate fi considerată ca atare decît dupA o acţiune suplimentară este numai aceea cA in majoritatea cazurilor un control efectiv nu poate fi efectuat la faţa locului exact în mo-mentul in care jucătorul a indeplinit muta-rea pe tablA, dar ceasul său mai este încă in mişcare.

In cazul special pus în discuţie trebuie, de asemenea, amintit că ultima mutare era o mutare de mat, prin care, conform art. 11, partida era terminată şi "cîştigată de jucătorul care dăduse mat regelui advers"; astfel cA, din punct de vedere material, era fără im-porUmţ! pentru adversar dacă unul sau celălalt dintre ceasuri mai mergea dupA termina-rea partidei.

Con c 1 uzi e: Partida a fost cjştig.atA .de jucătorul care a efectuat mutarea de mat.

(AUGUST, 1958)

19

Notă F. R. Şah

Se menţionează că în cazul specificat mai sus, deşi partida s-a terminat prin mat, con-diţia esenţială este ca, în momentul executării pe tablă a mutării de mat, steguleţul cea-sului să nu fie -căzut. Dacă steguleţul cade după ce mîna jucătorului a părăsit piesa cu care a dat mat, matul este valabil.

2. Partida va fi considerată cîştigată de către jucătorul al cărui adversar declară că ce-dează partida.

INTERPRETARE F.I.U.E.

Federaţia cubaneză a propus ca metodele de cedare a unei partide, cum ar fi răsturnarea regelui etc., să fie clar definite în art. Il, dar Comisia regulilor de joc a hotărît că aceasta nu este necesar. Totuşi, comisia a fost de acord cu una dintre propuneri, si anume:

"Dacă un jucAtor strînge mîna âdversaru-lui, aceasta nu se considerli echivalent cu ce-darea partidei, conform art. 11.2.';

(CONGRESUL F.I.D.E., 1971)

Notă F. R. Şah

o partidă este considerată ca fiind cedată de către unul dintre jucători, atunci cind acesta a oprit ceasul de control şi a semnat propria fişă.

ART. 12 - PARTIDA REMIZA (EGALA)

Partida este remiză (egală) : 1. Cînd regele jucătorului la mutare nu

este în şah, dar acest jucător nu poate exe-cuta nici o altă mutare. Se spune atunci că regele este în poziţie de "pat".

2. Prin înţelegerea dintre cei doi jucători. 3. Cînd unul dintre jucători cere remiza,

dacă aceeaşi poziţie s-a repetat de 3 ori, ace-laşi -jucător fiind la mutare în fiecare dintre

cele 3 poziţii. Poziţia este considerată aceeaşi dacă piesele de acelaşi fel şi de aceeaşi cu-loare ocupă aceleaşi căsuţe, iar posibilităţile de a muta aceste piese sînt aceleaşi.

Dreptul de a reclama remiza aparţine ex-clusiv jucătorului:

a) care este în situaţia de a juca o mutare ce duce la repetarea poziţiei, dacă declară în prealabil că are intenţia de a efectua acea mutare;

b) care trebuie să răspundă la o mutare prin care s-a produs a treia repetare a pozi-ţiei. Dacă un jucător, fără să fi cerut remiza în condiţiile prevăzute la pct. a şi b, a efec-tuat mutarea sa, atunci el pierde dreptul de a mai cere remiza. Totuşi, acest drept îl reca-pătă, dacă aceeaşi poziţie se repetă în conti-nuare, acelaşi jucător fiind la mutare.

lNTERPRETARI F.I.n.E.

Ca Ul'mal'e a numeroaselor solicitări de in-terpretare a ar1. 12.3 din regUlament, Comisia permanentă a regulilor de joc s-a pronunţat a~tfel :

"O partidă nu poate fi declarată remiză pe baza ar1. 12.3 decit dacll acelaşi jucător este la mutare după fiecara dintre cele 3 poziţii identice apărute pe tablii."

DreptUl de a cere remiza aparţine exclusiv jucătorului:

a) care arc posibilitatea de a efectua mu-tarea ce duce la repetarea de 3 ori. a poziţiei, cu condiţia să indice mutarea cu care solicitll remiza Înainte de a o executa pe tablă;

b) care trebuie să răspundă la o mutare prin rare s-a repetat a treia oară aceeaşi pp-zi ţie, cu condiţia să ceară remiza Înaintea efectuării mutării sale .

.. Dacă cererea de remiză se dovedeste inco-rectă (art. 17.2) şi dacă partida contfnuă, ju-cătorul care a indicat o mutare, conform ali-neatului 2a, este obligat sli execute aceastA ,mutare pe tablli."

(OCTOMBRIE, 196Q)

21

.. .:

La inceputul anului 1964, maestrul inter-naţionalI. Porath (Israel) a cerut ca prima clauză a art. 12.3 să · fie modificată în asa fel încît la · repetarea unei poziţii pe tablă, aceasta să nu fie întotdeauna considerată identică, dacă piese de acelaşi fel şi de aceeaşi culoare ocupă aceleaşi cîmpuri (identitate statică), ci numai cu . condiţia suplimentară ca posibilităţile de a muta aceste piese să fie şi ele ace-leaşi (identitate dinamică). Dacă se adaugă această ultimă condiţie, un jucător nu ar mai avea dreptul să ceară remiza, dacă după re-petarea unei poziţii dreptul de a face ro-cada sau de a lua un pion .. en passant" a fost pierdu t.

(RAPORTUL B IROULUI, 1964)

Hotărîrea Comisiei regulilor de joc. Comisia citează din raportul biroului : .. Dacă se adaugă această ultimă condiţie,

un jucător n-ar mai avea dreptul de a cere remiza, · dacă Ja repetarea unei pozi ţii dreptul la rocadă sau la luarea .. en passant" a fost pierdut:·

(COMISI A REGULILOR DE JOC, 1964)

AdUnarea ·Generală a luat hotăriri in con-formitate cu recomandările conţinute de do-cumentjlle Comisiei re2ulilor de joc.

Notă F. ~. Şah

Modificarea propusă a fost acceptată de către F.I.D,E., în sensul că un jucător nu are dreptul de a cere remiza, dacă la repetarea unei poziţii a dispărut una dintre următoarele 2 posibilităţi de a muta;

a) rocada; b) posibilita tea de a lua .. en passant".

4. Cînd un jucător care este la mutare de-monstrează că s:"au efectuat 50 de mutări, de o parte şi de cealaltă, fără să fi avut loc o captură d.epiesă sau o mutare de ·pion. Acest nUmăr de50de mutări poate fi mărit pentru an0mite PPJ:iţn, ' cl.\


Aceasta se reierli numai la posibilitatea d. a indica in regulamentul unui concurs sau meci anumite poziţii pentru care numirul de 50 de mutări poate fi mirit. .

F.I.D.E. nu-şi poate asuma rlispunderea de a introduce in regulament detalii care, ca re-zultat al cercetliriIor ulterioare, ar putea apare ca incorecte.

Notă F. R. Şah

In concursurile cu caracter republican, in-dividuale şi pe echipe (în toate fazele) orga-nizate de F. R. Şah, prevederile articolului de mai sus se vor aplica numai dacă F. R. Şah va stipula aceste poziţii şi va acorda un nu-măr de mutări în plus prin regulamentele speciale ale concursurilor respective.

Cu titlu informativ, menţionăm părerea cu-noscutului teoretician al finalelor, Andre Cheron, care consideră că numai în următoarele 3 poziţii se poate demonstra In mod si-gur că pentru obţinerea matului sint nece-sare mai mult de 50 de mutări :

a) turn şi nebun contra turn; b) 'doi cai COJl tra 1 pion ; e) turn alb şi pion alb la a·2, contra nebun

negru pe cîmpuri negre şi pion negru la a3 (vezi diagrama).

INTEItPRETARE F.I.n.E.

o federaţie a intrebat dacIi un jucător poate pierde partida prin depAşirell timpului de gindire, cind poziţia este de aşa natur~ incit nu este posibil nici un mat, oricit ar continua partida.

Comisia declară că regulamentul trebuie interpretat la fel ca şi in razul şahului etern, cind nu poate fi declarată remiza impotriva voinţei unuia dintre jucători, Inainte de II se ajunge la situaţia previizutli in IIrt. 12.4.

(COMTS1A REGULILOR DE JOC. 19'8)

PARTEA a II-a - REGllL1 SUPLIMENTARE PENTRU COMPETIŢII

ART. 13 - SCRIEREA PARTIDEI

1. In timpul partidei, fiecare jucător este obligat să noteze partida (mutările sale şi ale adversarului) mutare cu mutare, cît mai clar şi citeţ posibil, pe formularul prevăzut p~ntru competiţie.


Federaţia iugoslavă a ridicat urmlitoarea problemă:

"Un jucător, referindu-se la Regulamentul jocului de sah. a cerut adversarului sliu sli efectueze in'tii mutarea şi numai dupli aceea s-o scrie pe formular. Se consideră că nu este corect să scrii intîi mutarea şi numai dupli aceea s-o faci pe tablă. Arbitrul turneului respectiv a considerat cazul ca nesemnifica-tiv. Pentru precizare este de dorit ca Comisia să dea interpretarea sa."

