Influena alcoolului asupra comportamentului uman

De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare.Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile. Conform unor studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai mult de 3-4 unitati de alcool iar femeile 2-3 ( o unitate de alcool reprezentand 10 ml de alcool pur). Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se recomanda abtinerea de la consum cel putin 48 de ore pentru a permite organismului sa isi revina. Acestea este doar o masura temporara iar cei care consuma frecvent bauturi alcoolice in cantitati mari ar trebui sa apeleze la un ajutor profesionist.Particularitatile alcooluluiAlcoolul este utilizat in acelasi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Alcoolul consumat in cantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii respective si de cei ce beau la ocazii. Intre trecerea de la un consum inofensiv, realizat in cantitati moderate la consumul excesiv de alcool este un pas foarte mic.Exercitadu-si funcita de aliment un 1 g de alcool are o valoare calorica de 29 kJ, detinand astfel o puternica valoare nutritiva, fara sa contina substante necesare unei alimentatii sanatoase, echilibrate. Acesta este si cauza din care bautorul poate obtine mai multa energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o valoare calorica de aproximativ 2000 kJ, acoperind astfe 20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica este continuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase. Ca particulariatate principala a alcoolului este faptul ca nu este privit ca fiind un drog ci ca parte integranta din viata, cultura si economia noastra astfel omitandu-se pericolele ce vin o data cu abuzul.Efecte asupra organismuluiAlcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul blocheaza o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile, emotiile, miscare, vederea si auzul persoanei.In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai putin anxioasa.In cantitati mai mari alcoolul provoaca modificari majore la nivelul creierului astfel rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine echilibrul; vor fi dezorientati si confuzi. In functie de persoana, intoxicatia poate face consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos. Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzisa conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice.Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta poate rezulta intoxicatia cu alcool. Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si denumirea sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool. Voma violenta este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema, inconstienta, dificultati in respiratie,glicemieextrem de scazuta, palpitatii si chiar decesul sunt rezultate ale intoxicarii cu alcool.Starea de ebrietateStarea de ebrietate denumita in limbajul popular "betie" reprezinta o tulburare pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic.Tipul de reactie in cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si psihica a consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai mediului extern.In stare de ebrietate apar o serie de modificari.Dispozitia psihica trece de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresivitate; initiativa va trece de la stimulare la inhibare; comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor contacte la manifestari de agresivitate.Una din principalele modificari survenite este asupra starii de constienta care va trece de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea patologica manifestata prin ameteli, prin pierderea temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire, idei obsesive, scadere a capacitatii critice, ceea ce uneori este privit ca si gandire creativa.O alta modificare evidenta este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu alte modificari, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor si o gesticulatie necontrolata cu miscari ample;Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea pulsului,greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, pierderea controlului asupra sfincterelor.Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie de gradul de alcoolemie, se vor diferentia: stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5), medii (1,5 - 2,5) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5). Modificarile insa vor fi foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice .

Consumul de droguri

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gandirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. In trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana.Mai recent, drogurile ca ecstasy sau LSD au inceput a fi produse pe cale sintetica de variate intreprinderi chimice. Oamenii care folosesc droguriprovin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decat alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati decat la femei, la barbatii celibatari decta la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decta la cei rurali, la tineri decat la batrni. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o inalta frecventa a abuzului de droguri.Datele recente sporesc nelinistea cu privire la intrebuintarea sporita a drogurilor in randul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspandirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai inalta decat raspndirea intre populatia generala. Care sunt efectele? Toate drogurile pot fi clasificate in trei categorii: Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos.Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la randul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii. Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. In primul rand ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.Halucinogenele (spre exemplu marijuana, ecstasy, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie. Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Intr-un fel sau altul, utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si in termen lung, poate cauza daune serioase. Cat de prevalent este abuzul?Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza intre regiuni si chiar intre tari in ntreaga lume. Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca drogul numit canabis este cel mai abuzat drog in toate partile lumii, pe care li consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). In mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: in unele tari atat de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data in ultimul ani si 10-25% o data in ultima luna. In general, abuzul de cannabis sporeste in multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel inalt.Drogurile sintetice: Raspandindu-se relativ incet in anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid in Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est in anii nouazeci. In timp ce abuzul s-a stabilizat in unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, in particular in Asia de est si de Sud-est. In mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, in special intre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori in combinatie cu cannabis. MDMA (ecstasy) este popular in tarile industriale in special in Europa. Alte droguri din plante: in general, cocaina impreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi bazuco domina cererea pentru tratament.UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina in ntreaga lume: cel mai inalt nivel fiind in Statele Unite. In comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica faptul ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, in mare parte in Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescande de abuz sunt inregistrate in Europa de Est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere in abuzul acesteea in Europa (in special in Londra si Amsterdam).Cat de mare este oferta? Mare! In 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrand eforturile in supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtina o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescanda sau crescanda, astfel incat se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor. Care sunt beneficiile? Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele.Traficarea drogurilor se afla in mainile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate. Care a fost raspunsul Natiunilor Unite? Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri incepand cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata in 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat in 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.In 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Crimelor. Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a inceput sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului dee droguri. Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vanzarea si utilizarea diferitor substante in scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata in 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare. Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de drogurifarmaceutice si alte substante folosite in producerea drogurilor ilicite.Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de oferta. Se credea ca drogurile abuzate isi aveau originea in tarile incursde dezvoltare si erau consumate in tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii. Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele inalte de consum au fost descoperite in tarile in curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atat la nord, cat si la sud. Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan atat oferta, cat si cererea.In 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ: Pana n 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; si Pana n 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice). In fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamantesc, milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai sau cafea.Ca si multe alte droguri cafeina din ceai, cafea sau alte bauturiracoritoare cum ar fi Coca- Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste drogurisunt relativ inofensive si in multe zone ale lumii sunt perfect legale.Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguripot ucide. Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit in aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cand drojdia (particule de mucegai) fermenteaza zaharul in mod natural, in fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi ginul, romul, contin toate alcool. Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente si este, de asemenea, un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii.Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de acesta inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat, greata si halucinatii. Nicotina din tutun este un drogconsumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic.Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plamni si gat, poate, de asemenea, cauza unele boliale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare. Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon.Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei. Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din frunzele plantei de ceai sau din semintele arborelui de cafea.Cafeina este prezenta si in cacao si unele bauturi racoritoare. In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mari acestea pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive. Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Cel care o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l incojoara si mai capabil de a fi increzator si creativ. Cel ce priveste din afara, vede exact opusul acestor stari. In general, si in comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze dependenta.Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave in comparatie cu tutunul sau alcoolul. In multe tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile si sa inlature unele pedepse pentru consumul acesteia. Barbituricele sunt droguricreate in laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitate de somnifere sau calmante. Sunt, de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul. Barbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Acestea datorita problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica. In doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului.Simptomele incetarii folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale. Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate in laborator si sunt denumite excitante. Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului, producand energie. Au fost folosite candva ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte usor la obisnuinta si dependenta psihologica. Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri.Unele sunt naturale, cum sunt cele din ciupercile magice si mescalina din cactusul peyote, celelalte sunt create in laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid). Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de calatorie poate fi extrem de inspaimntatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca insa o toleranta in oraganism, iar oamenii au murit chiar sub influenta lor.De exemplu, consumatorul si poate inchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe fereastra. Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte neplacute: friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie.Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de recreere, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia. Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, in mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gndirea, concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri psiho-active.Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o zona la alta si in functie de timp. Un motiv al consumului de droguri in mediul social este folosirea lor ca lubrifiant social, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta intr-un bar. Drogurile ii ajuta pe consumatori sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili. Un alt motiv al consumului de drogurieste faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp. Oamenii incearca sa se detaseze de o intreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii destramate.Unele persoane extind aceasta idee si incearca sa se detaseze de toata lumea reala. Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume fantezista alternativa. Un alt motiv pentru care oamenii consuma drogurieste reprezentat de presiunea exercitata in cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru. Dependenta dedroguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele. Dependenta psihologica se petrece in mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gandi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie dedrogpentru a-si continua functionarea.Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale. Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drogpentru a da aceleasi rezultate ca nainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta. Modul de administrare al drogurilor este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unuidrogcu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA.Exista cteva metode de intrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind: administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala; tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament; aderarea la grupuri formate din fosti consumatori; reabilitarea intr-un centru de dezintoxicare; detasarea de situatia sau grupul social unde a inceput consumul dedroguri. Multe din metodele de mai sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate in vederea abtinerii de la consumul dedroguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului.