1

INDRUMAR DE AFACERI

THAILANDA 2009

2

C U P R I N S pag. Capitolul I PREZENTARE GENERALA 3 Capitolul II EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI 12 MACROECONOMICI Capitolul III COMERTUL EXTERIOR AL THAILANDEI 13 Capitolul IV SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE 19 ROMANIA - THAILANDA IN PERIOADA 2000-2008 (aug.) Capitolul V REGIMUL COMERCIAL (bariere tarifare si netarifare) 30 Capitolul VI REGIMUL INVESTIŢIILOR STRĂINE 45 Capitolul VII SISTEMUL DE IMPOZITARE 69 Capitolul VIII INSTITUŢII PUBLICE DIN THAILANDA 76 SURSE DE INFORMARE ECONOMICĂ ŞI COMERCIALĂ

3

Capitolul I PREZENTARE GENERALA

Denumirea oficiala a tarii

Actuala denumire oficiala a tarii: Regatul Thailandei, sau Thailanda, a fost adoptata in mai 1939, prin renuntarea la vechea denumire "Siam". Numele de “Siam” a fost reluat intre 1945 si 1949. La 11 mai 1949, printr-o proclamare oficiala, s-a revenit la numele de “Thailanda”, In traducere “Thai” inseamna liber, deci: “Tara celor Liberi” (Land of the Free). Pozitia geografica

Regatul Thailandei este situat in Asia de Sud-Est, putin deasupra ecuatorului, intre paralelele de 5º30’ si 21º, latitudine nordica, si intre meridianele de 97º30’ si 105º30’, longitudine estica.

Thailanda are ca vecini: - la vest: Myanmar (fosta Birmania), si Marea Andaman (Oceanul Indian); - la nord: Myanmar si RPD Laos; - la est: PRD Laos, Cambogia si Golful Thailandei; - la sud: Malaezia Dimensiunile Thailandei sunt de aproximativ 2.500 km de la nord la sud si de

1.250 km de la est la vest. Lungimea liniei de coasta este de circa 1840 km, la Golful Thailandei si 865 km, de-a lungul Oceanului Indian. Ora locala: GMT + 7 (octombrie-martie), GMT + 6 (martie + octombrie) Suprafata Suprafata totala a tarii este de 513.115 km², echivalenta cu suprafata Frantei. Thailanda este impartita in 4 regiuni:

- partea de nord; - campia centrala sau bazinul raului Chao Phraya; - zona de nord-est sau platoul Korat; - regiunea din sud sau peninsula sudica.

Partea de nord este alcatuita din 17 provincii, acoperind o suprafata de 169.600 km², din care 80% zone muntoase. Aceste zone constituie sursele vitale de apa ale tarii. Provincia Chiang Mai este centrul zonei superioare, iar provincia Phitsanuloke este centrul zonei inferioare, din regiunea de nord. Orasul cel mai important din aceasta parte a tarii este Chiang Mai, al doilea oras ca marime dupa capitala tarii.

Campia centrala a Thailandei se compune din 26 de provincii, acoperind o suprafata de 103.946 km². Este cea mai bogata regiune a tarii, fiind strabatuta de raul Chao Phraya, abundent si fertil. Aici se cultiva cea mai mare parte din productia de orez, fiind numita “Rice Bowl of Asia”. Ea este fizic si socio-economic impartita in 4 sub-regiuni, incluzand: zona capitalei tarii - Bangkok, sub-regiunea de est, cea de vest si campia centrala superioara.

4

Partea de nord-est este alcatuita din 19 provincii, acoperind 168.854 km², o treime din suprafata totala a tarii. Provinciile Nong Khai, Mukdaharn si Nakorn Phanom sunt porti de intrare catre tara vecina RPD Laos, peste raul Meckong. Nord-estul Thailandei este zona cea mai saraca a tarii, compusa din dealuri si coline aride, supuse secetei prelungite sau inundatiilor devastatoare. Regiunea de sud consta din doua fisii longitudinale de uscat marginite de mare, alcatuite din 14 provincii, cu o suprafata totala de 70.715 km². Spre Marea Andaman se afla renumitele provincii turistice: Phuket, Phang Na si Krabi, iar spre Golful Thailandei cele mai importante sunt: Suraj Thani si Songkla. Formele de relief ale regiunii alterneaza de la campie si dealuri la zone muntoase, cu paduri virgine si depozite de zacaminte minerale. Sudul este, de asemenea, renumit pentru productia de cauciuc natural si recoltele de fructe tropicale. Clima

Thailanda este o tara cu clima tropical-musonica, avand drept caracteristici caldura si umiditatea ridicate. Temperatura medie este de circa 28ºC, iar umiditatea variaza intre 66% - 83%, in functie de zona. In Bangkok, temperatura variaza intre 35ºC, in aprilie, si 18ºC in decembrie (in cursul noptii).

In general, se disting 3 sezoane: „racoros” (din noiembrie pana in februarie), calduros si uscat (martie-aprilie) si ploios (din mai pana in octombrie). Populatia La jumatatea anului 2008 (conform comunicatului emis de Ministerul de Interne), populatia totala a Thailandei a fost de circa 65,50 milioane locuitori, din care intre 0-14 ani: 21,2%, intre 15-64 ani: 70,3% si peste 65 ani: 8,5%. Din totalul populatiei, 32,17 milioane sunt barbati si 32,90 milioane sunt femei. Capitala tarii, Bangkok, are o populatie de circa 9,67 milioane de locuitori.

Durata medie de viata a thailandezilor, conform statisticilor publicate de Ministerul Sanatatii Publice, in iulie 2008, este de 72,83 ani (70,51 ani pentru barbati si 75,27 ani pentru femei). Rata de crestere a populatiei a fost estimata, in 2008, la 0,64%.

Populatia activa este de 36,13 milioane persoane, peste jumatate fiind sub 30 ani. Ea este ocupata in proportie de 49% in agricultura, 14% in industrie si 37% in sfera serviciilor (statistici din 2000). Rata somajului este de circa 1,4% (2007).

Salariul minim/zi se cifreaza la circa 200 Baht, in zona Bangkok-ului si mai putin in provincie (circa 6 USD). Populatia aflata sub pragul saraciei reprezinta circa 10,4% din intreaga populatie a tarii.

Majoritatea populatiei este de nationalitate thailandeza (75%), chinezi (14%) si alte grupuri etnice (11%). Populatia Thai include: 36% central Thai, 32% Thai-Lao, 8% Thai nord si 8% Thai sud.

Limba oficiala este thailandeza, o limba cu mai multe tonalitati, fara inflexiuni, folosind predominant cuvinte monosilabice. Cuvintele polisilabice au fost imprumutate din alte limbi: khmera, pali si sanskrita. Diferite dialecte sunt vorbite in zonele rurale. Limba engleza este materie obligatorie de studiu in scoli, dar este vorbita si inteleasa in principal in orasele mari si in cercurile de afaceri. Alte limbi vorbite sunt: mandarina, vietnameza si malaya.

5

Invatamantul de 12 clase este obligatoriu, 94,9% dintre barbati si 90,5% dintre femei stiu sa scrie si sa citeasca. Religia Populatia Thailandei se bucura de o deplina libertate religioasa. Budismul este religia nationala si este practicat de circa 94,6% din numarul populatiei. Restul populatiei sunt 4,6% musulmani, crestini 0,75%, hindusi 0,1%, brahmani si alte religii. Resurse naturale - Cositor, cauciuc (latex), gaze naturale, tungsten, cherestea esente exotice,

plumb, peste, gips, lignit, fluorita, teren arabil, ananas, orhidee. Agricultura (8,8% din PIB) - teren arabil: 27.54% - culturi permanente: 6.93% - altele: 65.53% (2005) - suprafata totala irigata: 49.860 km² - culturi: orez, tapioca, cauciuc (latex), porumb, trestie de zahar, nuci de cocos, soia. Industria - ramuri industriale mai importante: turismul, textila si confectii, prelucrare produse alimentare, bauturi, tutun, ciment, circuite integrate, bijuterii, electronice si electrocasnice, calculatoare si componente pentru calculatoare, mobila, mase plastice, automobile si piese de schimb, al doilea producator mondial de tungsten si al treilea de cositor. Organizare politico-administrativa Din anul 1932, monarhia absoluta a fost inlocuita cu o monarhie constitutionala, in care puterea regelui thailandez este similara cu cea a monarhilor europeni. Parlament sau Adunarea Nationala (Rathasada) este bicameral, alcatuit din: - Senat (Wuthisapha) cu 150 de membri, din care 76 alesi prin vot popular si 74 numiti de judecatori si organisme guvernamentale independente, pentru un mandat de 6 ani; - Camera Reprezentantilor (Sapha Phutaen Ratsadon) cu 480 de membri, alesi prin vot popular pentru un mandat de 4 ani.

Primul ministru este ales din randul membrilor Camerei Deputatilor. Parlamentul are puteri legislative, iar guvernul puteri administrative.

Organele constitutionale de conducere ale statului:

- Seful statului este regele, care desi are puteri limitate, reprezinta simbolul unitatii si identitatii nationale.

Regele actual Bhumibhol Adulyadej (in transcriere fonetica – Pumipon Aduliadet), aflat pe tron din 9 iunie 1946, se bucura de un enorm respect popular si

6

de o mare autoritate morala, demonstrata cu prilejul ocaziilor in care a rezolvat diverse crize politice care amenintau stabilitatea nationala. Monarhia este ereditară.

Regele s-a casatorit la 28 aprilie 1950 cu regina Sirikit. Cuplul regal are patru copii: printesa Ubol Ratana, printul Maha Vajiralongkorn, printesa Maha Chakri Sirindhorn si printesa Chulabhorn Valayalaksana.

Urmare organizarii de alegeri democratice in luna decembrie 2007, fostul

guvern militar instaurat la 19 septembrie 2006, prin lovitura de stat, a pierdut puterea si, in cursul lunii februarie 2008, un nou cabinet, format printr-o coalitie a sase partide, condus de domnul Samak Sundaravej, si-a preluat atributiile

Tulburarile din viata politica thailandeza, in principal datorate manifestarilor anti-guvernamentale ale Aliantei Populare pentru Democratie (PAD), nu au incetat nici dupa alegerea in mod democratic a noului guvern, acuzat de PAD ca este marioneta fostului prim ministru Thaksin Shinawatra, debarcat in septembrie 2006 prin lovitura de stat. Manifestatiile de strada, initiate de PAD, s-au finalizat prin ocuparea, in luna august a.c., a sediului guvernului, stare de fapt care se mentine si in prezent.

Decizia Curtii Constitutionale, din 9 septembrie 2008, de a-l declara incompatibil, cu functia pe care o ocupa, pe seful guvernului, Samak Sundaravej, urmare unui conflict de interese intre functia de Prim Ministru si obtinerea unor avantaje materiale de la un post de televiziune local, a dus la formarea unui nou guvern. Apreciat ca un guvern de compromis, actualului executiv, condus de domnul Somchai Wongsawat, cumnatul fostului Prim Ministru, Taksin Shinawatra, i se dau doar trei luni sanse de supravietuire, timp in care acesta ar trebui sa pregateasca de fapt viitoarele alegeri generale. Exista temeri legate de viitoarea decizie a Curtii Constitutionale care urmare unor plangeri adresate de partidul de opozitie (Partidul Democrat), in conformitate cu prevederile Constitutiei, ar putea desfiinta actualul partid majoritar de guvernamant (PPP) pentru presupuse fraude electorale la alegerile din decembrie 2007. Aceasta ar duce inevitabil la dizolvarea de catre Guvern a Parlamentului, la regruparea fortelor politice si implicit la organizarea de noi alegeri generale, probabil in prima parte a anului 2009.

Noul Guvern thailandez, aprobat de regele Thailandei pe 25 septembie 2008,

este condus de domnul Somchai Wongsawat, Prim Ministru (al 26-lea PM al Thailandei), care ocupa in acelasi timp si functia de Ministru al Apararii (61 ani, jurist, anterior: Vice-Prim Ministru si Ministru al Educatiei) si are in compunere pe: 1. G-ral Chavalit Yongchaiyudh, Vice-Prim Ministru 2. Dl. Sompong Amornvivat, Vice-Prim Ministru, Ministrul Afacerilor Externe 3. Dl. Chavarat Charnvirakul, Vice-Prim Ministru 4. Dl. Olarn Chaipravat, Vice-Prim Ministru 5. Gen.mr. Sanan Kajornprasart, Vice-Prim Ministru 6. Dl. Sukhumpong Ngonkam, Ministru atasat Biroului Primului Ministru 7. Dl. Suphon Fongngam, Ministru atasat Biroului Primului Ministru 8. Dl. Suchart Thada-Thamrongvech, Ministrul Finantelor

7

9. Dl. Pradit Phataraprasit, Ministrul Adjunct al Finantelor 10. Lt.II. Ranongruk Suwunchwee, Ministrul Adjunct al Finantelor 11. Dl. Weerasak Kowsurat, Ministrul Turismului si Sporturilor 12. Dl. Udomdej Rattanasatien, Ministrul Dezvoltarii Sociale si Securitatii Umane 13. Dl. Somsak Prisananuntagul, Ministrul Agriculturii si Cooperativelor 14. Dl. Somphat Kaewpijit, Ministrul Adjunct al Agriculturii si Cooperativelor 15. Dl. Theerachai Saenkaew, Ministrul Adjunct al Agriculturii si Cooperativelor 16. Dl. Santi Promphat, Ministrul Transporturilor 17. Dl. Sopon Zarum, Ministrul Adjunct al Transporturilor 18. Dl. Varawut Silpa-archa, Ministrul Adjunct al Transporturilor 19. D-na Anongwan Thepsutin, Ministrul Resurselor Naturale si Mediului 20. Dl. Mun Patanotai, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei 21. Dl. Chaiya Sasomsub, Ministrul Comertului 22. Lt.Col.Pol. Banyin Tungpakorn, Ministrul Adjunct al Comertului 23. Dl.Songkram Kitlertphairoj, Ministrul Adjunct al Comertului 24. Gen.Pol. Kowit Wattana, Ministrul Internelor 25. Dl. Preecha Rengsomboonsuk, Ministrul Adjunct de Interne 26. Dl. Prasong Kositanondh, Ministrul Adjunct de Interne 27. Dl. Somsak Kiatsuranont, Ministrul Justitiei 28. D-na Uraiwan Thienthong, Ministrul Muncii 29. Dl. Woravat Auapiniyakul, Ministrul Culturii 30. Dl. Wutipong Chaisang, Ministrul Stiintei si Tehnologiei 31. Dl. Srimuang Charoensiri, Ministrul Educatiei 32. Cpt.Pol. Chalerm Ubumrung, Ministrul Sanatatii Publice 33. Dl. Vicharn Minchainant, Ministrul Adjunct al Sanatatii Publice 34. Gen.Pol. Pracha Promnog, Ministrul Industriei

Constitutia promulgata democratic pe 11 octombrie 1997 a fost inlocuita cu o noua constitutie, elaborata de o comisie desemnata special de catre fostul Consiliu al Sigurantei Nationale, numit de fosta dictatura militara. Noua constitutie a fost aprobata prin referendum national si semnata de catre rege pe 24 august 2007 si este in vigoare si-n prezent.

Conform noii constitutii, Primul Ministru este ales dintre membrii Camerei Reprezentantilor, urmare alegerilor generale, si este seful partidului care poate forma o coalitie majoritara. In mod uzual, Primul Ministru este numit de catre rege pentru un mandat de 4 ani, cu maxim 2 mandate consecutive.

