Înfiinţarea şcolii de la Sfântul Sava 1679- 1680

Cuprins:•Istoric•Elevi şi Profesori CelebriCtitori şi reformatoriMembrii ai Academiei Române•Elevii actuali•Profesorii actuali•Activităţi şi tradiţiiConsiliul ElevilorConferinţele de la Sfântul SavaZiua liceuluiCenaclul literarEcoSavaCercul de desenClub de dezbateriSesiunea de comunicari ştiinţifice InterferenteDefilarea absolvenţilorÎntâlnirea promoţiilor saviste•Aspecte foto•Membru al Alianţei Colegiilor Centenare•Rezultate şcolare•Plan şcolarizare•Contact


Înfiinţarea şcolii de la Sfântul Sava1679- 1680

Cel care a pus piatra de temelie la înfiinţarea Şcolii de la Sfântul Sava a fost Şerban Vodă Cantacuzino la intervenţiile ilustrului său frate, stolnicul Constantin Cantacuzino.

Instituţia era deschisă tinerimii din întregul Orient şi învăţau aici clerici, fii de boieri şi mari negustori.


Începuturile

Organizată după metoda Academiilor din Apusul Europei, Şcoala de la Sfântul Sava a funcţionat în apropiere de Curtea Domnească, în câteva odăi din curtea Mânăstirii “Sfântul Sava” din centrul Bucureştiului, pe locul unde azi se află Universitatea Bucureşti.

Cursurile erau predate în limba greacă, de către dascăli greci recomandaţi de boieri, mitropolit sau de patriarhul grec de la Ierusalim.

Curtea Domnească (1710)

Ruinele ansamblului monahal de la Sfântul

Sava (2010)


Înfiinţarea Academiei Domneşti1694

În 1694 Domnitorul Constantin Brâncoveanu iniţiază înfiinţarea Academiei Domneşti în clădirile vechii Mânăstiri Sfântul Sava.

Academia includea toate gradele de învăţământ de la elementar la superior; predomina însă învăţământul de grad superior. ...ne-am horărât a

întemeia o şcoală înaltă de obşte pentru şcolari

localnici şi străini în Bucureşti...

Constantin Brâncoveanu (domn al Ţării Româneşti:1688-1714)


Mărturii din Epoca Brâncoveană

Rangul de Academia Domnească este dobândit de drept de Şcoala Domnească în perioada lui Constantin Brâncoveanu.

Curând a devenit una dintre cele mai importante academii din Balcani, alături de Academia din Phanar și Școala Superioară a Patriarhiei Constantinopolului.

Despre această perioadă scrie şi Dimitrie Cantemir, umanist prin formaţie şi cultură.Dimitrie Cantemir (Domn al Moldovei 1693 , 1710-1711; primul

român academician, gravură sec. XIII)


Academia Domnească

Conţinutul învăţământului este orientat spre formarea profilului moral şi intelectual al diplomatului şi filosofului epocii, dar şi spre gândirea meditativă şi comparativă, spre cultura ştiinţifică.

Se studiau limba şi literatura greacă şi latină, logica, matematica, retorica, teologia etc.


Secolele XVII-XIII

Academia Domnească Grecească din Bucureşti – nume purtat în epoca fanariotă- era şcoala cea mai însemnată a românilor de pretutindeni şi primea tineri veniţi să înveţe din alte 46 de şcoli din Europa de Sud-Est, Asia Mică, Siria, Palestina, Egipt şi Constantinopol.

Domnitori care s-au îngrijit de această şcoală şi au ridicat nivelul învăţământului prin reformele lor


Hrisovul Domnesc al lui Alexandru Ipsilanti

1776

Emis de domnitor în 1776, documentul preconiza o amplă organizare a învăţământului în Ţara Românească și a Academiei Domneşti de la Bucureşti.

Acesta stipula introducerea în programa de învăţământ a limbii române, ca obiect de studiu.Alexandru Vodă Ipsilanti (Domn al Ţării Româneşti 1774-1782 si 1896-1797 şi al

Moldovei 1786-1788)


Şcoala Naţională de la Sfântul Sava1818

La 24 martie 1818, Ioan Vodă Caradja desprinde Academia Domnească de Mânăstirea Sfântul Sava și consfinţeşte transformarea acesteia în Şcoala Naţională de la Sfântul Sava, care îl are ca director pe cărturarul Gheorghe Lazăr.

