INDUSTRIA USOARA SI ALIMENTARA.doc

7/25/2019 INDUSTRIA USOARA SI ALIMENTARA.doc

1/6

INDUSTRIA USOARA SI ALIMENTARA

1. INDUSTRIA USOARA

Industria usoara cuprinde subramurile: industria textila si confectiilor, industria pielarieisi incaltamintei. Aceasta ramura a economiei este numita mai !eneral industria bunuri de lar!consum "iind pre#enta aproape in toate statele !lobului di"erentiata de la o #ona la alta inle!atura cu de#$oltarea socio%economica si conditiile naturale.

Materialele folositede aceasta ramura sunt de ori!ine $e!etala &bumbac in canepa'(altele de ori!ine animala &lana piei blanuri' sau minerala si sintetica &"ire si "ibre sinteticeuleiuri minerale'.

Industria textila

)umbacul este o planta a carei ori!ine se pierde in le!enda( el se culti$a pe $aleaIndusului cu *+++ de ani i.e.n. Aria de raspandire a culturii este intre *+, latitudine nordica si -,latitudine sudica in #ona calda crescand pe o mare $arietate de soluri inclusi$ pe cele acide.

Se culti$a in peste /+ de tari mari producatoare "iind: 0SI cu supra"ete etinse pe $alea2er!ana Amu%Daria in Asia 0entrala in A#erbaid!ean E!ipt Turcia &centrul si $estul tarii'Meic 3eru &pe litoralul Oceanului 3aci"ic' 4uatemala Nicara!ua Siria Israel 05ina &in

ba#inul mi6lociu al "lu$iului 7uan! 7e detinand locul III pe !lob'( SUA &cu supra"ata mai mare

in perimetrul dintre 0arolina%Teas &0otton belt' si 0ali"ornia'( 3a8istan pe $alea "lu$iuluiIndus( )ra#ilia &SE tarii' Ar!entina Ira8 &cu productii mai mici la 5ectar'.

9n ceea ce pri$este productia de bumbac "ibre la ni$elul anului 1/ pe primul loc sesitua 05ina &.+1/ mii t' urmata de S.U.A. &-.+- ; mii tone' India &1.


2/6

% India este a doua producatoare de "ire si tesaturi cu o productie de < milioane m* cuintreprinderi in orasele: )omba? A5medabad )arada 0alcutta )an!alore.

Industria lanii

Aceasta ramura "oloseste o cantitate mult mai mica de materie prima( totodata ea se

caracteri#ea#a printr%o te5nolo!ie mai putin in"luentata de tendintele de automati#are. 3roductiamondiala de lana a "ost in 1= de -;+ mii tone iar in 1/ cea de "ibre de lana de *.+* miitone

2ilaturile de lana sunt de doua "eluri:

a) de lana cardata;

b) de lana pieptanata.

2ilaturile sunt concentrate in statele industriali#ate. Materia prima % lana % este data de

statele care cresc un numar mare de oi cu lana "ina si semi"ina.

Industria lanii este mai slab de#$oltata in Oceania Asia de Sud A"rica America Latinamulte dintre ele "iind producatoare de lana. 0ele mai mari ecedente de "ire si tesaturi din lanasunt in Italia 2ranta )el!ia Marea )ritanie "iind solicitate de statele de"icitare &4ermaniaOlanda Statele Unite'.

La poalele muntilor Alpi sunt situate centrele traditionale ale industriei din Europa&)iella si Sc5io Benete in nordul 0ampiei 3adului'( )asel &El$etia' )rno &Slo$acia' )raso$ siSibiu &Romania'. 9n Marea )ritanie se mentin $estitele centre din Cor8s5ire )rad"ordDe@abur? Leeds 7udders"ield in timp ce in 2ranta % re!iunea industriala a nordului Roubai %Tourcoin! si Sudul Masi$ului 0entral. 9n 4ermania industria lanii este concentrata in ba#inulRu5r &Mnc5en!ladbac5' Saonia Superioara( in 3olonia &Barso$ia' )el!ia &centru Ber$iers'Spania &)arcelona' 0SI &I$ano$o )rians8' Asia 0entrala &As5a bad 2run#e' Transcauca#ia&Tbilisi'( in SUA &35iladelp5ia' si Noua An!lie &oonsoc8et'.

