INDRUMAR PENTRU AFACERI

REPUBLICA MOLDOVA

-2018-

I. PROFILUL DE TARA

II. ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA

- Produsul intern brut

- Leul moldovenesc

- Bugetul public național

- Datoria de stat

- Exporturile și importurile

- Sectorul industrial

- Producţiei agricola

- Investiţiile

- Servicile de transport

- Comerţul cu amănuntul

- Situația în sfera socială

III. RELATII EXTERNE

- Comertul exterior

IV. SFERA SOCIALA

V. REGIMUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

VI. RELAȚIILE COMERCIALE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UE

VII. RELATIILE ECONOMICE ROMANIA-REPUBLICA MOLDOVA

VIII. ADRESE UTILE

I. PROFILUL DE TARA

Denumire oficiala Republica Moldova

Forma de guvernământ

Republica

Limba oficiala Româna

Ziua Nationala

27 august 1991

Ziua Obţinerii Independentei - Republica Moldova a devenit stat

independent la data de 27 august 1991, în contextul destrămării

Uniunii Sovietice.

Capitala si principalele oraşe

Chişinău (capitală, 809,6 mii locuitori), Bălţi (150,2 mii locuitori), Orhei (152 mii locuitori), Tiraspol (aprox. 135 mii locuitori), Cahul (peste 124,6 mii locuitori).

Suprafaţa 33.843 km².

Diviziunile teritoriale Regiuni cu statut special (2):

1. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (populaţie –134 535

locuitori, suprafaţă – 1. 848 km²),

2. Transnistria (statut în dispută) (populaţie – 475 665 locuitori,

suprafaţă – 4.163 km²).

2

Raioane (32): Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir,

Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari,

Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hâncești, Ialoveni, Leova,

Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca,

Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni.

Municipalități (5) (Chișinău, Bălți și Comrat, Bender si Tiraspol)).

Populaţia stabila, la 31 martie 2017

2 998 235 persoane, inclusiv 2 789 205 populaţia cu reşedinţă obişnuită (preponderent a locuit pe teritoriul RM în ultimele 12 luni). Populația care nu a fost cuprinsă la RPL este de 193 434 persoane ; Structura populației pe sexe și vârste. Persoanele de sex feminin continuă să fie predominante. Structura pe sexe rămâne aproape neschimbată, comparativ cu recensământul din 2004, și constituie 48,2% bărbaţi şi 51,8% femei. Numărul femeilor înregistrate a fost de 1 452 702 persoane, depășind cu peste 100 mii numărul bărbaţilor. La nivel de țară, la 100 persoane de sex feminin revin 93 persoane de sex masculin.

Naţionalitate 75,1% moldoveni, 7% români, 6.6 % ucrainieni, 4,6% gagauzi, 4,1% rusi, 1.9% bulgari, 0.3% tigani, 0,5 alte etnii (conform recensământului din 2014).

Religii 96,8% ortodocși, baptiștii (creștinii evanghelici baptiști) care reprezintă 1,0%, martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii, cu o proporție de 0,4%, adventiștii de ziua a șaptea, cu o pondere de 0,3% şi catolicii reprezintă 0,1%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2%, 193 mii de persoane nu și-au declarat religia, reprezentând 6,9% din populaţia ţării.

Moneda naţionala Leu moldovenesc (1 USD =18,49 MDL, 1 Euro=20,83 MDL, rata medie de schimb valutar in anul 2017)

Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem

al Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o

structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o

perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct,

secret și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii

Moldova este ales de parlament, cu minim 52 de voturi. În prezent

această funcție este îndeplinită de deputatul PDM Andrian Candu.

Preşedinţia Republicii Moldova

Preşedintele este ales de popor : Igor Dodon (ales la 23 decembrie

2016)

Guvernul Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova asigură, conform Constituției,

realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea

generală a administrației publice;

Prim ministru numit prin decret prezidenţial : Pavel Filip (din 20

ianuarie 2016). Ministri: Iurie Leancă,Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană; Cristina Lesnic,Viceprim-ministru pentru Reintegrare; Chiril Gaburici, Ministru al Economiei şi Infrastructurii; Octavian Armaşu, Ministru al Finanţelor; Alexandru Tănase, Ministrul al Justiţiei; Tudor Ulianovschi, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Alexandru Jizdan,

3

Ministru al Afacerilor Interne; Eugen Sturza, Ministru al Apărării; Monica Babuc, Ministru al Educației, Culturii și Cercetării; Svetlana Cebotari, Ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale; Liviu Volconovici, Ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului; Irina Vlah, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia (Gagauz -Yeri); Gheorghe Duca, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

II. ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA (sursa – Ministerul Economiei al R.Moldova)

Economia Republicii Moldova conturează unele semne de învigorare: creșterea investițiilor în active

imobilizate, intensificarea comerțului exterior, a veniturilor și cheltuielilor publice etc. Se

înregistrează evoluții pozitive ale sectorului real: agricultura, industria, serviciile de transport, etc.

Creșterea reală a salariului și majorarea remiterilor de peste hotare au condus la majorarea

consumului. Totodată, continuă aprecierea valutei naționale și intensificarea procesului inflaționist.

Vulnerabilitatea față de factorii externi rămîne actuală.

Produsul intern brut a crescut cu 4,5% și a însumat 150,4 mild. lei în anul 2017. Cea mai

semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în comerţul cu

ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante; agricultură, silvicultură și

pescuit; industria; domeniul IT și al comunicațiilor, precum și cel al construcțiilor.

Presiunile inflaționiste se temperează. În luna martie 2018 rata inflației a constituit 0,3% față de

decembrie 2017, înregistrînd o micșorare de 2,5 p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași perioadă

a anului 2017. Rata inflaţiei anuală a constituit 4,7%, fiind la nivelul ţintă a inflaţiei stabilit de BNM

(5% +/- 1,5%).

Leul moldovenesc continuă să se aprecieze față de dolar. De la începutul anului 2018 moneda

naţională a marcat o apreciere de 3,7% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,10 lei pentru

1 dolar american la 01.01.2018 pînă la 16,47 lei la 31.03.2018). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a

apreciat cu 0,6%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.03.2018 a atins o valoare de

2875,2 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2017 şi

cu 27,4% faţă de situația la 31.03.2017.

Depozitele sunt în continuă creștere. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii martie 2018 a constituit

circa 76,9 mild. lei şi s-a majorat cu 9,6% comparativ cu sfîrșitul lunii martie a anului trecut. Evoluţia

masei monetare M3 a fost determinată de majorarea cu 14,9% a volumului depozitelor în monedă

naţională. Volumul creditelor acordate în economie în luna martie curent a înregistrat o diminuare de

circa 5,2%.

Veniturile bugetare sunt în creștere, în timp ce cheltuielile stagnează, ceea ce determină

acumularea continuă a excedentului bugetar. În ianuarie-martie 2018 la bugetul public național

au fost acumulate venituri în sumă de 13,3 mild.lei, cu 10,8% mai mult faţă de ianuarie-martie 2017.

Cheltuielile efectuate în cadrul BPN au fost la nivel de 12,2 mild.lei sau mai puțin cu 0,9%. Cea mai

mare parte din cheltuieli sunt direcționate spre protecția socială, dar cea mai mică parte – spre

protecția mediului. Bugetul public național a înregistrat un excedent de 1,1 mild.lei, comparativ cu

deficitul de -267,5 mil.lei în ianuarie-martie 2017.

Datoria de stat și-a încetinit ritmul de creștere, avînd ca efect baza înaltă din anul trecut.

Valoarea totală a datoriei de stat (internă şi externă) administrată de Guvern la 31 martie 2018 a

constituit circa 51 mild. lei, în diminuare cu 1,4% față de data similară a anului 2017. Datoria de stat

4

internă s-a majorat cu 4,7%, iar datoria de stat externă (exprimată în dolari) - cu circa 11,4%.

Aprecierea monedei naționale a determinat diminuarea stocului datoriei de stat externe exprimate în

lei (cu 5,8%).

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor

preliminare ale Balanţei de plăţi pentru anul 2017, deficitul contului curent a constituit 7,6% în raport

cu PIB (în anul 2016 – 4,2%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi

transferurile personale) – 20,2% (21,6%), acumularea netă de pasive la investițiile străine directe –

2,6% (1,3%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 27,7% (27,6%).

Exporturile și importurile au crescut esențial. În perioada ianuarie-februarie 2018 exporturile s-au

majorat cu 38%, iar importurile - cu 33,8%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 365,6

mil.dolari SUA, faţă de 283,3 mil.dolari în ianuarie-februarie 2017. Gradul de acoperire a

importurilor cu exporturi în ianuarie-februarie 2018 a constituit 54,4%, fiind mai mare cu 1,7 p.p.

decît cel înregistrat în ianuarie-februarie 2017.

Producția industrială a crescut cu 4,1%. Creșterea sectorului industrial, în ianuarie-februarie 2018,

a fost determinată de industria prelucrătoare, care s-a majorat cu 11% și a avut cea mai esențială

contribuție la creștere (+7,5 p.p. la IPI) și de industria extractivă, care s-a majorat cu circa +42%,

contribuind cu +0,3 p.p. la IPI. În același timp, producţia şi furnizarea de energie a scăzut cu 11%,

contribuind negativ la formarea IPI cu -3,7 p.p.

Producţia agricolă în ianuarie-martie 2018 a înregistrat o creştere de 1,0% (în preţuri

comparabile). Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producției animaliere cu

1%, căreia în primul trimestru îi revine 99% din volumul total al producţiei agricole. Totodată,

producţia vegetală a înregistrat o creștere de 3,4%, însă, în perioada respectivă a anului, cota acesteia

în producția agricolă globală este neînsemnată.

Investiţiile s-au majorat cu 1,3%. În anul 2017 volumul investiţiilor în active imobilizate a însumat

circa 21 mild. lei, cu o creştere de 1,3% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului

2016. Majorarea volumului de investiţii a fost determinată de restabilirea finanțărilor proiectelor

investiționale ale statului datorată deblocării asistenței externe și creșterii veniturilor publice, precum

și apariției premiselor pentru relansarea creditării economiei naționale.

Volumul serviciilor de transport s-a majorat. În perioada ianuarie-martie 2018, întreprinderile de

transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 3 mil. tone de mărfuri sau cu 13,6% mai

mult faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost

înregistrate în cazul tuturor mijloacelor de transport: transportul aerian – de 1,8 ori, transportul fluvial

– de 1,7 ori, transportul rutier – cu 13,7%, transportul feroviar – cu 12,9%.

Comerţul cu amănuntul și volumul serviciilor de piaţă prestate populaţiei prezintă tendințe de

diminuare. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2017 s-a diminuat cu 4,6%

(în preţuri comparabile) faţă de anul 2016, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate

populaţiei - cu 0,4%.

Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui

salariat din economia naţională pentru anul 2017 a constituit 5697,1 lei şi s-a majorat în termeni

nominali cu 12,1% faţă de anul 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu 5,2%. În sfera bugetară

cîştigul salarial mediu lunar a constituit 4950,1 lei, fiind în creștere cu 13,5% față de anul 2016, iar

în sectorul real – 6000,1 lei și s-a majorat cu 11,3%, respectiv.

Veniturile disponibile lunare ale populației în anul 2017 au constituit în medie pe o persoană 2244,9

lei, în creștere față de anul 2016 cu 9% în termeni nominali, iar în termeni reali – în creştere cu 2,2%.

5

Cheltuielile medii lunare de consum ale populației au constituit în medie pe o persoană 2250,3 lei,

fiind în creștere cu 6,3% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 0,3%.

Valoarea medie a pensiei lunare la 1 aprilie 2018 a fost de circa 1533 lei și s-a majorat cu 13,2% față

de aceeași dată a anului 2017 în termeni nominali. Mărimea minimului de existență pentru anul 2017

a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4 lei, fiind în creștere față de anul 2016 cu 3,5%.

Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru anul

2017 a înregistrat 4,1%, fiind cu 0,1 p.p. mai joasă față de anul 2016. La oficiile forței de muncă în

perioada ianuarie-martie 2018 au fost înregistrați circa 10,5 mii șomeri, fiind cu 24% mai puțini față

de numărul acestora înregistrați în ianuarie-martie 2017.

Cadrul macroeconomic

Inflaţia

Asupra modificărilor prețurilor în primele trei luni ale anului curent au influențat factorii monetari

(creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, diminuarea tarifelor

la gazele naturale livrate consumatorilor, ca urmare a deciziei ANRE etc.).

Dinamica ratei inflației, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Rata inflației, în luna martie 2018, a constituit 0,3% față de decembrie 2017, înregistrînd o micșorare

de 2,5 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2017. Rata inflaţiei anuală a

constituit 4,7%, fiind la nivelul ţintă a inflaţiei stabilit de BNM (5% +/- 1,5%).

Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-martie 2014–2018, %

Anii

Faţă de luna precedentă Martie

faţă de decembrie

a anului precedent

Ianuarie-martie

faţă de perioada

similară a anului

precedent

Rata

inflaţiei

medie

lunară Ianuarie Februarie Martie

2014 0,8 0,5 0,3 1,6 5,4 0,5

2015 0,8 2,2 0,9 3,9 6,1 1,3

2016 0,7 -0,5 0,0 0,1 11,0 0,1

2017 1,2 1,2 0,4 2,8 4,3 0,9

2018 0,0 0,2 0,1 0,3 5,2 0,1

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

0.0 0.00.2 -0.3 -0.9

-0.40.6 1.3 1.2

0.51.2 1.2

0.4 1.4 0.9-0.4 -0.9 -0.4

0.9 1.50.7 0.5 0.0 0.2 0.1

9.48.3 7.9 7.4 7.0

3.6 3.0 2.5 2.6 2.4 3.0

4.7 5.16.6

7.4 7.3 7.3 7.3 7.67.9

7.37.3

6.05.0 4.7

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

03

.20

16

04

.20

16

05

.20

16

06

.20

16

07

.20

16

08. 2

016

09. 2

016

10. 2

016

11. 2

016

12

.20

16

01

.20

17

02

.20

17

03

.20

17

04. 2

017

05. 2

017

06. 2

017

07

.20

17

08. 2

017

09. 2

017

10

.20

17

11

.20

17

12

.20

17

01

.20

18

02

.20

18

03

.20

18

Rata inflației faţă de luna precedentă Rata inflației faţă de luna respectivă a anului precedent

6

Prețurile la produsele alimentare în luna martie 2018 au înregistrat o creștere de 1,8% față de

decembrie 2017. În perioada vizată s-au majorat prețurile la fructe proaspete cu 17,7%, cartofi - cu

16,3%, legume proaspete - cu 12,8%, pește și conserve din pește – cu 1,3%, lapte și produse lactate

– cu 0,7% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 15%, carne, preparate și

conserve din carne – cu 2,5%, uleiul vegetal – cu 2,2%, zahăr – cu 1,9%.

Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 0,7

p.p. Creșterea prețurilor la fructe și legume a condus la majorarea IPC general cu cîte 0,5 p.p., cartofi

– cu 0,1 p.p. Totodată, prețurile la carne, preparate și conserve din carne au contribuit la micșorarea

IPC general cu 0,2 p.p., ouă - cu 0,1 p.p.

Dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de caracterul

sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume,

fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă.

Prețurile la mărfurile nealimentare în martie 2018 s-au majorat cu 0,1% faţă de decembrie 2017, în

special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări – cu 4,9% și combustibil - cu 1,3%. Totodată, s-au

redus prețurile la medicamente cu 2,4%, frigidere și congelatoare – cu 1,6%, autoturisme – cu 1,5%,

mașini de spălat – cu 1,3% etc.

Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului

de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare măsură,

majorarea prețurilor la țigări și combustibili.

Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a fost practic nulă.

Prețurile la combusibil și țigări au contribuit la majorarea IPC general cu cîte 0,1 p.p. Totodată,

prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,1 p.p.

Tarifele la serviciile prestate populației s-au diminuat cu 1,9% față de decembrie 2017. Această

diminuare a fost cauzată, în mare parte, de diminuarea cu 20,2%, începînd cu 01.01.2018, a tarifelor

la gazele naturale livrate consumatorilor, ca urmare a deciziei ANRE. De asemenea, s-au micșorat

tarifele la energie electrică cu 1,1% și la serviciile de turism – cu 16,8%. Totodată, costurile la

serviciile de învățămînt au înregistrat o majorare de 2,7%. Per ansamblu, contribuția tarifelor la

servicii asupra IPC general a fost negativă (-0,4 p.p.).

Contribuția principalelor componente la rata inflației,

martie față de decembrie a anului precedent (p.p.)

7

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Calculele Minisrerului Economiei și Infrastructurii

Indicele inflaţiei de bază reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a

percepe trendul inflaţiei în cazul cînd efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate.

Calculul acestui indice se efectuează prin eliminarea din indicele preţurilor de consum general a

efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor intervenite în urma schimbării preţurilor şi

tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor climaterice nefavorabile care au

afectat oferta de produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere şi a variaţiilor

preţurilor internaţionale la combustibili.

Rata inflației de bază exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu

prețuri reglementate a fost 0,3% fată de decembrie 2017, cu 1,4 p.p. mai mică decît nivelul ratei

inflației de bază în luna respectivă a anului 2017. Rata inflației exclusiv produse și servicii cu prețuri

reglementate a constituit 1,1% și exclusiv combustibil – 0,2%. Totodată, rata inflației exclusiv produse

alimentare și băuturi a fost negativă (-0,7%).

Dinamica ratei anuale a inflației

(fată de luna respectivă a anului precedent), %

1.6

3.9

0.1

2.8

0.3

-0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

2014 2015 2016 2017 2018

Produsele alimentare Mărfurile nealimentare

Servicii cu plată prestate populației Rata inflației

2

3

4

5

6

7

8

Mar.2017

Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian. 2018 Feb. Mar.

Rata inflaţiei

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi

Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv combustibil

8

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În luna martie 2018 rata inflaţiei de bază (0,3%) a fost la nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi

servicii reglementate au scăzut cu 2,6% faţă de decembrie 2017.

Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2018 moneda naţională a marcat o apreciere de 3,7% faţă de dolarul SUA în

termeni nominali (de la 17,10 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2018 pînă la 16,47 lei la

31.03.2018). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 0.6%. Principalii factori care au

determinat fluctuațiile monedei naționale au fost intrările masive de valută străină datorită

exporturilor, remiterilor valutare de peste hotare și investițiilor, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele

valutare internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-martie 2018, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici

prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 110,9%, comparativ cu 88,5% în perioada

respectivă a anului 2017. Astfel, premise pentru aprecierea continuă a leului moldovenesc mai

persistă.

Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici

prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

19.7519.35

18.6718.24 18.14

17.9117.70

17.43 17.4917.18

16.9616.68

15.00

15.50

16.00

16.50

17.00

17.50

18.00

18.50

19.00

19.50

20.00

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

mar.2017

apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. noiem. dec. ian. 2018 feb.

Gradul de acoperire a cererii prin oferta Cursul de schimb mediu lunar, MDL/USD (axa dreaptă)

16.55

20.33 20.4020.66 20.49 20.29

17.2217.1717.67

17.3617.4517.6117.6617.8317.9118.0918.1518.1518.2118.2218.67

19.2619.3319.4819.8019.98

16.6916.7616.7117.0417.10 16.47

20.8120.37 20.41

21.18 21.05 20.9220.56

20.99

20.3120.71 20.67

21.22 21.13 21.31 21.0120.68

20.21 20.69 20.3920.72

20.3320.75

14

16

18

20

22

24

01.0

3.201

7

15.0

3

01.0

4

15.0

4

01.0

5

15.0

5

01.0

6

15.0

6

01.0

7

15.0

7

01.0

8

15.0

8

01.0

9

15.0

9

01.1

0

15.1

0

01.1

1

15.1

1

01.1

2

15.1

2

01.0

1.201

8

15.0

1

01.0

2

15.0

2

01.0

3

15.0

3

01.0

4

Lei/USD Lei/EUR

9

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei euro – 65%,

ponderea dolarului a constituit 19,3%, rublei rusești – 11,6%.

În scopul neadmiterii aprecierii excesive a leului, în luna martie 2018 BNM a efectuat cumpărări nete

pe piaţa valutară interbancară în valoare de 19,6 mii dolari. De la începutul anului Banca Naţională a

Moldovei (BNM) a efectuat cumpărări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 117,8 mil.

dolari.

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,

echivalentul în mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.03.2018 a atins o valoare de 2875,2 mil. dolari,

majorîndu-se cu 2,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2017 şi cu 27,4% faţă de

situația la 31.03.2017. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent,

intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută. Aceste intervenții au fost

efectuate în condițiile unor intrări semnificative de valută, care au dus la o apreciere semnificativă a

leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA. În lipsa acestor intervenții, leul s-ar fi apreciat și mai

mult, ceea ce poate avea impact negativ asupra economiei țării.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei,

mil. dolari SUA

28.0

9.5

37.4

52.8

70.058.9 67.0

80.0

20.0 10.0

101.0

41.6

19.9

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

-44.4

0.0 -0.3

-60

0

60

120

Mar.2017

Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian.2018

Feb. Mar.

Cumpărări Vînzări

2727

1752.3 1746.3

2256.4

2875.2

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

3/31/2014 3/31/2015 3/31/2016 3/31/2017 3/30/2018

10

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Indicatorii monetari

Evoluția indicatorilor monetari reflectă situaţia economiei naționale: procesul de creditare redă atît

necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se

împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în

viitor.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii martie 2018 a constituit 76,9 mild. lei şi s-a majorat cu 9,6%

comparativ cu situația similară din anul 2017. În componența M3 intră banii lichizi în circulație

(24%), depozite în lei la vedere (19,2%), depozite în lei la termen (25,6%) și depozitele în valută

(31,2%).

Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 76%. La sfîrşitul lunii martie 2018 soldul

acestora a fost la nivel de 58,5 mild. lei, înregistrînd o majorare cu 8,6% faţă de sfîrşitul lunii martie

2017.

Masa monetară M3 pe componente

la sfîrşitul lunii martie 2014-2018, mil. lei

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua

jumătate a anului 2016. Faţă de sfîrşitul lunii martie 2017 soldul depozitelor în monedă naţională

(58,9% din volumul total) s-a majorat cu 14,9%, atingînd un volum de 34,5 mild. lei. Este de remarcat

creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 30%. Aceasta se argumentează prin faptul că

16656.2 15420.3 14618.4 16388.0 18458.3

9866.28110.0 7442.4

11379.814796.4

17886.5

15396.7 16538.9

18602.6

19659.6

17919.6 25685.9 24581.4

23827.5

24004.2

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

2014 2015 2016 2017 2018

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere

Depozite la termen Depozite în valută străină

11

populația preferă să-și păstreze economiile în lei avînd acces la ele fără restricții, în pofida dobînzii

mai mici față de depozitele la termen. Totodată, depozitele la termen sunt în creștere cu doar 5,7%

comparativ cu sfîrșitul lunii martie 2017.

Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfîrşitul lunii martie 2014-2018

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În luna martie 2018 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 3,1% mai mult comparativ cu

luna martie 2017.

Soldul depozitelor în valută străină este practic la nivelul de la sfîrşitul lunii martie 2017, însumînd

24 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în

mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna martie 2018 au fost atrase depozite noi în

valută străină mai puțin cu 5,7% față de luna martie 2016. Ca factor determinant al evoluției pasive

în acest domeniu poate fi menționată aprecierea monedei naționale față de dolarul SUA și Euro în

aceeași perioadă, preferința populației de a-și păstra economiile în lei, precum și ratele foarte joase

ale dobînzii.

