Industria Cocs
-
Upload
mihai-cheibas -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
Transcript of Industria Cocs
7/23/2019 Industria Cocs
http://slidepdf.com/reader/full/industria-cocs 1/2
lndustria de cocsificare a carbunelui
Industria cocso-chimica este o ramura importanta pentru dezvoltarea siderurgiei si,
implicit, a industriei constructiilor de masini. Pana la cel de-al doilea razboi mondial,
cocsul metalurgic se producea la Resita, unde functionau doua baterii a cate 40 mii t/an, iar
huila cocsificabiia se obtinea in principal din bazinul Anina. Ţinand seama de conditiile
favorabile pe care le ofera aprovizionarea cu huila cocsificabiia din bazinul Petrosani, la
unedoara a fost realizata o noua uzina cocso-chimica, la fel ca si la !ombinatul
siderurgic din !alan. Carbunii fosili sau carbunii de pamant s-au format din plante si
arbori prin transformari biologice "sub actiunea unor microorganisme# si chimice, in
timpul unor lungi perioade in conditii nu prea bine cunoscute, dar in orice caz in absenta
o$igenului din aer "caci putrezirea obisnuita, in conditii aerobe, duce numai la !%&, &%,
'(, etc.# )n cursul acestor transformari anaerobe, o$igenul continut in materialul initial s-
a eliminat, in cea mai mare parte, sub forma de &% si !%&, iar azotul sub forma de '(
si '&. )n cursul acestui proces lent de incarbonizare, continutul in carbon a crescut cuvarsta zacamantului. *upa urmele gasite au putut fi indentificate speciile botanice din care
s-au format diferitii carbuni.
Distilarea uscata a carbunilor de pamant
(pirogenarea)
Prin distilarea uscata a carbunilor de pamant in spatiile
inchise si in lipsa aerului se obtin patru produse principale:
gaz de generator sau de cocserie, gudron, ape amoniacale si
reziduu solid (semicocsul si cocsul).
Distilarea carbunilor la temperaturi inalte se efectueaza
in uzinele cocsochimice sau in uzinele de gaz.
)n functie de temperatura la care se efectueaza procesul termicde
distilare a carbunilor se disting+
- semicocsificarea cand, sub actiunea temperaturii de 00-00!,
carbunii de pamant "lignitul# sunt transformati in semicocs, gudroane, gaze
etc.
- cocsificarea cand, la temperaturi ce pot aunge pana la 000-00!,
carbunii de pamant, mai ales huila, sunt transformati in cocs, gudroane,gaze
etc.
1
7/23/2019 Industria Cocs
http://slidepdf.com/reader/full/industria-cocs 2/2
1emicocsificarea se face cu scopul fie de a innobila carbunii inferiori
"lignitii# si de a obtine semicocsul, fie de a obtine o cantitate cat mai
importanta de gudroane nedescompuse.
!ocsificarea sau prelucrarea la temperaturi la temperaturi inalte se facecu scopul de a obtine cocs metalurgic.
2azul de generator sau de cocserie este alcatuit din &, !4, !%, &1 sialte gaze.
!ompozitia gazului de generator depinde de felul carbunilor de pamant
si de temperatura la care e face distilarea.
Aceste gaze au puterea calorifica cuprinsa intre 4000 si 300 cal/m( si
sunt folosite pentru incalzire.
2udronul este un lichid uleios de culoare bruna care contine
hidrocarburi aromatice. 5ste mai greu decat apa si are un miros specific,
neplacut.
Apele amoniacale contin dizolvate amoniac liber si saruri de amoniu,
ca+ '4!l, "'4#&1%4, "'4#&!%(. Apele amoniacale sunt intrebuintate fie la
obtinerea amoniacului, fie la prepararea sarurilor de amoniu folosite ca
ingrasaminte minerale.
!ocsul obtinut in uzinele cocsochimice contine 67 carbon si are o
putere calorifica de 300-3000 cal/g. 5ste folosit drept combustibil si ca
agent reducator. *aca se tine seama de faptul ca pentru fiecare tona de fonta
obtinuta se consuma circa o tona de cocs, este lesne de inteles importanta
carbunilor pe pamant ca materie prima de baza pentru dezvoltarea industriei
sidelurgice. 8zinele cocsochmice care se construiesc pe langa marile
combinate metalurgice, pentru a se obtine cocsul necesar fabricarii fontei, dau
in acelas timp subproduse de cocserie. )n tara noastra e$ista uzine
cocsochimice la unedoara si la Resita.
)n ultimi ani, al noi in tara s-a intensificat pe de o parte e$tractia
carbunilor de pamant, iar pe de alta parte, chimizarea lor.
!arbunii de pamant constituie una din bogatiile mari ale tarii noastre.
2