R li s pun s : Comisia este de părere cli ju-cătorii trebuie să aibă dreptul de a alege.

(COMISIA REGULILOR DE JOC, 1970)

Notă F. R. Şah

Dacă arbitrul competiţiei constată că no-tarea anticipată a mutări lor de către un ju-cător se face în alte scopuri decit simpla obli-gaţie de a scrie partida, atunci el are dreptul de a obliga pe respectivul jucător să efectueze întîi mutarea şi apoi s-o scrie.

2 - Regulamentul Jocului de şah 25

2. Dacă, fiind în mare criză de timp, un jucător se află în imposibilitate evidentă de a-şi îndeplini obligaţiile indicate în paragra-ful 1, el va trebui totuşi să facă efortul dEi a nota pe formularul său numărul de mutări efectuate. De îndată ce criza de timp înce-tează, el are obligaţia absolută de a completa imediat formularul, prin scrierea mutărilor omise. ,In acelaşi timp, el nu va avea dreptul de a prezenta, în baza art. 12.3., o cerere de remiză în care să figureze mutări care n-au fost înregistrate pe formular, conform preve-derilor din paragraful l.


Ca rezultat al numeroaselor solicitări de in-terpretare a art. 13, Comisia permanentă a regulilor de joc se pronunţă astfel:

Expresia "in mare criză de timp" (Zeitnot) din art. 13.2 nu poate fi definită cu exactitate. Este de competenţa arbitrului sa aprecieze -ţinind seama de timpul de gindire rămas, nu-mlirul de mutări şi caracterul poziţiei in acel moment - dacă un jucător este sau nu în situaţia la care se referă această expresie. In acest caz, parerea arbitrului este hotlirÎ-toare.

Dacă arbitrul consideră că termenul de mai sus nu este aplicabil, iar jucătorul refuză totuşi să scrie partida, conform art. 13.1. atunci trebuie aplicat art. 17.4.

DacA jucătorul nu refuză să se supună dis-poziţiilor arbitrului, dar se declară incapabil să-şi completeze formularul fără consultarea formularului adversarului. acest formular tre-buie cerut prin intermediul arbitrului. care va aprecia dacă completarea poate- fi făcută inainte de controlul timpului, fără a jena pe adversar. Acesta din urmă nu va putea refuza

_ să dea formularul, din două motive: acest formular este proprietatea Direcţiei concursu-lui, iar restabilirea partidei se va face pe timpul adversarului.

In celelalte cazuri, punerea la punct a for-mularelor nu se va face decit după controlul

timpului. In acel moment pot surveni cloul situaţii :

a) numai unul dintre juciitori nu şi-a com-pletat in intregime formularul. In acest caz. punerea la punct a formularului se va face pe timpul siiu ;

b) ambii jucători nu şi-au completat for-mularele in intregime. In această situaţie, cea-surile vor fi oprite pînii la punerea la punct a ambelor formulare, la nevoie cu ajutorul unei table de şah, sub controlul arbitrului, care, in prealabil, va nota poziţia de pe ta-blli. Dacă, în cazul a, arbitrul constatii că for-mularul completat nu poate folosi la recon-stituirea partidei, atunci el va proceda .ca in cazul b.

In cursul unei partide, cei doi jucAtori, in mllre crizA de timp, nu au scris mutiirile, după mutarea a 30-3. Dupii o serie de mutAri., .i au căzut de acord cli au jucat cel puţin 40 de mutiiri. Neputînd reconstitui dediişurarea partidei flirii ajutorul unei table de şah, au cerut permisiunea arbitrului sii reconstituie partida. Acesta a aprobat şi a Început recon-stituirea. Arbitrul a oprit ceasurile, dar in timpul reconstituirii ceasul juciitorului care , avea negrele a fost pus in mişcare de cAtre jucAtorul care avea albele, deoarece jucAtorul cu negrele incepuse sii se gindeascii. La in-ceputUl reconstituirii, jucătorul CU pîesele negre di~punea de un minut ~i jumătate de gindire. In timpul reconstituirii, acest .jucătOr a depiişit timpul de gindire şi s-a constatat cii se efectua~eră numai 39 de mutiiri.

Comisia a hotărît: Neexistînd aIte amănunte, jucătorul cu al~

bele a cîştigat partida.

(COMISIA REGULILOR DE JOC, 1967) .

Notii F. R. Şah

Ca principiu general, atunci cind arbitrul a oprit ceasurile de control pentru un motiv regulamentar, numai el este autorizat să le pună din nou in mişcare.


o federaţie a pus urmiitoarea întrebare: "Cum sii fie interpretat termenul ~ "mare.: crizA

27

de timp .. ?" S-a sugerat ca acest articol să fie completat cu observaţii suplimentare.

Comisia, referindu-se la ceea ce s-a formu-lat în "Introducere", a fost de părere că, in

. fiecare caz particular, interpretarea să revină arbitrului concursului.

(COMISIA REGULILOR DE JOC, 1958)

Notă F. R. Şah

Ca regulă generală, se consideră declanşarea crizei de timp momentul cind steguleţul de control începe să se ridice, cu condiţia ca în acel moment jucătorul să aibă de făcut cel puţin încă 5 mutări. Arbitrul poate considera începerea crizei de timp şi mai devreme, dacă numărul de mutări care mai sînt de făcut este foarte mare.

ART. 14 - UTILIZAREA CEASULUI DE CONTROL

1. Intr-un timp dat, fiecare jucător trebuie să efectueze un anumit număr de mutări, aceşti doi factori fiind precizaţi dinainte.

2. Controlul timpului de gîndire al fiecărui jucător se efectuează cu ajutorul unui ceas, dotat cu un dispozitiv special.

3. La ora fixată pentru începerea partidei, ceasul jucătorului care are piesele albe se pune în mişcare. In continuare, fiecare jucător, după ce şi-a executat mutarea, apasă pe butonul ceasului său, oprindu-l şi punînd în acelaşi timp în mişcare ceasul adversarului.

INTERPRETARI F.I.n.E.

Acest articol trebuie aplicat cu stricteţe, chiar dacă jucătorul cu negrele este absent, ca şi adversarul său.

(AUGUST, 1958)

"Are un arbitru dreptUl să atragă atenţia unui jucător că a neglijat să apese pe ceas sau că. adversarul a mutat şi i-a pornit ceasul ?"

28

Opinia Comisiei este cli un arbitru trebuie să se abţină de la orice acţiune de acest fel.

(COMISIA REGULILOR DE JOC. 1967)

4. După efectuarea numărului prescris de mutări, ultima mutare nu este considerată efectuată decît după ce jucătorul a oprit cea-sul său .

(Vezi interpretarea F.l.D.F.. art. tl.l.)


Un jucător car~ trebuie să efectueze ultima mutare inainte de controlul timpului si care cere remiză, in baza pre\'ederilor art. ·t2.3, a ~i b, poate să efectueze ultima mutare pe tablă, dar fără a apăsa pe butonul ceasului. Dacă arbitrul consideră cii jucătorul avea

suficient timp să-si oprească ceasul inainte ca steguleţul său să cadă, el poate decide cli ju-dltorul şi-a efectuat complet mutarea, preve-derile arI. 14A nefiind aplicabile in această situaţie. Arbitrul va verifica cererea de re-miză ~i dacă constată că ea nu este fondată, partida va continua sau se va intrerupe, chiar dacă ste~uletul solicitantului a căzut.

(CONGRES. 1971)

Notă F. R. Şah

a) Această intcrpretare a r.I.D.E. nu se aplică în concursurile interne.

b) Ultima mutare, inainte ·de conkoJul timpului, se consideră complet executată, dacă, după efectuarea ei şi oprirea ceasului, stegul eţul de con trol rămîne ridicat.

c) Ducă la o partidă se constată că ambele steguleţe au cclzut fără a se fi executat nu-mărul presc ris de mutări, partida va fi con-siderată cîştigată de către jucătorul care se află la mutare in momentul constatării fap-tului .

5. Orice indicaţie dată de un ceas sau de steguleţul să u este considerată ca definitivă, în lipsa unor defecte evidente. Jucătorul care

vrea să facă cunoscut un asemenea defect estE dator s-o facă imediat ce l-a observat.


Ca urmare a cererii de a se face precizăr privind verificarea unor defecţiuni evident! ale ceasului, Comisia permanentă a reguIiIOJ de joc se referă la principiile generale, enun· ţate in "Observaţii genorale".

6. Dacă partida trebuie să fie întreruptă ca urmare a unei cauze oarecare, neimpu-tabilă jucătorilor, ceasurile vor fi oprite pînă la înlăturarea respectivei cauze. Această 0-prin~ se va face, de exemplu, în cazul unei po-ziţii neregulamentare care trebuie corectată . în cel al unui ceas defect care trebuie schim-bat, sau în cazul cînd piesa în care un jucător a declarat că vrea să transforme un pion ajuns pe ultima linie nu este imediat disponi-bilă.


Cu privire la art. 14, 5 şi 6, arbitrul va tribui să verifice toate ceasurile periodic, pen-tru a constata dacă ele sint in perfectă staro de funcţionare.

Un ceas defect va fi inlocuit, i:;tr timpii dlil gindire folosiţi de jucători vor fi trecuţi pe noul ceas cit mai exact posibil.