Industria matasii

Matasea naturala este obtinuta din !o!osile $iermilor de matase( ea este puternicconcurata de "ibrele sintetice a6un!and in unele state sa "ie inlocuita complet de "ibrele sintetice.Industria matasii este de#$oltata in statele cu traditii in cresterea $iermilor de matase &05ina

Italia R.3.D. 0oreeana si 0oreea de Sud'.

aponia producatoare si eportatoare de boran!ic are numeroase intreprinderi deprelucrare a matasii naturale in insula 7ons5u &Na!o?a >umamoto 4i"u Co8o5ama' "iindportul prin care se "ac cele mai mari eporturi de matase naturala.

R.3. 05ine#a % tara ori!inala a matasii naturale renumita prin matasea si ade$arateleopere de arta obtinute din matasea naturala. 0entrele sunt concentrate in 05ina de Est si Sud%Estrenumit "iind centrul S5andon! LFEs5an Ana?an! 4aipen! Luda Gin!adao etc.

Alte tari producatoare de matase:Italia cu centrele 3ado$a 0omo 2lorenta(Franta cu

$estitul centru L?on prelucrand matasea din import( SUA cu Ne@ Cor8 Ne@ erse?.


3/6

Industria inuluieste in reducere in perioada actuala "olosind doar *1H din totalulmateriei prime tetile. Inul are o arie de cultura relati$ restansa: $estul si centrul partii europenea 0SI &Letonia Estonia Lituania #ona San8t 3etersbur! )ielorusia cu renumitele centreindustriale Smolens8 >ostrona si alte centre in Siberia de $est'. Mentionam culturi de in si in3olonia 4ermania % partea de nord%est 0e5ia Slo$acia Un!aria si pe supra"ete mai mici in)el!ia Olanda nordul 2rantei An!lia.

Industria iutei

Iuta este considerata de specialisti ca cea mai ie"tina "ibra tetila naturala. 0entreleindustriale sunt locali#ate in marile #one de culturi din delta 4an!elui si )ra5maputrei in)en!alul de Best la 0alcutta si in )an!lades5 Nara?an!an6 "iind cele mai mari producatoare ale!lobului urmate de 05ina &Luda' state din peninsula Indoc5ina iar pe mai mici supra"ete in0SI )ra#ilia air 2ranta &Dun8erJue' Scotia &Dundee'.

Industria canepii

0a si inul canepa este o planta cunoscuta din timpuri stra$ec5i si culti$ata pentru "ibrere#istente necesare la tesaturile pentru pan#ele corabiilor saci "ran!5ii. Supra"ata de cultura s%aredus in pre#ent ea "iind de * mii 5a in 1ie$ Bol$o!rad 4or8i'( 05ina &San!5ai )ei6in! >unmin!'(Republica 0e5a &3ra!a 4ot@aldo$' Slo$acia &)rno >osice' etc.

Industria pielariei si incaltamintei

9n cadrul acestei ramuri se e$identia#a productia de tabacarie &unde sunt preparate pieilenaturale' incaltaminte maroc5inarie si con"ectii din piei sau blanarie.

Unitatile pentru tabacitul pieilor naturalesunt amplasate in tarile cu e"ecti$e mari deanimale de bo$ine o$ine si porcine in India Ar!entina SUA Ucraina 2ederatia RusaA#erbaid!ean R.3. 05ine#a R.3. Mon!ola &care sunt cele mai mari producatoare de piei'. Uneletari au industria de tabacarie bine de#$oltata dar care prelucrea#a piei brute din import: 2rantaaponia Marea )ritanie.

Industria incaltaminteiare ponderea cea mai importanta in cadrul industriei de prelucrare

a pieilor. 9n ultima perioada ca urmare a cerintelor pietei se utili#ea#a tot mai mult pieilesintetice. Dintre marile producatoare de incaltaminte &din piele naturala si inlocuitori'


4/6

mentionam 0SI cu intreprinderi "oarte mari la Mosco$a San8t%3etersbur! re!iunea Bol!aiUcraina Siberia Occidentala precum si SUA.

