INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE

1. În diagnosticul diferenţial al adenitei acute parotidiene nu intră:A. Tumorile de parotidăB. Boala Hodgkin *C. Supuraţiile articulaţiei temporomandibulareD. Parotiditele acuteE. Abcesul spaţiului parotidian.pag. 278-279

2. Clasificarea osteomielitelor după Laskin nu cuprinde:A. Osteomielitele supurate acuteB. Osteomielitele supurate croniceC. Osteoperiostitele *D. Osteomielitele nesupurateE. Osteomielitele după infecţii specifice.pag. 282

3. Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar după un interval aproximativ de:A. O săptămână *B. Două săptămâniC. Trei săptămâniD. O lunăE. Şase săptămâni.pag. 282

4. Imaginea radiologică în osteomielita supurată acută poate fi:A. Os „marmorat” *B. Osteoliză la marginea alveolară cu aspect concavC. „Miez de pâine” *D. „Sarcofag” *E. Os „ros de şoareci”.pag. 282

5. Actinomicoza cervicofacială poate avea debut:A. SubacutB. Acut *C. SupraacutD. Cronic *E. Fulminant.pag. 285

6. Actinomicetele sunt germeni:A. Gram pozitivi *B. Gram negativiC. Anaerobi *D. AerobiE. Facultativ anaerobi. *pag. 285

7. În perioada de stare a actinomicozei cervicofaciale se întâlnesc următoarele tipuri de leziuni:A. UlceraţieB. Nodul *C. GomăD. Abces *E. Fistulă. *pag. 285

8. Stadiul primar al sifilisului se caracterizează prin:A. SifilideB. TuberculiC. MicropoliadenopatieD. GomeE. Şancru sifilitic. *pag. 287

INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE pag. 242-268 şi 270-288

1. Incizia plasată în şanţul mandibulolingual la nivelul bombării maxime se face doar în cazul:A. Abcesul spaţiului corpului mandibularB. Abcesul spaţiului genianC. Abcesul submandibular cu evoluţie în recesus *D. Adenita submandibulară acută supuratăE. Abcesul de spaţiu bucal.pag. 258

2. Spaţiul sublingual este delimitat anterior de:A. Muşchii geniogloşiB. Muşchii geniohioidieniC. Muşchiul milohioidianD. Faţa internă a arcului mentonier *E. Mucoasa sublinguală.pag. 259

3. Diagnosticul diferenţial al abcesului de spaţiu sublingual nu se face cu:A. RanulaB. Warthonita şi periwarthonitaC. Abcesul de spaţiu paramandibular *D. Abcesul spaţiului submandibularE. Flegmonul difuz al planşeului bucal.pag. 259

4. Dintre spaţiile fasciale secundare fac parte:A. Spaţiul maseterin *B. Spaţiul submentonierC. Spaţiul pterigomandibular *D. Spaţiul temporal superficial şi profound *E. Spaţiul sublingual.pag. 246

5. Spaţiul masticator este format din:A. Spaţiul maseterin *B. Spaţiul prevertebralC. Spaţiul pterigomandibular *D. Spaţiul temporal *E. Spaţiul laterofaringian.pag. 261

6. Semnul funcţional dominant în abcesul de spaţiu maseterin îl constituie:A. Tumefacţia la nivelul unghiului mandibularB. Tumefacţia la nivelul arcadei temporozigomaticeC. Edemul temporalD. Tegumente congestionate şi lucioase la nivel maseterinE. Trismusul intens. *pag. 262

7. Delimitarea laterală a spaţiului pterigomandibular este dată de:A. Muşchiul pterigoidian internB. Faţa internă a ramului mandibular *C. Muşchiul pterigoidian lateralD. Chinga pterigomaseterinăE. Rafeul pterigomandibular.pag. 263

8. Spaţiul parafaringian este subîmpărţit în:A. Spaţiul pterigoidian lateralB. Spaţiul stilomastoidianC. Spaţiul laterofaringian *D. Spaţiul retrofaringian *E. Spaţiul prevertebral. *pag. 265

INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE pag. 242-268 şi 270-288

1. Diagnosticul diferenţial al infecţiilor odontogene de spaţiu genian se face cu următoarele entităţi clinice, mai puţin una: a) Celulita geniană dată de Haemophilus influenzae b) Tumora de parotidă c) Flegmonul difuz hemifacial d) Adenita geniană supurată e) Chistul sebaceu genian suprainfectat R: b (pag. 252)