Thailanda nu a fost niciodata colonizata. Data la care se considera ca au fost

puse bazele traditionale ale natiunii thailandeze si a fost constituit primului regat la Sukhothai este anul 1238.

Sistemul judiciar este compus din Tribunalul Constitutional, Curtea de Justitie

si Curtile Administrative. Judecatorii de la Curtea Suprema sunt numiti de catre rege. Partide politice: sistem multi-partit. Partidul Comunist este interzis.

8

In prezent, principalele partide politice sunt:

- Partidul Puterea Poporului (People Power Party (PPP) - Palang Prachachon Party), condus de Somchai Wongsawat;

- Partidul Democrat (Democrat Party (DP) - Prachathipat Party), condus de Abhisit Wejjajiva;

- Partidul Caii de Mijloc (Middle Way (MWP) - Matchima Thippatai Party), condus de Anongwan Therpsuthin;

- Partidul Patriei (Motherland Party - Puea Pandin Party (PP), condus de Suwit Khunkitti;

- Partidul Regalist al Poporului (Royalist People’s Party (RPP) – Pracharaj Party), condus de Sanoh Thienthong;

- Partidul Unitatii Thailandeze (Thai Unity Party (TUP)– Ruam Jai Thai Party), condus de Chetta Thanacharo;

- Partidul Natiunii Thailandeze (Thai Nation Party (TNP) – Chat Thai Party), condus de Barnharn Silpa-Archa.

: Thailanda este impartita in 75 provincii (changwat), grupate in 5 grupuri de

provincii, in functie de localizarea teritoriala. In plus, mai exista doua districte cu guvernare speciala: capitala tarii, Bangkok, si Pattaya (desi Pattaya este parte componenta a provinciei Chonburi).

Fiecare provincie este administrata de un guvernator numit. Fiecare provincie este impartita in districte, sub-districte, grupari de sate (tambons) si sate. Urmare reamenajarii teritoriale din anul 2000, in prezent exista: 795 de districte (amphoe), 81 de sub-districte (king amphoe), 7.255 de grupari de sate (tambons) si 74.435 sate.

Orasul metropola Bangkok este impartit in 50 de districte (khet), administrate de un Guvernator (Primar), ales prin vot de catre cetateni. Cateva zone care fac parte din provinciile adiacente Bangkok-ului, sunt totusi considerate ca apartinand „Bangkok-ului extins” (Greater Bangkok - Pari Monthon). Acestea includ: Nonthaburi, Pathum Thani, Samut Prakan, Samut Sakhon. Steagul

A fost introdus pentru prima oara de catre regele Vajiravudh (Rama VI), in anul 1917 si este compus din 5 benzi orizontale, de culoare: rosu, alb si albastru. Benzile exterioare de culoare rosie, reprezinta natiunea si

incadreaza in mod egal benzile interioare de culoare alba care evoca religia. Banda albastra, care ocupa 1/3 din aria centrala simbolizeaza monarhia. Armonia designului exprima natura complementara a celor trei piloni ai natiunii thailandeze: poporul, religia si monarhia.

Actualul steag a inlocuit vechiul drapel reprezentand un elefant alb pe un fon rosu.

9

Emblema nationala

Emblema regala si nationala este Garuda, o figura legendara jumatate-pasare, jumatate-om, care orneaza sceptrul regelui Bhumibol Adulyadej si drapelul regal. Multe ministere si departamente au incorporate Garuda in siglele lor. Mai mult, emblema Garuda exprima "By Royal Appointment - Prin numire regala" si este acordata de catre Rege, ca un semn de

onorare regala, companiilor care au adus Thailandei servicii economice sau caritabile remarcabile. Acordarea meritului “Garuda” este rara si este considerata o mare onoare. Ziua Nationala 5 decembrie, ziua de nastere a regelui Bhumibol Adulyadej (1927), este o zi de sarbatoare publica. Pe parcursul intregului an calendaristic, thailandezii se bucura de mai multe zile libere, prilejuite de sarbatori care evoca devotamentul fata de religie, monarhie si natiune. Unele au date fixe, iar altele variaza in functie de calendarul solar. In anul 2008, sunt considerate sarbatori publice urmatoarele: - 01 ianuarie - Anul Nou; - 21 februarie – sarbatoarea buddhista Macha Bucha; - 7 aprilie – Chakri Memorial – ziua incoronarii primului rege al dinastiei actuale; - 13-16 aprilie – Songkran-ul – Anul Nou thailandez; - 01 mai - Ziua Internationala a Muncii; - 05 mai – Ziua incoronarii actualui rege; - 09 mai – Royal Ploughing Day - inceperea sezonului de plantare a orezului; - 19 mai – Visakha Bucha - nasterea si moartea lui Buddha; - 01 iulie – Ziua Jumatatii Anului; - 17-18 iulie – Asarnha Bucha si Buddhist Lent – inceperea postului Buddhist - 12 august – Ziua de nastere a reginei actuale (Queen Sirikit); - 23 octombrie – Chulalongkorn Day, comemorarea mortii regelui Rama V; - 05 decembrie – Ziua nationala a Thailandei, ziua de nastere a actualului rege; - 10 decembrie – Ziua Constitutiei; - 25 decembrie – Craciunul; - 31 decembrie – Ajunul Anului Nou. Moneda nationala Baht-ul thailandez. (1 USD= 34,48 THB - Thailand Baht, 22 octombrie 2008). Vizitatorii straini sunt liberi sa aduca orice valuta straina. Cecurile si tratele aduse, trebuie vandute bancilor in termen de 15 zile de la sosire. La parasirea Thailandei, vizitatorii straini pot scoate din tara toata valuta adusa sau cea ramasa. Rezidentii pot scoate cantitati nelimitate de bancnote si monezi pentru cheltuielile de calatorie. Cantitatea de trate si cecuri este supusa aprobatii bancii emitatoare. Cantitatea de bani thailandezi introdusa de vizitatorii straini este nelimitata. Calatorilor care parasesc Thailanda, atat thailandezi cat si straini, li se permite sa

10

scoata, fara aprobare anterioara, 50.000 Bahts/persoana. Pentru cei care calatoresc in tarile vecine Thailandei, suma maxima admisa este de 500.000 Bahts/persoana., Unitatea monetara de baza, in Thailanda, este Baht-ul. Un Baht este divizat in 100 unitati numite "satang". In circulatie se afla urmatoarele bancnote si monezi: Monezi: 25 si 50 Satang; 1, 2, 5 si 10 Bahts Bancnote: 20 Bahts (culoare verde), 50 Bahts (culoare albastra), 100 Bahts

(culoare rosie), 500 Bahts (culoare mov), 1000 Bahts (culoare maro) Majoritatea valutelor straine pot fi schimbate contra bani thailandezi la banci

si case de schimb autorizate. Majoritatea cartilor de credit sunt acceptate, in mare masura, de centrele de turism. Obiceiuri Thailanda este o tara budista unde imaginea si chipul lui Buddha sunt sacre. Actele necuviincioase, cu referire la simbolurile buddhiste, sunt pedepsite cu inchisoarea chiar daca acestea sunt comise de vizitatorii straini. Poporul thailandez venereaza Regele, Regina si familia regala si nu tolereaza strainii care manifesta lipsa de respect fata de acestia. In general, femeile thailandeze sunt conservatoare si nu este bine sa fie atinse fara consimtamantul lor. La intrarea intr-un templu buddhist imbracamintea trebuie sa fie decenta. Nu sunt permise fuste mini, sorturi sau tricouri fara maneca. La intrarea in templu se scoate incaltamintea din picioare. Femeile nu trebuie sa atinga un calugar buddhist sub nici un motiv. Intimitatile intre barbat si femeie nu trebuie aratate in public. Expunerea la soare, dezbracat, este interzisa. In mod traditional, thailandezii se saluta unul pe altul cu "wai (prin unirea ambelor palme in dreptul pieptului). Daca cineva saluta cu "wai" trebuie sa i se raspunda la fel. Adresati-va thailandezilor cu folosirea numelui mic si a titlului "khun" (domn/doamna) pentru adulti. Thailandezii zambesc de obicei pentru a-si exprima bucuria si fericirea, a multumi pentru micile "servicii" primite, a raspunde la salutul "wai" de la copii si persoane inferioare si chiar pentru a se "scuza" pentru micile inconveniente. Nu este permis sa fie atins capul niciunei persoane si nici mangaierea (ciufulirea) parului ei. Capul este partea cea mai nobila a corpului. Daca cineva atinge neintentionat capul cuiva, deindata trebuie cerute scuze sincere. Evitati punerea picioarelor pe masa in timp ce sedeti. Niciodata nu folositi piciorul sa aratati spre lucruri si nici sa atingeti vreo parte a corpului vreunei persoane, gest considerat total necivilizat. Cand intrati intr-o casa thailandeza, gazda se asteapta sa va scoateti pantofii. Cateva reglementari vamale Exporturile de chipuri Buddha (cu exceptia celor mici transportate de persoane), antichitati si opere de arta autentice sunt supuse licentelor de export, emise de Departamentul de Arte Fine. Magazinul de la care sunt cumparate poate asigura serviciile necesare pentru scoaterea obiectelor din tara.

11

Turistilor straini li se permite sa ia cu ei podoabe (ornate) de aur, insa importul si exportul de aur (altul decat bijuterii) este supus licentierii de catre Ministerul Finantelor. Este interzis prin lege sa fie aduse in Thailanda, oricare din urmatoarele articole: 1. narcotice (marihuana, canabis, opium, cocaina, morfina, heroina) 2. literatura si picturi triviale (obscene) 3. arme si munitie - (mai putin in cazul in care s-a obtinut o aprobare de la

Departamentul Politiei sau un Birou de Inregistrare) Viza Cetatenii din 40 tari pot intra in Thailanda fara viza, ca turisti, pentru o perioada de max. 30 zile. Pentru vizitatorii din alte 20 tari se pot obtine vize de tranzit valabile 15 zile, cu plata a 1.000 Bahts, la sosire, la oricare din cele 23 puncte de control imigrare, inclusiv la 5 aeroporturi: Suvarnabhumi (Bangkok), Dong Muang (Bangkok), Chiang Mai, Phuket si Hatyai.

Cetatenii romani care calatoresc in Thailanda cu pasaport turistic, in scop turistic sau de afaceri, trebuie sa obtina viza thailandeza anterior plecarii, de la una din ambasadele Thailandei din exterior. Posibilitatea obtinerii vizei la sosirea in Thailanda, pentru posesorii de pasaport turistic romanesc, este exclusa.

Categoriile de vize sunt: transit, tourist, non-immigrant, diplomatic, official si courtesy.

Un turist care doreste sa-si prelungeasca valabilitatea vizei trebuie sa ceara aprobare la Immigration Bureau, cu prezentarea urmatoarelor documente: formular solicitare prelungire viza completat, pasaport original si copie, o fotografie tip pasaport, certificat medical (in caz de boala) si 1.900 Bahts - taxa prelungire. Viza se poate prelungi pentru o perioada de 7-10 zile. Pentru depasirea valabilitatii vizei se plateste amenda de 500 Bahts pentru fiecare zi depasire. Permis de munca Strainii care doresc sa lucreze in Thailanda trebuie sa obtina un permis de munca de la Labour Department. Solicitantii trebuie sa detina o viza non-immigrant (90 zile) inainte de sosirea in Thailanda si impreuna cu cererea de aprobare permis de munca, trebuie sa depuna urmatoarele documente: documente de studii si scrisori de acreditare, un certificat de sanatate, 3 fotografii tip pasaport, schema organizatorica a companiei unde urmeaza sa lucreze, certificat de inregistrare a companiei si lista actionarilor. Se recomanda apelarea la un avocat. Documente de sanatate Nu sunt cerute vaccinuri pentru a vizita Thailanda, cu exceptia persoanelor care au vizitat de curand zone infectate cu: febra galbena, tifoida si holera. In aceste situatii vizitatorul trebuie sa detina un certificat de sanatate la sosirea in Thailanda. top

12

Capitolul II EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

Cu o infrastructura bine dezvoltata, o legislatie care incurajeaza libera initiativa a micilor intreprinzatori si cu o politica pro-investitionala, Thailanda a reusit sa-si refaca complet economia dupa criza financiara asiatica din anii 1997-1998, fiind una dintre cele mai bune performere din Asia de Sud-Est, intre anii 2002-2006. In 2006, datorita instabilitatii politice si a loviturii de stat din 19 septembrie 2006, investitiile au cunoscut un regres de 27%, exporturile inregistrand, totusi, o crestere de circa 17%, datorata in principal productiei de automobile si produselor agricole, dar insuficienta pentru a mentine economia pe un trend ascendent. Astfel rata cresterii economice a scazut la 5,1%, in 2006, si la 4,5%, in 2007, in special datorita reducerii consumului privat la 1,5% si a investitiilor private la 0,2%. In 2007, economia thailandeza a fost sustinuta de cresterea exporturilor de bunuri si servicii (6,4%) si a cheltuielilor publice (9,2%) care au facut ca stabilitatea economica sa ramana puternica, cu un surplus al contului curent de circa 5% din PIB si o inflatie scazuta de 2,2%.

Desi in anul 2007, investitiile straine directe in Thailanda au scazut cu 23-25%,

fata de 2006, interesul manifestat de investitorii din tarile UE fata de tarile ASEAN (dupa China si India) pentru anul 2008, a ramas totusi ridicat.

In luna august 2008, economia Thailandei a avut o evolutie descendenta fata de

luna precedenta, cu o reducere a consumului, investitiilor, exporturilor si importurilor. Productia manufacturiera si turismul au cunoscut si ele o diminuare, datorata partial instabilitatii politice

Astfel Indexul Consumului Privat a crescut cu 7,2%, iar cel al Investitiilor Private cu 3,8%, fata de perioada similara a anului 2007.

Economia pe ansamblu a ramas stabila, inregistrandu-se un deficit al contului curent de 853 milioane USD si o inflatie de 6,4%, in scadere fata de luna precedenta (cand atinsese 9,2%), datorita masurilor luate de guvern si a ajustarii pretului petrolului.

Indexul Productiei Manufacturate a crescut cu 7,9%, fata de perioada similara a anului trecut (in descrestere de la 10,9%, in luna precedenta), urmare scaderii productiei de aparate electro-casnice si autovehicule, ca rezultat al reducerii cererii externe. S-a inregistrat, totusi, o crestere a productiei de aparatura electronica, datorita mentinerii unei cereri externe constante. Rata de utilizare a capacitatilor s-a mentinut relativ constanta la circa 70,5%.

Balanta comerciala a continuat sa se mentina negativa, desi deficitul inregistrat a fost mai mic decat in luna iulie 2008, 675 milioane USD, datorat scaderii atat a volumului exporturilor, cat si al importurilor. Valoarea exporturilor a fost de 15,79 miliarde USD, in crestere cu doar 15,5% fata de perioada similara a anului 2007, iar cea a importurilor s-a cifrat la 16,46 miliarde USD, cu 26,9% mai mare fata de cea inregistrata dupa primele 8 luni din 2007. Scaderea exporturilor s-a datorat micsorarii cantitatilor exportate si a pretului la orez si a cantitatilor livrate de cauciuc

13

natural. Si exporturile de produse manufacturate: derivate din petrol, bijuterii si pietre pretioase, calculatoare, mase plastice si aparate electro-casnice au scazut si ele. Importurile au scazut la toate grupele de marfuri, cu exceptia aurului care a cunoscut o crestere importanta, datorata diminuarii preturilor pe piata mondiala.