Acesta pune bazele învăţământului superior în limba română şi întocmeşte primele manuale de aritmetică și trigonometrie în limba română. Din 1818 predarea se face în limba română la toate nivelurile de învăţământ din şcoală.

Gheorghe Lazăr (pedagog, teolog şi inginer român,fondator al învăţământului în limba română)


Denumirea de Colegiul Sfântul Sava1832

Între anii 1829-1834 generalul rus Pavel Kiseleff reorganizează Școala Naţională de la „Sfântul Sava“ introducând și studiul limbilor moderne: rusa și franceza.

Școala avea un ciclu complet de 12 ani. Numărul elevilor ajunge la 800, examenele de sfârșit de an erau asistate de boierii epitropi și chiar de domnul țării, iar rezultatele publicate în Buletinul Oficial.

Pavel Kiseleff (Павел Дмитриевич Киселёв, general rus; portret de Franz Krüger)


Epoca modernă1832 - 1864

Școala românească este sincronizată cu noile școli europene și sunt introduse în manuale dezvoltarea științelor și a artelor într-o nouă concepție pedagogică.

In 1848 guvernul revoluționar elaborează noua programă școlară și proclamă învățământul gratuit, iar taxele pentru internat se reduc cu 25%.

Colegiul „Sfântul Sava“ este focarul unor idei generoase de iluminare a maselor prin cultură și educație, transmise de dascăli și transpuse în fapte de fiii ei: Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, Christian Tell, Ioan Ghica, Eftimie Murgu, D. Bolintineanu și mulți alții.

Nicolae Bălcescu (paşoptist, a început studiile în Colegiul Sfântul Sava în 1832)


Modul de funcţionare1853

6 clase

190 elevi

Se adaugă religia în programa de învăţământ

Se extinde studiul limbii latine şi în clasa a VI-a

Biserica

Colegiul Sfântul Sava (clădire dărâmată în 1855 pentru a face loc

Palatului Universităţii)

Până în 1864 şcoala de la Sfântul Sava era cea mai

înaltă şcoală naţională, unde exista învăţământ

primar, secundar și universitar.


Denumirea de Liceul “Sfântul Sava”1864

În 1864, după înfiinţarea Principatelor Unite şi reforma învăţământului emisă de Alexandru Ioan Cuza, din Colegiul “Sfântul Sava” se desprinde secţia superioară care va deveni Universitatea din Bucureşti, iar Colegiul va purta numele de Liceul “Sfântul Sava”.

Foştii profesori ai colegiului (August Treboniu Laurian, Vasile Alexandrescu Urechia, Alexandru Hristea Orăscu, Gheorghe Costaforu, Constantin Bozianu) formează primul corp universitar din Bucureşti.

Alexandru Ioan Cuza (primul domnitor al Principatelor Unite)


Reforme şi programe şcolare1864 - 1930

Din 1864 până în 1874 Liceul “Sfântul Sava” are curs de 7 clase studiindu-se limba română, limba latină, limba elină, limba italiană, limba germană, desenul, istoria şi geografia, matematica, ştiinţele naturale şi filosofia.

Din 1875 se introduc primele cursuri de scrimă, programa pentru liceul de 8 ani care păstrează tendinţa clasico-reală: 55 ore de latină şi 56 ore de matematică şi ştiinţe naturale.

În 1901 ca urmare a reformei învăţământului iniţiată de Spiru Haret, Liceul “Sfântul Sava” a adoptat programa clasică şi reală cu 49 ore pe săptămână pentru limbile latină şi elină şi 44 de ore pe săptămână de matematică şi ştiinţe naturale. Se instituie selecţia elevilor încă din clasa I şi din iunie 1903 a avut loc pentru prima dată examenul de absolvire în conformitate cu Regulamentul legii învăţământului.


Revenirea la denumirea de

Colegiul Naţional “Sfântul Sava”

Datorită stăruințelor lui Nicolae Iorga școala a căpătat vechea denumire de Colegiu Național „Sfântul Sava“ și sub acest nume a funcționat până în 1952 când a devenit Liceul „Nicolae Bălcescu“.

După 1992 revine la denumirea actuală: Colegiul Național „Sfântul Sava“.

Nicolae Iorga (istoric, prim minictu al Romaniei)

Înfiinţarea şcolii de la Sfântul Sava 1679- 1680

Documents

Transcript of Înfiinţarea şcolii de la Sfântul Sava 1679- 1680