1

Inflamația

1 GENERALITĂȚI

-terminația ”-ită”

Este o reacție nespecifică de apărare a organismului, cu caracter local sau general, în funcție de severitatea și de întinderea leziunilor produse de factorii patogeni.

Când factorul patogen are o intensitate mică sau moderată, reacția inflamatorie este un proces local. Dacă el are o intensitate mare se produc leziuni importante, se activează mecanisme de apărare din întreg organismul și apare RSPA (reacție sistemică post agresivă).

Reacția inflamatorie se declanșează când agenții patogeni au o intensitate suficient de mare pentru a produce leziuni tisulare.

Factorii patogeni cu o intensitate mică nu depășesc barierele de protecție exterioară (tegumente și mucoase) și nu declanșează reacție inflamatorie. Ex: microtraumatismele cotidiene și variațiile mici de temperatură.

Pentru apariția inflamației agenții etiologici trebuie sa depășească o valoare prag.

Agenții etiologici ai inflamației

Mecanismele inflamației sunt comune indiferent de natura agentului etiologic. Agenții etiologici ai inflamației sunt orice factor de mediu sau din organism care pot produce leziuni tisulare:

a) Biologici: bacterii, virusuri, paraziți, fungib) Fizici: temperaturi extreme, energie electrică, radiațiile ionizante, traumatismelec) Chimici: de origine exogenă și endogenă

C1. Factori chimici exogeni

-acizii, bazele, diverse substanțe industriale, medicamente: paracetamol, aspirina

C2. Factori chimici endogeni

-acizi biliari, acid clorhidric din sucul gastric, diverse enzime activate (enzimele din secreția exocrină a pancreasului care se activează în parenchimul glandei în cazul pancreatitei acute, ducând la leziuni grave pancreatice și în țesuturile din jur)

2 DESFĂȘURAREA REACȚIEI INFLAMATORII

Reacția inflamatorie reprezintă o succesiune dinamică a unor procese ce se desfășoară după următoarea secvență cronologică.

A. Eliberarea și/sau activarea mediatorilor inflamației care declanșează și modulează modificările locale din focarul inflamator.

2

B. Modificări vasculare manifestate prin-vasodilatație-crește permeabilitatea capilară-staza locală cu formarea exudatului inflamator

C. Formarea infiltratului celular inflamator

D. Procesele reparatorii celulare (vindecare sau cicatrizare)

2.1 MEDIATORII INFLAMAȚIEIIntensitatea și viteza de desfășurare a reacției inflamatorii este controlată și modulată de mediatorii chimici proveniți din surse celulare și umorale eliberate local sub acțiunea factorilor etiologici care au declanșat reacția inflamatorie.

1. Aminele biogene sunt: catecolaminele, histamina, serotoninaa. Adrenalina și noradrenalina

-sunt eliberate din terminațiile simpatice perivasculare sub acțiunea agentului etiologic-produc vasoconstricție inițială de scurtă durată

b. Histamina-se formează prin decarboxilarea enzimatică a histidinei-este stocată sub formă de complexe cu m.p.z. de tipul heparinei în granulele mastocitelor perivasculare și leucocitelor bazofile.-eliberarea histaminei se face prin degranularea mastocitelor și bazofilelor (expulzarea conținutului granulelor) declanșată prin mecanism nespecific sau prin mecanism imunologic, specific.-ea are multe efecte biologice în funcție de țesutul unde acționează

c. Serotonina-5-hidroxi-triptamina-este depozitată în proporție de 10% în granulele dense ale trombocitelor și 90% sunt la nivelul tractului gastro-intestinal și S.N.C.-efectele serotoninei:

o Crește permeabilitatea vascularăo Stimulează agregarea trombociteloro Declanșează durerea locală prin stimularea terminațiilor nervoase senzitive (efect

dolorigen)o Eliberată în cantități mari, stimulează musculatura netedă a tubului digestiv

(produce diaree)2. Sistemul kininelor plasmatice

În plasmă circulă kininogenii care sunt precursori inactivi.Kalicreinogenul se transformă în kalicreină (sub acțiunea FXII și al acidozei din forcarul inflamator).Bradikininogenul se transformă în bradikinină.Rolul kininelor:

o Produc vasodilatație, durereo Cresc permeabilitatea capilară

3

o Activează plasminogenul în plasminăo Contractă musculatura netedă

3. Sistemul complementuluiEste un sistem multienzimatic care participă la răspunsul imun și la reacția inflamatorie.Factorii sistemului complement sunt sintetizați în ficat și se găsesc permanent în plasmă.În circulație factorii se găsesc sub formă de profactor (enzimă inactivă sau zimogen).Factorii C3a si C5a se numesc anafilatoxine. Ei acționează asupra mastocitelor tisulare și bazofilelor din focarul inflamator și eliberează histamină PG, TX, LT.Rolul anafilatoxinelor

o Produc vasodilatațieo Cresc permeabilitatea vascularăo Contractă musculatura netedăo Produc degranularea mastocitelor și bazofilelor eliberând histamina PG, TX, LTo Labilizeaza membranele lizozomale din leucocite