Soldul negativ al balantei de plati a crescut la 850 milioane USD, iar rezervele internationale, la sfarsitul lunii august 2008, au scazut la 101,2 miliarde USD, cu o pozitie valutara neta de 15,8 miliarde USD.

Baza monetara, la sfarsitul lunii august 2008, a crescut cu 10,5%, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2007.

Moneda nationala s-a intarit, in luna august 2008, Banca Thailandei (BT) anuntand o rata medie de schimb de 33,86 Baht = 1 USD, urmare unei cererii constante de dolari a importatorilor.

Impactul situatiei financiare internationale asupra economiei thailandeze nu a

fost foarte mare datorita gradului mic de expunere al Thailandei fata de piata financiara mondiala.

Problemele survenite pe piata imobiliara din SUA nu au influentat bancile thailandeze, dar au afectat, totusi, bursa de la Bangkok al carei indice SET a scazut de la inceputul anului cu circa 47%, in principal datorita vanzarilor practicate de investitorii straini, ca rezultat al crizei din sistemul ipotecar si de credite din SUA. Instabilitatea politica interna, pretul ridicat al petrolului si inflatia crescuta au afectat si ele increderea investitorilor straini care au continuat sa se retraga de pe piata de capital thailandeza, astfel ca investitiile ramase la nivelul anului 2008 totalizeaza, in prezent, circa 2,4 miliarde USD.

Impactul crizei financiare din SUA nu va fi resimtit imediat in Thailanda, dar datorita dependentei destul de ridicate a exportatorilor thailandezi de piata americana (circa 20% din exporturile Thailandei merg in SUA), efectele acesteia vor putea fi vazute cu siguranta la inceputul anului viitor, ceea ce va duce la o incetinire a ratei de crestere a economiei thailandeze, in 2009, la circa 4%.

top

Capitolul III COMERTUL EXTERIOR AL THAILANDEI In 2007, exporturile au atins valoarea de 152,10 miliarde USD, in crestere cu

17,25% fata de 2006, cand au totalizat 129,72 miliarde USD. Importurile au crescut si ele fata de anul 2006, dar intr-o proportie mai mica, cu

8,68%, inregistrand valoarea de 139,96 miliarde USD, determinand o crestere a excedentului comercial de la + 0,95 miliarde USD la +12,14 miliarde USD.

14

Comertul exterior al Thailandei in perioada 2001- 2008 (aug.)

- milioane USD -

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 aug.

Exporturi 63.070 66.092 78.105 94.941 109.210 129.722 152.098 120.062

Importuri 60.576 63.353 74.346 93.481 117.788 128.773 139.966 122.934

Sold +2.494 +2.739 +3.759 +1.460 -8.577 +949 +12.132 -2.872

Sursa: Banca Thailandei Exporturile Thailandei s-au orientat in primele 8 luni din 2008, mai ales, spre

tarile ASEAN - 27,96 miliarde USD, (reprezentand 21,55%), UE – 15,57 miliarde USD (12%), Japonia - 13,55 miliarde USD (10,44%), SUA - 13,48 miliarde USD (10,40%) si China – 11,46 miliarde USD (8,83%).

In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, exporturile thailandeze au cunoscut cresteri pe toate pietele partenerilor comerciali mai importanti: ASEAN (38,3%), UE (10,9%), Japonia (16,1%), SUA (8,3%), China (24,7%), Orientul Mijlociu (34,5%) si Australia (45,1%). Influente importante asupra exporturilor thailandeza au avut ACL incheiate de Thailanda cu Japonia si Australia si de ASEAN cu China.

Exporturile Thailandei, dupa tara/zona de destinatie în perioada 2002-2008(aug.)

- miliarde USD -

Tara/zona de destinatie 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

aug. - Japonia 9,95 11,35 13,50 15,15 16,38 17,98 13,55NAFTA 14,82 14,94 17,03 18,57 21,32 21,41 15,01- Canada 0,81 0,94 1,06 1,04 1,23 1,36 0,92- Mexic 0,50 0,41 0,46 0,47 0,63 0,85 0,61- SUA 13,51 13,59 15,51 17,06 19,45 19,19 13,48UE (27) 10,56 12,18 14,40 15,03 18,01 21,30 15,57UE (15) 10,21 11,75 13,81 14,29 16,87 19,49 14,16- Austria 0,10 0,13 0,18 0,23 0,30 0,34 0,20- Belgia 1,36 1,13 1,19 1,29 1,43 1,66 1,14- Danemarca 0,16 0,19 0,24 0,25 0,35 0,42 0,36- Finlanda 0,13 0,18 0,29 0,32 0,42 0,48 0,35- Franta 0,82 0,95 1,21 1,30 1,42 1,65 1,27- Germania 1,53 1,79 1,80 2,00 2,33 2,87 2,06- Grecia 0,11 0,14 0,19 0,22 0,54 0,31 0,22- Irlanda 0,23 0,34 0,38 0,44 0,58 0,55 0,38

15

- Italia 0,70 0,95 1,34 1,26 1,49 1,84 1,39- Luxemburg 0,015 0,020 0,027 0,021 0,02 0,02 0,005- Olanda 2,39 2,58 3,03 2,81 3,24 3,80 2,77- Portugalia 1,89 2,36 2,60 2,76 0,14 0,15 0,13- Spania 0,08 0,10 0,11 0,10 1,08 1,29 0,95-Suedia 0,44 0,62 0,88 0,93 0,42 0,52 0,35- Marea Britanie 0,23 0,27 0,32 0,35 3,40 3,55 2,54Noi membri UE 0,35 0,43 0,58 0,73 1.13 1,81 1,41- Cipru 0,03 0,03 0,04 0,04 0,035 0,054 0,049- Rep.Ceha 0,07 0,09 0,15 0,25 0,35 0,52 0,41- Estonia 0,014 0,018 0,021 0,028 0,05 0,057 0,043- Letonia 0,004 0,007 0,012 0,016 0,022 0,028 0,019- Lituania 0,005 0,014 0,019 0,020 0,015 0,061 0,091- Malta 0,011 0,011 0,013 0,011 0,012 0,016 0,012- Polonia 0,08 0,08 0,11 0,14 0,23 0,41 0,30- Slovacia 0,008 0,015 0,007 0,008 0,039 0,12 0,097- Slovenia 0,007 0,015 0,037 0,029 0,019 0,024 0,023- Ungaria 0,12 0,14 0,17 0,18 0,27 0,38 0,26- Bulgaria 0,005 0,005 0,009 0,01 0,022 0,028 0,023- Romania 0,02 0,03 0,04 0,06 0,065 0,10 0,078ASEAN 3/ 13,57 16,48 21,24 24,14 27,02 32,49 27,96- Brunei 0,04 0,04 0,06 0,07 0,08 0,09 0,07- Cambodgia 0,52 0,68 0,72 0,92 1,23 1,35 1,45- Filipine 1,27 1,62 1,83 2,06 2,57 2,90 2,38- Indonezia 1,68 2,26 3,22 4,00 3,31 4,75 4,40- Laos 0,40 0,45 0,58 0,77 1,02 1,31 1,21- Malaezia 2,83 3,87 5,31 5,72 6,61 7,79 7,04- Myanmar 0,32 0,44 0,61 0,71 0,76 0,96 0,91- Singapore 5,55 5,85 7,03 7,50 8,36 9,53 6,93- Vietnam 0,95 1,26 1,88 2,37 3,07 3,80 3,55Orientul Mijlociu 2,45 2,88 3,70 4,48 5,72 7,43 6,27- Arabia Saudita 0,39 0,43 0,62 1,01 1,24 1,37 1,30- Emirate Arabe Unite

0,72 0,76 0,97 1,18 1,47 2,20 1,78

- Iran 0,18 0,29 0,45 0,32 0,56 0,77 0,39- Kuwait 0,07 0,08 0,09 0,16 0,19 0,22 0,17- Oman 0,04 0,05 0,07 0,16 0,23 0,28 0,35- Qatar 0,02 0,03 0,05 0,11 0,19 0,21 0,18- Altele 1,03 1,23 1,44 1,54 1,82 0,24 2,36Australia 1,64 2,16 2,47 3,18 4,35 5,72 5,05Africa de Sud 0,33 0,38 0,66 0,85 1,09 1,32 1,16China 3,55 5,69 7,11 9,18 11,73 14,82 11,46Coreea de Sud 1,40 1,58 1,86 2,26 2,67 2,96 2,38Elvetia 0,55 0,87 0,70 0,68 0,92 1,42 0,99Hong Kong 3,68 4,31 4,94 6,16 7,17 8,58 6,79India 0,41 0,64 0,91 1,53 1,81 2,66 2,21

16

Nigeria 0,29 0,22 0,32 0,31 0,27 0,34 0,59Noua Zeelanda 0,21 0,26 0,33 0,52 0,52 0,61 0,48Rusia 0,15 0,27 0,30 0,33 0,38 0,57 0,59Taiwan 1,97 2,58 2,61 2,71 3,37 3,32 1,93Altele 2,60 3,21 4,44 5,78 6,98 9,15 8,04TOTAL EXPORTURI

66,09 78,10 94,94 109,21 129,72 152,10 120,06

Sursa: Banca Thailandei

In primele 8 luni din 2008, importurile Thailandei au provenit, in principal, din Japonia – 22,37 miliarde USD (18,20%), tarile ASEAN – 21,01 miliarde USD (17,09%), Orientul Mijlociu – 20,48 miliarde USD (16,66%), China – 13,91 miliarde USD (11,31%) si UE – 9,71 miliarde USD (7,90%).

Importurile Thailandei, după tara/zona de achizitie în perioada 2002-2008(aug.)

- miliarde USD -

Zona/ tara de achizitie 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

aug. Japonia 14,80 18,07 22,29 26,07 25,67 28,38 22,37NAFTA 6,68 7,65 7,84 9,41 10,32 10,41 8,33 - Canada 0,39 0,39 0,50 0,52 0,51 0,63 0,60 - Mexic 0,14 0,17 0,16 0,20 0,23 0,29 0,21 - SUA 6,15 7,09 7,21 8,68 9,59 9,49 7,52UE (27) 7,21 7,73 9,38 10,75 11,24 11,95 9,71UE (15) 7,04 7,50 9,07 10,46 10,74 11,58 9,42 - Austria 0,08 0,13 0,21 0,16 0,18 0,25 0,23 - Belgia 0,48 0,46 0,70 0,62 0,69 0,71 0,62 - Danemarca 0,12 0,15 0,19 0,19 0,23 0,20 0,18 - Finlanda 0,30 0,19 0,29 0,27 0,31 0,32 0,24 - Franta 0,84 1,00 1,04 1,86 1,45 1,30 0,99 - Germania 2,44 2,51 2,83 3,20 3,27 3,92 3,15 - Grecia 0,011 0,011 0,018 0,027 0,020 0,034 0,018 - Irlanda 0,12 0,14 0,18 0,18 0,18 0,19 0,17 - Italia 0,72 0,81 1,00 1,13 1,49 1,36 1,03 - Luxemburg 0,003 0,005 0,005 0,005 0,007 0,007 0,010 - Olanda 0,85 0,92 1,27 1,28 0,74 0,88 0,76 - Portugalia 0,018 0,018 0,030 0,032 0,050 0,033 0,019 - Spania 0,02 0,02 0,02 0,03 0,35 0,41 0,35 - Suedia 0,21 0,23 0,27 0,34 0,45 0,44 0,40- Marea Britanie 0,33 0,31 0,38 0,44 1,32 1,52 1,23Noi membri UE 0,17 0,22 0,30 0,30 0,50 0,37 0,29 - Cipru 0,003 0,001 0,002 0,004 0,003 0,003 0,001

17

- Rep.Ceha 0,05 0,04 0,05 0,06 0,10 0,11 0,06 - Estonia 0,004 0,009 0,010 0,003 0,016 0,002 0,042 - Letonia - - 0,002 0,001 0,001 0,001 0,001 - Lituania - 0,001 0,001 0,001 0,002 0,003 0,002 - Malta 0,03 0,05 0,07 0,04 0,04 0,040 0,029 - Polonia 0,05 0,06 0,11 0,12 0,09 0,069 0,059 - Slovacia 0,007 0,008 0,009 0,012 0,015 0,015 0,017 - Slovenia 0,008 0,009 0,010 0,012 0,013 0,012 0,013 - Ungaria 0,02 0,03 0,03 0,03 0,07 0,067 0,036 - Bulgaria 0,012 0,008 0,012 0,018 0,125 0,029 0,017 - Romania 0,029 0,020 0,023 0,029 0,017 0,014 0,010ASEAN 3/ 10,82 12,49 15,83 21,63 23,60 25,07 21,01 - Brunei 0,45 0,32 0,39 0,20 0,13 0,11 0,06 - Cambodgia 0,011 0,012 0,027 0,031 0,034 0,048 0,063 - Filipine 1,07 1,34 1,54 1,88 2,11 2,14 1,54 - Indonezia 1,54 1,75 2,31 3,13 3,43 3,98 3,89 - Laos 0,09 0,10 0,11 0,22 0,51 0,47 0,42 - Malaezia 3,62 4,49 5,53 8,10 8,48 8,62 6,78 - Myanmar 0,90 0.90 1,34 1,79 2,32 2,30 2,28 - Singapore 2,88 3,23 4,14 5,38 5,68 6,28 4,93 - Vietnam 0,24 0,33 0,44 0,89 0,90 1,11 1,03Orientul Mijlociu 5,66 7,45 10,81 15,25 18,14 18,45 20,49 - Arabia Saudita 1,22 1,70 2,31 4,05 4,20 4,57 5,43 - Emirate Arabe Unite 1,42 2,02 3,69 5,70 7,12 6,83 7,75 - Iran 0,06 0,07 0,04 0,04 0,06 0,09 0,15 - Kuwait 0,13 0,16 0,31 0,31 0,28 0,16 0,27 - Oman 1,19 1,39 1,45 2,42 2,73 2,59 1,97 - Qatar 0,42 0,47 0,70 0,84 1,53 2,03 2,22 - Altele 1,22 1,65 2,31 1,89 2,23 2,17 2,67Australia 1,49 1,57 2,20 3,25 3,41 3,80 3,48Africa de Sud 0,23 0,27 0,42 0,37 0,38 0,55 2,40China 4,90 6,00 8,14 11,16 13,60 16,22 13,91Coreea de Sud 2,51 2,89 3,57 3,87 5,13 5,29 4,64Elvetia 0,67 0,70 0,84 1,32 1,31 1,49 2,40Hong Kong 0,90 1,06 1,33 1,50 1,54 1,44 1,26India 0,77 0,87 1,13 1,27 1,62 2,07 1,87Nigeria 0,08 0,06 0,05 0,07 0,03 0,03 0,02Noua Zeelanda 0,19 0,21 0,24 0,25 0,32 0,41 0,49Rusia 0,50 0,58 1,01 1,61 1,27 1,54 1,94Taiwan 2,88 3,19 3,96 4,50 5,10 5,73 4,25Altele 3,92 4,22 4,95 5,91 6,08 7,12 6,32TOTAL IMPORTURI

63,35 74,35 93,48 117,79 128,77 139,96 122,93

Sursa: Banca Thailandei

18

In primele 8 luni ale anului 2008, principalele produse la export au fost cele din industria constructoare de masini si utilaje, echipamente care au reprezentat 17,8%, aparate electrice, componente de calculatoare, circuite integrate - 13,8%, vehicule de transport - 8,6%, combustibili, uleiuri si derivate din produse minerale - 7%, cauciuc natural - 6,7%, produse din mase palstice – 4,9% si bijuterii, perle si pietre peretioase – 4,1%. Fata de aceeasi perioada a anului 2007 se constata cresteri doar la exporturile de cauciuc natural si produse din mase plastice, in timp ce exporturile din toate celelalte grupe de produse s-au diminuat.