0ele mai cunoscute centre ale industriei pielariei si incaltamintei nu sunt numai centre industrialecomplee ci si #onele cu intreprinderi de talie mica speciali#ate amplasate in re!iunile decrestere a animalelor cu resurse de obtinere a tanantilor naturali si apa industriala. 9n aceasta

!rupa se incadrea#a intreprinderile din nordul Italiei &Modena Le!nane'( din $estul 2rantei&2au!eres' din partea centrala a )a#inului Londrei &Leicester si Nort5ampton' in sud%$estul4ermaniei &O""enbac5'.

9n industria marochinarieiun rol important il 6oaca intreprinderile mici arti#anale. 0elemai renumite ateliere de arti#anat ale pietei au ramas cele din statele arabe &Siria Iran si Ira8'(ale A"ricii de Nord &Maroc Al!eria Tunisia R.A. E!ipt' 3opulatia spaniola a preluat de la arabimestesu!ul prelucrarii pieilor renumite "iind in Spania centrele 0ordoba Madrid SantanderSetubal.

Industria usoara in Romania

Ramurile componente ale industriei usoare in Romania sunt: industria textila si aconfectiilor, tricotajelor si pielariei, incaltamintei si blanariei.

Industria bumbaculuipre#inta cea mai mare importanta datorita numeroaselor saleintrebuintari cat si costului mai con$enabil in comparatie cu alte materii prime. Materia prima

prelucrata &bumbacul' este asi!urata din import: U#bec5istan Tur8estan E!ipt Sudan Indiaultima "iind principala "urni#oare. 9n 0ampia Romana s%a a6uns la o supra"ata culti$ata de peste=.+++ 5a. 9n anii din urma bumbacul se amesteca cu "ire si "ibre c5imice obtinandu%se produseFtip bumbacF de "oarte buna calitate re#istente cu aspect "rumos. 9n cadrul acestei subramuri"unctionea#a "ilaturi tesatorii intreprinderi pentru producerea atei.

Industria bumbacului este pre#enta in )ucuresti cu peste -/H din productia de ramurain $estul tarii in orasele Timisoara Arad Oradea Satu Mare. 9n partea de nord%est a tarii s%auimpus prin productii mai ridicate centrele: )otosani &aici "iind creat primul combinat de bumbacde dupa ra#boi' Iasi 4ura 7umorului. 9n partea centrala trebuie mentionate centrele: Talmaciu&lan!a Sibiu' pentru ata Odor5eiul Secuiesc Medias Si!5isoara S"antu 45eor!5e &combinateinte!rate' iar in partea central%sudica: 3itesti 3ucioasa &in intreprinderi inte!rate' 4alati4iur!iu Rosiori de Bede )u"tea 0iulnita Oltenita Dra!asani )u#au &"ilaturi si combinateinte!rate'.

Industria laniieste ramura le!ata de o ocupatie stra$ec5e % pastoritul % care a asi!uratmateria prima pentru o !ama lar!a de produse casnice. De "apt se mai pastrea#a obiceiul inmediul rural ca unele piese $estimentare &itari camasi' sau de u# !ospodaresc &cu$erturico$oare cer!i' sa "ie lucrate in casa cu mult simt artistic. 9n 6urul )raso$ului si Sibiului sunt#one traditionale de crestere a o$inelor "a$ori#and de#$oltarea industriei lanii de timpuriu.Materia prima o repre#inta in primul rand lana "ina si semi"ina obtinuta de la oile merinos. 9nultimii ani se "oloseste tot mai mult amestecul cu "ire sintetice obtinandu%se produse de calitate.