Dacă numai una dintre unităţile ceasului defect s-a oprit, unitatea corespunzătoare a noului ceas va fi avansată in aşa fel incit totalul timpului indicat de către cele două unităţi să corespundă timpului total scurs de la inceputul jocului.

Dacă ambele unităţi (ceasuri) se defec-tează, atunci diferenţa dintre timpul total pe care-I indică cele două ceasuri si timpul scurs de lli inc8putul rundei trebuie împărţită in părţi egale celor doi jucăt9ri şi fixată pe noul ceas.

Dacă iri urma oricăreia dintre corectărili de timp de mai sus ar rezulta că unul dintre jucători a depă~it timpUl de gindire 5au d~că

30

timpul folosit de fiecare jucător nu poate fi determinat, arbitrul poate potrivi limbile nou-lui ceas aşa cum va considera că este mai bine.

Notă F. R. Şah

Arbitrul va avea grijă ca in asemenea ea-zuri să asigure fiecărui jucător minimum un minut de fiecare mutare rămasă de executat.

Se recomandă jucătorilor să verifice buna funcţionare a ceasurilor şi a steguleţelor tn prima oră ele joc, pentru a-l putea sesiza din timp pe arbitru. Sesizările tardive, in special privitoare la căderea defectuoasă a stegulete-lor de control, nu vor fi luate in conside-raţie .

7. In cazul art. 9.1 şi 9.2, cînd nu este po-sibilă reconstituirea timpului consumat de fiecare jucător în momentul constatării ne-regularităţii, se atribuie fiecăruia, pînă în acel moment, un timp proporţional celui indicat de ceasuri, în momentul constatării neregula-rităţii.

Exemplu: După a 30-a mutare a negrului, într-o par-

tidă se constată că la mutarea a 20-a s-a produs o neregularitate. Ceasul marcînd pen-tru aceste 30 mutări respectiv 1 oră 30 mi-nute (90 minute) pentru alb şi 1 oră şi 00 minute (60 minute) pentru negru, se deduce că pentru primele 20 de mutări timpurile con-sumate de către cei doi jucători au fost ur-mătoarele:

Alb

Negru

90 x 20

30 60x20

30

60 minute

40 minute

ART. 15 - INTRERUPEREA PARTIDEI

1. In cazul cînd, după consumarea timpu-!\,li prescris pentru joc, partida nu s-a termi-

nat, jucătorul care este la mutare trebuie să o scrie pe următoarea, în notaţie completă, pe formularul său, să pună acest formular, ca şi pe cel al adversarului, într-un plic, să în-chidă plicul şi apoi să oprească ceasul. Dacă jucătorul execută respectiva mutare

pe tablă, el trebuie să scrie această mutare şi pe formular.


Comisia a ajuns, prin corespondenţă, la urmatoarea interpretare unanima a art. 15, in special privitor la cazul următor:

"La întreruperea unei partide, jucatorul la mutare a notat mutarea de intrerupere, a pus formularul în plic, l-a sigilat si 1-11 pus pe masa; ceasul n-a fost insa oprit.' Cînd arbitrul a luat plicul, jucătorul i I-a cerut inapoi, spu-nînd că se mai gîndeşte încă la mutare. Ar-bitrul a refuzat să i-I dea, declarînd că În această faza a partidei nu mai este posibilă modificarea mutării din plic". Comitetul cen-tral a susţinut punctUl de vedere exprimat de Z. Stancev, si anume că mutarea de In-trerupere nu fusese incă definitiv efectuată şi că, În consecinţă, decizia arbitrului nu a fost corectă.

(ADUNAREA GENERALĂ. 19ie)

2. Pe plic vor fi indicate: a) numele jucători lor ; b) poziţia în momentul întreruperii par-

tidei ; e) timpul consumat de fiecare jucător: d) numele jucătorului care a dat mutarea

şi numărul acelei mutări. 3. Păstrarea plicului trebuie să fie asi-

gurată.

Notă F. R. Şah

a) O partidă se poate in(,rcrupe ş i înainte' de consumarea timpului afectat, dacă s-au efectuat mutările prescrise ele regulamentul

32

concursuluI, cu condiţia ca jucătorul care sO-licită intreruperea să fie el la mutare şi să preia diferenţa de timp rămasă neconsumată, ţinîndu-se seama ca prin aceasta preluarea de timp să nu depăşească timpul de gîndire pentru controlul următor .

b) O ,partidă ,poate fi întrerLl(ptă şi a .doua oară, sau a treia oară, dar numai după con-sumarea timpului stabilit de regulamentul concursului pentru disputarea partidelor In-trerupte.

e) Se men ţionează că pen tru a se pu tea re-lua o partidă intreruptă, jucătorii In cauză trebuie să aibă la dispoziţie minimum 2 ore de joc, în afară de cele 15 minute de repaus, intre două partide intrerupte.

d) Partidele În.treruple vor fi reluate In or-dinea stabilită de arbitru, în scopul de a se putea lichida cit mai multe În timpul stabilit pentru disputarea lor. Inaintea ultimei runde, ele se vor juca În mod oblig

sul său şi să-I pornească pe al adversarului. Plicul trebuie pus în siguranţă, pentru a fi deschis la sosirea adversarului.


In cazul în care un jucător a dat în plic o mutare imposibilă, se aplică prevederile art. 17.3.

5. Dacă plicul care conţine mutarea în-scrisă la întrerupere a dispărut şi nu mai este posibilă reconstituirea, prin acordul am-bilor jucători, a poziţiei şi a timpilor de gîn-dire consumaţi la partida întreruptă, va tre-bui jucată o altă partidă în locul celei între-rupte. Dacă plicul conţinînd mutarea înscrisă, conform paragrafului 4, a dispărut, partida trebuie reluată, pornind de la poziţia la care s-a ajuns în momentul întreruperii şi cu tim-pii consumaţi în acel moment.


Federaţia britanică de şah a cerut Comi-siei permanente a regulilor de joc să lămurească problema referitoare la art. 16.5 III regulamentului. Este vorba de măsurile ce trebuie să fie luate în ca-zul cînd condiţiile indicate în clauza amin-tită sînt numai parţial îndeplinite, adică dacă plicul conţinînd mutarea secretă a dispărut, dar este încă posibil să se restabiJească prin-tr-un acord între jucători, prin poziţin şi tim-pii folosiţi pînă în acel moment.

Comisia hotărăste că în astfel de conditii partid:oa trebuie să ·continue. .

(COMISI A REGULILOR DE JOC, 1970)

6. Dacă în momentul reluării partidei, timpii consumaţi au fost fixaţi incorect şi dacă unul dintre jucători constată acest lucru îna-intea primei sale mutări, greşeala trebuie rec-

34

Wicată. bacă greşeaia n-a fost constatată, partida continuă fără a mai fi corectată eroa-rea.

ART. 17 PIERDEREA PARTIDEI

O partidă este pierdută de către un jucător :

1. Care nu a efectuat numărul prescris de mutări în timpul prevăzut .


Federaţia de şah a S.U.A. a informat cli În numeroase concursuri în S.U.A. participA un mare număr de jucători, iar cel al arbi-trilor este relativ mic. In astfel de tumee, mo-dul de a hotărî dacă un jucător a pierdut partida, conform art. 17.1, nu poate fi re,-pectat. Organizatorii turneelor sînt obligaţi să adopte reguli speciale pentru a simplifica procedura.

Referindu-se la "Observaţiile generale" ale Comisiei din 1968, Comisia exprimă pArer~a că regulile specialQ pot fi admise În măsura În care sînt necesare pentru conducerea tur-neelor menţionate mai sus.

(CO lvnSTA REGULILOR DE JOC. 1970)

2. Care se prezintă la masa de joc cu mai mult de o oră întîrziere.

INTERPRETARE F .I.n.E.

Ca urmare a unei cereri de interpretare, Comisia permanentă a regulilor de joc s-a pronunţat după cum urmează:

Dispoziţiile art. 17.2 din regulament şi ale paragraf ului final al art. 17, care enunţă cA o partidă este pierdută de jucătorul care se prezintă la masa de joc cu mai mult de o oră Întîrziere, sînt aplicabile atît la inceperea unei partide, cit şi la reluarea unei partide întrerupte. După opinia comisiei, nu existA nici o dificultate in aplicarea acestei reguli, în cazul reluArii unei partide intrerupte. cind

35

juc~torui care a dat mutarea in plIc este ab-sent, iar adversarul său este prezent. Dacă acesta continuă să fie absent la împlinirea unei ore, partida este considerată pierdută pentru el, cu condiţia ca ea să nu fi fost de-cisă mai înainte datorită uneia din următoarele 3 cauze:

a) jucătorul absent a cîştigat partida dînd mat prin mutarea înscrisă pe formularul din plic;

b) numitul jucător a obţinut remiza, prin faptul că prin mutarea dată în plic a pro-vocat o poziţie de pat;

c) jucătorul prezent la joc a pierdut par-tida confQrm art. 17.1 prin depăsirea tim-pului de gîndire. .

Această declaraţie a comisiei nu reprezintă, în fond, decît constatarea faptului evident că ceea ce se petrece ca urmare a unei acţiuni sau a unei omisiuni după terminarea partidei este lipsit de orice importanţă.