Principalele grupe de produse exportate de Thailanda

in perioada 2002-2008(aug.) - milioane USD -

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 aug.

Agricultura 5.190 6.693 8.069 7.875 10.242 11.852 11.623Produse piscicole 1.668 1.775 1.803 1.975 2.226 2.472 1.733Produse forestiere 48,1 43,7 49,2 41,3 20,93 32,99 60,27Minerit 707 921 1.244 2.000 2.397 2.173 1.857Produse manufacturate, din care:

58.425 68.771 83.762 97.330 113.121 134.378 104.760

- Produse ce necesita munca intensiva

8.288 8.710 9.435 10.377 11.054 13.149 10.528

- Produse de inalta tehnologie 40.125 47.515 60.172 70.624 83.446 98.176 74.788

- Produse bazate pe resurse naturale

7.954 9.008 10.073 11.366 12.829 15.596 12.566

- Alte produse manufacturate 2.057 3.538 4.081 4.963 5.790 7.457 6.877

Mostre si alte bunuri neclasificate

1.973 1.704 1.442 1.468 1.525 1.026 14,28

Re-exporturi 145,1 131,7 160,6 191,8 188,16 161,87 15,20Total exporturi 68.156 80.039 96.530 110.882 129.721 152.098 120.062Exporturi de electricitate 5,97 6,68 8,63 11,34 33,23 43,61 42,39

Aeronave (*) 0,00 0,19 -29,98 0,00 -4,44 9,14 -46,26Ajustare balanta de plati -2.070 -1.941 -1.568 -1.683 -1.809 -2.697 -1.026

Exporturi de marfuri (FOB) 66.092 78.105 94.941 109.210 127.941 150.048 119.032

Sursa: Banca Thailandei Notă: (*) nu sunt incluse in statistica Departamentului Vamilor

19

Structura importurilor, la sfarsitul celor 8 luni din 2008, era reprezentata de combustibili si uleiuri minerale – 21,7%, aparate electrice, electronice si electro-casnice – 16,2%, masini si echipamente industriale – 12%, produse din fier si otel – 10,3%, perle, pietre pretioase si semi-pretioase – 4,5%, produse din mase plastice – 3,5% si vehicule de transport, piese si componente auto – 3,1%. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, se constata cresteri ale importurilor, in special, la combustibili si uleiuri minerale (cu 20%), produse din fier si otel (cu circa 14%), perle si pietre pretioase (cu 36%) si stagnari la vehicule, piese si componente auto. Grupele de produse care au inregistrat scaderi ale importurilor au fost: aparate electrice, electronice si electro-casnice (cu 17%), masini si echipamente industriale (cu 13,7%) si produse din mase plastice (cu 5,5%).

Principalele grupe de produse importate de Thailanda în perioada 2002-2008(aug.)

- milioane USD -

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 aug.

Bunuri de capital 18.751 21.932 25.717 32.027 34.560 35.812 28.973

Materii prime si bunuri intermediare

28.622 32.972 41.823 49.413 52.183 60.028 51.137

Bunuri de consum 5.737 6.326 7.454 8.378 9.656 10.986 9.186

Alte importuri 11.131 13.808 19.041 28.408 32.373 33.139 33.637Total importuri 64.242 75.038 94.036 118.225 128.773 139.965 122.934Importuri CIF (conf. Bal.Plati)

63.353 74.346 93.481 117.788 126.946 138.476 120.154

Sursa: Banca Thailandei top

CAPITOLUL IV SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMANIA - THAILANDA IN PERIOADA 2000-2008(aug.)

In perioada 2000-2007, schimburile comerciale bilaterale au inregistrat o

tendinta aproximativ crescatoare (de la 41.252,9 mii USD, in 2000, la 143.106,2 mii USD, in 2007. Pe perioada celor 8 ani, schimburile comerciale au crescut de 3,5 ori.

20

milioane USD 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

aug.

TOTAL 41,2 81,1 68,7 100,9 110,0 147,8 87,9 143,1 99,8

EXPORT 19,1 39,3 19,6 22,6 7,5 24,0 15,0 9,7 9,0

IMPORT 22,1 41,8 49,1 78,3 102,5 123,8 72,9 133,4 90,8

SOLD -3,0 -2,5 -29,5 -55,7 -95,0 -99,8 -57,9 -123,7 -81,8

Tendinta de crestere a schimburilor comerciale romano-thailandeze a

continuat sa se manifeste si dupa primele 8 luni ale anului 2008. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2007, conform datelor statistice elaborate de CRPC, schimburile comerciale bilaterale au crescut cu 13,9%, crestere datorata maririi exporturilor romanesti in Thailanda cu 38,3% si a importurilor cu 12,1%.

19.122.2

-3.1

39.3 41.8

-2.5

19.6

49.1

-29.5

22.6

78.3

-55.7

7.5

102.5

-95

24

123.8

-99.8

15

72.9

-57.9

9.7

133.4

-123.7

9

90.8

-81.8

-180

-140

-100

-60

-20

20

60

100

140

180

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008aug.

Schimburile comerciale dintre Romania si Thailandain perioada 2000-2008 aug.

- milioane USD -

EXPORTIMPORTSOLD

Sursa: CRPC

In perioada 2003-2007, Romania a exportat in Thailanda, cu precadere, metale

comune si articole din acestea, produse ale industriei constructoare de masini, inclusiv masini si aparate electrice, si produse ale industriei lemnului.

Exporturile de metale comune si produse din metal au dominat livrarile totale ale Romaniei in Thailanda. Datorita masurilor anti-dumping initiate de Ministerul Comertului thailandez, in 2003, impotriva produselor plate din otel laminate la cald provenite din Romania, ponderea exporturilor de produse din metal in totalul

21

exporturilor romanesti s-a diminuat de la 81,3%, in 2003, la 43,5% in 2007. S-a constatat, de asemenea, ca datorita acestei masuri, exportul de banda de otel laminata la cald a fost inlocuit treptat cu exportul de tevi sau tuburi din otel pentru lucrari petro-chimice. Masura anti-dumping si-a incheiat valabilitatea in luna mai 2008, dar datorita unor plangeri inaintate de asociatia profesionala din industria metalurgica, catre Ministerul Comertului thailandez, a fost initiata o investigatie de revizuire a masurilor antidumping respective, existand sanse ca aceseta sa fie prelungite cu inca 5 ani.

Exporturile de produse ale industriei constructoare de masini si aparate electrice au inregistrat o evolutie ascendentă continua, in perioada 2003-2006, ajungand de la valoarea de 2.751,2 mii USD, in 2003, la un nivel de 5.070,7 mii USD, in 2006, Desi exporturile acestor produse au cunoscut un regres in 2007, la 4.440,2 mii USD, ponderea acestora in totalul exporturilor a atins 45,6%, fata de 12,2% in 2000.

O tendinta crescatoare a inregistrat si exportul de produse ale industriei lemnului. Pe parcursul celor 5 ani analizati, s-a observat o crestere a ponderii exporturilor acestor produse, de circa 1,3 ori, si o majorare a volumului exporturilor de la 865,5 mii USD, la inceputul perioadei, la 1.155,0 mii USD, in 2006. In anul 2007, datorita instabilitatii politice si a scaderii increderii consumatorilor thailandezi si micsorarii cererii pe piata, exporturile romanesti de lemn in Thailanda au scazut la 665,5 mii USD.

Structura exporturilor romanesti in Thailanda, in anul 2007, este urmatoarea: - mii USD -

Cap. Denumirea produsului

Export

Valoare

TOTAL 143.106,2 din care:

9.727,2

1 Animale vii si produse ale regnului animal 0,2 01. Lapte si produse lactate,oua de pasari 0,2

4 Produse alimentare, bauturi, lichide 115,8 02. Bauturi, lichide alcoolice si oteturi 115,8

5 Produse minerale 31,9 Combustibili, uleiuri minerale, mat.bituminoase 31,9 6 Produse ale industriei chimice 120,1

03. Prod.chimice organice 32,4 04. Ingrasaminte 4,7 05. Extracte tanante si colorante 78,5 06. Uleiuri esentiale si rezinoide 4,5 07. Produse diverse ale ind. Chimice 0,1

7 Materiale si articole plastice 0,1 08. Materiale plastice si art.din mat.plas. 0,1

22

Cap. Denumirea produsului

Export

Valoare

9 Lemn, carbune de lemn si articole 665,5 09. Lemn, carbune de lemn 665,5

10 Pasta de lemn sau alte materiale 1,3 10. Hartie si carton; art. din pasta de celuloza 1,3

11 Materiale si articole textile 3,8 11. Tesaturi speciale buclate 3,8

13 Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica 14,0 12. Sticla si articole din sticla 14,0

15 Metale comune si articole 4.228,7 13. Fonta, fier si otel 16,2 14. Produse din fonta, fier sau otel 4.163,0 15. Art. div.din metale comune 48,4

16 Masini si aparate, echipamente electrice 4.440,2 16. Reactoare nucleare, incalzitoare de apa, aparate 3.212,8 17. Masini, aparate si echipamente electrice 1.227,4

17 Vehicule, aeronave, vase si echip. Transport 76,6 18. Automobile, tractoare, biciclete, accesorii 76,6

18 Instrumente si aparate optice 22,5 19. Instrumente si aparate optice 22,5

20 Marfuri si produse diverse 2,5 20. Mobila, mobilier medico-chirurgical, similare 2,5

99 Alte marfuri 2,5 21. Alte marfuri 2,5 Sursa: CRPC

Conform datelor furnizate de CRPC, se observa ca in anul 2007 scaderea exporturilor romanesti pe piata thailandeza, in comparatie cu 2006, este data, in principal, de urmatoarele marfuri: tevi si tuburi din otel – 3.925 mii USD, masini, echipamente, schimbatoare de caldura – 1.400,00 mii USD si cherestea – circa 490 mii USD. Au mai fost inregistrate scaderi si la: banda otel laminata la cald – circa 125 mii USD, produse din mase plastice – circa 105 mii USD, produse de tehnica militara si munitii – circa 82 mii USD si articole diverse din metale comune – 61 mii USD, dar si cresteri ale exporturilor la: incalzitoare electrice si aparate de emisie-receptie – 774 mii USD, componente si piese de schimb pentru autovehicule – 76 mii USD, vinuri – 50 mii USD si instrumente si aparate de masura si control – 22 mii USD.

Analizand structura exporturilor romanesti in Thailanda, la 31.12.2007, se constata ca predomina urmatoarele produse: masini si utilaje, rulmenti, subansamble si componente, inclusiv aparate electrice (45,6%), produse din fier si otel (43,5%), cherestea si articole din lemn (6,8%), produse chimice organice,

23

tananti, coloranti, uleiuri esentiale (1,2%), vinuri (1,2%), accesorii auto (1%), combustibili, uleiuri minerale (0,3%), aparate de masura si control (0,2%) si articole de sticlarie si ceramica (0,1%).

Importurile Romaniei din Thailanda s-au axat, in perioada 2003-2007, in principal, pe produse ale industriei constructoare de masini, produse ale industriei chimice si mase plastice, produse agro-alimentare si produse ale industriei textile si pielariei; ponderea acestor patru grupe de produse in totalul importurilor, din 2007, fiind de 94,5%.

Aderarea Romaniei la UE si adoptarea tarifului vamal unic (TARIC) a facut ca in anul 2007, exporturile thailandeze pentru doua grupe importante de produse sa cunoasca o crestere brusca, fata de anul 2006: autoutilitare pick-up (19,3 milioane USD) si produse minerale, ciment (17,8 milioane USD). Alte cresteri semnificative ale valorilor importurilor au mai fost inregistrate pentru: aparate electrice, convertoare, calculatoare, circuite integrate (cu circa 141%), filamente si fibre sintetice si artificiale (cu 116%), articole si accesorii imbracaminte tricotata (cu 123%), articole imbracaminte, confectii (cu 76%), incaltaminte (cu 460%), articole din piatra, ciment, sticlarie, ceramica (de circa 12 ori), articole din fier si otel (de circa 10 ori), masini si echipamente, aparate de aer conditionat (cu 180%), aparate foto, video, ceasuri (de circa 2,5 ori), mobilier, articole diverse (cu 90%), plante vii, produse de floricultura, fructe (cu 77%) si tutun si produse din tutun (cu 300%). In acelasi timp, au fost inregistrate si scaderi ale valorii importurilor la: conserve de peste si carne (cu 26%), preparate alimentare diverse din legume si fructe (cu 48%), mase plastice si articole din acestea (cu 5%) si tesaturi speciale buclate (cu 37%).

In ceea ce priveste importurile romanesti din Thailanda, in anul 2007,

structura acestora pe principalele produse se prezinta astfel:

Aparate de masura si

control0,2%

Tevi si banda din otel43,5%

Masini unelte, aparate electrice

45,6%

Cherestea si produse lemn

6,8

Combustibili, uleiuri minerale

0,3%

Produse chimice, tananti,

coloranti1,3%

Piese, accesorii auto

0,8%

Vinuri1,2%

24

- mii USD - Cap. Denumirea

produsului Import

Valoare

TOTAL 143.106,2 din care:

133.379,0

1 Animale vii si produse ale regnului animal 306,1 01. Peste congelat-macrou, ton, merlucius 306,1

2 Produse ale regnului vegetal 1.083,6 02. Plante vii si produse de floricultura 715,6 03. Fructe comestibile,coji de citrice 208,9 04. Cafea, ceai, mate si codimente 1,5 05. Cereale 47,9 06. Produse ale industriei moraritului 99,2 07. Seminte si fructe 10,5

3 Grasimi si uleiuri de origine animala 1,3 08. Grasimi si uleiuri de origine animala 1,3

4 Produse alimentare, bauturi, lichide 16.920,0 09. Preparate din carne, din peste 11.437.9 10. Preparate pe baza de cereale 43,6 11. Preparate din legume, fructe 3.242,3 12. Preparate alimentare diverse 1.891,9 13. Bauturi, lichide alcoolice si oteturi 0,6 14. Tutun si inlocuitori 303,7

5 Produse minerale 17.859,1 15. Sare, sulf, pamanturi si pietre, ciment 17.774,2 16. Minereuri, zgura, cenusa 84,9

6 Produse ale industriei chimice 689,9 17. Prod.chim.organice 70,3 18. Prod. farmaceutice 110,4 19. Extracte tanante sau colorate 55,3 20. Uleiuri esentiale si rezinoide 241,2 21. Sapunuri,preparate ptr.spalat 21,2 22. Subst. albuminoidale; amidon, cleiuri 74,1 23. Produse fotografice sau cinematograf. 8,1 24. Produse diverse ind. chimica 109,3

7 Materiale si articole plastice 23.985,0 25. Materiale plastice si articole din mase plastice 10.025,7 26. Cauciuc si articole din cauciuc 13.959, 3

8 Piei brute, piei tabacite, blanuri si produse 40,2 27. Piei crude si piei tabacite 0,7 28. Obiecte din piele,art.de curelarie sau selarie 39,5

9 Lemn, carbune de lemn si articole 324,6

25

Cap. Denumirea produsului

Import

Valoare

29. Lemn, carbune de lemn 311,9 30. Produse din impletituri de fibra 12,8

10 Pasta de lemn sau alte materiale 272,0 31. Hartie si carton; art. din pasta de celuloza 194,3 32. Carti, ziare, ilustrate si alte prod.similare 77,7