Volumul de bani în circulaţie a constituit 18,5 mild. lei și a crescut cu 12,6% faţă de situaţia de la

sfîrşitul lunii martie 2017. Banii în circulație reprezintă numerarul implicat în procesul de conversie,

și anume: monede metalice, bancnote etc. În sfera schimbului de mărfuri banii ca mijloc de

circulaţie asigură executarea plăţilor pentru cumpărarea materiei prime şi a materialelor şi achitarea

cu producătorii de mărfuri pentru producţia finită. Respectiv, creșterea continuă a banilor în cirulație

reflectă intensitatea activităților în cadrul unei economii.

Creditarea economiei continuă să fie în recesiune, chiar dacă ratele dobînzii la credite sunt foarte

joase. Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii martie 2018 a fost mai mic decît nivelul

înregistrat la sfîrșitul lunii martie 2017 cu 5,2%, constituind 36,8 mild. lei. Soldul creditelor în valută

străină s-a diminuat cu 5,9% (un factor important este aprecierea monedei naționale, ceea ce

influențează valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională a fost în diminuare

cu 4,6%. O altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticența din partea băncilor în

a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora. Cu toate

acestea, se observă încetinirea ritmului de diminuare a soldului creditelor.

Din numărul total al creditelor, cea mai mare pondere - 28,4% - revine creditelor acordate comerțului,

apoi 13,1% au fost destinate consumului, 9,6% - credite acordate industriei alimentare, 8,5% - credite

acordate pentru procurarea/construcţia imobilului etc.

5.94

11.61

14.69

6.12

4.66

4.43

2.632.06

1.961.07 0

5

10

15

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2014 2015 2016 2017 2018

mil

. le

i

Depozite în monedă naţională Depozite în valută străină

Rata dobînzii la dep. în monedă naţională Rata dobînzii la dep. în valută străină

12

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfîrşitul lunii martie 2014-2018

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Începînd cu anul 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților

economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil.

În luna martie 2018 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mic cu 6,2% față

de cel din luna martie 2017. La fel, volumul de credite noi acordate în valută străină a fost de 5,5%

mai mic.

Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică

monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor

interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației

pe termen scurt și mediu. Începînd cu 05.12.2017, rata de bază este la nivel de 6,5%.

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

Sursă: Banca Națională a Moldovei

11.6

13.49

15.53

11.03

9.35

8.127.43

6.145.33 4.69

0

5

10

15

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2014 2015 2016 2017 2018

%

mil.

lei

Credite în monedă naţională Credite în valută străină

Rata dobînzii la credite în monedă naţională Rata dobînzii la credite în valută străină

9.0 9.0 9.0 9.0

8.07.5 7.5 7.0 7.0

6.5 6.5 6.5 6.5

1

3

5

7

9

11

13

Mar.2017

Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian.2018

Feb. Mar.

Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei

Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei

Rata dobînzii la creditele în valută

13

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 159%. Aceasta indică faptul că există

spaţiu pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea

economiei.

Un indicator important care arată atît eficiența bancară, cît și riscul creditării, este nivelul creditelor

neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd

probleme și dificultăți băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în

soldul total al datoriei la credite după circa 2 ani de evoluție ascendentă a înregistrat o tendință de

diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (cînd a fost atins nivelul maxim) pînă la 16,2% în luna

martie 2018, această pondere fiind practic la nivelului înregistrat în luna marie 2017. Diminuarea

ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri noi

(separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Sectorul public

În primele trei luni ale anului curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în

sumă de 13,3 mild.lei, cu 10,8% mai mult faţă de perioada similară din anul 2017. S-au efectuat

cheltuieli în sumă totală de 12,2 mild. lei, cu 0,9% mai puțin. Astfel, BPN a înregistrat excedent.

Evoluţia bugetului public naţional

în ianuarie-martie 2017-2018, mil. lei

2017 2018 2018/2017%

martie 3 luni martie 3 luni martie 3 luni

Bugetul public naţional

Venituri 5115,2 11993,2 5519,9 13284,8 107,9 110,8

Cheltuieli 4570,3 12260,7 4439,0 12153,7 97,1 99,1

Deficit (-), excedent (+) 544,9 -267,5 1080,9 1131,1 x x

Bugetul de stat

Venituri 3541,5 7746,1 3833,8 8426,0 108,3 108,8

Cheltuieli 2938,2 8424,9 2700,8 7799,6 91,9 92,6

Deficit (-), excedent (+) 603,3 -678,8 1133 626,4 x x

Bugetele locale

Venituri 1099,1 2888,5 1139,4 2971,0 103,7 102,9

Cheltuieli 1135,1 2766,9 1090,0 2791,8 96,0 100,9

16.21

17.68

17.25

17.6417.75 17.73

17.43

17.99

18.5418.38 18.31

16.63

16.24

16

16.5

17

17.5

18

18.5

19

Mar.2017

Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Ian.2017

Feb. Mar.

14

2017 2018 2018/2017%

martie 3 luni martie 3 luni martie 3 luni

Deficit (-), excedent (+) -36 121,6 49,4 179,2 x x

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Venituri 1458,4 4435,2 1444,4 4666,9 99,0 105,2

Cheltuieli 1532,6 4316,3 1515,4 4579,5 98,9 106,1

Deficit (-), excedent (+) -74,2 118,9 -71,0 87,4 x x

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

Venituri 535,6 1511,0 572,7 1651,3 106,9 109,3

Cheltuieli 483,8 1340,2 603,2 1413,2 124,7 105,4

Deficit (-), excedent (+) 51,8 170,8 -30,5 238,1 x x

Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura veniturilor, cea mai mare parte revine veniturilor bugetului de stat – 63,4%, apoi

bugetului asigurărilor sociale de stat – 22,1%, fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

– 7,3% și bugetelor locale – 6,9%.

Veniturile și cheltuielile bugetare proprii în ianuarie-martie 2018, mil.lei

Sursă: Ministerul Finanţelor

Din suma totală a veniturilor BPN 65,8% revin impozitelor și taxelor, 29,6% - contribuțiilor și

primelor de asigurări obligatorii, 4,1% - altor venituri (din proprietate, vînzarea mărfurilor și

serviciilor, amenzi și sancțiuni, donații voluntare etc.) și 0,5% - granturilor primite (de la guvernele

altor state și din partea organizațiilor internaționale).

Cea mai mare pondere (62,1%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor

pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 74,4%), confirmînd faptul că

economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitelor pe venit – 33% și impozitelor pe bunurile

imobiliare – 0,4%.

În structura cheltuielilor, cea mai mare pondere revine cheltuielilor efectuate de la bugetul

asigurărilor sociale de stat – 37,7%, de la bugetul de stat – 27,7%, de la bugetele locale – 23% și de

la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,6%.

Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială –

40,7%, urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 18,9%, ocrotirea sănătății – 12,8%, servicii de stat

cu destinație generală – 9,1%, servicii în domeniul economiei – 6,9% etc.

Cheltuielile bugetului public național după clasificarea funcțională,

ianuarie-martie 2018, mil.lei

Venituri

Bugetele locale;

915,1

BASS; 2977,2

FAOAM; 969,3

Bugetul de stat;

8426,0

Cheltuieli

Bugetele locale;

2791,8

BASS; 4579,5

FAOAM; 1413,2 Bugetul de stat;

3372,0

15

Sursă: Ministerul Finanțelor

În ianuarie-martie 2018 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 8,4 mild.lei,

cu 8,8% mai mult decît în ianuarie-martie 2017. Din acestea, 94,9% revin impozitelor și taxelor. Cel

mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Fiscal de Stat, veniturile administrate

de această instituție înregistrînd o creștere de 24,3%.

Printre factorii care au influențat majorarea încasărilor sunt majorarea salariului mediu lunar pe

economie, ceea ce a dus la creșterea veniturilor salariale atît în sfera bugetară, cît și în sectorul real;

creșterea gradului de conformare a contribuabililor la aspectul de înregistrare a contractelor de

transmitere în folosință a proprietății imobiliare persoanelor fizice; majorarea încasărilor din contul

impozitului pe venitul persoanelor juridice conform declarațiilor depuse de către agenții economici

pentru anul de activitate precedent și trimestrul I al anului 2018.

De asemenea, veniturile din TVA au înregistrat o creștere de 11,3%, dar din accize au scăzut – cu

26%. Evoluția încasărilor din aceste impozite sunt determinate de intensitatea consumului pe piața

locală și volumul importurilor.

Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de circa 7,8 mild. lei, care au fost cu 7,4%

sub nivelul perioadei ianuarie-martie a anului trecut. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu

excedent – 626,4 mil. lei.

La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de circa 3 mild.lei, în

creștere cu 2,9% faţă de perioada similară din 2017. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale,

veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin 30,8%. S-au efectuat cheltuieli în sumă

de 2,8 mild. lei, cu 0,9% peste nivelul perioadei similare din anul trecut. În ansamblu, bugetele locale

au înregistrat un excedent în sumă de 179,2 mil. lei.

La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 4,7 mild.lei, inclusiv:

contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – circa 3 mild. lei (63,6%), transferuri de la bugetul

de stat – 1,7 mild. lei (36,2%) și alte venituri – 7,2 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget

au fost în creştere cu 5,2%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 4,6 mild. lei, cu 6,1% mai mult.

Respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar pozitiv la nivel de 87,4

mil. lei.

4941

2295

1561

1111

837

824

286

173

105

23

0 1000 2000 3000 4000 5000

Protecție socială

Învățămînt

Ocrotirea sănătății

Servicii de stat cu destinație generală

Servicii în domeniul economiei

Ordine publică și securitate națională

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă

Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor …

Apărare națională

Protecția mediului

16

În ianuarie-martie 2018 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate

venituri în sumă de 1,7 mild.lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii

de asistență medicală – 966,1 mil.lei (58,5%), transferuri primite de la bugetul de stat – 682 mil.lei

(41,3%) și alte venituri – 3,2 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai înalte decît nivelul

înregistrat în ianuarie-martie 2017 cu 9,3%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă

de 1,4 mild. lei, cu 5,4% mai mult. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

a înregistrat o depăşire a veniturilor față de cheltuieli în sumă de 238,1 mil. lei.

Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă) administrată

de Guvern a însumat circa 51 mild. lei la sfîrşitul lunii martie 2018, fiind în diminuare cu 1,4% faţă

de aceeaşi dată a anului 2017. Datoria de stat internă are o pondere de 44,8% în volumul total al

datoriei de stat, iar datoria externă – 55,2%, respectiv.

Datoria de stat administrată de Guvern

la data de 31 martie 2014-2018, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor

Datoria de stat internă este o parte integrantă a datoriei de stat și reprezintă obligaţiile neonorate şi

dobînzile datorate şi neonorate, contractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin

intermediul Ministerului Finanţelor, de la rezidenţii Republicii Moldova. Ponderea datoriei de stat

interne în totalul datoriei de stat constituie 44,8% și are o tendință de creștere în ultimii ani. În același

timp, politica statului de a da preferință împrumuturilor pe piața locală decît pe piața externă pare să

fie mai adecvată, în contextul în care vulnerabilitatea țării noastre față de șocurile externe este

accentuată.

Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfîrșitul lunii martie 2017 cu 4,7% și nivelul

acesteia este destul de înalt. În plus, este de menționat baza înaltă din aceeași perioadă a anului trecut. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de

stat (VMS) pe piaţa primară.

Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora

a constituit circa 22,8 mild.lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 7,5

mild.lei (în creștere cu 17%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM

convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul situației similare a anului 2017) și VMS emise pentru

executarea garanției de stat – 13,3 mild.lei (față de situația similară a anului trecut denotă o diminuare

cu 50 mil.lei, ca rezultat al inițierii executării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat).