Notă F. R. Şah

In cazul cind un jucător dă in plic o mu-tare imposibilă, iar la reluarea partidei aUt el cît şi adversarul său nu se prezjntă la joc, atunci ambii jucători pierd partida. Jucă torul prezent cîştigă însă partida prin depăşirea timpului de gindire al adversarului, chiar dacă a dat in plic o mutare imposibilă. Arbi-trul este obligat, in lumina interpretării F.I.D.E. de mai sus, să verifice în toate cazu-rile mutarea dată in plic (ea putind fi o mu-tare de mat, de pat, sau ca, in cazul nostru, imposi bilă).


Referitor la interpretarea art. 17.2, Z. Stan-cev a prezentat o recomandare. Ea se referă la următoarea problemă:

Dacă la întreruperea unei partide, unui ju-cător i-a rămas un oarecare timp de gîndire (ceva mai mult de o oră), jucătorul advers, la reluarea partidei, va aştepta o oră sau va aştepta pînă la scurgerea timpului pe care jucătorul absent l-a avut la dispoziţie?

36

Z. Staricev a suhHnlat ca acest caz a fost rezolvat prin interpretarea de la art. 17.2. Adunarea Generală a luat notă de această informare, fără alte observaţii .

(ADUNAREA GENERALA, 1966)

3. Care CI dat în plic o mutare neregula-mentară sau atît de imprecisă, încît este im-posibil a i se stabili semnificaţia reală.


(vezi art. ]7 .2)

Ca rezultat al solicitărilor de a preciza art. 17,3, Comisia permanentă a regulilor de joc răspunde prin referire la principiile ge-nerale enunţ

tuat o mutare. Propunînd în acel inoment remiza, el pune în mişcare ceasul adversaru-lui. Acesta poate accepta sau respinge pro-punerea, fie verbal, fie prin executarea unei mutări; în acest interval, jucătorul care a făcut propunerea nu o mai poate retrage.

2. Dacă un jucător cere remiza conform art. 12.3, ceasul său trebuie să continue să meargă, pînă cînd arbitrul concursului a ve-rificat justeţea cererii sale. Dacă cererea se dovedeşte justă, partida va

fi declarată remiză, chiar dacă solicitantul a depăşit, între timp, timpul de gindire. Dacă cererea se dovedeşte nejustă, partida

va continua, afară de cazul cînd solicitantul a depăşit, între timp, timpul de gindire, în care caz partida îi va fi considerată pier-dută.

Vezi interpretarea F .I.D.E. li! rlrL 14.4.

ART. 18 - COMPORTAREA JUCATORILOR

1. a) In timpul jocului este interzis jucătorilor de a se folosi de notiţe tipărite sau manuscrise sau de a analiza partida pe o altă tablă de şah; de asemenea este interzis a recurge la sfaturile sau părerile unor terţe persoane, solicitate sau nesolicitate.

b) In timpul partidei, inclusiv al intreru-perii, nici o analiză nu este permisă în sala de joc.

c) Este interzisă, sub orice formă, distra-gerea sau incomodarea adversarului.

INTJi:RPRETARE F.I.D.E.

Prevederea de mai sus se aplică, in special, în cazul cind un jucător care a propus re-miza repetă propunerea sa, fară a avea mo-tive bine intemeiate, inainte ca adversarul, hl rindul său, să se fi folosit de dreptul de a propune remiză.

38

2. Abaterile de la regulile indicate la pa~ ragraful 1 pot atrage sancţiuni, mergînd pînă la pierderea partidei.

ART. 19 - ARBITRUL COMPETIŢIEI

Pentru conducerea unei competiţii trebuie să fie desemnat un arbitru. Acesta are da-toria:

a) de a veghea la stricta aplicare a pre-zentului regulament;

b) de a supraveghea buna desfăşurare a concursului, stabilind dacă timpul de gîn-dire prescris nu a fost depăşit de jucători, de a fixa ordinea reluării partidelor între-rupte, de a veghea la aplicarea dispoziţiilor conţinute de art. 15, de a veghea dacă indi-caţiile trecute pe plic sînt corecte, de a păstra plicurile respective pînă în momentul re-luării partidelor întrerupte etc. ;

c) de a aplica deciziile luate privitor la contestaţiile prezentate în cursul competiţiei;

d) de a penaliza pe jucători pentru orice abatere sau infracţiune faţă de prezentul re-gulament.

ART. 20 - INTERPRETAREA PREZENTULUI REGULAMENT

In caz de dubiu privind aplicarea sau inter-pretarea prezentului regulament al jocului de şah, F.I.D.E. va examina contestaţiile res-p::ctive şi va da decizii oficiale.

Deciziile publicate în Revista F.I.D.E. (Re-\'ue de la F .I.D.E.) sînt obligatorii pentru toate federaţiile 8filiate.


1. Ca urmare a diferitelor solicitări privind organizarea generală a competiţii Iar, Comisia

39

\>erfuanenta li reguHlor de joc s-a pronunţa! astfel:

O federaţie a cerut să se includă in regu-lament citeva din următoarele prevederi, care se aplică de obicei in competiţii:

3. Inainte de Începerea ultimei runde, toate partidele intrerupte să fie jucate.

b. Cind un jucător nu a jucat jumătate din partidele sale si se retrage dintr-un concurs, rezultatele sale se anuleazli. Dacă el a jucat mai mult de jumătate din partide, pierde prin fodait toatc celelalte partide. Partidele intre-rupte VOr fi considerate ca jucate.

Comisia, recunosCÎnd că aceste recoman-dări sint utile pentru organizarea competiţiilor, in majoritatea cazurilor, consideră că nu este cazul să le introducă in regulamentul JOCUlui de şah, pentru a lăsa organizatorilor libertatea de a lua si alte măsuri motivate de circumstanţe . .

Comisia consideră eli nu este cazul să in-cludă in regulament prevederi privind ape-lul impotri va deciziei arbitrului. Atunci cind este vorba despre concursuri internaţionale, este recomandabil, fără îndoială, să existe o comisie insărcinată cu rezolvarea reclama-ţii lor impotriva deciziei arbitrului.

O federaţie a insistat asupra faptUlui că este de dorit să existe prevederi privind pro-cedura care trebuie urmată in cazul cind un jucător sau un grup de jucători Întîrzie la concurs.

Comisia apreciază că trebuie să se acţioneze conform principiilor generale din introdu-cere. Dacă intÎrzierea este provocată de o ('auză care nu poate fi atribuită jucătorilor, atunci, cel puţin in concursurile internaţionale, trebuie să se facă unele concesii, in măsura posibilităţilor, fără a crea dificultăţi celorlalţi jucători sau organizatorilor.

2. Cum se aplică sistemul Sonneborn-Berger, in cazul unei egalităţi intr-un turneu pe echipe?

Răspuns : Sistemul Sonnel>orn-Berger, in-tr-un turneu individual, se aplică astfel: fie-cărui jucător i se atribuie un număr de puncte, calculate printr-o regulă specială pentru evaluarea rezultatelor - adică pentru fiecare partidă cîştigată în turneu se acordă numărul de puncte obţinut in turneu de către

40

adversar, iar pentru fiecare remiză, jumătate din numărul de puncte obţiput de ad-versar.

Evalu:uea cuprinde 3 alterRative posibile: o victorie dă numarul de puncte cîştigat de adversar În turneu. o remiză - jumătate din arest număr de puncte, iar o pierdere IIU dă nimic.

Intr-un turneu pe echipe există un număr de alternative posibile, bazate pe numărul de jucători din fiecare echipă . Toate alternati-vele trebuie să fie luate În consideraţie.

De exemplu, Într-un turneu În care fiecare echipă are rÎte 4 jucători există!) alternative, adică: 4, 3' .f~ , 3, 2'/2 , 2, 1'/2 , !. 1/2, O.

Cînd, intr-un turneu de acest fel, două echipe participante, A şi B, au obţinut ace-Iaşi număr de puncte, in timp ce, de exem-plu, o a treia echipă, C'. /1 obţinut 16 puncte. rezultatul pe care fiecare dintre echipele 1\ şi B le-a obţinut in meciul cu echipa C va fi calculat a,tfel :

4 puncte 3'h puncte 3 puncte 21/ 2 puncte 2 puncte 11/ 2 punct 1 punct 'il punct O puncte

!G=!OOO 'n 11 = 871/ 2% 12= 750. '0. 10= fi2 lho:o 8= 50% G= 37 1/2% 4= 250.:" 2= 121/2" '0. 0= 0%

(CO MISIA PERMANE N1'A , 1967)

3. Care sînt consecinţele retragerii sau eli-minării din turneu a unui jucător sau a unei echipe?

R ă s pun s: Această problemă este de mare importanţă, deoarece practica actuală nu este considerată pe deplin satisfăcătoare. Co-misia dă un răspuns provizoriu, care concordă in mare măsura cu practica actuală. Princi-palele puncte sint următoarele:

a. Dacă un jucator nu a jucat cel puţin 50% din partide În momentul cînd părăseşte turneul, rezultatul său rămîne în tabela tur-neului, dar punctele realizate de el sau Îm-potriva lui nu contează În clasamentele fi-nale. Pentru I>artidele nejucate, jucătorul, ca şi adversarii săi primesc un (-) în tabela tur-neului.