2. Delimitarea superioară a spaţiului infratemporal este dată de: a) Muşchiul temporal b) Inserţia inferioară a muşchiului pterigoidian lateral

c) Tuberozitatea maxilarului d) Baza craniului e) Inserţia superioară a muşchiului pterigoidian lateral R: d (pag. 255)

3. Delimitarea inferioară a spaţiului submandibular este dată de: a) Muşchiul milohioidianb) Muşchiul hioglos c) Muşchiul stiloglos d) Osul hioid e) Burta anterioară a digastricului R: d (pag. 257)

4. Spaţiul sublingual este delimitat anterior de: a) Muşchii geniogloşi b) Muşchii geniohioidieni c) Muşchiul milohioidian d) Faţa internă a arcului mentonier e) Mucoasa sublinguală R: d (pag. 259)

5. Dintre spaţiile fasciale secundare fac parte: a) Spaţiul maseterin b) Spaţiul submentonier c) Spaţiul pterigomandibular d) Spaţiul temporal superficial şi profund e) Spaţiul sublingual R: a, c, d (pag. 246)

6. Spaţiul parafaringian este subîmpărţit în: a) Spaţiul pterigoidian lateral b) Spaţiul stilomastoidian c) Spaţiul laterofaringian d) Spaţiul retrofaringian e) Spaţiul prevertebral R: c, d, e (pag. 265)

7. Compartimentul posterior al spaţiului laterofaringian cuprinde următoarele elemente, mai puţin unul: a) Vena jugulară internă b) Prelungirea faringiană a glandei parotidec) Artera carotidă internă d) Nervul cranian IX e) Nervul cranian XII R: b (pag. 265)

8. Angina Ludwig este denumirea sub care mai este cunoscut: a) Flegmonul amigdalian b) Flegmonul hemifacial c) Flegmonul retrofaringian d) Flegmonul planşeului bucal e) Flegmonul laterofaringian

R: d (pag. 270)

9. Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar după un interval aproximativ de: a) O săptămână b) Două săptămâni c) Trei săptămâni d) O lună e) Şase săptămâni R: a (pag. 282)

10. Actinomicoza cervicofacială poate avea debut: a) Subacut b) Acut c) Supraacut d) Cronic e) Fulminant R: b, d (pag. 285)

11. Stadiul primar al sifilisului se caracterizează prin: a) Sifilide b) Tuberculi c) Micropoliadenopatie d) Gome

e) Şancru sifilitic R. e (pag. 287)

12. La nivelul oaselor maxilare se descriu următoarele entităţi patologice ale sifilisului în stadiul terţiar: a) Şancru b) Sifiloame circumscrise c) Sifiloame difuze d) Sifilide e) Goma maxilară R: b, c, e (pag. 287)

INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE(1, pag. 242-268, 270-288)

1. Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: A. Specifica - NU B. Nespecifica -DA C. Mixta -DA D. Compusa doar din germeni anaerobi -NU E. Polimorfa -DA Pag. 242

2. Infectiile specifice sunt reprezentate de : A. infectiile spatiilor fasciale primare-NU B. infectiile spatiilor fasciale secundare -NU C. supuratiile difuze -NU D. actinomicoza- DA E. supuratiile circumscrise -NU

Pag. 246

3. Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza:A. per primam -NUB. per secundam -DAC. dupa sutura intradermica -NUD. dupa sutura in planuri anatomice -NUE. Dupa sutra de pozitiePag 246

4. Flegmonul este o supuratie difuza in care:A. exista o colectie supurata -NUB. sint prezente sfacele si bule gazoase -DAC. nu este modificata temperatura corporala -NUD. valoarea procalcitoninei este normala - NUE. apare constant poliuria- NUPag. 245

5. In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata:A. de congestia tegumentului -NUB. de febra inalta -NUC. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal- DAD. de dureri intense -DAE. stare generala intens alterata -NUPag 247

6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DA B. alveolita postextractionala -NU C. abcesul palatinal -NU D. fibromatozele gingivale localizate -NU E. chistul de maxilar suprainfectat -DA Pag. 247

7. In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza: A. tumefactie discreta -NU B. deglutitie imposibila -NU C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase -DA D. torticolis -NU E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier -NU Pag. 252

8. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide -NU B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior -NU C. abcesul spatiului genian - NU D. nevralgiile de trigemen -DA E. pericoronarita molarului 3 inferior -NU Pag. 256

9.Flegmonul de planseu bucal poate determina: A. Tromboza septica a sinusurilor craniene -DA B. Meningita septica -DA C. Pareza de facial -NU D. Mediastinita acuta -DA E. Gangrena pulmonara -DA Pag.271

10.Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: A. Laterofaringian -NU B. Infratemporal - DA C. Sinusul maxilar -DA D. Mentonier –NU E. Submandibular -DA Pag. 272

11.Fasciita necrozanta: A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DA B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NU C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NU D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NU

E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DA Pag. 273

12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DA B. Tumori benigne ale glandelor salivare -NU C. Supuratii difuze -DA D. Lipomatoza cervicala -NU E. Tumori maligne suprainfectate- DA Pag. 274

13.Abcesul cerebral A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NU B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NU C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast -DA D. Tratamentul este specific neurochirurgical -DA E. Evolueaza spre septicemie -NU Pag 276

14.Osteoperiostita A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DA B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DA C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic -NU D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NU E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului -DA Pag 281

15.Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: A. Osteomielite supurate, acute sau cornice -DA B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen -NU

C. Osteomielite dupa infectii specifice -DA D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen -DA E. Osteomielita radionecrotica -NU Pag 282

16.Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: A. Tumori benigne osoase -DA B. Infectii nespecifice osoase -NU C. Tumori maligne osoase –DA D. Displazia fibroasa -DA E. Supuratii periosoase -DA Pag. 283

17.Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: A. Este o infectie contagioasa nespecifica -NU B. Evolueaza in mai multe stadii -DA C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome -DA D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice- DA E. Tratamentul este chirurgical- DA Pag. 287

18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala,se stabileste: A. In urma examenului clinic -DA B. Pe baza IDR la tuberculina -DA C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura -NU D. Examen RMN -NU E. Lavaj bronho-alveolar -NU Pag. 288

19.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational- DA B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate -NU C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate -DA D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical -DA E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional -NU Pag 245

20. Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: A. Punctii sinusale gresit efectuate - DA B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori- DA C. Punctii septice la spina Spix -NU D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier -NU E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine - DA Pag. 255

21.Spatiul submandibular este delimitat de : A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos -DA B. Inferior: tegument si platisma -NU C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian - NU D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter - DA

E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian -DA Pag 257

22.Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: A. Litiaza submandibulara supurata -NU B. Abcesul spatiului submandibular -DA C. Warthonita, periwarthonita -DA

D. Tumorile chistice de planseu bucal -DA E. Flegmonul difuz al planseului bucal -DA Pag 259

23.Spatiul parafaringian este subimpartit in : A. Spatiul laterofaringian -DA B. Spatiul prevertebral -DA C. Spatiul pterigomaxilar -NU D. Spatiul retrofaringian -DA E. Spatiul pterigomandibular -NU Pag 265

24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: A. Flegmonul amigdalian -DA B. Flegmonul pterigomandibular -NU C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus -DA D. Abcesul planseului bucal -NU E. Tumorile laterofaringiene -DA Pag 266

25.Spatiul retrofaringian este delimitat de : A. Medial: spatiul prevertebral -NU B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala -DA C. Superior: baza craniului -DA D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul -NU E. Anterior:peretele posterior al faringelui -DA Pag 266

26.Flegmonul planseului bucal: A. Se mai numeste angina Ludwig -DA B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul submentonier -DA C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin -NU D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular -NU E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori -NU Pag 270

27.Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: A.Colectie difuza –NU B.Colectie bine delimitata –DA C.Prezinta la periferie fenomenul de periadenita –DA D.Tegumentele acoperitoare sunt congestive –DA E.Starea generala nu este alterata -NU Pag 278 28.Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu:

A. Tumorile de parotida -DA B. Chistul sebaceu supurat -NU C. Abcesul spatiului parotidian -DA D. Artita cronica temporo mandibulara -NU E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata -NU Pag 278-279

29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri -NUB. Este nedureroasa -DAC. Ganglionii sunt fermi si mobili -DAD. Se insoteste de febra, splenomegalie -NUE. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM -NUPag. 279,280

30.Sifilisul tertiarA. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilideB. Se insoteste de adenopatieC. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gomeD. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specificeE. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptaminiPag 287