11 Materiale si articole textile 3.817,2 33. Matase 4,6 34. Bumbac 276,5 35. Alte fibre textile vegetale 0,4 36. Filamente sintetice sau artificiale 1.459,8 37. Fibre sintetice sau artificiale 45,2 38. Vata, pasla si articole netusute 20,5 39. Covoare si alte acoperitoare de podea 0,1 40. Tesaturi buclate, dantele 181,7 41. Tesaturi impregnate,cauciucate,acop. 48,0 42. Tesaturi tricotate sau crosetate 31,0 43. Art., accesorii imbracaminte tricotate 949,9 44. Articole si accesorii de imbracaminte 750,8 45. Alte art.textile confectionate 48,9

12 Incaltaminte, palarii, umbrele, umbrele de soare

334,6

46. Incaltaminte, ghetre si articole 271,2 47. Obiecte de acoperit capul 36,4 48. Umbrele, umbrele de soare, bastoane 0,5 49. Pene si fulgi proaspeti 26,5

13 Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica 2.604,3 50. Art. din piatra, ipsos, ciment 2.258,5 51. Produse ceramice 96,1 52. Sticla si articole din sticla 249,6

15 Metale comune si articole 3.638,4 53. Fonta, fier si otel 2.115,4 54. Produse din fonta, fier sau otel 1.288,4 55. Cupru si articole din cupru 0,4 56. Aluminiu si art. din aluminiu 140,5 57. Unelte si scule, tacamuri din metale comune 11,2 58. Articole diverse din metale comune 82,7

16 Masini si aparate, echipamente electrice 36.388,8 59. Reactoare nucleare, incalzitoare de apa, aparate 18.247,8 60. Masini, aparate si echipamente electrice 18.141,0

17 Vehicule, aeronave, vase si echipamente 19.312,3

26

Cap. Denumirea produsului

Import

Valoare

61. Vehicule si echipamente pt.caile ferate 3,3 62. Automobile, tractoare, biciclete, accesorii 19.275,3 63. Vapoare, nave si structuri plutitoare 33,8

18 Instrumente si aparate optice 458,9 64. Instrumente si aparate optice 190,6 65. Ceasornicarie 268,2 66. Instrumente musicale, parti si acces. 0,1

20 Marfuri si produse diverse 1.368,2 67. Mobila, mobilier medico chirurgical 403,3 68. Jucarii, jocuri, articole divertisment 893,8 69. Articole diverse 71,0

99 Alte marfuri 3.974,4 70. Alte marfuri 3.974,4

Sursa: CRPC

Importurile romanesti din Thailanda, la 31.12.2007, detaliate pe grupe de produse, au avut ca pondere mai mare: vehicule autoutilitare pick-up (14,5%), masini si echipamente diverse (13,7%), componente de calculatoare, aparate electronice si electrocasnice, circuite integrate (13,6%), ciment (13,4%), cauciuc natural (10,5%), conserve peste, carne (8,6%), materiale plastice si articole din acestea (7,5%), preparate alimentare diverse, legume, fructe (3,9%), tranzactii speciale (3%), produse din fier si otel (2,5%), articole din ciment si ipsos (2%), filamente si fibre sintetice sau artificiale (1,1%) si mobilier, jucarii si articole sportive (1%).

Mobilier, jucarii, 1%

Articole ciment, ipsos 2%

Filamente, fire sintetice

1,1%

Preparate alimentare

diverse3,9%

Tranzactii speciale

3%

Articole mase plastice7,5%

Produse fier, otel

2,5%

Conserve peste, carne8,6%

Cauciuc natural, latex

10,5%

Ciment13,4%

Aparate electrice,

calculatoare13,6%

Masini si echipamente

diverse13,7%

Vehicule autoutilitare,

pick-up14,5%

27

Structura exporturilor romanesti in Thailanda, pe principalele produse, dupa primele 8 luni ale anului 2008, comparativ cu perioada similara din 2007, este urmatoarea:

Nr. Crt. Grupa de produse 31.08.2008 31.08.2007

Total export (mii USD) 9.082,0 6.524,91. Carne, produse din carne, produse lactate - 0,22. Legume, plante - -3. Vinuri, alte bauturi 15,4 115,74. Produse minerale 84,9 31,95. Produse chimice organice, tananti, coloranti 960,6 66,76. Materiale plastice, cauciuc 41,3 -7. Piei crude si tabacite - -8. Cherestea, produse din lemn 347,7 288,39. Hartie, carton, pasta celuloza 133,8 1,2

10. Filamente si fibre sintetice si artificiale - -11. Tesaturi speciale, buclate, dantele, tapiserie - -12. Articole de imbracaminte, tricotate sau crosetate - -13. Articole de imbracaminte, altele decat tricotate 0,4 -14. Incaltaminte 3,9 1,614. Sticlarie, articole sticla, ceramica 38,0 13,815. Fier si otel 233,5 16,216. Produse fonta, fier si otel 3.330,8 3.136,717. Aluminiu si articole din aluminiu - -18. Articole diverse metale comune 44,9 48,419. Masini, echipamente, subansamble, componente 2.396,8 2.133,820. Masini si aparate electrice 348,3 577,721. Vehicule, aeronave, vase si echip. de transport 33,3 -22. Instrumente, aparate optice 4,6 21,723. Mobila, jucarii, materiale sportive 1,1 2,524. Tranzactii speciale, alte marfuri 1.004,0 1,2

Exporturile la 31 august 2008, structurate pe principalele grupe de produse,

se prezinta astfel:

28

Produse din mase plastice

0,5%

Combustibili, uleiuri minerale

1%

Cherestea fag3,8%

Masini si aparate electrice

3,8%

Produse chimice10,6%

Hartie si carton1,5%

Produse speciale11,1%

Tevi din otel, articole metal

39,2%

Masini, echipamente,

rulmenti 26,3%

Analizand evolutia exporturilor romanesti pe piata thailandeza dupa primele 8

luni ale anului 2008 comparativ cu perioada similara a anului 2007, conform datelor furnizate de CRPC, se observa ca marirea exporturilor romanesti este datorata, in principal, cresterii expeditiilor din grupa de produse: alte marfuri, produse speciale (cu circa 1 milion USD), produse chimice (cu circa 900 mii USD), produse din fier si otel (cu circa 410 mii USD), masini si echipamente industriale, rulmenti (cu circa 260 mii USD), hartie si carton (cu circa 130 mii USD), cherestea de fag (cu circa 60 mii USD) si produse minerale (cu circa 50 mii USD). Au fost inregistrate, totusi, si scaderi ale exporturilor romanesti de: masini si aparate electrice (aproximativ 230 mii USD) si vinuri (circa 100 mii USD).

Se constata mentinerea unei lipse de interes si de incredere manifestata de catre firmele exportatoare din Romania fata de piata thailandeza, datorata, in parte, si instabilitatii politice, dar si inexistentei unui brand romanesc national sau de produs care sa fie recunoscut pe plan mondial sau existentei unui raport calitate/pret la unele produse care sa le faca competitive pe aceasta piata.

Structura importurilor de marfuri provenite din Thailanda, la sfarsitul lunii

august 2008, pe principalele produse, este urmatoarea:

Nr. Crt. Grupa de produse 31.08.2008 31.08.2007

Total import (mii USD) 90.820,0 81.048,11. Pesti vii,crustacee,moluste 184,8 145,22. Plante vii, prod. floricultura 610,1 494,83. Fructe comestibile 223,4 160,94. Cafea, ceai, mate si condimente 1,3 1,55. Cereale 270,6 20,7

29

6. Produse ale industriei de morarit, malt, amidon - 99,27. Seminte si fructe oleaginoase 3,9 10,38. Grasimi, uleiuri animale 2,7 1,39. Conserve carne si peste 7.939,2 7.515,6

10. Preparate alimentare diverse legume si fructe 6.213,5 3.284,411. Tutun, tutun prelucrat - 301,012. Minereuri, prod. minerale, ciment - 8.935,113. Produse chimice, industrii conexe 592,2 507,114. Materiale plastice, articole 6.610,3 6.011,415. Cauciuc natural 14.137,9 8.178,816. Obiecte piele, art.curelarie 26,5 32,617. Lemn, carbune, implet.veget. 87,7 159,718. Pasta lemn, hartie, carton 292,2 215,919. Bumbac 82,8 190,020. Filamente si fibre sintetice sau artificiale 1.893,8 1.039,921. Tesaturi speciale, buclate, dantele, tapiserie 73,6 157,822. Tesaturi impregnate, cauciucate 59,6 14,423. Tesaturi tricotate sau crosetate 16,2 16,924. Articole si accesorii imbracaminte tricotate 834,8 718,225. Articole imbracaminte confectii si accesorii 393,0 623,726. Incaltaminte, palarii 109,6 305,727. Articole piatra, sticla, ceramice 325,5 1.290,428. Produse din fier si otel 2.737,4 612,929. Aluminiu, articole din aluminiu 443,2 140,530. Articole diverse din metale comune 31,1 63,231. Masini si echipamente diverse, ap.aer conditionat 14.118,6 11.162,4

32. Aparate electrice, convertoare, calculatoare, circuite integrate 13.095,8 12.559,8

33. Autoutilitare, tip pick-up 13.433,2 12.798,934. Instrumente si aparate optice, fotografice, ceasuri 243,4 309,435. Mobilier, art.diverse, jucarii 853,8 672,836. Tranzactii speciale, alte marfuri 4.806,4 2.179,5

La 31 august 2008, in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2007, s-au

inregistrat cresteri mai importante ale importurilor din Thailanda la urmatoarele produse: cauciuc natural (cu aproximativ 6 milioane USD), masini si echipamente, aparate de aer conditionat (cu circa 3 milioane USD), preparate alimentare diverse din legume si fructe (aproximativ 2,9 milioane USD), tranzactii speciale (circa 2,6 milioane USD), produse din fier si otel (aproximativ 2,1 milioane USD), filamente si fibre sintetice si artificiale (cu aproximativ 850 mii USD), autoutilitare pick-up (cu circa 600 mii USD), produse din mase plastice (cu aproximativ 600 mii USD), aparate electrice, convertoare, calculatoare, circuite integrate (cu circa 500 mii USD), conserve de peste si carne (cu aproximativ 420 mii USD), aluminiu si articole din aluminiu (cu circa 300 mii USD) si cereale (cu aproximativ 250 mii USD). In

30

acelasi timp, au fost inregistrate si scaderi ale valorii importurilor la: ciment (cu 8,9 milioane USD), articole din piatra, ciment, sticlarie, ceramica (cu circa 950 mii USD), tutun si tutun prelucrat (cu aproximativ 300 mii USD), articole de imbracaminte, confectii si accesorii (cu circa 230 mii USD) si incaltaminte (cu aproximativ 200 mii USD).

In ceea ce priveste importurile romanesti din Thailanda, dupa primele 8 luni din 2008, structura acestora pe principalele produse se prezinta astfel:

Preparate alimentare

diverse 6,8%

Tranzactii speciale

5,3%

Produse din fier si otel

3%

Filamente sintetice si artificiale

2,1%

Produse din mase plastice

7,3%

Conserve de peste, carne

8,7%

Aparate electrice

14,4%

Vehicule autoutilitare,

pick-up14,8%

Masini, echipamente

diverse15,5%

Cauciuc natural, latex15,6%

top

Capitolul V REGIMUL COMERCIAL

(bariere tarifare si netarifare)

1. Cadrul juridic extern al relatiilor economice a) Acorduri comerciale regionale si multilaterale

Din punctul de vedere al apartenentei la grupuri sau organizatii economice regionale sau internationale, Thailanda face parte din: Cooperarea Economica Asia Pacific (APEC), ASEAN, Dialogul de Cooperare al Asiei (ACD), Forumul Regional ASEAN (ARF), Asociatia pentru Cooperarea Regională a statelor cu iesire la Oceanul Indian (IOR-ARC), Cooperarea Mekong-Ganga (MGC), Programul Subregiunii Marelui Mekong (GMS), Dialogul Asia-Orientul Mijlociu (AMED), Strategia de Cooperare Economica Ayeyawady-Chao Phraya-Mekong (ACMECS), Initiativa din Golful Bengal pentru Cooperare Multi-Sectoriala Tehnica si Economica

31

(BIMSTEC), Cadrul de Cooperare Triunghiul de Smarald – Cambogia, Laos, Thailanda (Emerald Triangle).

• Thailanda - APEC

Thailanda este membru APEC inca de la infiintare (1989). Aceasta organizatie este compusa din 21 state cu culturi si nivele de dezvoltare economică diferite care şi-au propus liberalizarea comerţului şi investiţiilor în zona Pacificului. Termenul limită pentru realizarea unui comerţ complet liberalizat în zonă este prevăzut pentru anul 2010 în cazul ţărilor industrializate şi 2020 pentru ţările în curs de dezvoltare din cadrul APEC. Cele 18 state fondatoare membre sunt: Australia, Brunei, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, Indonezia, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Singapore, Taiwan, Thailanda şi SUA. In anul 1998, alte 3 ţări au devenit membre APEC: Peru, Rusia şi Vietnam.

În prezent, APEC reprezintă 21 state membre, totalizand 41,4% din populatia globului, detinand circa 56% din PIB mondial si 49% din comertul international.

• Thailanda - ASEAN

ASEAN a fost înfiinţată oficial la 8 august 1967, prin semnarea Declaraţiei de la Bangkok de către miniştrii de externe a 5 membri fondatori: Indonezia, Filipine, Malaezia, Singapore şi Thailanda. Brunei a devenit al 6-lea membru în 1984 si Vietnam al 7-lea, în iulie 1995. Laos şi Myanmar (fostă Birmania) au fost admise în ASEAN în iulie 1997, iar Cambodgia, la 30 aprilie 1999.

Ca prim pas către crearea unei zone de comerţ liber ASEAN, ţările membre au introdus o rundă de reduceri tarifare în baza Acordului asupra Schemei Tarifare Preferenţiale Comune (CEPT), prin care se urmăreşte reducerea barierelor tarifare asupra bunurilor cu cel puţin 40% conţinut ASEAN, la 0-15% într-o perioadă de 15 ani.

În septembrie 1994, statele membre ASEAN au convenit accelerarea calendarului pentru reducerile tarifare, cu 5 ani. Până la 1 ianuarie 2003 cel mult 85% din bunurile comercializate între membri erau preconizate a avea bariere tarifare de 0-15%. Totuşi, pentru Laos şi Myanmar perioada de reducere tarifară a fost stabilită la 2008.

Ţările Asociaţiei Asiei de Sud-Est şi China au semnat în data de 4 noiembrie 2002 un acord cadru pentru formarea unei zone de comerţ liber până în 2010.

Acordul, semnat de liderii din China şi cei din ţările membre ASEAN la Summit-ul ASEAN de la Phnom Penh (Cambodgia) stabileşte calendarul pentru eliminarea barierelor tarifare şi netarifare asupra bunurilor şi serviciilor şi va crea cea mai mare zonă de comerţ liber din lume cu peste 1,7 miliarde de persoane, circa 1.800 miliarde USD in PIB si 1.200 miliarde USD ca volum comercial.

În plus acordul stabileşte un tratament special pentru cele mai sărace state ASEAN (Vietnam, Cambodgia, Laos şi Myanmar) care vor trebuie să îndeplinească condiţiile până în 2015.