4J

b. Dacă un jucător li susţinut cel puţin 50% din partidele sale, în momentul cînd părăseşte turneul, rezultatul său rămine în ta-bela turneului si va conta in clasamentele finale. Pentru partidele nejucate, adversarii săi vor primi 1, iar jucătorul retras va primi O puncte.

Notă F. R. Şah

In competiţiile interne, în astfel de cazuri se utilizează semnele (+) şi (-), care contează în clasament, dar nu vor fi luate în consi-deraţie pentru acordarea clasifică rilor spor-tive.

c. Aceleaşi reguli se aplică atunci cind este vorba despre retragerea unei echipe.

Comisia insistă ca acest răspuns să fie con-siderat ca provizoriu .

(COMISIA PERMANENTĂ, 1969)

4. Care sint consecinţele retragerii sau eli-miniirii din turnel! a unui jucător sau a unei echipe?

R ă s pun s: Ls această intrebare s-a răspuns provizoriu în documentele Congresului F.I.D.E. din 1969 (Interpretare F.I.D.E.). Acum comisia declară că această hotărîre este de-finitivă.

(COMISIA PERMANENTĂ, 1970)

5. In conformitate cu o decizie a Comitetului central, comisia va formula reguli privind condiţiile de joc in tnmeele şi meciurile F.I.D.E. Un proiect va fi prezentat la Congre-sul F.I.D.E. din 1972.

In Adunarea Generală, Rodionov (U.R.S.S.) a propus ca aceste reguli să fie obligatorii pentru turneele şi meciurile F.I.D.E., dar să fie considerate numai ca recomandări pen-tru celelalte turnee internationale.

(CONGRES UL F .I.D .E., 1971)

6. La cererea preşedintelui, comisia a hotărit să dea o scrie de definiţii privind indato-ririle arbitri lor internaţionali, ale suprave~he-

~rilor (ar.itri secunzi) etc., cu intenţia de a se ajunge la . o tnţelegere uniforma şi aplicara unanim1i a acestor termeni.

(CON GRESUL F.I.D.E ., 1971)

7. Comisia a hotărît ca în Adunarea Gene-ral1i să fie formată o subcomisie, cu sarcina de a elabora re,ulile pentru aplicarea uniformă li sistemului elveţian. Membrii acestei subco-misii urmeaza să fie cîte un expert din fe-deraţiile de şah ale Canadei, S.U.A. şi Angliei. Cel mai tîrziu cu 2 luni înaintea Congresului din 1972, subcomisia va trimite proiectul său Comisiei regulilor de joc.

SUPLIMENT Nr.

NOTAŢIA ŞAHISTA

Regulamentul de joc al F .I.D.E. nu recu-noaşte în momentul de faţă decît două sis-teme de notare, cele mai răspîndite: siste-mul algebric şi si stemul descriptiv.

Fiecare federaţie afiliată este liberă să se folosească de oricare dintre cele două sis-teme, după preferinţă.

SI STEMUL ALGEBRIC

Notaţia generală

Piesele, cu excepţia pionilor, sînt indicate prin iniţi ala lor. Pionii nu sînt indicaţi în mod special.

Cele 8 coloane sînt indicate prin litere de la a la h, începînd de la stînga spre dreapta pentru piesele albe.

Cele 8 linii transversale sînt numerotate de la 1 la 8, începînd de la prima linie ori-zontală a pieselor albe (în poziţia iniţială, pi~ele albe se află deci pe liniile 1 şi 2, iar piesele negre, pe liniile 7 şi 8).

Fiecare căsuţă este definită astfel prin com-binaţia unei litere cu o cifră.

43

La iniţiala piesei (cu excepţia pion ului) se adaugă căsuţa de plecare !ii căsuţa de sosire. In notaţia prescurtată, căsuţa de plecare se omite.

Astfel: Nel-f4 înseamnă că nebunul de p:.> cîmpul el a fost mutat pe cîmpul f4. Pres-curtat=Nf4.

Sau: e7-e5 înseamnă că pionul de la e7 a fost mutat pe cîmpul e5. Prescurtat=e5. Cînd două piese de acela~i fel pot fi jucate pe aceeaşi căsuţă, notaţia prescurtată se complqtează astfel: dacă, de exemplu, doi cai se află la gl şi d2, mutarea Cgl-f3 se va scrie prescurtat astfel: Cgf3. Dacă cei doi cai se află pe gl şi g5, atunci mutarea Cgl-f3 se va scrie prescurtat Clf3.

Prescurtări

O-O=rocael::! cu turnul hl sau h8 (rocO/da mică) O-O-O=rocacla cu turnul al sau a8 (rocada

mare) : sau x=luare +=şah

+ +=rnal

Prescurtări obişnuite

'=muta re bună ?=muta re slab,l


La cererea federaţiei de şah din U.R.S.S., comisia recomandă tuturor federaţiilor afi-liate să promoveze utilizarea notaţiei şahiste algebrice cit se poate mai mult. In special jucătorii tineri trebuie să fie incurajaţi să folosească notaţia algebrică .

(CONGRESUL F .J.D .E ., 19î1)

44

SISTEMUL DESCRIPTIV

Notaţia generală

Piesele sînt indicate prin iniţiala lor. Se deosebesc turnul, calul şi nebunul de

pe partea regelui de cei de pe partea da-mei, prin adăugarea literelor R şi D.

Cele 8 coloane (de la stînga spre dreapta pentru alb şi invers pentru piesele negre) :

Coloana turnului damei (TD) Coloana calului damei (CD) Coloana nebunului damei (ND) Coloana dam ei (D) Coloana regelui (R) Coloana nebunului regelui (NR) Coloana calului regelui (CR) Coloana turnului regelui (TR) Cele 8 rînduri de căsuţe orizontale sînt nu-

merotate de la 1 la 8, socotind de la prima linie orizontală, atît pentru piesele albe, cît şi pentru piesele negre . Se indică iniţialele piesei jucate şi cîmpul de sosire. Exemplu : D-4NR înseamnă că dama a fost mutată pe cîmpul al 4-len al colonnei nebunului rege-lui. Dacă două piese de acelaşi fel pot fi ju-cate pe acelaşi cîmp, se va indica atît cîmpul de plecare, cît şi cel de sosire. Astfel: T4CR - 2CR înseamnă că unul dintre cele două turnuri, care se află p2 cîmpul 4 al coloanei calului regelui, mută pe cîmpul 2 al coloa-nei calului regelui. Prescurtările sînt la fel ca la sistemul algebric.

SUPLIMENT NR. 2

EXPRESII CURENTE

1. Piesă

Termen general, cuprinzînd în semnifica-ţia sa toate piesele, afară de pioni.

45

2. Interpunere

Plasarea unei piese proprii între propriul rege şi pies~ adversă care dă şah. Şahul d~ cal nu poate fi parat prin interpunere.

3. Piesă legată

Despre o piesă care parează un şah prin interpunere şi îşi pierde astfel libertatea de mişcare, se spune că este "legată" .

4. Şah prin descoperire

Şah dat de o piesă a cărei acţiune a deve-nit posibil~ prin d~plasarea altei pifi.e .

5. Şah dublu

Şah simultan, obţinut prin deplasarea unei piese care dă şah şi, totodată, deschidQ acţiunea unei alte piese, care, de asemenea, dă şâh.

6. RoeHda mllrQ

Rocada cu turnul al sau a8 (turnul da-mei).

7. Rocada mică

Rocada cu turnul h1 sau h8 (turnul rege-lui).

8. A cî~tiga calitatea

A schimba un cal sau un nebun pentru un turn.

46

9. A pierde calitatea

A schimba un turn pentru cal sau un ne-bun.

10. J'adoube

Expresie folosită atunci eînd un jucător vrea să aranjeze o piesă pe căsuţa sa.

SUPLIMENT Nr. 3

A NOTAŢIA PENTRU JOCUL PRIN CORESPONDENŢ A

a) Fiecare căsuţă a tablei de şah este in-dicată printr-un număr format din 2 cifre, după cum se vede din diagrama de mai jos:

NEGJtU

8 18 28 38 48 58 68 78 88 7 17 27 37 47 57 67 77 87 6 16 26 36 46 56 66 76 86 5 15 25 35 -15 55 65 75 &5 4 14 24 34 44 54 64 74 1!4 3 13 23 33 43 53 63 73 83 2 12 22 32 '12 52 62 72 82 1 11 21 31 11 51 61 71 111

a b c d c " II " ALB

b) O mutare (cu sau fără luare) este in-dicată prin numărul căsuţei de plecare urmat de numărul căsuţei de sosire, totul formînd un număr de 4 cifre. Pentru rocadă se indică numai mutarea regelui. Astfel: e2-e4 = = 5254, iar O-O = 5171 (rocada mică a albului) salJ 5878 (rocada mică a negrului).

~7

B. NOTAŢIA PENTRU JOCUL PRIN TELEGRAF SAU TELEX (Codul Udemann)

a) Fiecare căsuţă a tablei de şah este in-dicată de 2 litere, ca în diagrama de mai jos.