17449.3

23071.726610.2

29855.8 28123.8

7006.7

6829.6

8184.5

21793.422826.9

0

11000

22000

33000

44000

2014 2015 2016 2017 2018

Datoria de stat externă Datoria de stat internă

17

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe patru termene: bonuri de

trezorerie de 91, 182 și 364 zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de circa

82,6%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 364 zile (36,4%), 182 zile (31%) și 91 zile

(15,2%). Scadența scurtă a titlurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punînd un

impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung. Pe de

altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încît deținătorii de VMS preferă mai curînd să

păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere a ponderii VMS emise pe 3 ani

– de la 0,9% pînă la 6,8%.

În luna martie au fost emise, pentru prima dată în istorie, Obligațiuni de stat cu scadența de 5 ani în

sumă de 18,3 mil. lei. Ministerul Finanțelor va utiliza acest instrument cu regularitate, începînd cu

trimestrul II al anului curent. Datorită obligațiunilor de stat de 5 ani, acum există un nou instrument

financiar disponibil pentru investitori. În plus, Republica Moldova a făcut un prim pas decisiv pentru

dezvoltarea pieței VMS, care este un element important pentru dezvoltarea pieței de capital a țării

noastre. Dezvoltarea pieței de capital este esențială pentru orice economie ca să aprofundeze și să

extindă accesul la finanțare pentru toți agenții economici. Totodată, emisiunea unei obligațiuni pe 5

ani va oferi un punct de referință pentru băncile comerciale și alte bănci pentru a face mai credibile

împrumuturile cu scadențe mai lungi.

Structura valorilor mobiliare de stat conform situației de la 31 martie 2018

Sursă: Ministerul Finanțelor

Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (82,8%), care au în prezent lichidități

în exces. Restul investitorilor sunt în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile în titluri de

stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la posibilitățile și

avantajele investițiilor în instrumentul respectiv). Totuși, este pozitiv faptul că ponderea investitorilor

a crescut de la 11,1% la 17,2%. Doar 0,2% din investiţiile în VMS aparţin unor investitori străini.

Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie în lunile ianuarie-martie 2018 a fost de 5,2% (cu

1,2 p.p. sub nivelul din aceeași perioadă a anjului 2017).

Datoria de stat externă este o parte integrantă a datoriei de stat și reprezintă obligaţiile neonorate şi

dobânzile datorate şi neonorate, contractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin

intermediul Ministerului Finanţelor, de la nerezidenţii Republicii Moldova. Ponderea datoriei de stat

externe în volumul total al datoriei de stat constituie 55,2%.

Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1707,8 mil. dolari (circa 28,1 mild.

lei), comparativ cu 1532,7 mil. dolari (circa 29,9 mild. lei) la data de 31 martie 2017. Astfel, s-a

înregistrat o creștere de 11,4%. Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2018, finanţarea externă a

atins valori negative de -35 mil. dolari, în timp rambursările au însumat 40,1 mil. dolari. La creşterea

datoriei externe în dolari a contribuit fluctuaţia ratei de schimb a dolarului american faţă de alte valute,

care a atins valori pozitive și a constituit 42,1 mil. dolari.

91 zile15%

182 zile31%

364 zile36%

2 ani10%

3 ani7%

5 ani1%

91 zile 182 zile 364 zile 2 ani 3 ani 5 ani

18

Sectorul real Industria

În ianuarie-februarie 2018 producția industrială a crescut cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului

2017. Creșterea sectorului industrial a fost determinată de industria prelucrătoare, care s-a majorat cu

11% și a avut cea mai esențială contribuție la creștere (+7,5 p.p. la IPI) și de industria extractivă, care

s-a majorat cu circa +42%, contribuind cu +0,3 p.p. la IPI. În același timp, producţia şi furnizarea de

energie a scăzut cu 11%, contribuind negativ la formarea IPI cu -3,7 p.p.

Evoluţia volumului producţiei industriale

(în % ianuarie-februarie faţă de perioada respectivă a anului precedent, + / -)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Extinderea activității investitorilor străini în Zonele Economice Libere, în special în ramura industriei

automotive, creșterea cererii interne şi externe față de produsele industriale autohtone, valorificarea

de către agenţii economici a oportunităților oferite de acordurile de cooperare economică

internațională (AA/DCFTA, Acordul de Comerț Liber cu Turcia, etc.), precum şi evoluțiile pozitive ale

sectorului agricol din anul 2017 au constituit principalii factori care au determinat evoluția în creștere

a sectorului industrial.

Totodată, asemenea factori precum exportul materiei prime agricole (cum ar fi: semințe și fructe

oleaginoase, cereale), productivitatea scăzută a sectorului zootehnic, saturarea pieței interne cu

produse din import, subdezvoltarea concurenței, competitivitatea redusă a unor produse moldovenești

au influențat descreșterea producției industriale la o serie de produse.

Concomitent, factorii meteorologici au avut un rol important în evoluția unor ramuri ale industriei în

primele două luni ale anului 2018: regimul termic mai ridicat a diminuat intensitatea producerii de

energie, însă a favorizat activitatea în industria extractivă. Un alt factor stimulativ a fost creşterea

prețurilor la producţia industrială, atât pe piața internă cât şi cea externă.

Cele mai influente ramuri industriale care au determinat creșterea sectorului în ianuarie-februarie,

2018 au fost: fabricarea de fire şi cabluri electrice (creștere cu circa 60%), fabricarea produselor din

minerale nemetalice, în special articolele din sticlă, beton, ciment și ipsos (+41%), fabricarea

articolelor de îmbrăcăminte (+14%), prelucrarea și conservarea fructelor şi legumelor (+52%),

10.3

6.5

-2.3

1.9

4.1

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

2014 2015 2016 2017 2018

Energia electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționatIndustria prelucrătoare

Industria extractivă

Evoluția producției industriale, total, %

19

fabricarea băuturilor (+21%), fabricarea încălţămintei (+32%), prelucrarea şi conservarea cărnii

(+9%).

Printre industriile care au contribuit negativ la evoluția sectorului industrial se numără producţia şi

furnizarea de energie (diminuare cu 11%), fabricarea uleiurilor și grăsimilor (-12%), fabricarea

produselor farmaceutice (-34%), fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală (-40%),

fabricarea produselor lactate (-13%).

Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-februarie 2018, p.p. (+ influență pozitivă; - influență negativă)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Industria prelucrătoare reprezintă cea mai importantă ramură a industriei naţionale, revenindu-i

circa 82% din volumul total al producţiei fabricate de întreprinderile industriale. În perioada ianuarie-

februarie curent, industria prelucrătoare a înregistrat o creștere de circa 11% și a contribuit cu 7,5 p.p.

la majorarea IPI.

Industria automotive continuă să rămână subramura care contribuie cel mai mult la creşterea

industriei. În ianuarie-februarie, producţia de fire şi cabluri electrice a crescut cu peste 60% şi a

determinat creşterea indicelui general al producţiei industriale cu 1,7 p.p., asigurând 41% din creştere.

Totodată, exporturile de această producţie s-au majorat cu 55%. Expansiunea acestei industrii este

legată de dezvoltarea proiectelor investiţionale din cadrul Zonelor Economice Libere (ZEL), lansate

de investitorii străini în anul precedent (dezvoltarea proiectului investițional Sumitomo, extinderea

Draexlmaier în mun. Cahul, dezvoltarea subzonei Căușeni a Zonei Economice Libere ”Bălți”, etc.).

Fabricarea sticlei și articolelor din beton au constituit alte 2 subramuri cu influență majoră la

creșterea volumului producției industriale (+1,4 p.p.). Industria sticlei a crescut cu circa 47%, fiind

stimulată în special de majorarea volumului producției livrate peste hotare: volumul exporturilor de

sticlă au crescut cu 67%, iar cifra de afaceri la export – cu 47%. Fabricarea articolelor din beton a

înregistrat o creștere de circa 56%, evoluţie determinată în exclusivitate de majorarea cererii pe piața

internă (cifra de afaceri la producția realizată pe intern a crescut cu 21%).

1.7

1.4

1.3

1.1

1.1

0.5

0.5

0.4

0.4

0.3

0.3

0.3

0.3

0.3

-0.3

-0.4

-0.5

-0.5

-0.5-3.7

-4.0 -3.0 -2.0 -1.0 0.0 1.0 2.0

Fabricarea echipamentelor electrice

Produse din minerale nemetalice (sticlă, beton, ciment)

Articole de imbracaminte

Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

Fabricarea bauturilor

Fabricarea incaltamintei

Productia, prelucrarea si conservarea carnii

Fabricarea altor articole textile (covoare, țesături, etc.)

Masini si utilaje cu destinatie specifica

Piese si accesorii pentru autovehicule si motoare

Extractia pietrei, nisipului si argilei

Produse de brutarie si fainoase

Fabricarea articolelor din hartie si carton

Alte produse alimentare (zahăr, mâncăruri preparate)

Articole de imbracaminte prin tricotare sau crosetare

Fabricarea produselor lactate

Masini si utilaje de utilizare generala

Produse farmaceutice

Fabricarea uleiurilor si a grasimilor

Producția și furnizarea de energie

20

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte sunt industrii cu un potențial important și au

prezentat un impact substanțial la creșterea producției industriale (+1.8 p.p.). În perioada analizată,

fabricarea articolelor de îmbrăcăminte s-a majorat cu 10% și a influențat creșterea industriei cu 1,3

p.p., iar fabricarea articolelor de încălțăminte a crescut cu 32% și a influențat creşterea IPI cu 0,5 p.p.

Extinderea producției industriilor respective pe piețele externe a constituit factorul de bază care a

stimulat creșterea: exporturile de îmbrăcăminte au crescut cu 26%, iar cele de încălțăminte – cu 28%.

Prelucrarea fructelor și legumelor, prelucrarea cărnii și fabricarea produselor de brutărie sunt cele

mai eficiente 3 ramuri ale industriei alimentare cu impact pozitiv semnificativ asupra sectorului

industrial (+1.9 contribuție la IPI). Industria de prelucrare a fructelor și legumelor a înregistrat o

creștere de circa 52%, fiind determinată de majorarea producției livrate atât pe piața internă (+36%),

cât și cea externă (+22%). Prelucrarea cărnii și fabricarea produselor de brutărie au înregistrat creșteri

de 9% și 10% respectiv, fiind determinate, în special, de majorarea volumului vânzărilor pe piața

internă (+42% - produsele din carne și 4% - produsele de brutărie). Evoluțiile favorabile ale sectorului

agricol din anul precedent a constituit factorul de bază care a stimulat creșterea ramurilor respective

ale industriei alimentare.

Industria băuturilor continuă să influențeze trendul ascendent al întregului sector industrial,

contribuind cu +1.1 p.p la creștere. În ianuarie-februarie 2018, această ramură a înregistrat o majorare

a producției fabricate cu 21%, iar a volumului exportat – cu 39%. Evoluțiile respective demonstrează

că producătorii de băuturi au investit pentru creșterea competitivităţii producţiei, au diversificat

piețele de desfacere, iar acest fapt a permis acestui subsector să se dezvolte stabil.

Industria extractivă a crescut în perioada ianuarie-februarie 2018 cu 42% (+0,3 p.p. contribuție la

IPI), majorându-se extracția pietrei, nisipului și argilei. Producția acestei industrii a fost avantajată de

condițiile meteorologice mai favorabile comparativ cu perioada respectivă a anului precedent, de

creşterea prețurilor la producţia realizată și a cererii pe piața internă. Evoluţia în ascensiune a acestei

industrii anticipează așteptări pozitive din partea sectorului construcțiilor și a volumului investițiilor.

Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor și fabricarea de produse lactate sunt 2 ramuri ale industriei

alimentare care prezintă tendințe negative continui și generează impact negativ asupra sectorului

industrial (-0.9 p.p. la IPI).