Ca semn de bunăvoinţă, acordul menţionează prima categorie de bunuri ("early harvest") care îşi vor reduce tarifele într-o perioadă de 3 ani, mai ales bunurile agricole, cum ar fi fructele şi legumele pe care ţările ASEAN intenţionează să le vândă în China.

32

Comerţul ASEAN cu China a crescut semnificativ în ultimii 15 ani, de la aproape 8 miliarde USD în 1991 la aproape 160 miliarde USD în 2006, cu perspective de a atinge 200 miliarde in 2010.

Din 2005, cele doua parti au inceput sa implementeze masurile de reduceri tarifare stabilite, care pana in 2010 vor face ca majoritatea produselor sa fie comercializate cu taxe vamale zero. In prezent, China ocupa a 5-a pozitie in topul principalilor parteneri comerciali ai ASEAN (dupa SUA, UE, Japonia si Hong Kong), iar ASEAN-ul reprezinta al treilea partener comercial al Chinei (dupa Japonia si UE).

La o zi după anunţarea înfiinţării unei zone de comerţ liber ASEAN-China, India a propus încheierea unui acord, similar celui semnat de China, pentru includerea acesteia în zona de comerţ liber nou creată. India s-a declarat dispusă să extindă concesiile tarifare preferenţiale ce vor fi acordate noile state membre ASEAN, mai fragile din punct de vedere economic, dar şi de a accepta reducerile tarifare pentru acele produse prevăzute în acordul ASEAN-China.

Ministrul de externe al Indiei a anunţat că: "Această nouă zonă de liber schimb se află în vecinătatea ţării noastre şi deci suntem interesaţi în a stabili relaţii comerciale şi de colaborare cu ţările din regiune. Suntem convinşi că ASEAN este la fel de interesată în această relaţie cu India".

• Thailanda - Dialogul pentru Cooperarea în Asia

La iniţiativa Thailandei, un nou forum numit Dialogul pentru Cooperarea în Asia (ACD) a fost lansat cu succes în Cha-Am, Thailanda pe 18-19 iunie 2002. Noul Dialog serveste drept punte de legătură între toate grupările sub-regionale din Asia de sud, vest, sud-est şi nord-est. La întâlnirea inaugurală au participat 17 miniştri din Bahrain, Bangladesh, Brunei, Cambodgia, China, Coreea de Sud, Filipine, India, Indonezia, Japonia, RPD Laos, Malaezia, Pakistan, Qatar, Singapore, Thailanda şi Vietnam. A fost pentru prima dată când principalele ţări din Asia au fost de acord că este necesar ca statele Asiei să se întâlnească şi să aibă un forum propriu.

ACD este deschis tuturor ţărilor Asiei. S-a menţionat faptul că acest Dialog nu înseamnă crearea unui nou bloc de naţiuni.

Scopul ACD este de a realiza unitatea între ţările Asiei care să ajute la crearea unui parteneriat strategic al Asiei pentru cooperare.

• Thailanda - Forumul Regional ASEAN

Forumul Regional ASEAN (ARF) a luat fiinţă urmare deciziei celui de-al XXVI-lea Summit ASEAN din 1993. Sesiunea inaugurala a avut loc la Bangkok in iulie 1994. ARF este un forum consultativ care urmăreşte construirea increderii si dezvoltarea diplomaţiei preventive pentru statele din zona, promovand un dialog deschis pe probleme de cooperare politica si de securitate. În prezent ARF cuprinde 22 de state şi o grupare regională.

• Thailanda - UE

Thailanda are relaţii strânse şi de bună vecinătate cu UE, în domeniile cooperării economice, ajutorului umanitar, comerţ, investiţii, probleme politice şi cooperarea în domenii cum ar fi agricultură, sănătate, întreprinderile mici şi mijlocii, mediul înconjurător, controlul drogurilor etc.

33

Inca din ianuarie 2003, au fost demarate discutii privind constituirea Forumului de Afaceri Thailanda-UE (TEBF), la propunerea Ministerului Afacerilor Externe thailandez, dar ele nu s-au concretizat decat in iunie 2004, cand Comisia Mixta pentru Comert, Industrie si Domeniul Bancar (JSCCIB), prin Federatia Industriilor Thailandeze (Federation of Thai Industries- FTI), si-a dat acordul pentru infiintarea acestuia.

TEBF a fost constituita pentru: - a servi oamenilor de afaceri thailandezi ca punct de interactiune si legatura cu autoritatile si mediul de afaceri din tarile UE; - a defini politica si liniile de actiune intr-un cadru mai larg; - a asista in modelarea unui mediu propice facilitarii comertului si activitatilor de investitii intre UE si Thailanda; - definirea ariilor de cooperare, asistenta tehnica, construirea de capacitati, etc., atat pentru Thailanda cat si pentru tarile vecine.

TEBF se intruneste anual, in plen, si pe sub-comitete specializate, in functie de sectoarele industriale de interes, ori de cate ori este nevoie de clarificat anumite aspecte punctuale. De obicei se recurge la organizarea de intalniri directe, prin intermediul secretariatului, pentru furnizarea de feedback-uri aditionale sau constientizari pe anumite probleme cheie, numai dupa ce au avut loc o serie de schimburi de opinii pe diferite topici, prin e-mail.

TEBF este condus de un presedinte (in prezent reprezentantul FTI), ales anual, pe principiul rotatiei, dintre membrii FTI, Board of Trade of Thailand (BTT), Thai Bankers’ Association (TBA) si ai camerelor bilaterale din cadrul tarilor UE (CCBT-UE). Comitetul TEBF este compus din cate 3 reprezentanti ai FTI, BTT si TBA, cate un reprezentant al fiecarei CCBT-UE, un reprezentant al Comisiei Europene si cate un reprezentant din partea Department of European Affairs (DEA), Department of Export Promotion (DEP), Department of Trade Negotiations (DTN) si al Office of Board of Investment (BOI).

Sub-Comitetele specializate au fost nominalizate in functie de sectoarele specifice de interes (SC1-SC9): IMM-uri, autovehicule, moda, alimentatie, electrice & electronice, produse chimice, produse industriale, ambalaje si logistic.

Thailanda are relaţii de cooperare cu UE şi la nivel regional, prin ASEAN-UE, ARF şi OSCE.

Nu exista acord de cooperare bilaterala intre Thailanda si UE. Cooperarea are loc in cadrul Acordului de Cooperare UE-ASEAN, semnat la Kuala-Lumpur, Malaezia, pe 7 martie 1980, Thailanda fiind una din cele 5 tari originare semnatare.

Ambele parti lucreaza pe baza unui numar de proiecte destinate a stimula comertul si investitiile, incluzand programe sectoriale privind: standarde, energie, mediu inconjurator, legaturi de afaceri si educatie. In octombrie 2005, cu prilejul vizitei Primului Ministru thailandez la Bruxelles, au fost initiate discutii privind incheierea unui parteneriat de cooperare dintre UE si Thailanda.

La nivelul UE, prin UE Vision Group, a fost realizat un studiu cantitativ privind efectele asupra comertului cu marfuri si servicii, in cazul incheierii unui ACL cu tarile din Asia de Sud-Est. Conform acestuia, in cazul incheierii unui ACL, ambele parti vor beneficia de avantaje importante in schimburile comerciale. Avand in vedere ca, in Asia, nivelul de protectie pentru servicii este ridicat, se urmareste reducerea

34

barierelor tarifare la jumatate, in paralel cu o diminuare a taxelor pentru produsele agricole exportate in tarile UE.

UE intentioneaza sa incheie, cu tarile din zona, un ACL cat mai cuprinzator care sa acopere serviciile, comertul, investitiile si cooperari in turism, educatie, ITC, etc. Tarile din sud-estul Asiei, inclusiv Thailanda, doresc o abordare globala, la nivelul UE – ASEAN, fara a mai fi nevoie de negocieri bilaterale.

In viziunea UE, discutiile pentru incheierea ACL intre UE si ASEAN vor avea loc in prezenta tuturor celor 10 state ASEAN, dar negocierile propriu-zise vor fi purtate doar cu 7 state (cele 6 tari dezvoltate + Vietnam).

La consultarile ce au avut loc la 4 mai 2007, in Brunei, comisarul european pentru comert, domnul Peter Mandelson, si ministrii economici din tarile ASEAN au convenit sa demareze negocierile pentru ACL UE-ASEAN. Declaratia Ministeriala, elaborata cu acest prilej, mentioneaza constituirea unui Comitet Mixt de Lucru alcatuit din reprezentanti ai tuturor tarilor ASEAN si ai UE care sa stabileasca detaliile si modalitatile necesare privind programul de lucru si calendarul negocierilor ACL UE-ASEAN.

Prima intalnire a Comitetului Mixt de Lucru (CML) al ACL UE-ASEAN a avut loc la Da Nang (Vietnam), in perioada 19-20 iulie 2007. Agenda de lucru a atins toate aspectele de interes mentionate in Brunei: modalitatile de negociere, programul de lucru, calendarul negocierilor si activitatile cuprinse in Initiativa Comercial Trans Regionala UE-ASEAN (TREATI). De mentionat ca TREATI este un program de seminarii si asistenta tehnica, solicitat de tarile ASEAN pentru pregatirea negocierilor ACL, axat pe experienta UE in sfera serviciilor financiare si de telecomunicatii, facilitarea comertului, construirea capacitatilor necesare, vama, bariere tehnice in calea comertului, etc. El a demarat in trimestrul IV 2007 si se va derula pe parcursul anului 2008, in principal in tarile Asiei de Sud-Est, cu semnarii “follow-up” si-n Bruxelles.

Din diverse motive, legate de gradul de pregatire al tarilor ASEAN pentru negocieri sau de problemele politice si economice interne ale unora, s-a constatat ca si cu cele 7 tari ramase este destul de dificil de ajuns in viitorul apropiat la niste concluzii comune, de aceea s-a adoptat si varianta negocierilor bilaterale, concentrate pe mai putine tari, in special cu Singapore, Brunei si Thailanda, in solutia „fast track”.

Varianta negocierilor bilaterale a fost demarata deja, la sfarsitul lunii septembrie 2008, la Bruxelles, cu Singapore, cu care datorita gradului mare de deschidere a pietii se spera ca negocierile vor avansa rapid, preconizandu-se doar niste dificultati legate de sfera serviciilor. Negocierile bilaterale cu Thailanda si Brunei au inceput si ele, in luna octombrie 2008. Interesul UE in Thailanda este ridicat, mai ales in sfera serviciilor, dar avand in vedere diferenta de marime intre cele doua piete, UE urmareste introducerea unor conditii de deschidere asimetrica a pietei fata de aceasta. In functie de gradul de deschidere a pietii thailandeze fata de UE si aceasta va analiza concesiile pe care le va face privind importul de peste, conserve de peste sau automobile.

35

• Thailanda - IOR-ARC Asociaţia pentru Cooperarea Regională a ţărilor cu ieşire la Oceanul Indian (The

Indian Ocean Rim Association for Regional Cooperation, IOR-ARC) lansată în martie 1997 este o asociaţie formată din 19 state, al cărui scop este facilitarea comerţului şi a investiţiilor în regiune. Statele membre sunt: Africa de Sud, Australia, Bangladesh, Emiratele Arabe Unite, India, Indonezia, Iran, Kenya, Madagascar, Malaezia, Mauritius, Mozambic, Oman, Seychelles, Singapore, Sri Lanka, Tanzania, Thailanda şi Yemen.

China, Egipt, Franţa, Japonia şi Marea Britanie sunt Parteneri de Dialog, în timp ce Organizaţia Turismului din Oceanul Indian are statut de observator.

Din 1999, de cand a devenit membra IOR-ARC, Thailanda si-a asigurat reprezentare la toate nivelele, inclusiv Consiliul Ministrilor, Comitetul Inaltilor Oficiali si-n toate grupele de lucru privind comertul si investitiile, Forumul de afaceri, Grupul Academic. In cadrul IOR-ARC, Thailanda are ACL cu 7 state: Australia, Bangladesh, India, Iran, Kenya, Malaezia si Africa de Sud. De asemenea, Thailanda a infiintat Comisii Mixte de Cooperare cu 5 din cele 7 state (in afara de Iran si Kenya).

În prezent, volumul total al schimburilor comerciale între Thailanda şi statele membre IOR-ARC reprezintă aproximativ 20% din comerţul total al Thailandei. Principalele marfuri exportate de Thailanda sunt: calculatoare si componente, automobile si piese de schimb, zahar, circuite integrate si orez, iar importurile constau in: titei, produse chimice, masini electrice si susansamble, calculatoare si componente, pietre pretioase si bijuterii, bare de argint si aur.

• Thailanda - Cooperarea Mekong-Ganga

Domeniile de activitate ale Cooperării Mekong-Ganga (MGC), înfiinţată în 10 noiembrie 2000 în cadrul primei conferinţe ministeriale MGC, se referă la 4 domenii de cooperare: turism, cultură, educatie şi transport-telecomunicaţii. MGC urmăreşte să promoveze interacţiunile sociale, turismul, comerţul şi investiţiile dintre statele membre (Cambodgia, India, Laos, Myanmar, Thailanda şi Vietnam).

• Thailanda - Subregiunea Marelui Mekong

Subregiunea Marelui Mekong (GMS) este formată din Cambodgia, RPD Laos, Myanmar, Thailanda, Vietnam şi RP China. Fiind o regiune economică naturală cu un important potenţial şi complementarităţi în resurse naturale şi umane, GMS prezintă oportunităţi considerabile pentru realizarea de parteneriate de afaceri. Cu o suprafaţă de 2,3 milioane km2 (aproape cât suprafaţa Europei continentale), GMS are o populaţie de 250 milioane de persoane, care utilizează râul Mekong, al 12-lea în lume. b) Acorduri comerciale bilaterale

Thailanda are încheiate acorduri comerciale bilaterale cu 40 de ţări: Argentina, Austria, Australia, Bangladesh, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chile, RP China, Taiwan, Rep.Ceha, Egipt, Ungaria, India, Iran, Irak, Japonia, Kenya, Kuwait, Laos, Myanmar, Noua Zeelandă, Oman, Peru, RPD Coreană, Coreea de Sud, Pakistan, Polonia, România, Senegal, Tunisia, Turcia, Uruguay, Federaţia Rusă, Vietnam, Serbia, Maroc, Filipine, Malaezia, Africa de Sud.

36

Cadrul juridic extern al relatiilor economice Romania - Thailanda Relatiile eonomice dintre Thailanda si Romania se desfasoara in baza mai multor acorduri de cooperare, astfel:

1. In domeniul schimburilor comerciale - Acord comercial intre Guvernul României şi Regatul Thailandei semnat la 29

aprilie 1997, la Bangkok. 2. In domeniul cooperãrii economice - Acord în domeniul transporturilor aeriene civile, semnat la Bangkok, la data

de 31 martie 1979. - Acord de cooperare in domeniul agriculturii, semnat la Bucuresti, la 20 iunie

2006. 3. Alte acorduri si conventii - Acord pentru garantarea reciprocã a investiţiilor, semnat la Bangkok la 30

aprilie 1993. - Convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale,

semnatã la Bucureşti, la 26 iunie 1996. - Acord de cooperare in domeniul stiintei si tehnologiei, semnat la Bangkok, in

1999. - Memorandumul de Intelegere intre MApN si Ministerul Apararii din Thailanda,

privind cooperarea in domeniul logisticii militare, semnat la Bucuresti, in 29 mai 2003.