NEGRU

8 MA NA PA RA SA TA WA ZA Î )VIE NE PE RE SE TE WE ZE 6 MI NI PI RI SI TI WI ZI 5 1'1"10 NO PO RO SO TO \VO ZO 4 BO CO DO FO GO HO KO LO :3 BI CI DI FI GI HI 10 LI 2 BE CE DE FE GE HE KE LE 1 BA CA DA FA GA HA KA LA

a b c d Il " 11 " ALB

b) O mutare (cu sau fără luare) este in-dicată prin 2 litere ale căsuţei de plecare ur-mate de 2 litere ale căsuţei de sosire, totul formînd un grup de 4 litere. Pentru rocadă se indică numai mutarea regelui. Astfel: e2-e4 = GEGO, iar O-O =GAKA (rocada mică a albului) sau SA W A (rocada mică a ne-grului).

SUPLIMENT Nr. 4

REGULI SUPLIMENTARE PENTRU JUCATORII ORBI

In partidele de şah dintre jucători care văd şi jucători orbi, utilizarea a două table de şah este obligatorie, jucătorul care vede folosind o tablă de şah normală, în timp ce jucătorul orb va utiliza o tablă de şah cu orificii de siguranţă. .

Trebuie respectate următoarele reguli: 1. Mutări le trebuie anunţate clar, repetat,

de către oponent şi executate pe tabla sa.

48

2. Pe tabla de şah a jucătorului orb, o piesă trebuie considel'ată ca "atinsă" atunci cînd a fost scoasă din orificiul de siguranţă.

3. O mutare este considerată ca definitiv executată cînd:

a) o piesă este aşezată în orificiul de si-gUranţă;

b) în cazul unei capturi , piesa luată a fost înlăturată de pe tablă de către jucătorul care este la mutare;

c) mutarea a fost anunţată. Numai după aceasta, ceasul adversarului

trebuie pus în mişcare. 4. Un ceas de şah cu steguleţ , fabricat spe-

cial pentru orbi, va putea fi admis . 5. Jucătorul orb va putea ţine evidenţa

mutărilorîn scrierea Braille sau pe o bandă de magnetofon.

6. O greşeală de pronunţare la anunţarea mutării trebuie corectată imediat, înainte de punerea în mişcare a ceasului adversarului.

7. Dacă în timpul jocului survin poziţii diferite pe cele două table, deosebirile tre-buie corectate cu ajutorul arbitrului , consul-tîndu-se ambii jucători , precum şi formula-rele partidelor. In rezolvarea unor astfel de diferenţe, jucătorul care a scris mutarea co-rectă, dar a executat una greşită, trebuie să accepte anumite dezavantaje.

8. Dacă atunci cînd survin astfel de dife-renţe se constată că ş i formularele se deose-besc, mutările trebuie efectuate pînă la lo~ul unde cele două formulare coincid , iar arbitrul trebuie ~ ă corecteze ceasurile în mod cores-punzător.

9. Jucătorul orb are dreptul să se folo-sească de un asistent, care va avea următom'ele îndatoriri:

a) să efectueze mutările jucătorului orb pe tabla adversarului;

il - Regul ~ melltlll j ocului de ş'l h ~\J

b) să anunţe mutările jucătorului care vede;

c) să sCl'ie partida pentru jucătorul orb şi să pună în mişcare ceasul adversarului;

d) să informeze pe jucătorul orb, la cerere, asupra numărului de mutări care au fost efectuate şi a timpului care a fost folosit;

e) să ceară pierderea partidei, în cazul cînd timpul de gîndire a fost depăşit;

f) să efectueze formalităţile necesare, în situaţia în care partida se întrerupe.

10. In cazul cînd jucătorul orb nu are nici un asistent, jucătorul care vede poate folosi el un asistent, care va anunţa mutările sale şi va efectua mutările jucătorului orb pe tabla sa.

Note F. R. ~ah

Notarea rezultatelor

1. Rezultatele partidelor se notează în ta-bela competiţiei după sistemul punctelor. Pen-tru o partidli cîştigată se trece un punct, pentru o partidă remiză (egală) se trece cîte o 1/ 2 de punct fiecărui jucător, pentru o par-tidă piel'dută se notea ză O.

2. Dacă o partidă nu a fost efectiv jucată şi a fost considerată ca pierdută prin neprezen-tarea la joc

4. In ,cazul cind doi sau· mai mulţi jucători obţin paritate la puncte, clasamentul se cal-culeaza prin aplicarea sistemului "Sonne-born" .

5. Jucătorul care nu se prezintă pentru a juca partida întreruptă pierde partida prin depăşirea timpului de control. O astfel de partidă va fi considerată efectiv jucată şi re-zultatul obţinut este valabil pentru clasificare (categorie).

6. Dacă din anumite motive un jucător nu joacă cel puţin jumătate din numărul partide-lor programate, atunci toate partidele jucate de acel concurent se anulează (pentru "clasa-ment").

7. Dacă un jucător se retrage sau este eli-minat din concurs după ce a jucat 50% din partide, atunci rezultatele obţinute rămin va-labile, iar celelalte partide i se vor considera pierdute prin neprezentare, trecindu-se adver-sarilor respectivi semnul +.

8. Dacă un jucător lipseşte mai mult de trei runde, indirerent de motive, el va fi con-siderat ca retras din concurs. De asemenea, dacă un jUcEltor lipseşte cel mult trei runde, insă timpul nu-i permite să joace toate par-tidele restante, el va juca atitea partide cîte ii va fi posibil, i

Daci privim pe tabela de rezultate, punc-tajui realizat de jucătorul A se poate cal-cula in modul unnător :

A B C D E Total PunctaJ ClaHI-F puncte Sonncborn

1 A .1 Y: O 1 1 3% 7,25 2 B O • 12 1 1 1 312 6,25 3 C %12 .1 %1 3% 7,50 4 D 1 O O .1 12 2% 5 E O O %0 .121 2,25 6 F O O O 1212. 1 1,75

A cîştigă la B, care a rea-lizat 3112 puncte, deci pentru stabilirea punctajului vom nota . . . . . . .

A face remiză cu C, care a realizat 31/ 2 puncte, insă pen-tru stabilirea punctajului vom nota numai jumătate, deci .

A pierde la D, caz în care pierde dreptul de a-şi nota punctele acestuia, deci nu se notează nimic

A clştigă la E şi F, deci vom nota pentru E pentru F

Total (punctaj)

carea

II III 1 IV V VI

3,50 puncte

1,75 puncte

1,00 puncte 1,00 puncte

7,25 puncte

Tot în acest mod vom calcula punctajul pentru B şi C, care sînt respectiv 6,25 şi 7,50.

Punctajul cel mai mare este al lui C, apoi urmează al lui A şi, în sfîrşit, al lui B.

Conform acestui caLcul, C capătă primul loc in clasament, apoi urmează A şi, în sfîrşit, B. Pentru E şi F, care [I l! ieşi t la paritate de puncte pe ultimele lOl:uri, punctajul se cal-culeaza în acelaşi mod.

Comportarea jucătoriler

1. In cursul desfăşurării unei partide este interzis jucătorilor de a consulta manuscrise sau imprimate, de asemenea le este interzis

fi2

de a se consulta cu o terţă persoanA !au cu persoane din afara concursului.

2. Nu este permis a se analiza partida in sala de joc.

3. Este interzis a-şi distrage sau incomoda adversarul, sub orice formă s-ar face aceasta.

Infracţiunile specificate la punctele 1, 2 şi 3 pot atrage sancţiuni pină la pierderea par-tidei.

4. Jucătorii trebuie să se abţină de la orice comentariu cu privire la mutările făcute de o parte sau de cealaltă parte.

5. Este oprit a se indica cu degetul sau a atinge cimpurile tablei de şah pentru a uşura calculul mutărilor posibile.

6. Nu se admite luarea mutării inapoi nici cu asentimentul adversarului.

7. Mutarea se execută transportindu-se piesa atinsă direct la noul ei cimp; piesa ju-cată trebuie părăsită imediat.

8. La mutarea dată in plic este interzis a se adăuga observaţii; de asemenea, este in-terzis de a se propune abandonarea partidei sau remiza rea ei.

9. Jucătorul care constată că ceasul merge in detrimentul adversarului său trebuie să-I prevină.

10. In afară de cazurile de forţă majoră, jucătorii sînt obligaţi să rămînă la dispoziţia arbitrului : Ei nu pot părăsi localul de joc in timpul disputării partidei, fără incuviinţarea acestuia.

Jucătoriior care vor nesocoti această dis-poziţie li se vor aplica sancţiuni pină la pier-derea partidei.

Contestaţii

1. Cind Intre jucători intervine un deza-cord cu privire la interpretarea şi aplicarea prezentului regulament, litigiul va fi supus:

a) arbitrului concursului; b) unei comisii de arbitri, dacă partida s-a

jucat intr-un concurs unde funcţionează o atare comisie.

53

I

2. In ambele cazuri, menţionate la punc-tele a şi b, partida se va suspenda pînă la pronunţarea deciziei arbitrului sau Comisiei de arbitri.

3. In caz de dubiu cu privire la interpre-tarea şi aplicarea prezentului regulament va fi sesizată Federaţia Română de Şah, care va examina cererile şi va da explicaţiile nece-sare.

Hotărîrile luate de Federaţia Română de Şah rămîn definitive.

NORME PENTRU OBŢINEREA TITLURILOR ŞI CATEGORIILOR

ŞAH PRACTIC

MASCULIN

. Maestru emerit - să · îndeplinească una din cerinţele de mai JOS:

1. Să facă parte de cinci ori din echipa de seniori a României care s-a calificat îri finala campionatului mondial şi să joace cel puţin 65% din partide în care să realizeze peste 55% din punctele posibile (în medie din to-talul partidelor susţinute).

2. Să se fi calificat pentru meciurile can-didaţilor la campionatul mondial individual.

3. Să fi obţinut titlul de campion mondial de juniori.

4. In decurs de 10 ani să realizeze trei din normele prevăzute mai jos:

a) să facă p9rte din echipa României care s-a calificat în finala campionatului european pe echipe, jucînd 70% din p3rtide şi obţinînd cel puţin 600/0 din punctele posibile;

b) să 'se claseze pe locul 1 Într-un turneu internaţional cu mari maeştri şi maeştri in-ternaţionali, avînd un coeficient ELO mediu de minimum 2 475 puncte;

c) să se caliIfice în etapa interzonală a campionatului mondial individual;

d) să fi obţinut titlul de campion european la juniori;

55

e) să fi făcut parte din echipa de studenţi care s-a clasat pe locul 1 sau II în finala cam-pionatului mondial universitar, jucînd 700/0 din partide şi obţinînd cel puţin 60% din punctele posibile;

f) să fi făcut parte din echipa României care a cîştigat campionatul balcanic, jucînd toate partidele programate şi realizînd 75% din puncte.

Maest1'u - să îndeplinească una din cerin-ţele de mai jos :

1. Să fi obţinut într-un an titlul de cam-pion republican, cu condiţia ca în finală să fi participat cel puţin 18 jucători.

2. Să fie candidat de maestru şi să obţină in decurs de 3 ani două norme de maestru.

3. Să fie candidat de maestru la jocul prac-tic şi să obţină titlul de maestru internaţional la şahul prin corespondenţă.

Notă

1. O normă de maestru se poate ob-ţine de un candidat de maestru care realizează una din cerinţele menţionate mai jos:

a) norma prevăzută în tabelele de cla-sificare anexate pentru concursuri cu coeficient maxim de 0,500 ;

b) 50% din puncte într-un turneu cu minimum 12 jucători la care participă mari maeştri internaţionali (cel puţin 30% din participanţi) ;

c) 60010 din puncte într-un turneu cu maeştri străini la care participă maxi-mum 12 jucători;

d) 60010 din puncte în partidele jucate în meciuri interţări (minimum patru);

e) 70% din puncte din partidele ju-cate în echipa reprezentativă de tineret sau studenţească, în meciuri interţări (minimum patru partide) ;

56

il să se fi clasat pe iocui 11 sau 111 în finala campionatului republican, cu cel puţin 18 participanţi.

In caz de egalitate de puncte pe lo-cul III, obţin norma de maestru şi jll~ cătorii clasaţi la egalitate.

2. Pentru acordarea titlului de rha:es~ tru, una dintre cele două norme trebuie obţinută în următoarele concursuri:

- finala campionatului R.S.R. indi-vidual masculin;

- turneul de selecţie masculin; - concursmile menţionate la punc-

tele b-e de mai sus. Candidat maestm - să aibă categoria 1 şi

să îndeplinească în decurs de 3 ani de 3 ori una din cerinţele de mai jos:

1. Să realizeze norma prevăzută în tabe-lele de clasificare, pentru concursuri cu coefi-cient maxim de 1,000.

2. Să realizeze 45010 din puncte înt/'-un tur-neu internaţional cu minimum 12 par'tici-panţi.

3. Să realizeze 50010 din puncte din mini-mum pat/'u partide jucate în echipa repre-zentativă de tineret, studenţească sau de se-niori, în meciuri interţăd.

4. Să se claseze pe unul din locurile IV-VIII în finala campionatului republican cu cel puţin 18 participanţi. In caz de ega-litate de puncte pe locul VIII, obţine norma de candidat şi jucătorul clasat la egalitate pe locul următor.

Notă

Pentru obţinerea categoriei de candi-dat de maestru este necesar ca cel pu-ţin una dintre normele de mai sus să fie realizată Într-una din semifinalele campionatului R.S .R. individual mas-

57

tulin, în flnala campionatului Munici-piului Bucureşti sau în condiţiile de la punctele 2-4 de mai sus.

Categoria 1 - să aibă categoria a II-a şi să îndeplinească in decurs de ;3 ani de 2 ori norma prevăz\.).tă în tabelele de clasificare anexate, în concursuri cu coeficientul mediu între 1,000-2,000.

Notă

Pentru obţinerea categoriei 1 este ab-solut necesar ca una dll1tre cele două norme să fie obţinută într-unul din ur-mătoarele concursuri:

- etapa sferturi lor de finnlă a cam-pionatului RS.R individual;

- finala campionatului masculin din oraşele reşedinţă de judeţ;

- semifinala campionatului indivi-dual masculin al oraşului Bucureşti.

Categoria a II-a - să aibă categoria a III-a şi să realizeze norma prevăzută în tabelele de clasificare anexate, în concursuri cu coeficient maxim 3,000.

Catego1'ia a III-a - să realizeze în concursuri cu jucători neclasificaţi cel puţin 500/ 0 din punctele posibile.

FEMININ

Maestru emerit - să îndeplinească una din cerinţele de mai jos:

1. Să fi cîştigat campionatul mondial fe-minin individual sau să fi ajuns să dispute meciurile candidatelor la titlu.

2. Să fi făcut parte de cinci ori din echipa de senioare a RS.R care s-a calificat în finala campionatului mondial de şah pe echipe şi, jucind cel puţin 60% din partide, să realizeze

58

peste 600/0 din punctele posibile (în medie la cele cinci participări).

3. ,In decurs de 10 ani să realizeze de 3 ori una din normele prevăzute mai jos:

a) cîştigarea unui turneu internaţional cu coeficientul ELO de minimum 2150 puncte;

b) obţinerea titlului de campioană euro-peană (individual) ;

c) calificarea în turneul candidatelor la campionatul mondial feminin.

Maestru - să îndeplinească una din cerin .. ţele de mai jos:

1. Să obţină într-un an titlul de campioană republicană , Într-o fina1ă cu ce1 puţin 14 participante.

2. Să fie candidat de maestru şi să obţină două norme de maestru în decurs de trei ani.

Notă

1. Pen tru o normă de maestru este necesară îndeplinirea uneia dintre ce-rinţele următoare :

a) să realizeze norma din tabelele de clasificare, într-un concurs cu coefi-cient de 0,500 ;

b) să realizeze 60% din puncte În-tr-un turneu internaţional feminin cu cel puţin 12 p3rticipante ;

c) să realizeze 60% din puncte din cel puţin patru partide jucate în echipa R.S.R. într-un meci interţări ;

d) să realizeze cel puţin 70% din puncte în minimum patru partide ju-cate în echipa reprezentativă de tine-ret, în meciuri interţări ;

e) să se claseze pe unul din locurile II-III în finala campionatului repu-blican feminin cu cel puţin 14 partici-pante.

59

2. Pentru obţinerea titlului de mâeS-tru este necesar ca una din cele două norme să fie obţinută în următoarele concursuri :

- finala campionatului R.S.R. femi-nin individual;

- turneul de selecţie feminin; - concursurile specificate la punc-

tele b-d inclusiv . Candidat maestru - se acordă unei şahiste

de categoria 1 care realizează în timp de 3 ani două norme de candidat de maestru.

Notă

1. Pentru norma de candidat maestru este necesară una din următoarele ce-rinţe:

a) s ă realizeze norma prevăzută în tabela de clasificare în concursuri cu coeficient maxim 1 000 ;

b) să se claseze pe unul din locurile IV-V la finala campionatului republi-can feminin cu cel puţin 14 partici-pante;

c) să realizeze 500/ 0 din puncte din totalul punctelor posibile într-un tur-neu internaţional feminin cu cel puţin 12 participante;

d) să realizeze 50% din puncte din totalul punctelor în cel puţin patru par-tide jucate în echipa reprezentativă in meciuri interţări.

2. Pentru obţinerea clasificării de candidat maestru, este necesar ca una din cele două norme să fie realizată în următoarele concursuri:

- semifinala sau finala campionatu-lui R.S.R. feminin individual;

- finala campionatului Municipiului Bucureşti;

- turneul de selecţie feminin;

60

~ COtîCut'surile specificate la punc-tele c şi d de mai sus.

Categoria 1 - să aibă categoria a II-a şi să îndeplinească una din cerinţele de mai jos:

1. Să se califice în termen de un an în fi-nala campionatului republican feminin.

2. Să realizeze în timp de trei ani două note de categoria 1 în concursurile cu coefi-cient maxim 2, conform normelor prevăzute în tabelele de clasificare.

Notă genemlă :

Una din norme trebuie obţinută în etapa sferturilor de finală a campiona-tului republican feminin individual sau în semifinalele campionatului Munici-piului Bucureşti.

Categoria a II-a - să aibă categoria a III-a şi să realizeze norma prevăzută în tabelele de clasificare în concursuri cu coeficient ma-xim 3000.