Industria uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale a prezentat evoluție negativă practic pe tot

parcursul anului 2017 și continuă același trend în 2018. Volumul acestei producții în primele 2 luni

ale anului 2018 a scăzut cu 12%, generând descreșterea IPI cu 0,5 p.p. Printre factorii care contribuie

la situația respectivă sunt: exportul materiei prime agricole (exporturile de semințe și fructe

oleaginoase au crescut cu circa 44%), saturarea pieței interne cu produse din import (importurile de

uleiuri şi grăsimi au crescut cu circa 40%), precum şi subdezvoltarea concurenței în sector.

Fabricarea produselor lactate reprezintă o altă ramură importantă a industriei care înregistrează

regres pe parcursul a 8 luni consecutive. Evoluțiile negative au început din luna iulie 2017 şi continuă

și în 2018. În ianuarie-februarie 2018 volumul producției de lactate a înregistrat o diminuare de 13%,

generând descreșteri ale indicelui producției industriale cu 0,4 p.p. Unul din factorii de bază care

contribuie la această evoluție este situația nefavorabilă din sectorul zootehnic: productivitate scăzută,

organizare ineficientă, descreștere continuă a efectivului de bovine, ovine și caprine. Această situație

generează costuri de producție suplimentare și presiuni concurențiale crescânde.

Industria farmaceutică este o altă industrie importantă care prezintă în ultima perioadă semne de

diminuare și care ar putea influența evoluția în sens negativ a sectorului industrial în anul curent. A

patra lună consecutiv industria respectivă evoluează negativ. Astfel, producția de preparate

21

farmaceutice, în ianuarie-februarie, a diminuat cu 34%, având o influență negativă de -0.5 p.p. asupra

IPI. Situaţia din industria respectivă poate fi legată de retragerea unor operatori străini de pe piaţa

farmaceutică internă, precum și de situaţia concurențială în sector.

Sectorul energetic a înregistrat, în ianuarie-februarie 2018, o diminuare de 11% a volumului

producţiei şi furnizării de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, şi a avut cea

mai mare contribuție negativă asupra sectorului industrial (-3,7 p.p.). Producţia şi furnizarea de

energie este puternic dependentă de evoluțiile economice, dar şi de factorii meteorologici. Evoluţia

din ianuarie-februarie 2018 poate fi explicată de temperaturile medii mai ridicate comparativ cu

perioada respectivă a anului precedent, ceea ce a influențat diminuarea intensității producției de

energie. De asemenea, evoluțiile respective pot fi legate şi de promovarea măsurilor de eficiență

energetică în sector.

Agricultura

Producţia globală agricolă în ianuarie-martie 2018, a însumat, conform estimărilor preliminare, 1,6

mild. lei (în preţuri curente), și a înregistrat o creştere de 1,0% (în preţuri comparabile) faţă de

perioada respectivă a anului 2017. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea

producției animaliere cu 1%, căreia în I trimestru îi revine 99% din volumul total al producţiei

agricole. Totodată, producţia vegetală a înregistrat o creștere de 3,4%, însă, în perioada respectivă a

anului, cota acesteia în producția agricolă globală este neînsemnată.

Evoluţia producţiei agricole în trimestrul I, 2005-2018 în % față de perioada respectivă a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

5.1

0.83.1

-24.1

3.7

10.68.3

0.6-1.0

7.4

4.4 4.0

1.1 1.0

-26.0

-21.0

-16.0

-11.0

-6.0

-1.0

4.0

9.0

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Producţia vegetală Producţia animală Producţia agricolă - total

22

Evoluția sectorului agricol din I trimestru depinde practic în totalitate de evoluția sectorului

zootehnic.

Sectorul zootehnic în primele trei luni ale anului a înregistrat o creștere de 1,0%. Au fost înregistrate

majorări la producţia (creşterea) vitelor şi păsărilor (în masă vie) (+2%) și la producția de lapte

(+0,7%). Totodată, producţia de ouă s-a diminuat cu 1,1% în rezultatul micșorării producţiei de ouă

atît în întreprinderile agricole (-1,4%), cît şi în gospodăriile populației (-0,5%).

De asemenea, continuă micșorarea efectivelor de animale de toate speciile. În ianuarie-martie,

2018 efectivul de bovine s-a diminuat cu 9,6%, ovine şi caprine – cu 6,2%, porcine – cu 5,6%.

Creșterea lentă și instabilitatea din sectorul zootehnic este creată de productivitatea scăzută și

concentrarea sectorului în gospodăriile individuale ale populaţiei, subdezvoltarea activităţilor de

antreprenoriat în domeniu. Astfel, circa 93% din producția de lapte, 96% din efectivul de ovine şi

caprine, 89% din efectivul de bovine şi 54% din efectivul de porcine este deținut de gospodăriile

populației. Această situație generează costuri de producție suplimentare și presiuni concurențiale

crescânde asupra sectoarelor conexe, cum ar fi industria alimentară.

Transportul

Volumul mărfurilor transportate în ianuarie-martie 2018 a constituit 3,0 mil. tone sau cu 13,6%

mai mult faţă de ianuarie-martie 2017. Evoluția respectivă a fost datorată creșterilor semnificative

obținute în primele două luni ale anului (creștere cumulativă de circa +40%), pe când în luna martie,

din cauza temperatorilor medii scăzute, transportul de mărfuri a diminuat radical (-14,5%). În luna

martie 2018, au fost înregistrate descreșteri în cazul tuturor mijloacelor de transport, cu excepţia

transportului aerian.

Volumul transportului de mărfuri s-a majorat ca urmare a dinamizării activităților economice.

Conform ultimelor date disponibile, în ianuarie-februarie 2018 exporturile au crescut cu 38%,

importurile cu 34%, producţia industrială cu 4,1%, agricultura – 1%.

Evoluţia lunară a transportului de mărfuri

(% faţă de luna similară a anului precedent)

Mărfuri transportate pe tipuri de transport

(ianuarie-martie 2018)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele MEI

Numărul pasagerilor transportați continuă trendul descendent. În ianuarie-februarie 2018 au fost

transportați în total circa 16 milioane pasageri, cu 1,3% mai puțin față de ianuarie-februarie 2017.

34

4

21 19

43

16

30

15

21

35 36

15

33

44

-15-15

-5

5

15

25

35

45

I 20

17

II 2

01

7

III 2

01

7

IV 2

01

7

V 2

01

7

VI 2

01

7

VII

20

17

VII

I 20

17

IX 2

01

7

X 2

01

7

XI 2

01

7

XII

20

17

I 2

01

8

II 2

01

8

III

20

18

Feroviar Auto FluvialAerian Total

Transport feroviar

39%

Transport auto61%

Transport fluvial

1%

Transport aerian

0%

23

Descreșterea respectivă a fost produsă de micșorarea numărului de pasageri transportați pe cale rutieră

(-1,3%), care alcătuiesc circa 97% din pasageri și pe cale feroviară (-11,7%) – alte 2% din pasageri.

Transportul naval și aerian de pasageri a înregistrat creșteri semnificative (de 1,8 ori şi 9% respectiv),

însă ponderea acestora în total este încă neînsemnată, fapt ce nu a permis generarea unui impact

semnificativ la nivel național.

Evoluţia lunară a transportului de călători

(% faţă de luna similară a anului precedent)

Pasageri transportați pe tipuri de transport

(%, ianuarie-februarie 2018)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele MEI

Premise pentru situația nefavorabilă în sectorul transportului de călători sunt create de ponderea înaltă

a economiei neobservate în sector (circa 20%), de performanța slabă și ineficiența sectorului feroviar

(parc de vehicule și infrastructură feroviară depășită, guvernanță corporativă ineficientă), de situația

demografică neprielnică caracterizată de migrație și îmbătrânire a populației, precum și de creșterea

numărului de automobile din posesia populației (importurile de vehicule rutiere a crescut cu 29% în

ianuarie-februarie 2018).

Sectorul transportului rutier. În ianuarie-martie 2018 volumul mărfurilor transportate pe cale

rutieră a constituit 1,8 mil. tone, cu 14% mai mult faţă de perioada respectivă a anului 2017.

Transportul auto reprezintă mijlocul de transport cel mai utilizat pentru transportarea mărfurilor.

Circa 61% din volumul total de mărfuri sunt transportate pe cale rutieră. Parcursul mărfurilor, de

asemenea a crescut (+7%), în special din contul majorării cantității de marfă transportată,

remarcându-se tendința de optimizare a transportului și reducere a cazurilor traseelor ”în gol”.

Transportul rutier reprezintă principalul mod de asigurare a mobilității persoanelor. Circa 97% din

numărul total al pasagerilor sunt transportați cu mijloace de transport rutier. Totodată, se menține

tendința de diminuare a numărului pasagerilor transportați cu mijloace rutiere. În ianuarie-martie

numărul pasagerilor care s-au folosit de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa

23,8 mil. persoane, cu 1,3% mai puţin faţă de perioada similară din 2017. Concomitent se observă

creșterea parcursului pasagerilor (+4%), în special din contul creșterii distanței medii de transport a

unui pasager, ceea se semnifică o diminuare a eficienței în sector.

Evoluția transportului auto de mărfuri

(ianuarie-martie)

Evoluția transportului auto de pasageri

(ianuarie-martie)

1.6

-4.7-4.4

-5.9

0.31.1

-2.0-1.2

-3.7

-1.9-1.3

3.3

-1.5-1.1

-8.0

-6.0

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

I 20

17

II 2

01

7

III 2

01

7

IV 2

01

7

V 2

01

7

VI 2

01

7

VII

20

17

VII

I 20

17

IX 2

01

7

X 2

01

7

XI 2

01

7

XII

20

17

I 2

01

8

II 2

01

8

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

Transport fluvial

0%

Transport aerian

1%

Transport feroviar

2%

Transport auto97%

24

Sectorul transportului feroviar. Transportul feroviar asigură transportarea a circa 40% din volumul

mărfurilor transportate, clasându-se pe locul doi după transportul rutier, cu toate că rolul acestuia în

timp se diminuează (ponderea transportului feroviar de mărfuri a scăzut de la 58% în 2010 până la

40% în 2018). În ianuarie-martie 2018 cu transport feroviar au fost transportate 1,2 mil. tone de

mărfuri sau cu 13% mai mult faţă de ianuarie-martie 2017. Aceste evoluții sunt legate de revigorarea

activității economice la nivel național, creșterea schimburilor comerciale și activităților de producere.

Transportul de călători stagnează evoluția sectorului feroviar. În ianuarie-februarie 2018 numărul

pasagerilor transportați cu mijloacele de transport feroviar a constituit 267 mii persoane, diminuându-

se cu 12% comparativ cu ianuarie-februarie 2017. Evoluțiile în timp, arată că importanța sectorului

feroviar pe piața transportului de pasageri este în continuă diminuare (ponderea transportului feroviar

de pasageri a scăzut de la 4,5% în 2010 pînă la 1,8% în 2017), iar pentru a crește competitivitatea

acestuia este necesară restructurarea și retehnologizarea sectorului – priorități stabilite de Guvern

pentru perioada următoare1.