PG=prostaglandine TX=tromboxan LT=leucotriene

4. CitokineSunt polipeptide eliberate din mai multe tipuri de celule, mai ales macrofage si limfociteReprezintă un grup de mediatori foarte importanți în apărarea nespecifică și în apărarea imună.Rolul este de mesageri intercelulari, cu efecte biologice multiple.Importante: interleukina 1 (IL1), TNF alfaFactorul de necroză tumorală (TNF alfa) sau casectina are efect citotoxic direct asupra unor celule tumorale.IL1 activează limfocitele T.IL1, IL8, IL10 declanșează reacția febrilă.IL6 stimulează limfocitele B și producția de anticorpi.Interferonii IFN au acțiune antivirală și stimulează activitatea limfocitelor NK.Efecte comune ale citokinelor:

o Determină vasodilatațieo Stimulează în macrofage și neutrofile explozia respiratorie oxidativă, cu producție de

radicali liberi ce au efect litic asupra bacteriiloro Stimulează sintezele proteinelor de fază acută la nivel hepatico La nivel SNC induc febră, somn, anorexie

5. Lipide biologic activeAcest grup de substanțe cuprinde:

o Prostaglandine PGo Leucotriene LTo Tromboxani TX – vasocontricție

Sinteza lor pornește de la acidul arahidonic ce se eliberează la nivelul focarului inflamator din fosfolipidele membranelor celulare distruse. Din fosfolipidele membranei sub acțiunea enzimei fosfolipaza A2 (PLA2) rezultă:

a) PAF (factorul activator plachetar)

4

b) Acid arahidonic care sub acțiunea-ciclooxigenaza (COX) rezultă PG,TX-lipooxigenaza (LOX) rezultă LT

Enzima PLA2 este activată de numeroși stimuli hormonali, nervoși, chimici, mecanici.

COX1 este prezentă în celula nestimulată. Are rol celular protector la nivelul stomacului și rinichiului.

COX2 se găsește în leucocite, fibroblaști, celule endoteliale și oncogene. COX2 este activată de citokine, endotoxine, celule oncogene și are rol în declanșarea reacției inflamatorii.

A. PAF are efecte proinflamatoriio Vasodilatație, crește permeabilitatea vascularăo Efect chemotactic pentru trombocite, neutrofileo Activează agregarea plachetară și eliberare TXA2o Contractă mușchii netezi bronșici și intestinalio Produce degranularea mastocitelor și bazofilelor

B. Efectele prostaglandinelor (PG)o Vasodilatație, crește permeabilitatea capilarăo Crește sensibilitatea dureroasăo Efect pirogenetic (PGE2)o PG1 2= prostaciclina- antiagregant trombocitar

C. Efectele tromboxanilor (TX)o Stimulează agregarea plachetarăo Efect puternic vasoconstrictoro Efect bronhoconstrictoro TXA2 are efect procoagulant și vasoconstrictor

-în focarul inflamator TXA2 are efect intens de agregant trombocitar, de aceea predomină agregarea trombocitară-aspirina, antiinflamatoriile, etc. blochează COX2, alterează sinteza TX efect antiagregant.

D. Efectele leucotrienelor (LT)o 3 leucotriene (C4, D4, E4) formează substanța lent reactivă a anafilaxiei (SRSA)o Efectele SRSA

-vasodilatație, crește permeabilitatea capilară-bronhoconstriție-inițiază formarea infiltratului celular inflamator-toate lipidele biologic active care au efect bronhoconstrictor sunt implicate în patogenia astmului bronșic alergic.

6. Enzimele lizozomaleo Sunt hidrolaze și proteaze ce sunt eliberate din vezicule lizozomale din macrofage și

neutrofile și care alterează alte celule și fibre din vecinătate.o Concomitent ele activează o serie de precursori plasmatici extravazați în focarul

inflamator pe care îl transformă în substanțe biologic active.

5

o Prin acțiunea enzimelor proteolitice în focarul inflamator apar proteine denaturate și resturi peptidice care au numeroase efecte biologice:-vasodilatație-cresc permeabilitatea capilară, fenomen ce permite extravazarea din sânge spre focarul inflamator a unor precursori plasmatici. Acești precursori se activează sub acțiunea enzimelor din focar și devin mediatori ai inflamației.-activează sistemul complement-au efect chemotactic