- Memorandum de înţelegere în domeniul turismului (1997); - Acord de colaborare culturală (1995); 4. Sunt in negociere:

- Acord de colaborare vamală şi asistenţă administrativă reciprocă pentru prevenirea, cercetarea şi urmărirea fraudelor vamale. Proiectul a fost initiat pe baze bilaterale, dar partea thailandeza l-a stopat pana la clarificarea proiectului de acord cadru cu UE, urmand ca apoi acesta sa fie abordat la nivel multilateral .

5. Stadiul armonizarii cadrului juridic de desfasurare a relatiilor economice ale Romaniei cu Thailanda cu cadrul juridic comunitar. Pentru compatibilizarea cadrului juridic bilateral cu legislatia UE inca au loc discutii intre MAE roman si MAE thailandez. Nu s-a reusit, pana in prezent, stabilirea de comun acord a unei date convenabile ambelor parti pentru organizarea unei runde de consultari. Stadiul actual este: - Acordul pentru promovarea si protejarea reciproca a investitiilor – se asteapta punctul de vedere al partii thailandeze la propunerile de modificare a acordului existent inaintate de partea romana; - Acordul de cooperare economica si tehnico-stiintifica intre Guvernul Romaniei si Regatul Thailandei – in luna aprilie 2007, au fost inaintate observatiile partii romane la amendamentele la proiectul de acord propuse de partea thailandeza. Desi MAE roman a propus organizarea de consultari, inca din luna martie 2008, nu s-a convenit inca un calendar pentru reluarea negocierilor.

- Acordul în domeniul transporturilor aeriene civile – negocierile dintre Comisia Europeana si Thailanda au fost reluate la Londra, la data de 4 septembrie 2007. Comisia a incurajat Thailanda sa continue seria discutiilor bilaterale cu statele membre, in special cu Marea Britanie si Franta cu care negocierile sunt mai

37

avansate, pentru convenirea textului unui acord standard care sa fie apoi autorizat de CE. Tarile membre urmeaza a demara negocieri bilaterale pornind de la textul standard negociat de CE.

6. Comisia mixtã - Protocolul de înfiinţare a comisiei mixte de cooperare comercialã între guvernele României şi Regatul Thailandei, a fost semnat la Bangkok, la 29 aprilie 1997. Documentul prevede sesiuni anuale ale comisiei mixte, alternativ, în cele douã ţãri. Ultima sesiune, a X-a, a avut loc la Bangkok, in anul 2001. - Thailanda nu este inclusa pe lista aprobata de Guvern pentru mentinerea Sesiunilor comisiilor mixte (2003). Pana in prezent nu au fost identificate proiecte majore de cooperare care sa justifice aprobarea de catre Guvern a reluarii lucrarilor Comisiei mixte.

7. Proiecte de noi documente în negociere - Acord de cooperare intre Institutul Roman de standardizare si Institutul

Thailandez de Standarde Industriale, pentru recunoasterea reciproca a evaluarii de conformitate.

- Acord de colaborare în domeniul navigaţiei maritime, proiectul se află în analiză la partener.

2. Politica comercială

Regimul vamal

De la 1 ianuarie 1988, Thailanda este parte contractantă a Convenţiei Sistemului Armonizat.

Ca parte a obligaţiilor sale la OMC şi ASEAN, in 1994, Guvernul Thailandei a început o reformă tarifară majoră, astfel incat ratale tarifare la aproape 4000 de articole au fost reduse. Numărul total al categoriilor de rate tarifare a fost redus de la 39 de rate la 6 rate tarifare. Astfel:

- taxa vamala 0 - pentru echipamente medicale şi îngrăşăminte; - 1% - pentru materiale de bază, componente electronice şi vehicule pentru

transport internaţional; - 5% - pentru bunuri primare şi de capital, incluzand instalaţii şi calculatoare; - 10% - pentru bunuri intermediare; - 20% - pentru bunuri finite şi - 30% - pentru bunurile produse local care necesită protecţie specială

(ţesături, covoare, îmbrăcăminte, aparate de aer condiţionat şi de răcire) Din 2002, odata cu reformarea tarifului vamal, s-a implementat o nouă reducere

a ratelor tarifare la doar 3 rate: - 1% pentru materii prime si materiale de baza care nu se produc in tara; - 5% pentru produse semi-finite; - 10% pentru produse finite, marfuri care necesita extra-protectie si bunuri de lux. Totusi, pachetul tarifar mai suporta completari avand in vedere ca produsele

petrochimice, care reprezinta circa 95%, vor fi reduse in 3 transe. Rata medie tarifara este in prezent de 12,8%.

38

Automobilele şi piesele componente, anumite produse agricole, băuturile alcoolice şi alte produse sensibile sunt excluse de la pachetul de reduceri tarifare. În timp ce tarifele asupra produselor agricole şi alimentare au fost reduse pentru a se conforma obligaţiilor OMC, tarifele asupra produselor descrise mai sus (automobile etc.) rămân inca la nivele ridicate (30-80%).

Procesul de reorganizare si modernizare a continuat si-n anul 2007, inclusiv prin restructurarea tarifului vamal, care va suferi modificari continue datorate noilor ACL incheiate sau in curs de negociere.

Politica de reducere a taxelor vamale la diferite marfuri, avuta in vedere de guvernul thailandez, a luat in considerare 3 grupe principale: materii prime, grupe intermediare de produse si produse finite, cu accent, in special, pe primele doua. Pentru marfurile cuprinse in primele doua grupe, necesare in procesul de fabricatie al produselor finite, cat si pentru unele produse finite care nu sunt fabricate in Thailanda, au fost emise acte legislative de reduceri succesive a taxelor vamale de import. In acest sens, in aprilie 2006, Ministerul Finantelor a publicat editia revizuita a Tarifului Vamal de Import al Thailandei pe 2006, care cuprinde toate taxele vamale revizuite conform Articolului 12 din Decretul Regal privind Tariful Vamal din 1987. Conform noului Tarif Vamal revizuit, taxa vamala redusa de import se aplica pentru unele marfuri intrate in Thailanda, indiferent de tara de origine. In plus, pentru produsele provenind din tarile cu care Thailanda are incheiate deja ACL (Australia, Noua Zeelanda), se aplica noi reduceri, mergand pana la exceptare de la plata taxelor vamale, conform prevederilor ACL.

Singurele marfuri supuse taxelor vamale la export sunt pieile brute si lemnul. Ca parte a obligaţiilor ASEAN, barierele tarifare a peste 8500 de bunuri

comercializate în cadrul regiunii au fost reduse, incepand din ianuarie 1998. 3400 produse, în prima fază, au fost reduse până în 2000 (cu rate tarifare de 0-5%), urmate, apoi, in 2003, în a doua fază, de alte 5200 de produse, cu aceleaşi rata (0-5%).

La 1 ianuarie 2000 au intrat în vigoare reduceri tarifare la import pentru 1190 produse originare în cadrul ASEAN (taxe 0). Dintre aceste produse amintim: şeptel şi produse de origine animala, plante şi produse din plante, grăsimi, uleiuri de origine animala şi vegetala, alimente prelucrate, băuturi alcoolice şi alte băuturi, produse chimice, anumite produse metalice (cu excepţia fier şi oţel), maşini şi dispozitive electrice, părţi componente pentru automobile, ochelari şi articole de încălţăminte.

Evaluarea în vamă

Evaluarea în vama thailandeză este conformă clauzelor OMC, Thailanda aderând, la 1 ianuarie 2000, la Acordul de Evaluare în Vamă al OMC.

In 2007, Ministerul de Finante - Departamentul Vamilor a aplicat, totusi, unele practici de stabilire a unui pret minim de referinta in vama pentru importurile de bauturi alcoolice, tigari si automobile, in functie de tara de origine, de brand si indicatiile geografice, solicitandu-se si o garantie bancara, practica neconforma cu prevederile OMC. Dupa aparitia, la 26 martie 2008, a Noului Ghid Vamal care reglementeaza evaluarea in vama a anumitor produse importate din Comunitatea Europeana (in principal bauturi alcoolice, tutun si automobile), DV a renuntat la

39

folosirea valorii deduse arbitrar, ca baza de calcul pentru taxa de import, si a inceput sa accepte valoarea de tranzactie a marfurilor. In acest fel, firmele importatoare au putut sa-si faca vamuirea marfurilor importate fara a li se mai solicite garantia bancara respectiva, iar pentru acelea care au depus anterior o garantie bancara s-a acceptat returnarea acesteia.

Certificatul de origine

Certificatul de origine nu este cerut intotdeauna. Când este cerut se foloseşte forma standard. Data de pe certificatul de origine trebuie să coincidă cu data de pe celelalte documente. Trebuie să fie semnat de către persoana responsabilă a firmei exportatoare şi autorizat fie de camera de comerţ, fie de o agenţie guvernamentală.

Se constata existenta unor solicitari din partea unor ministere sau institutii thailandeze (Ministerul Agriculturii si Cooperativelor, Ministerul Sanatatii, Administratia pentru Alimente si Medicamente) care impun ca unele documente comerciale sa fie validate de ambasadele tarilor respective in Thailanda, prin aplicarea unei stampile de genul: “Vazut de ambasada” care sa certifice in general originea marfii.

Lipsa unei asemenea validari si pe alte documente, ca in cazul celor de participare a unei firme la o licitatie, a dus la anularea dreptului de participare al firmei respective. Licenţa de import

Pentru anumite marfuri se solicita licenţă de import deşi majoritatea bunurilor pot fi importate liber. Licenţele sunt de obicei valabile doar 3 luni de la data eliberării, iar valabilitatea lor este, în general, pentru toate ţările. Valabilitatea poate fi extinsă pentru bunurile care sunt prelucrate, conform anumitor specificaţii, sau care necesită o perioadă de livrare mai mare. Intenţia de extindere a perioadei de valabilitate trebuie menţionată odată cu cererea licenţei de import.

Scrisoarea de trăsură

Se solicita, de obicei, în 3 exemplare, si, in plus, destinatarul poate solicita inca cel puţin două copii nesemnate. Scrisoarea de trăsură trebuie să conţină numele transportatorului, destinatarul final şi (după caz) cel intermediar, marca şi numărul ambalajelor şi descrierea bunurilor.

Pentru facilitarea vămuirii, scrisorile de trăsură trebuie să menţioneze importatorul ca fiind fie destinatarul sau persoana de notificat. Factura comercială

Nu există o formă specială a facturii comerciale, dar există anumite reguli care trebuie urmate.

Este cerută în minimum 3 exemplare (numărul de exemplare este în funcţie de clauzele contractuale sau de cerinţele importatorului). Trebuie să fie semnată de exportator.

Factura comercială trebuie să conţină următoarele: - numele şi adresa exportatorului şi a importatorului;

40

- ţara de unde au fost achiziţionate bunurile şi ţara expeditorului, precum şi ţara de origine;

- data de achiziţie şi de vânzare; - informaţia care să ateste faptul că mărfurile au fost vândute, sau achiziţionate

şi contractul de vânzare a fost încheiat, ca urmează fi expediate sau au fost transportate către o filială în Thailanda;

- mărcile, numărul, cantitatea şi descrierea pachetelor; - o descriere detaliată a bunurilor, cu numele, cantităţile şi calitatea lor, greutatea

netă, legală şi brută şi alte particularităţi; - preţul de vânzare sau valoarea bunurilor pe unitate, în moneda de tranzacţie

convenită; - bonusuri sau alte tipuri de avantaje pentru încurajarea exporturilor produselor; - reducerile; - alte cheltuieli: de ambalare, de asigurare, transport, comision şi altele (bancare

şi financiare); - conditia de livrare folosita: FOB sau CIF (preţul total sau valoarea trebuie

prezentate); - este recomandabil să se certifice că informaţiile din L/C sunt adevărate şi

corecte.

Certificatul de asigurare Este cerut de obicei în 3-5 copii de către importator. A se urma instrucţiunile

importatorului şi/sau companiei de asigurări.

Lista de ambalare Este cerută, de obicei în minimum 7 copii (numărul diferă în funcţie de

importator). O copie a listei de ambalare trebuie să însoţească fiecare copie a facturii comerciale dacă bunurile sunt expediate în mai mult de 2 transporturi.

Factura pro-formă

Nu există cerinţe guvernamentale. Poate fi cerută de importator.

Alte documente • Foreign Transaction Form Un importator trebuie să trimită acest document (Foreign Transaction Form)

odată cu celelalte documente de import, când valoarea CIF depăşeşte 500.000 Baht. Acest document poate fi obţinut de la Departamentul Vamal Thailandez, impreuna cu Release Form (Customs Form 100/1 sau 469). Pentru anumite bunuri nu este necesar documentul FTF: mostre, articole personale etc.

• Certificat sanitar Anumite produse necesită certificat fito-sanitar (fructe, seminţe, animale vii şi

produse marine). Anumite bunuri trebuie să fie însoţite de un certificat de calitate. Importurile de produse alimentare de origine animala, neprelucrate complet

termic sau in saramura (sunca tip Parma (Italia), trebuie sa fie autorizate de

41

Departamentul de Productie Animala (DLD), din cadrul Ministerului Agriculturii si Cooperatiei, si de Administratia pentru Alimente si Medicamente (FDA), din cadrul Ministerului Sanatatii. Procesul de autorizare presupune initierea unui proces de certificare/acreditare a abatoarelor si a fabricilor de procesare a carnii din tara de origine a marfii, in colaborare cu autoritatea sanitar-veterinara locala. Autoritatile thailandeze competente solicita, pe baza unui chestionar, precizarea metodei de prelucrare, cu certificare din partea Ministerului Sanatatii din tara de origine si realizarea unor inspectii la fata locului (abator, fabrica de procesare a carnii).

Importuri temporare

Ca membră a Organizaţiei Mondiale a Vămilor, Thailanda foloseşte Carnetul ATA. Acest acord facilitează exceptarea de taxe pentru bunuri importate temporar pentru expoziţii, reuniuni expoziţionale, seminarii şi conferinţe internaţionale. Bunurile importate pentru distribuţie gratuită (brosuri, cataloage, pixuri, creioane, diferite cadouri, etc.) sau pentru participarea la reuniuni internaţionale sunt scutite de la plata taxelor vamale.

Controlul exporturilor

Produsele supuse la controlul exporturilor sunt: animale sălbatice, mangal, cafea, cărbune, orez, porumb, nisip, aur, ţiţei, anumite specii marine, îngrăşăminte, imagini cu Buddha, articole de îmbrăcăminte, orhidee, măgari şi cai.

Pentru exportul de articole de îmbrăcăminte, textile şi produse textile, exportatorii trebuie să contacteze Departamentul Comerţului Exterior din cadrul Ministerului Comerţului pentru a afla normele de export, înainte de a expedia mărfurile.

3. Etichetare, marcare şi ambalare

Este obligatoriu ca orice produs sa aiba eticheta sau sa fie marcat folosind limba thailandeză. Cantitatea, capacitatea sau greutatea menţionată pe containere trebuie să fie în tone metrice.

Ministerul Comerţului a eliberat o notificare la 21 iulie 1972 cu privire la cerinţele de ambalare ale produselor.

• Produse cosmetice Actul cu privire la Controlul Produselor Cosmetice din 1993 specifică faptul că

toate produsele cosmetice trebuie să conţină etichete în limba thailandeză, înainte de a fi distribuite pe piaţă. Eticheta trebuie să includă: tipul produsului, cantitatea produsului inclus în ambalaj, ingredientele, data de fabricaţie, instrucţiuni de folosire şi numele companiei producătoare şi ţara.