Evoluția transportului feroviar de mărfuri

(ianuarie-martie)

Evoluția transportului feroviar de pasageri

(ianuarie-februarie)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

1 Hotărîrea Guvernului nr.1042 din 5 decembrie 2017 pentru aprobarea Concepției pentru restructurarea sectorului

feroviar și a Î.S. „Calea Ferată din Moldova” pentru anii 2018-2021

-13.7

55.7

11.2

19.4

4.7

29.1

0.8

9.713.7

500

700

900

1100

1300

1500

1700

1900

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Evoluția (% față de perioada corespunzătoare a anului precedent, axa din stânga)Mărfuri transportate cu mijloace auto, mii tone (axa dindreapta)

-2.5

13.0

1.62.8

-6.4-8.0

-0.2

-2.4 -1.7

23000

24000

25000

26000

27000

28000

29000

30000

-10

-5

0

5

10

15

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Evoluția (% față de perioada corespunzătoare a anului precedent, axa din stânga)

Pasageri transportati cu mijloace auto, mii pasageri (axa dindreapta)

-25

63

-41

26 27

-7

-29

37

13

700

800

900

1000

1100

1200

-45

-25

-5

15

35

55

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Evoluția (% față de perioada corespunzătoare a anului precedent, axa din stânga)

Marfuri transportate pe cale feroviară, mii tone (axa din dreapta)

-15

-2

-8-6

-4 -5

-30

-24

-12

100

200

300

400

500

600

700

800

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

201020112012201320142015201620172018

Evoluția (% față de perioada corespunzătoare a anului precedent, axa din stânga)

Pasageri transportati pe cale feroviară, mii pasageri (axa dindreapta)

25

Sectorul transportului aerian. Transportul aerian devine tot mai atractiv atît pentru pasageri, cât și

pentru agenții economici transportatori de marfă.

Volumul mărfurilor transportate cu acest mod de transport în ianuarie-martie 2018 a crescut de 1,8

ori. Însă creșterea respectivă nu are impact important asupra sectorului deoarece ponderea

transportului de mărfuri pe cale aeriană rămâne încă neînsemnată la nivel național.

Numărul pasagerilor care au utilizat transportul aerian în ianuarie-martie 2018 a constituit 272 mii

persoane, în creștere cu 3% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Evoluțiile

respective se întâmplă în condițiile liberalizării treptate a pieței avia, atât cu UE în cadrul Acordului

privind spațiul aerian comun, cât și pe bilaterală cu un rând de țări.

Sectorul transportului naval. Volumul mărfurilor transportate cu transportul naval în ianuarie-

martie 2018 a totalizat 16 mii tone, de 1,7 ori mai mult față de ianuarie-martie 2017. Totodată,

transportul fluvial a fost utilizat de circa 15 mii pasageri, de 1,8 ori mai mult față de perioada

respectivă a anului 2017.

De remarcat, că în luna martie sectorul naval a înregistrat cea mai profundă diminuare (-33% la

transportul de mărfuri și -25% la transportul de pasageri) comparativ cu celelalte moduri de transport,

evoluție explicată de condițiile meteo nefavorabile.

III RELAȚII EXTERNE

Comerţul exterior

Comerţul exterior în ianuarie-februarie 2018 își continuă trendul pozitiv, fiind influenţat de

îmbunătăţirea cererii externe, determinată de expansiunea economiei mondiale, de evoluția preţurilor

mondiale la resursele energetice şi la produsele alimentare, de evoluţia ascendentă a sectorului

industrial și agricol, precum şi aprecierea valutei naţionale. Se menţine importul produselor necesare

pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

Astfel, exporturile s-au majorat cu 38% (în termeni nominali), iar importurile – cu 33,8%. În valoare

absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-februarie 2018 s-au cifrat la 436,3 mil. dolari

SUA, mai mult cu 120,2 mil. dolari comparativ cu ianuarie-februarie 2017, iar importurile au însumat

801,9 mil. dolari, mai mult cu 202,4 mil. dolari, respectiv.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale

în ianuarie-februarie 2008-2018, mil. dolari SUA

26

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-februarie 2018

a unui deficit al balanţei comerciale de 365,6 mil. dolari, cu 82,2 mil. dolari (+29%) mai mare faţă de

cel înregistrat în ianuarie-februarie 2017. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul

negativ la: gaz şi produse industriale obţinute din gaz (19,3%), petrol, produse petroliere şi produse

înrudite (18,1% din total), vehicule rutiere (10%), fire, ţesături, articole textile (9,8%), maşini şi

aparate specializate pentru industriile specifice (6,1%), produse medicinale şi farmaceutice (5,9%),

aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii

(5,6%), etc., acestea fiind destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru aprovizionarea

sectorului de afaceri. Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la seminţe şi fructe oleaginoase (cu o

pondere de 10,4% din soldul total), îmbrăcăminte şi accesorii (7,6%), legume și fructe (7%), băuturi

(6,5%), cereale şi preparate pe bază de cereale (6,3%), mobilă şi părţile ei (5,1%), grăsimi şi uleiuri

vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (3,6%), etc.

În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 94,2

mil. dolari cu ţările Uniunii Europene, 127,6 mil. dolari - cu ţările CSI şi 143,8 mil. dolari - cu alte

ţări. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul

schimburilor comerciale cu: China (94,8 mil. dolari), Federaţia Rusă (82,3 mil. dolari), Ucraina (51,8

mil. dolari), Turcia (30,8 mil. dolari), Germania (25,4 mil. dolari), Ungaria (16,7 mil. dolari), Polonia

(13,9 mil. dolari), Franţa (12,5 mil. dolari), Statele Unite ale Americii (8,2 mil. dolari), Austria (7,7

mil. dolari), Vietnam (5,6 mil. dolari), Japonia (5,5 mil. dolari), etc.

Totodată, s-au înregistrat solduri pozitive ale balanţei comerciale cu Regatul Unit al Marii Britanii şi

Irlandei de Nord, unde s-au exportat mărfuri cu 12,6 mil. dolari mai mult decît s-au importat, Elveția

– cu 11,5 mil. dolari, Grecia – cu 5,1 mil. dolari, Emiratele Arabe Unite – cu 5 mil. dolari, Belarus –

cu 4,5 mil. dolari, Georgia – cu 3,2 mil. dolari, Liban – cu 2,9 mil. dolari, Irak – cu 2,1 mil. dolari,

Kazahstan – cu 1,5 mil. dolari, etc.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-februarie 2018 a constituit 54,4%, față

de 52,7% înregistrat în ianuarie-februarie 2017.

Dinamica schimburilor comerciale

207.7 167.9 189.2

295.4 305.4366.2 358.9

313.2255.2

316.1

436.3

632.2

459.4 450.8

640.6727.9 754.7 735.2

573.6494.3

599.5

801.9

-424.5

-291.5 -261.6-345.3

-422.5 -388.5 -376.2

-260.4 -239.1 -283.4-365.6

-430

70

570

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

export import soldul balanţei comerciale

27

Ianuarie-februarie 2017 Ianuarie-februarie 2018

mil.

dolari

SUA

structura,

%

în % faţă

de

ianuarie-

februarie

2016

mil.

dolari

SUA

structura,

%

în % faţă

de

ianuarie-

februarie

2017

Export – total 316,1 100,0 123,8 436,3 100,0 138,0

inclusiv în:

ţările Uniunii Europene (UE-28) 209,3 66,2 124,7 293,3 67,2 140,2

ţările CSI 61,1 19,3 126,4 70,8 16,2 115,9

alte ţări 45,7 14,5 117,0 72,1 16,5 157,8

Import – total 599,5 100,0 121,3 801,9 100,0 133,8

inclusiv din:

ţările Uniunii Europene (UE-28) 273,4 45,6 125,8 387,5 48,3 141,7

ţările CSI 167,5 27,9 108,4 198,5 24,8 118,5

alte ţări 158,6 26,5 129,4 215,9 26,9 136,1

Balanţa comercială -283,4 x 118,5 -365,6 x 129,0

Gradul de acoperire a importului

prin export 52,7% x 1,1 p.p. 54,4% x 1,7p.p.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Exporturile după destinaţie

În ianuarie-februarie curent au crescut exporturile către ţările Uniunii Europene - cu 84,1 mil. dolari

(+40,2%), către alte ţări cu 26,4 mil. dolari (+57,8%) şi către ţările CSI cu 9,7 mil. dolari (+15,9%),

respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea exportului

în ianuarie-februarie 2017 şi 2018

(ponderea în total export)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

După temperarea pronunţată a ratei anuale a exporturilor în perioada ianuarie-februarie 2016, se atestă

o revigorare evidentă a acesteia în ianuarie-februarie 2017-2018. În perioada ianuarie-februarie 2018

exporturile au înregistrat o creştere semnificativă de 38%. Este de menţionat că accelerarea ratei

anuale a exporturilor s-a datorat preponderent cererii sporite din partea ţărilor UE şi alte ţări (Italia,

Elveţia, Emiratele Arabe Unite etc.), de asemenea, un factor important fiind şi valorificarea

oportunităților oferite de acordurile de cooperare economică internațională (AA/DCFTA, Acordul de

Comerț Liber cu Turcia, etc.). În acelaşi timp, contribuţia ţărilor CSI la creşterea exporturilor este în

diminuare faţă de ianuarie-februarie 2017 cu 1,9 p.p.

Evoluţia ratei anuale a exporturilor (%) şi contribuţia pe categorii de ţări (p.p.),

România24.0%

Federaţia Rusă11.5%

Italia10.2%Germania

7.4%

Reg. Unit al MB

6.3%

Belarus4.8%

Turcia4.7%

Polonia3.1%

Altele28.0%

2017

România24.0%

Italia10.9%

Federaţia Rusă9.3%

Germania9.0%

Reg. Unit al MB

4.5%

Turcia4.4%

Belarus3.6%

Elveţia3.5%

Altele30.8%

2018

28

în ianuarie-februarie, anii 2011-2018

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerul Economiei şi Infrastructurii

Principala destinaţie a exporturilor Republicii Moldova rămîne a fi ţările Uniunii Europene, cu o

pondere de 67,2% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat 293,3

mil. dolari, în creștere cu 40,2% faţă de ianuarie-februarie 2017. Principalii parteneri sunt România

(24,1% din total export), Italia (10,9%), Germania (9%), Marea Britanie (4,5%), Polonia (3,3%),

Spania (2,4%), Bulgaria (2,1%), Franţa (2,1%) şi Grecia (1,9%). Exporturile către Grecia s-au majorat

de 2,2 ori faţă de ianuarie-februarie 2017, însumînd 8,2 mil. dolari, Spania – de 1,8 ori, Germania –

de 1,7 ori, Olanda – de 1,7 ori, Polonia - cu 50%, Italia – cu 48%, Austria – cu 45%, Republica Cehă

– cu 44%, România - cu 38% etc.

Livrările către alte ţări, de asemenea, deţin o pondere importantă în volumul total al exportului

Republicii Moldova - 16,5%, în ianuarie-februarie 2018 însumînd 72,1 mil. dolari, cu 57,8% mai mult

faţă de ianuarie-februarie 2017. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia (19,1 mil. dolari),

Elveţia (15,1 mil. dolari), Emiratele Arabe Unite (5,5 mil. dolari), Georgia (3,8 mil. dolari), SUA (3,1

mil. dolari), Liban (2,9 mil. dolari), China (2,3 mil. dolari), Irak (2,1 mil. dolari) etc.

Livrările către ţările CSI deţin o pondere de 16,2% în total export. Exporturile către această grupă de

ţări au însumat 70,8 mil. dolari, în creştere cu 15,9% faţă de ianuarie-februarie 2017. Cea mai mare

pondere revine Federaţiei Ruse – 9,3% în volumul total al exportului, însumînd 40,6 mil. dolari,

Belarus – 3,6% (15,8 mil. dolari) şi Ucrainei – 2,5% (11 mil. dolari).

Exporturile pe categorii de mărfuri

Analizînd exportul pe categorii de mărfuri, se observă o accelerare pronunţată a exporturilor de

produse agroalimentare (seminţe şi fructe oleaginoase, legume şi fructe, cereale şi preparate pe bază

de cereale, grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate, băuturi, animale vii etc.).