2.2 MODIFICĂRI VASCULAREA. Vasodilatația care poate fi precedată de o scurtă fază de vasoconstricție (secunde)

o Vasoconstricția este produsă de reflexul de axon și întreținută de catecolamineo Vasodilatația este produsă de efectele vasodilatatoare ale histaminei, kininelor,

anafilatoxinelor, lipide biologic activeo Vasodilatația și creșterea fluxului sanguin local explică 2 din semnele clinice ale

inflamației: roșeața zonei inflamate (rubor) și creșterea temperaturii locale (calor).o Vasodilatația pasivă sau paralitică apare din cauza acidozei locale. Vasele nu mai

răspund la nici un stimul vasoconstrictor.B. Creșterea permeabilității capilare

o Permeabilitatea capilară crește de la începutul reacției inflamatoriio Factorii de creștere a permeabilității capilare contractă celulele musculare netede

periendoteliale și celule endoteliale lărgind spațiile dintre joncțiunile interendotelialeo Creșterea permeabilității capilare permite trecerea plasmei (plasmexodie sau

exudare) și a proteinelor din lumenul vascular în interstițiu cu formarea exudatului inflamator și tumefierea locală (tumor) umflătură

o Exudatul inflamator este format din plasma exudată bogată în proteine, celule sanguine transvazate, produși locali de catabolism

o Prin ieșirea plasmei în interstițiu se produce hemoconcentrație care împreună cu încetinirea fluxului sanguin (prin vasodilatație și compresiune produse de edemul local) determină staza sanguină și hipoxie locală.

C. Staza și hipoxia favorizează plasmexodia prin creșterea presiunii hidrostatice și prin leziunile hipoxice ale endoteliului capilar.

o Tulburările pot fi agravate de activarea aderării și agregării trombocitare (TXA2) și a coagulării cu formare de microtrombi.

2.3 INFILTRATUL INFLAMATOR CELULARVasodilatația și staza locală fac ca elementele figurate, care în mod normal ocupă o poziție centrală în torentul sanguin să treacă la periferie (marginație leucocitară) și să adere la endoteliul vascular.

6

Leucocitele poli-morfo-nucleare și macrofagele sunt capabile să perceapă prezența unor compuși cu efect chemotactic (chemo-atractori) prin receptorii specifici membranari.

Chemotactismul

Interesează leucocitele și cuprinde 3 etape:

-Marginația leucocitară și aderența la endoteliul inflamat- sub acțiunea IL1, TNF alfa

-Diapedeza transendotelială a leucocitelor (emit pseudopode cu rol în locomoție)

-Migrarea până în focarul inflamator este favorizată de degradarea proteinelor țesutului conjunctiv de către elastaze și colagenaze.

Factorii chemotactici sunt:

o C5a, C3a, plasminao Leucotriene, toxine bacterieneo Fragmente de colagen și proteine degradateo Unele citokine

Modificări metabolice în focarul inflamator

Staza și hipoxia din focarul inflamator asociate cu acțiunea hidrolazelor lizozomale determină producerea unor tulburări metabolice locale care afectează toate metabolismele intermediare.

Predomină fenomene de catabolism, acidoza locală și hiperhidratare.

1. Metabolismul glucidic-Glicoliza anaerobă (determinată de hipoxia locală) va produce acumulare de acid lactic-Excesul de acid lactic determină acidoza locală din focarul inflamator

2. Metabolismul protidic-În focarul inflamator predomină proteoliza sub acțiunea factorului patogen și a enzimei proteolitice din celulele distruse și fagocite. Rezultă acumularea de resturi de proteine denaturate, peptide, aminoacizi.

3. Metabolismul lipidic-Predomină lipoliza. Din degradarea de lipide și fosfolipide membranare se sintetizează lipide biologic active.

4. Metabolismul hidroelectrolitic-În focarul inflamator se produce hiperhidratare prin acidoză locală care inhibă pompele de Na/K membranare, ducând la intrarea apei și a Na în celule. Se produce hiperhidratare celulară care lizează celulele și amplifică leziunile tisulare inițiale.-Se produce și o hiperhidratare interstițială prin creșterea permeabilității capilare, prin acumulare de prosuși de catabolism.-Hiperhidratarea duce la apariția edemului inflamator ce se manifestă clinic prin tumor.-Tulburările metabolice locale determină:

-acumularea unor factori algogeni (serotonina, bradikinina, PG)-creșterea concentrației de ioni de H și K la care se adaugă stimularea prin compresiune

(edem) a terminațiilor nervoase libere cu producerea durerii.

7

Echilibrul acido-bazic în focarul inflamatoro pH este deviat spre acidoză din cauza acidului lactic, produșilor de catabolism celular

și CO2 care din cauza stazei sanguine, nu mai pot fi îndepărtați din focarul inflamator.

o Efectele acidozei:-induce vasodilatația paralitică-crește permeabilitatea capilară-modifică activitatea unor enzime-produce durere

2.4 PROCESELE REPARATORIIIntervin în: asanarea focarului inflamator, vindecare, cicatrizare.

A. Asanarea focarului inflamator constă în îndepărtarea resturilor celulare provenite din distrucțiile tisulare din focarul inflamat. Procesul este realizat de micro și macrofagele vasculare și tisulare ajunse prin chemotactism în focarul inflamator.

B. Vindecarea fără sechele survine când leziunile se situează exclusiv la celulele endoteliale sau epiteliale fără ca stroma conjunctivă să fie afectată.

C. Cicatrizarea-primară: se produce în cazul unor leziuni tisulare minime-secundară: se produce în cazul distrucțiilor tisulare care determină un defect de substanță (ulcer, cavitatea unui abces) care necesită un volum mare de țesut reparator.