Teritorial centrele de prelucrare a lanii sunt !ruparile: Sibiu%Saliste%Orlat 0isnadie)raso$%Sacele%Lunca 0alnicului%3re6mer%45imba$%0o$asna. 3roductia de lina la ni$elul anului1


5/6

A#u!a si 3loiesti care dau 11H din productie iar centrele mai dispersate din 0ampia Romana)ucuresti 0raio$a( din 6udetul 7ar!5ita &Miercurea 0iuc'( din 6udetul 0o$asna &S". 45eor!5e'(din 6udetul 0onstanta &"abrica inte!rata de lana'. 3rodusele de lana sunt eportate in 2ederatiaRusa Ucraina 4ermania 2ranta Marea )ritanie Austria Italia 4recia aponia.

Industria inului si a canepii

Materia prima "olosita este inul si canepa obtinute in #onele cu traditie cu conditii"a$orabile de cultura % 3odisul Suce$ei depresiunile intercarpatice si sudul Dobro!ei % pentru in(0ampia de Best si 0ampia Transil$aniei pentru canepa % cea mai mare parte a tesaturilor"ilaturilor si topitoriilor au "ost amplasate in #onele speciali#ate pentru aceste culturi.

Pentru insunt topitoriile de la Dumbra$eni &Sibiu' oseni &7ar!5ita' )eclean &)istrita%Nasaud' Ulmeni &Maramures' Somes%Odor5ei &Sala6' la Itcani &)aca u' 3loiesti Man!alia0risturu Secuiesc 0arta &depresiunea Transil$aniei'.

Pentru canepasunt cunoscute teritoriile din $estul tarii &Nadlac Iratos % 6ud. Arad'

Sanicolau Mare De$a imbolia &Timis' 3alota &)i5or' )er$eni &Satu Mare ca si )ontida&0lu6' Ludus &Mures' )u#a u Aleandria &0ampia Romana'. 2ilaturi si tesatorii s%au construitla 2alticeni 45eor!5ieni )alotesti &Sectorul A!ricol Il"o$' Ne!resti%Oas 3a ulesti &3ra5o$a'3ucioasa &Dambo$ita' precum si marile centre: )ucuresti Iasi 4alati 0onstanta.

Industria matasii"oloseste ca materie prima matasea naturala din tara cea importata din05ina cat si matasea sintetica &arti"iciala'. Matasea naturala este obtinuta in sud%$estul tarii( se

prelucrea#a la Lu!o6 Timisoara alte centre "iind )ucuresti si Balenii de Munte. Mataseaarti"iciala se produce la Lupeni )raila &05iscani' 3opesti%Leordeni &impreuna cu "irelecelulo#ice'. 0ele doua cate!orii de materii prime sunt prelucrate apoi in tesatoriile de la)ucuresti Lu!o6 Timisoara Iasi 0odlea Tar!u Mures.

Industria tricotajelor"oloseste in cea mai mare parte ca materie prima bumbacul +Hlana si "irele sintetice. Locali#area marilor unitati producatoare este in principal in centrele demare consum &)ucuresti 0lu6%Napoca Timisoara Arad Oradea 3ascani Sucea$a Miercurea0iuc Roman s.a. O cantitate apreciabila este destinata eportului.

Industria confectiilor% repre#entata prin unele ateliere mici inainte de ra#boi s%ade#$oltat dupa anii 1+ in )ucuresti )acau Satu Mare 0raio$a 0alarasi 2ocsani Sucea$aOradea Arad Baslui )raila Drobeta Turnu Se$erin )arlad 0lu6%Napoca )otosani Miercurea0iuc. 9ntreprinderi mici de con"ectii sunt si in orasele: Ineu ibou Alba%Iulia Orastie Re!5in

0urtea de Ar!es Ramnicu Balcea Dra!asani Motru Stre5aia Tar!u iu Lupeni 3etrosaniTar!o$iste Ramnicu Sarat Roman Odor5eiu Secuiesc Tar!u Secuiesc 7ar!5ita etc. 3roduselesunt eportate in peste =+ de tari ale lumii &0SI 2ranta 4ermania Iu!osla$ia Un!aria )el!iaetc.'.

Industria textila si mestesugareasca, de artaeste de#$oltata in centrele de traditie:0o$asna )rea#a 0omarnic Tismana Topolo$eni )raila Tar!u Neamt Saliste Sapanta0ampeni 45erla. Sunt apreciate peste 5otare co$oarele co$oarele orientale scoartele costumele

populare.