Astfel, datorită recoltei agricole bune din 2017 şi a unei cereri sporite preponderent din partea ţărilor

UE pentru aceste produse, s-au creat premise pentru revigorarea exporturilor. La fel, o contribuţie

semnificativă la creşterea exporturilor a fost determinată de extinderea activității investitorilor străini

în Zonele Economice Libere, în special în ramura industriei automotive, asigurînd majorări de

exporturi preponderent pe grupele de mărfuri: maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora. De

-22

-12

-2

8

18

28

38

48

58

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Ţările UE Ţările CSI Alte ţări Exporturile

29

asemenea, datorită evoluţiilor favorabile în sectoarele industriale, s-au accelerat exporturile pe

grupele de mărfuri: îmbrăcăminte şi accesorii, mobilă şi părţile ei etc. Totodată, a avut o influență

benefică la creşterea exporturilor şi reexportul de produse medicinale şi farmaceutice.

Evoluţia ratei anuale a exporturilor (%) şi contribuţia celor mai influente categorii de mărfuri

(p.p.) în ianuarie-februarie, anii 2014-2018

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerul Economiei şi Infrastructurii

Pentru perioada ianuarie-februarie 2018, categoriile de mărfuri cu cele mai mari contribuţii asupra

creşterii exporturilor sunt: maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – cu o pondere de 15,4%

în volumul total al exporturilor, în valoare de 67,2 mil. dolari (majorîndu-se cu 54,4% comparativ cu

ianuarie-februarie 2017); cereale şi preparate pe baza de cereale – deţinînd 8,5% din total export, în

valoare de 37 mil. dolari (+2 ori); seminţe şi fructe oleaginoase – cu o pondere de 12% din total

export, însumînd 52,2 mil. dolari (+44,5%); legume şi fructe – în valoare de 52,6 mil. dolari

(+37,3%), deţinînd 12,1% din total export; îmbrăcăminte şi accesorii – cu o pondere de 11,3% din

total export, în valoare de 49,2 mil. dolari (+25,7%); băuturi – deţinînd o pondere de 6,8% din total

export, în valoare de 29,7 mil. dolari (+38,9%); mobilă şi părţile ei - deţinînd 6% din total export,

însumînd 26 mil. dolari (+41,2%); produse medicinale şi farmaceutice – deţinînd o pondere de 2,9%

din total export, însumînd 12,6 mil. dolari (+1,7 ori); articole din minerale nemetalice - cu o pondere

de 1,4% din total export, în valoare de 6,3 mil. dolari (+1,7 ori); animale vii - în valoare de 2,7 mil.

dolari (+6 ori), deţinînd 0,6% din total export, etc.

Importurile după ţările de origine

În ianuarie-februarie 2018 importurile au totalizat 801,9 mil. dolari, cu 33,8% mai mult faţă de

ianuarie-februarie 2017. Volumul importurilor s-a majorat din ţările Uniunii Europene cu 114,1 mil.

dolari, din ţările CSI – cu 31 mil. dolari, iar din alte ţări – cu 57,3 mil. dolari.

Primele 8 ţări-partenere în derularea importurilor în ianuarie-februarie 2017 şi 2018

-22

-12

-2

8

18

28

38

2014 2015 2016 2017 2018

Seminte si fructe oleaginoase Masini si aparate electrice si parti ale acestora

Legume si fructe Cereale si preparate pe baza de cereale

Articole din minerale nemetalice Imbracaminte si accesorii

Bauturi Produse medicinale si farmaceutice

Mobila si partile ei Animale vii

Alte mărfuri Exporturile

30

(ponderea în total import)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În ianuarie-februarie 2018 importurile au înregistrat o creştere semnificativă de 33,8%. Este de

menţionat că accelerarea ratei anuale a importurilor în ianuarie-februarie 2018 s-a datorat evoluţiei

acestora pe toate categoriile de ţări. Menţionăm că importurile din ţările UE şi alte ţări au contribuit

într-o proporţie mai mare la dinamica respectivă.

Evoluţia ratei anuale a importurilor (%) şi contribuţia pe categorii de ţări (p.p.),

în ianuarie-februarie, anii 2011-2018

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerul Economiei şi Infrastructurii

Importurile din ţările Uniunii Europene în ianuarie-februarie 2018 au însumat 387,5 mil. dolari, cu

41,7% mai mult decît în ianuarie-februarie 2017, deţinînd o pondere de 48,3% în total importuri (fiind

cu 2,7 p.p. mai mult). Importurile au provenit, în mare parte, din România – în valoare de 109,6 mil.

dolari, cu 28,9% mai mult decît în ianuarie-februarie 2017, Germania – 64,5 mil. dolari (+50,2%),

Italia – 52,4 mil. dolari (+44,6%), Polonia – 28,1 mil. dolari (+1,7 ori), Franţa – 21,6 mil. dolari (+1,6

ori), Ungaria – 17,9 mil. dolari (+43,3%), aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai

Republicii Moldova.

Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în ianuarie-februarie 2018 au

însumat 198,5 mil. dolari, în creștere cu 18,5% comparativ cu ianuarie-februarie 2017, care

echivalează cu o cotă de circa 24,8% în total import (-3,2 p.p.). Importul de bunuri din aceste ţări a

fost: din Federaţia Rusă - în valoare de 122,9 mil. dolari, cu 17,4% mai mult faţă de ianuarie-februarie

2017, din Ucraina – 62,9 mil. dolari (+40,3%) şi Belarus – 11,4 mil. dolari (-32,9%).

Federaţia Rusă17.5%

România14.2%

China10.2%

Ucraina7.5%Germania

7.2%

Turcia6.6%

Italia6.1%

Belarus2.8%

Altele27.9%

2017

Federaţia Rusă15.3%

România13.7%

China12.1%

Germania8.1%Ucraina

7.8%

Italia6.5%

Turcia6.2%

Polonia3.5%

Altele26.8%

2018

-25

-15

-5

5

15

25

35

45

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Ţările UE Ţările CSI Alte ţări Importurile

31

Importurile din alte ţări în ianuarie-februarie 2018 au înregistrat creştere cu 36,1% în comparaţie cu

ianuarie-februarie 2017. Volumul acestor importuri a constituit 215,9 mil. dolari şi a deţinut o pondere

de 26,9% în total import (+0,4 p.p.). Cele mai semnificative importuri au fost din China în valoare de

97,1 mil. dolari (+58,5%), Turcia – 49,9 mil. dolari (+26,6%), Statele Unite ale Americii – 11,2 mil.

dolari (-27,1%).

Importurile pe categorii de mărfuri

Analizînd importul pe categorii de mărfuri, se observă o majorare pronunţată a ratei anuale a acestuia

pentru ianuarie-februarie 2017-2018, determinată de evoluţia importurilor pe următoarele categorii

de mărfuri: maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora; petrol, produse petroliere şi produse

înrudite; fire, ţesături, articole textile; gaz și produse industriale obținute din gaz; vehicule rutiere;

aparate şi echipamente de telecomunicaţii, etc. Înregistrarea ritmurilor înalte de creştere a

importurilor se datorează preponderent revigorării consumului populaţiei, tendinţei continue de

apreciere a monedei naţionale, evoluţiei pozitive a industriei mai ales în ramurile: producerea

echipamentelor electrice şi articole de îmbrăcăminte, precum şi necesităţilor de materii prime pentru

activitatea Zonelor Economice Libere.

Evoluţia ratei anuale a importurilor şi contribuţia celor mai influente categorii

de mărfuri în ianuarie-februarie (%), anii 2014-2018

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerul Economiei şi Infrastructurii

Categoriile de mărfuri cu cele mai mari contribuţii asupra creşterii importurilor sunt: maşini şi

aparate electrice și părți ale acestora – cu o pondere de 7,7% în volumul total al importurilor, în

valoare de 61,4 mil. dolari (majorîndu-se de circa 1,6 ori comparativ cu ianuarie-februarie 2017); gaz

și produse industriale obținute din gaz – deţinînd 8,8% din total import, în valoare de 70,5 mil. dolari

(+20,5%); petrol, produse petroliere şi produse înrudite – cu o pondere de 8,5% din total import,

-25

-15

-5

5

15

25

35

2014 2015 2016 2017 2018

Alte tipuri de mărfuri Alte articole manufacturate diverse

Vehicule rutiere Masini si aparate electrice si parti ale acestora

Aparate si echipamente de telecomunicatii Masini si aparate specializate pentru industriile specifice

Articole prelucrate din metal Fire, tesaturi, articole textile

Produse medicinale si farmaceutice Gaz și produse industriale obținute din gaz

Petrol, produse petroliere si produse inrudite Zahar, preparate pe baza de zahar; miere

Legume si fructe Importurile

32

însumînd 67,8 mil. dolari (+19,8%); fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse

conexe – în valoare de 48,5 mil. dolari (+28,1%), deţinînd 6% din total import; maşini şi aparate

specializate pentru industriile specifice – cu o pondere de 3% din total import, în valoare de 24,4

mil. dolari (+1,7 ori); legume şi fructe – deţinînd o pondere de 3,4% din total import, în valoare de

27,1 mil. dolari (+circa 1,6 ori); vehicule rutiere – deţinînd 4,9% din total import, însumînd 39,3 mil.

dolari (+28,6%); articole prelucrate din metal – cu o pondere de 2,6% din total import, în valoare de

21,2 mil. dolari (+1,6 ori); aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi

reproducerea sunetului şi imaginii– în valoare de 21 mil. dolari (+1,6 ori), deţinînd 2,6% din total

import; alte articole manufacturate diverse – cu o pondere de 3,5% din volumul total al importurilor,

în valoare de 28,4 mil. dolari (+32,2%); produse medicinale şi farmaceutice – deţinînd o pondere de

4,3% din total import, însumînd 34,3 mil. dolari (+20,5%).

Totodată, o influenţă negativă asupra creşterii importurilor a avut categoria de mărfuri zahăr,

preparate pe bază de zahăr, miere – cu o pondere în total import de 0,4%, fiind în diminuare cu 1,2

p.p. faţă de ianuarie-februarie 2017, în valoare de 3,5 mil. dolari (-63,3%).

Persoanele fizice au importat în ianuarie-februarie 2018 mărfuri şi produse în valoare de 25,6 mil.

dolari, cu 35,8% mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului 2017. Diminuarea importurilor a fost

determinată de descreşterea livrărilor de autoturisme şi autovehicule (-42,8%), cărora le-au revenit

81,8% din importurile realizate de persoanele fizice.

IV. Sfera socială

Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui

salariat din economia naţională pentru anul 2017 a constituit 5697,1 lei şi s-a majorat în termeni

nominali cu 12,1% faţă de anul 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu 5,2%. În sfera bugetară

cîştigul salarial mediu lunar a constituit 4950,1 lei, fiind în creștere cu 13,5% față de anul 2016, iar

în sectorul real – 6000,1 lei și s-a majorat cu 11,3%, respectiv.

În anul 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4

lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 3,5%. Minimul de existenţă în medie pentru populaţia

în vîrstă aptă de muncă a fost de 1984,5 lei, pentru pensionari – 1547,5 lei, iar pentru copii – 1768,6

lei. Co-raportul dintre veniturile disponibile şi valoarea medie a minimului de existenţă a fost de

120,5%. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2018 a constituit 1527,87 lei, ce

asigură acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la un nivel de 98,7%,

faţă de 85,3% în anul 2016. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit 5697,1 lei

în această perioadă, fiind astfel, posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de

muncă în mărime de 2,9 ori, faţă de 2,7 ori în anul 2016. Acest co-raport diferă în funcţie de

activităţile economiei naţionale: nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru

populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul informații si comunicații – de 6,3 ori,

iar cel minim - de cei din sectorul activități de recreere și de agrement ale căror salarii acoperă

minimul de existenţă în proporţie de 1,7 ori.

La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-martie 2018 au fost înregistrați circa 10,5 mii șomeri,

fiind cu 24% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada ianuarie-martie 2017. În

cîmpul muncii au fost plasaţi circa 3,5 mii şomeri, cu 9,9% mai puțin, respectiv. Din totalul şomerilor

înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj 2,1 mii persoane, numărul acestora fiind mai mic cu

25,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în perioada

ianuarie-martie 2018 a constituit 1587,9 lei, marcîndu-se o creştere de 15,2% faţă de perioada similară

a anului 2017.

V. REGIMUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

33

În conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova, intrarea mărfurilor şi mijloacelor de

transport prin frontiera vamală se efectuează în functie de regimul vamal ales. Legislaţia Republicii

Moldova prevede regimuri vamale definitive şi suspensive.

Regimurile vamale definitive includ exportul şi importul. Regimurile vamale suspensive, sunt

operaţiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de

import sau de export în cadrul tranzacţiilor de comerţ extern.

Regimurile suspensive includ: admiterea temporară; perfecţionare activă; perfecţionare pasivă;

antrepozit vamal; tranzit; transformare sub control vamal;

Regimul vamal suspensiv prevede depunerea unei garanţii ce asigură stingerea obligaţiei vamale ce

ar putea apărea ulterior.

Actele normative care reglementează regimul vamal sunt:

• Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, cu modiificarile si completarile ulterioare;

• Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997;

• Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr.1569-XV din 20.12.2002;

• Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25.07.2017 și alte acte

legislative și normative. • Legea Nr.288 din 15.12.2017, publicată în M.O. Nr.464-470, cu priviere la modificarea şi

completarea unor acte legislative, Articolul 9. Principiile generale de organizare a Serviciului Vamal;

• Legea Nr.295, din 21.12.2017, publicată in M.O. Nr.7-17, art Nr : 58, data intrării in vigoare: 12.01.2018 cu priviere la modificarea şi completarea unor acte legislative, Art. VI, modificarea si completarea Codului Vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare.

VI. RELAȚIILE COMERCIALE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UE

Cadrul juridic pentru cooperarea dintre RM şi UE este reprezentat de Acordul de Asociere RM-UE

ce cuprinde și Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA- Deep and

Comprehensive Free Trade Area), semnat în luna iunie a anului 2014 și aplicat provizoriu din

septembrie 2014, când RM a început să beneficieze de avantajele DCFTA. Prevederile acordului au

intrat în aplicare deplină în luna iulie 2016, stabilind și relațiile comerciale dintre RM și UE,

determinate prin zona de liber schimb prevăzută de DCFTA, ca parte a acordului de asociere.

DCFTA stabilește o zonă de liber schimb comercial intre RM și UE în conformitate cu principiile

OMC și prevede: eliminarea taxelor de import pentru majoritatea bunurilor comercializate între UE

și RM, furnizarea unui acces lărgit pe piața serviciilor pentru ambii parteneri și posibilitatea înființării

de către companiile din UE și RM a sucursalelor pe criterii nediscriminatorii, primind același

tratament ca și companiile autohtone.

După intrarea în vigoare a DCFTA , - perpetuarea instabilității politice în Republica Moldova,

concomitent cu evidențierea unei conjuncturi economice naționale/regionale mai puțin favorabile

(criza bancară, furtul miliardului, devalorizarea leului, aprecierea dolarului, condiții climaterice

34

nefavorabile, scăderea prețurilor internaționale la unele produse, etc.) s-au reflectat negativ asupra

performanței comerciale a țării în primii doi ani de implementare a DCFTA. Performanța fiind

afectată și așa de menținerea de către Federația Rusă a măsurilor restrictive de ordin tarifar și netarifar

față de Republica Moldova (cu mici excepţii de ordin subiectiv pentru anumiţi agenţi economici), dar

și de tensiunile geopolitice din regiune (conflict armat în estul Ucrainei, sancțiuni economice și

restricții comerciale reciproce între UE și Federația Rusă).

Totodată, se apreciază faptul că cea mai mare parte a avantajelor tarifare existau în cadrul

precedentului regim tarifar unilateral ATP (Preferințe Comerciale Autonome). Prin urmare, în cadrul

DCFTA nu a avut loc o reducere dramatică a tarifelor (excepție fiind produsele contingentate care

cad sub incidența prețurilor de intrare și a mecanismului contra eludării) care ar fi dus la o ulterioară

”explozie” a exporturilor. Pe de altă parte, valorificarea tuturor avantajelor comerciale obținute pe

parcurs (GSP, ATP și ulterior DCFTA) a devenit posibilă odată cu extinderea angajamentelor nu doar

în profil tarifar, ci pe toate componentele netarifare ale DCFTA. Cu toate acestea, adaptarea la noile

circumstanțe necesită o perioadă mai lungă de timp.

În aceste condiții, datele oficiale indică o evoluție descendentă a exporturilor în termeni valorici (-

2,3%) pentru anul 2015, în lumina șocurilor menționate mai sus, ca apoi în anul 2016, după atenuarea

constrângerilor menționate, exporturile Republicii Moldova către UE să revină pe ritm de creștere,

depășind cu 6,9% nivelul din anul 2014.

Cel mai mult de pe urma DCFTA au beneficiat produsele agroalimentare, care au constituit miza

inițială. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de

referință, reușind să compenseze într-o oarecare măsură pierderea piețelor din Est. Totodată, în

termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către UE au înregistrat

creșteri.

Astfel, în mod firesc, topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este reprezentat

de produsele contingentate care cad sub incidența mecanismului contra eludării, unde urmărim o

valorificare superioară a contingentelor alocate (grâu, porumb, orz, zahăr), fapt ce indică un potențial

de export superior nivelelor admise. De asemenea, se constată evoluția spectaculoasă a exportului de

produse care se includ în categoria cerealelor procesate (alcool etilic). La fel, este apreciabilă evoluția

exportului de vin, contingentul fiind anulat, dar și a mierii naturale, care la fel mai face parte din

puținele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole

supuse contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate practic în

totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.

Exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă comparativ cu alte

destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare cu 2,5% în perioada de referință.

Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri pentru 68% din exporturile non-

agricole în UE. Topul categoriile de produse non-agricole care au înregistrat cele mai mari diminuări

la export în UE sunt dominate de cele aferente industriei textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt

datorat diminuării cererii.

Profilul geografic al exporturilor indică o evoluție pozitivă pentru 7 din 10 cele mai importante țări

UE unde ajung exporturile din Republica Moldova. În mod evident, cel mai important partener

35

comercial din această regiune, dar și în general, rămâne ROMÂNIA, cu o pondere de 25% în total

export al țării, aceasta fiind urmată de Italia și Germania cu ponderi de 9,7% și respectiv 6,2%.

În pofida multiplelor temeri și speculații în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din

UE, tabloul indică o evoluție contrară. Astfel că, importul de produse agroalimentare din UE a

înregistrat o scădere a acestora de 15% în perioada de referință. Cele mai multe produse care au

înregistrat diminuări sunt inclusiv direct concurente cu produsele autohtone (alcool etilic nedenaturat,

cartofi, păsări vii, lapte și smântână concentrate, brânză și caș). De cealaltă parte, au fost înregistrate

majorări ale importurilor de zahăr, bere și carne de pasăre. Totodată, evoluțiile pozitive ale unor

importuri au fost determinate de necesitățile de dezvoltare ale sectoarelor fitotehnic și zootehnic

(semințe de floarea soarelui și porumb destinate însămânțării sau ouă de pasăre fecundate). Toate

acestea indică asupra inconsistenței argumentelor existente în favoarea teoriei invaziei produselor

europene.

- În pofida existenței unui șir de constrângeri, impactul pozitiv al DCFTA asupra fluxurilor

comerciale înregistrate de către Republica Moldova în raport cu UE, demonstrează viabilitatea

supozițiilor ce vizau oportunitatea negocierii unui astfel de acord.

- Este însă cert faptul că potențialul DCFTA rămâne în continuare nevalorificat, fapt ce indică

necesitatea consolidării eforturilor instituționale în implementarea tuturor angajamentelor

asumate.

VII. RELATIILE ECONOMICE ROMANIA-REPUBLICA MOLDOVA

România este primul partener comercial al Republicii Moldova.

1,74 miliarde USD a fost comerţul bilateral la finele anului 2017. Remarcăm o creștere a

acestuia cu 25,8%, din care exportul a crescut cu 27,6%, iar importul a crescut cu 23,0%.

• R. Moldova se menţine pe locul 4 (cu o pondere de 5,24%) ca destinație extracomunitară

pentru produsele românești, după Turcia (1,3 miliarde USD), SUA (0,7 miliarde USD),

Federația Rusă (0,7 miliarde USD). Ca furnizor pentru piaţa românească, produsele din R.

Moldova ocupă locul 8 (cu o pondere de 3,23%) pe spaţiul necomunitar, după China, Turcia,

F. Rusă, Kazahstan, Ucraina, SUA, Coreea de Sud.

• La 31.03.2018, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Moldova

a fost de 483,5 milioane USD, din care exportul a fost de 298,2 milioane USD, iar importul

185,3 milioane USD, soldul fiind de 112,9 milioane USD în favoarea României.

• Față de aceeași perioadă a anului 2017, volumul schimburilor comerciale bilaterale a crescut

cu 34,0%, din care exportul a crescut cu 32,76%, iar importul a crescut cu 36,1%.

• La 31.03.2018 în comerțul României cu țările necomunitare, Republica Moldova ocupa locul

4 la export (pondere de 6,29%) și locul 7 la import (pondere de 3,31%).

Nr. crt. Categoria de marfă Mil. USD Pondere Mil. USD Pondere

EXPORT % IMPORT %

TOTAL 298.20 100% 185.30 100%

din care:

1 Animale vii si produse ale regnului animal 4.70 1.6% 0.20 0.1%

2 Produse ale regnului vegetal 29.30 9.8% 29.30 15.8%

36

3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale 0.30 0.1% 1.40 0.8%

4 Produse alimentare, bauturi, tutun 8.10 2.7% 10.80 5.8%

5 Produse minerale 91.70 30.8% 1.23 0.7%

6 Produse ale industriei chimice si conexe 30.20 10.1% 0.30 0.2%

7 Mase plastice, cauciuc si articole conexe 15.42 5.2% 1.06 0.6%

8 Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 2.80 0.9% 0.20 0.1%

9 Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri 3.10 1.0% 0.32 0.2%

10 Pasta lemn, hartie, carton si art conexe 4.56 1.5% 0.70 0.4%

11 Materii textile si art. din acestea 13.30 4.5% 16.56 8.9%

12 Incaltaminte, palarii, umbrele bastoane 1.00 0.3% 4.30 2.3%

13 Articole piatra, ipsos, ciment, sticla, ceramica 1.70 0.6% 6.80 3.7%

14 Perle, pietre si metale pretioase, bijuterii 0.00 0.00

15 Metale comune si articole metalice 13.05 4.4% 28.40 15.3%

16 Masini, aparate, echipamente electrice 57.70 19.3% 75.84 40.9%

17 Vehicule,aeronave si echipamente transport 8.60 2.9% 1.53 0.8%

18 Aparate optice, foto si de masura 4.20 1.4% 0.17 0.1%

20 Marfuri si produse diverse 7.60 2.5% 6.10 3.3%

21 Alte marfuri 0.78 0.3% 0.00 0.0%

Investiţii de capital din Republica Moldova

La 30 noiembrie 2017 erau înregistrate în România un număr de 5014 societăți mixte cu participare

de capital din Republica Moldova (2,32% din totalul firmelor cu participare străină) cu un capital

total investit de 48,1 milioane USD. Astfel, Republica Moldova ocupa, la 30 noiembrie 2017, locul

45 în topul investitorilor străini în România.

VIII. ADRESE UTILE

Ministerul Economiei și Infrastructurii www.mec.gov.md

Ministerul Finanţelor www.mf.gov.md

Ministerul Justiţiei www.justice.gov.md

Ministerul Afacerilor Interne www.mai.gov.md

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene www.mfa.gov.md

Ministerul Apărării www.army.md

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării www.mc.gov.md www.edu.gov.md www.mts.gov.md

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale www.mmpsf.gov.md www.ms.gov.md

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului www.madrm.gov.md