Categoria a III-a - să realizeze în con-cursuri cu jucătoare neclasificate cel puţin 50% din punctele posibile.

Natii

1. Pentru obţinerea unei norme după tabelele de clasificare, este necesar să se joace minimum 10 partide.

In cazul în care într-o grupă dintr-un concurs republican sînt mai puţin de 11 participanţi, ,însă un jucător obţine punctajul corespunzător la 10 partide efectiv jucate, federaţia va putea con-sidera rezultatul ca normă întreagă şi va acorda categoria de clasificare con-form coeficientului mijlociu al concursu-lui.

61

Această dei'bgar~ se aplică pînă la ca-tegoria candidat de maestru inclusiv, iar norma obţinută în asemenea condiţii nu înlocuieşte norma principală prevăzută în regulamentul pentru categoria can-didat de maestru.

2. Normele de maestru şi candidat maestru se mai pot .obţine şi în alte concursuri organizate de C.J.E.F.S. şi Municipiul bucureşti, cu respectarea următoarelor condiţii:

- concursul să aibă coeficientul pre-văzut în tabela de clasificare şi cel pu-ţin 12 participanţi;

- de la acelaşi club sau asociaţie vor putea lua parte cel mult 500/ 0 din nu-mărul participanţilor;

- diagrama de concurs va fi înain-tată la federaţie în maximum 15 zile, după care nu va mai fi luată in con-sideraţie pentru clasificare.

3. Cîştigătorii etap~ i finale a con-cursurilor de şah, masculin şi feminin, organizate pc întreg teritoriul ţării sub îndrumarea şi controlul C.c. al U.T.C., al Ministerului Educaţiei şi In\'ăţămintului, sau al C.N.O.P., cu sportivi ne-clasificaţi, vor primi direct categoria a II-a de clasificare. Acei care se clasează pe locurile următoare în finală vor primi categoria a III-el.

In cazul în care la asemenea concur-suri participă şi jucători clasificaţi, se vor atribui clasificări corespunzătoare normelor din regulament.

4. Numărul de puncte necesar pentru obţinerea unei categorii se calculează pe baza procentajelol' indicate în ta-belele de clasificare, luîndu-se în con-siderare numai partidele efectiv ju-cate.

5. $ahîştH care, luînd pade intr-un turneu, pierd o partidă prin neprezen-tare şi nu P:lt justifica absenţa prin motive de forţă majoră nu vor putea obţine clasificarea în turneul respectiv.

6. Pentru prelungirea valabilităţii categoriei, notele de candidat maestru şi de categoria 1 se vor putea obţine şi în meciuri individuale de minimum 10 partide, cu aprobarea specială a Fede-raţiei Române de Şah, care va desemna şi jucătorul partener.

7. Federaţia Română de Şah şi co-misiile judeţene, respectiv cea a Muni-cipiului Bucureşti, vor putea acorda cla-sificări conform competenţelor stabilite prin regulament pînă la categoria de candidat maestru inclusiv, pe baza rezultatelor obţinute de şahişti în cam-pionatul republican pe echipe şi în cam-pionatele judeţene , respectiv al Muni-cipiului Bucureşti, interechipe, cu condiţia să se întrunească normele ge-nerale atît în ceea ce priveşte numărul de partide jucate efectiv, cît şi coefi-cientul concursului.

Pentru a se asigura numărul minim de 10 partide jucate, se Vor putea cu-mula rezultatele din mai multe etape ale campionatului republican pe echipe mixte.

Normele obţinute în condiţiile de mai sus nu înlocuiesc normele principale prevăzute pentru obţinerea ti t lului de candidat de maestru.

8. In cazul în care în etap2le semi-finale sau finale ale campionatelor re-publicane de şah , masculin şi feminin, se clasifică jucători cu categorii infe-ri9are, care influenţează coeficientul turneului din etapa respectivă, Fede-

raţia Română de Şah Va putea aproba pentru clasificări un coeficient separat, fără a fi luate în consideraţie partidele disputate cu aceşti jucători.

9. In turneele mixte, adică cu parti-ciparea jucătorilor din diferite catego-rii, normele necesare pentru obţinerea categoriei se vor calcula în conformi-tate cu tabelul de clasif icare care ur-mează .

Pentru a determina norma necesară obţinerii unei categorii superioare în turnee mixte, se calculează în prealabil coeficientul mijlociu al turneului res-pectiv. Coeficientul mijlociu al turneu-lui este valoarea turneului raportată la numărul participanţilor. Valoarea tur-neului este dată de însumarea catego-riilor respectivilor participanţi. Exem-plu : dacă într-un turneu joacă 2 şahişti de categoria I , 5 de categoria a II-a, 3 de a III-a şi 2 neclasificaţi, înmulţim numărul participanţilor din fiecare ca-tegorie cu coeficientul corespunzător (acesta este egal cu zero pentru maeştri , cu 0,5 pentru candidaţi de maestru, 1 pentru categoria I, 2 pentru a II-a, 3 pentru a III-a şi 4 pentru neclasificaţi).

2X1=2; 5X2=lO; 3X3=9; 2X4=8.

Produşii rezultaţi îi însumăm: 2+10+ +9+8=29, iar rezultatul reprezintă va-loarea turneului pe care o raportăm acum la numărul participanţilor :

29 : 12=2,333

Numărul obţinut (2,333) reprezintă coeficientul mijlociu al turneului. Acest coeficient trebuie calculat cu precizie

64

de 3 zecimale (dacă a patra cifră este egală cu 5 sau mai mare, a treia cifră se va mări cu 1).

Consultînd tabelul de clasificare, constatăm că coeficientul mijlociu al turneului considerat mai sus se înca-drează în tabelul nr. 3.

In acest turneu, concurenţii pot ob-ţine categoriile a III-a şi a II-a. In turneul cu coeficientul mijlociu cu-prins între 2,333 şi 2,400 trebuie cîştigate 550f0 din totalul partidelor jucate, pentru obţinerea categoriei a II-a şi 28% pentru obţinerea categoriei a III-a.

Numărul de puncte necesar pentru normă, din cele 11 posibile, se calcu-lează astfel: înmulţim numărul care reprezintă totalul punctelor posibile cu procentul indicat în tabel şi produ-sul îl împărţim la 100 :

llX55 = 605 =605 SI 100 100 ' p .

~=308=308 100 100 ' P

Rezu~tă că, pentru a obţine categoria a' II-a în exemplul dat, sînt necesare cel puţin 6 puncte, iar pentru categoria a III-a minimum 3 puncte (sferturile de punct şi mai mult se vor rotunji la jumătate, treisferturile şi mai mult se Vor rotunji la punct, iar fracţiunile mai mici se vor neglija).

10. Prelungirea valabilităţii catego-riei, acordată jucătorilor pînă la candi-dat de maestru inclusiv, se va face pe

65

baza unei note obţinute în decurs de 3 ani într-un concurs cu coeficient mij-lociu cOl'espunzător şi în condiţiile pre-văzute de regulament.

Pentru şahul prin corespondenţă şi compoziţia şahistă, prelungirea valabi-lităţii se va face în decurs de 5 ani.

Maeştrii sportului care în decurs de 5 ani nu vor realiza o normă în con-diţiile pre\'ăzute de regulament vor fi consideraţi ca "maeştri pasivi". Pînă la realizarea normei de confir-

mare, maeştrii pasivi vor participa în concursuri în condiţiile prevăzute de regulamentele competiţiilor respective - cu coeficientul 0,5 corespunzător ti-tlului de candidat de maestru.

Această dispoziţie nu se aplică jucătorilor care au cîştigat o dată titlul de campion republican individual masculin sau feminin.

% pentru obţinerea Ilormri de

maestnl

53 5(; 59 62 65

TABELUL Nr. 1

TABELE DE CLASIFICARE

Coeficientul mijlociu al % pcnh'u oh· turneul"i 11nercn nor, mei de catcgo-

candidat de la pillă la ria 1 Illaestru

-12 0.001 0,100 27 15 0, 101 0,200 29 '17 0,201 0,300 31 50 0,301 0,100 33 5:1 0,'101 0,500 35 55 O,fiO I 0,600 37 57 0,601 0,700 3!) 60 0,701 0,800 41 62 O,ROI 0,900 43 65 0,901 1,000 45

TABELUL Ne: 2

% pentru Coeficientul mijlociu al % pentru obţinerca turncului obţlnerca normei de normei de

cntcgoria r

2. Să obţină locul 1 la campionatul mon-dial de compoziţie sau la concursul olimpic de compoziţie.

Candidat maestru - să aibă categoria 1 şi să fi realizat în timp de 3 ani consecutiv 20 puncte, din care 1/2 (10 puncte) în cam-pionatul republican de compoziţie.

Categoria 1 - să aibă categoria a II-a şi să fi realizat în decurs de trei ani 15 puncte, dintre ·care cel puţin 7 puncte în campionatul republican de compoziţie .

Categoria a II-a - să aibă categoria a III-a şi să fi realizat în

JOCULUI DE ŞAH - STERE.ro...jocului de şah al F.I.D.E. a fost publicată în anul 1966. După...

Documents

Transcript of JOCULUI DE ŞAH - STERE.ro...jocului de şah al F.I.D.E. a fost publicată în anul 1966. După...