3ri$itor la !rupurile sau concentrarile teritoriale ale industriei tetile se constata o

raspandire !eo!ra"ica ec5ilibrata. Locul intai re$ine municipiului )ucuresti cu localitatile din 6ur&)alotesti )u"tea 3opesti%Leordeni' !ruparea central%$estica se aea#a pe prelucrarea inului


6/6

canepii lanii bumbacului( !ruparea din partea centrala cu )raso$ul si Sibiul pe industria laniiinscriindu%se si centrele din 6udetele 0lu6 Mures.

9n Moldo$a pe Balea )istritei se a"la centrele &)u5usi 3iatra Neamt Sa$inesti )acau' sipartea de nord &Iasi )otosani Sucea$a 2alticeni Beresti'.

Industria pielariei, blanariei si incaltamintei in Romania

3relucrarea pieilor a constituit o indeletnicire $ec5e pentru locuitorii tarii noastrecresterea animalelor "iind o sursa permanenta de asi!urare cu materie prima. 3rimele "abrici auaparut in secolul al I%lea la )ucuresti )acau 3loiesti )raso$ Timisoara 0lu6%Napoca.

Materia prima este asi!urata in mare parte de sectoarele #oote5nice ale tarii noastre % pieiblanuri% cat si din import din India 05ina Ar!entina Mon!olia Olanda. Din import se

completea#anecesarul de tananti pentru tabacitul pielor asi!urat in unitatile: Biseul de Sus

Orastie si FAr!esulF 3itesti.

Industria tabacarieieste amplasata la )ucuresti Timisoara 0lu6%Napoca Sebes SibiuA!nita 3loiesti )raso$ )aca u T!.Mures )uco$at &lan!a 0raio$a' 0o$asna Rm.BalceaSucea$a Oradea s.a.

Industria incaltamintei"oloseste pielea naturala si inlocuitorii de tip piele a$and unitaticoncentrate in )ucuresti Timisoara 0lu6%Napoca Oradea Sibiu Sucea$a )acau 7usi MediasArad imbolia A!nita Rm.Bilcea 3itesti )raso$ 7ar!5ita Alba%Iulia Dra!asani &incaltamintede cauciuc' 0ampulun! Moldo$enesc si T!. 2rumos.

Industria marochinarieiproduce manusi ser$iete posete $ali#e ambala6e de prote6are aunor articole te5nice medicale. 0ele mai repre#entati$e unitati sunt la: )ucuresti T!.MuresTimisoara Sebes Sibiu. O contributie importanta aduce si productia obtinuta in cadrulcooperati$elor mestesu!aresti si a atelierelor particulare.

Industria blanariei si cojocarieiprelucrea#a piei de animale domestice &bo$ine o$inecaprine porcine' dar si blanuri de animale salbatice $anate &6deri $ulpi lupi iepuri $idre' saude crescatorie &nurci nutrii bi#oni $ulpi ar!intii'. Unitatea de la Oradea asi!ura peste +H din

productie alte unitati intalnindu%se la )ucuresti Timisoara Orastie )raso$ precum si innumeroase centre cu unitati ale industriei locale si mestesu!aresti. Municipiul )ucuresti detine

locul I cu o pondere insemnata la industria de incaltaminte din piele din cauciuc si cea demaroc5inarie. 9n partea centrala a tarii un centru important este 0lu6%Napoca urmat de Alba%Iulia Sebes Orastie Sibiu A!nita Medias. 9n )anat se remarca centrul de la Timisoaracunoscut prin incaltamintea "ina si pentru accesoriile necesare incaltamintei si altor articole din

piele( urmea#a Arad si imbolia. 9n a"ara concentrarilor mentionate sunt si centre raspandite peintre! teritoriul tarii cu participare insemnata la productia tarii: Oradea Satu Mare )raso$ Rm.

INDUSTRIA USOARA SI ALIMENTARA.doc

Documents

Transcript of INDUSTRIA USOARA SI ALIMENTARA.doc