• Alimente Etichetele trebuie să fie înregistrate la Autoritatea Thailandeză pentru Alimente

şi Medicamente (FDA - Food & Drug Administration) şi ataşate produselor alimentare importate. Etichetele trebuie să conţină numele produsului, descrierea sa, greutatea netă sau volumul în unităţi metrice şi datele de fabricaţie/expirare. Dacă alimentele sunt importate pentru vânzarea în restaurante, în plus la cele de

42

mai sus, etichetele trebuie să conţină numele producătorului sau distribuitorului şi adresa şi numărul de înregistrare a produsului/etichetei. Etichetele trebuie să fie tipărite în thailandeză si trebuie aplicate pe fiecare produs.

• Alte bunuri de consum Ambalajele (cutiile) care conţin substanţe toxice trebuie să includă o etichetă de

dimensiuni mari "Substanţe toxice" (în thailandeză) în negru sau roşu. O imagine a unui schelet şi oase încrucişate, o declaraţie în thailandeză menţionând ingredientele netoxice, cantitatea sau raportul ingredientelor active. Instrucţiunile de folosire trebuie să fie, de asemenea, afisate pe ambalaj.

4. Standardizare

Organizaţia de standarde naţionale, Institutul Thailandez de Standarde Industriale (TISI) a fost creat în 1986. Acest institut formulează standarde pentru 24 categorii de produse, inclusiv textile, mobilă, maşini şi instalaţii, metale, alimente, produse agricole, materiale plastice şi cauciuc.

Peste 7500 de companii thailandeze folosesc standardul ISO 9000 pentru calitatea produselor (octombrie 2008), iar alte 1500 au deja certificarea de control a mediului, ISO 14000.

Thailanda a aderat la Codul de Standarde al OMC. • Agricultură şi alimente Produsele alimentare importate trebuie să fie însoţite de o licenţă de import

eliberată de FDA. Licenţele pentru produsele alimentare costă 600 USD pe unitate, pe o perioadă de 3 ani. Alimentele gata pentru consum (importate în containere sigilate) necesită analize de laborator la un cost de 200 USD pe unitate.

Toate produsele alimentare prelucrate trebuie să fie însoţite de o listă detaliată a ingredientelor şi o descriere a procesului de prelucrare.

• Produse cosmetice Produsele cosmetice trebuie să fie însoţite de o licenţă eliberată de FDA. • Produse farmaceutice Produsele farmaceutice trebuie să fie însoţite, de asemenea, de o licenţă

eliberată de FDA. Licenţele farmaceutice trebuie să fie reînnoite în fiecare an. Aparatura medicală necesită de asemenea autorizaţie de import de la FDA.

5. Drepturi de proprietate intelectuală Thailanda este membră a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale şi o

semnatară a Convenţiei de la Berna. Ţara a promis că va uniformiza legislaţia drepturilor de proprietate intelectuală cu aceea din Acordul TRIPS al OMC. O nouă lege a drepturilor de autor a intrat în vigoare în 1995, iar legea patentelor, în conformitate cu TRIPS, a intrat în vigoare în 1999.

În plus, în cadrul Ministerului Comerţului (MOC) a fost creat un Departament al Proprietăţii Intelectuale, iar în decembrie 1997 au început să funcţioneze curţile comerciale intelectuale.

43

La 26 februarie 2008, a fost lansata, in cadrul unui atelier de lucru, cea de-a 3-a faze a programului de cooperare CE – ASEAN privind Drepturile de Propietate Intelectuala (DPI). Programul are ca obiective: activitatea de constientizare a guvernelor, societatilor civile si de afaceri din tarile ASEAN privind DPI, necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ si de administrare a DPI, aplicarea reglementarilor DPI.

Dupa multi ani de ezitari, la 10 ianuarie 2008, Adunarea Nationala Legislativa (NLA) a Thailandei si-a dat acordul pentru aderarea la Conventia de la Paris pentru Protectia Proprietatii Industriale (CPPPI) si a Tratatului de Cooperare in domeniul Patentelor (TCP).

Conform Departamentului de Proprietate Intelectuala din cadrul MOC, aderarea Thailandei la aceste acorduri s-a produs in acest moment pentru a asigura, la un cost scazut, o protectie marita pentru patentele thailandeze. Conform noii Constitutii, Parlamentul este cel care ia in discutie si aproba orice acord international incheiat de Thailanda. Urmare aprobarii NLA, Ministerul de externe thailandez a supus spre aprobarea Organizatiei Mondiale pentru Proprietatea Intelectuala (OMPI), instrumentul de aderare, solicitand aderarea la Conventie si Tratat. Odata ce solicitarea este aprobata, i se va cere Thailandei sa-si infiinteze un birou de primire, in termen de 90 de zile de la data solicitarii. Aderarea Thailandei la cele doua acorduri va reprezenta o evolutie importanta pentru regimul patentelor thailandeze, dand posibilitatea acesteia sau cetatenilor thailandezi sa deruleze aplicatii TCP.

• Patente În Thailanda patentele sunt protejate în baza Actului Patentelor din 1979. Pentru

ca o inovaţie sau un desen industrial să fie patentabil în Thailanda, trebuie să fie nou(ă), să implice un proces inventiv şi să aibă o aplicaţie industrială.

Amendamentele la Actul Patentelor au intrat în vigoare efectiv în septembrie 1992. Protecţia pentru produsele farmaceutice şi maşinile agricole a fost extinsa pentru o perioada de 20 de ani de la completarea cererii. Amendamentele au inclus cerinţa ca deţinătorul să realizeze invenţia în Thailanda pentru a evita licenţierea obligatorie.

Licentierea obligatorie este folosita, totusi, de guvernul thailandez pentru medicamentele esentiale, retrovirale sau antiepidemice, ea facand obiectul unor controverse intre CE si ministrii thailandezi ai comertului si sanatatii publice.

Partea thailandeza asigure UE ca actiunile de licentiere obligatorie intreprinse sunt in conformitate cu angajamentele asumate de Thailanda la OMC si respecta prevederile Acordului TRIPS. Comitetul pentru Negocierea Cresterii Accesului la Medicamentele Esentiale Patentate (CNCAMEP), constituit de guvernul thailandez in acest scop, a negociat cu detinatorii de patente producerea medicamentelor esentiale si retrovirale pe baza licentierii obligatorii si plata catre acestia a unei taxe (royalty) de 0,5%, determinata pe baza experientei altor state in curs de dezvoltare care s-au confruntat cu acest aspect.

Declaratia Doha privind Acordul TRIPS si Sanatatea Publica recunoaste dreptul membrilor OMC de a acorda licente obligatorii, dar numai in spiritul

44

prevederilor acordului, fara a abuza de acest drept, cu influente nefavorabile asupra sistemului de patente si a inovatiei si descoperirii de noi medicamente.

De la preluarea puterii, in luna februarie 2008, de catre noul guvern ales democratic in decembrie 2007, nu au mai fost emise licente obligatorii pentru fabricarea de medicamente.

• Mărci de comerţ Mărcile de comerţ sunt protejate în baza Actului Mărcilor de Comerţ 2474 din

1931 şi 2504 din 1961. În februarie 1992, guvernul thailandez a pus în aplicare amendamentele la Actul Mărcilor de Comerţ, furnizând penalizări crescânde pentru nerespectarea lor şi a crescut protecţia pentru servicii şi mărcile colective.

Înregistrarea mărcilor naţionale şi străine acordă drept absolut deţinătorilor mărcilor pentru 10 ani, perioadă reînnoibilă de 10 ani pe termen nedefinit.

O marcă poate fi înregistrată dacă este distinctă şi nu se confundă cu orice altă marcă înregistrată de altă persoană. Nu trebuie să conţină elemente interzise, cum ar fi ştampile regale sau oficiale. O marcă înregistrabilă trebuie să conţină cel puţin: semnătura aplicantului pentru înregistrare, numele companiei, un cuvânt sau cuvinte inventate, un nume care să aibă directă legătură cu caracterul sau calitatea bunurilor, orice alte mărci distinctive.

• Drepturi de autor Actul Drepturilor de Autor, din 1978, furnizează protecţie pentru orice lucrare în

domeniul literar, ştiinţific sau artistic. În baza acestui Act, odată cu crearea unei lucrări apare automat protecţia asupra ei, nefiind necesară înregistrarea lucrării. Protecţia lucrărilor apare pe toată durata vieţii autorului plus 50 de ani de la moartea acestuia. Noua lege a drepturilor de autor a intrat în vigoare în martie 1995. Prin această lege s-a extins protecţia drepturilor de autor şi la softul pe calculator şi au crescut amenzile şi penalizările împotriva tuturor încălcărilor ei. Totuşi, legea este vagă în anumite domenii, cum ar fi folosirea guvernamentală a softului pe calculator.

Firmele romanesti interesate a patrunde pe piata thailandeza cu produse care sunt inregistrate sau protejate din punct de vedere al DPI trebuie avertizate asupra faptului ca Thailanda este catalogata drept o tara cu un nivel ridicat de productie, tranzactionare si consum al marfurilor care incalca DPI. Astfel firme straine din domenii ca: muzica, software, industria de automobile, confectii textile, avocatura, farmaceutica si comert au relevat existenta produselor contrafacute care incalca reglementarile internationale din sfera copyright-ului, contrafacerilor de branduri de imbracaminte, medicamente, electronice, cosmetice, software, articole electrocasnice, jucarii, a design-ului de componente auto, mobilier, accesorii si a patentelor aplicabile unor masini si produse electronice. top

45

Capitolul VI REGIMUL INVESTIŢIILOR STRĂINE

CLIMATUL INVESTIŢIONAL Thailanda sprijină investiţiile străine private printr-o serie de stimulente fiscale

şi nefiscale atât pentru investitorii străini cât şi thailandezi. Guvernul a înfiinţat, în 1959, Consiliul pentru Investiţii (Board of Investment – BOI), agentie guvernamentala responsabila cu atragerea investitiilor straine in Thailanda. BOI desfasoara activitati intense de promovare a investitiilor, atat pe plan local cat si in strainatate, si este imputernicita sa acorde o gama larga de stimulente fiscale/nefiscale si sa garanteze proiectele de investitii care raspund nevoilor de dezvoltare economica nationala.

În octombrie 1997, BOI a micşorat numarul de restricţii impuse investiţiilor străine in Thailanda. O nouă lege a investiţiilor străine a fost aprobată în august 1998, aceasta deschizand noi sectoare investiţiilor străine şi eliminand restricţiile asupra aportului de capital străin într-un număr de sectoare.

BOI poate autoriza aportul majoritar de capital străin în afacerile din zona capitalei şi 10 districte adiacente zonei capitalei (zona I şi II). Pachetul majoritar de capital străin era permis, anterior 1999, doar în zonele prioritare de investiţii ridicate (zona III). În plus, exceptările de taxe vamale pot fi extinse mai multor companii de investiţii străine (anterior erau permise doar pentru companiile cu o rată de export de cel puţin 30%).

Incepand cu anul 1999, investiţiile în sectoarele industriale şi de inginerie, în primii doi ani de funcţionare, trebuie să fie conforme calitativ cu certificatul ISO 9000, pentru a putea să primească tratament fiscal preferenţial.

Investitorii straini care doresc anumite facilitati, cum ar fi dreptul de proprietate, pot apela pentru acordarea unor privilegii speciale, la BOI.

De asemenea, BOI ofera o serie de servicii investitorilor si potentialilor investitori. Serviciile acopera o gama larga pornind de la ajutorul acordat investitorilor pentru obtinerea de licente si permise de munca, vize etc, pana la identificarea partenerilor locali pentru infiintarea de societati mixte. De asemenea, BOI ofera asistenta firmelor thailandeze care doresc sa investeasca in strainatate. Adresa de contact: Board of Investment 555 Viphavadi Rangsit Road, Chatuchak, Bangkok 10900, Thailand Telefon: +66 2 537 8111-55 Fax: +66 2 537 8177 Website: www.boi.go.th E-mail: head@boi.go.th

Stimulente fiscale În general, cele mai generoase stimulente sunt oferite pentru acele activităţi

economice care aduc o nouă tehnologie în Thailanda şi investesc în zonele mai puţin dezvoltate.

Stimulentele BOI sunt de două tipuri: - cu privilegii fiscale: exceptări/reduceri de taxe de import asupra instalaţiilor

importate, reduceri ale taxelor de import asupra materialelor şi

46

componentelor de bază, exceptări de la plata impozitului pe venitul corporaţiei pentru 3-8 ani;

- fără privilegii fiscale: garanţii (împotriva naţionalizării; concurenţei noilor întreprinderi de stat; împotriva monopolului statului asupra vânzării produselor, similare cu acelea produse de alte firme; împotriva controlului preţurilor etc.), licenţe sau autorizaţii speciale (pentru realizarea de către investitorii străini de studii de fezabilitate; pentru aducerea de tehnicieni şi experţi străini să lucreze la proiecte; pentru deţinerea de teren pentru realizarea de activităţi), servicii etc.

Toate proiectele se bucura de stimulente, dar exista stimulente suplimentare

care se aplica investitiilor din Zonele Speciale de Promovare a Investitiilor (zone libere) care produc marfa pentru export sau marfuri cu statut prioritar.

Conform politicii guvernamentale, de descentralizare a zonei Bangkok-ului, s-au infiintat 3 zone de promovare a investitiilor in Thailanda care beneficiaza de stimulente suplimentare, inclusiv taxe si reduceri vamale, precum si alocatii pentru investitii in infrastructura.

- Zona 1: include Bangkok, Samut Prakan, Samut Sakhon, Nakhon, Pathom, Nonta Buri si Pathum Thani (Bangkok si 5 provincii);

- Zona 2: include Ang Thong, Ayutthaya, Chachoengsao, Chon Buri, Kanchanaburi, Nakhon Nayok, Phuket, Ratchaburi, Rayong, Samut Songkhram, Saraburi and Suphanburi (12 provinces);

- Zona 3: cuprinde restul de 58 de provincii, plus zona industriala portuara Laem Chabang.

Pentru proiectele din zona 1 sunt acordate urmatoarele facilitati:

50% reducere a taxelor vamale de import pentru masini industriale, daca acestea sunt supuse unor taxe de import mai mari de 10%.

Exceptarea de la plata taxelor pe venitul total pentru o perioada de 3 ani pentru proiectele localizate in incinta parcurilor industriale sau zonelor industriale protejate. Proiectele trebuie sa prevada investitii de cel putin 10 milioane Baht (exclusiv costul terenului si al capitalului de lucru) si sa obtina certificarea de calitate ISO 9000, sau certificari internationale similare, intr-o perioada de 2 ani de la data demararii proiectului. In caz contrar exceptarea de la plata taxei pe venitul total se va reduce cu 1 an.

Exceptarea de la plata taxelor de import pentru materii prime sau materiale de baza folosite in productia de export, pentru o perioada de un an. Pentru proiectele din zona 2:

Se acorda reducerea cu 50% a taxelor vamale de import pentru utilaje, daca acestea sunt supuse unor taxe de import mai mari de 10%.

Exceptarea de la plata taxelor pe venitul total pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea cresterii la 5 ani pentru proiectele localizate in incinta parcurilor industriale sau zonelor industriale protejate. Proiectele trebuie sa prevada investitii de cel putin 10 milioane Baht (exclusiv costul terenului si al capitalului de lucru) si sa obtina certificarea de calitate ISO 9000, sau

47

certificari internationale similare, intr-o perioada de 2 ani de la data demararii proiectului. In caz contrar exceptarea de la plata taxei pe venitul total se va reduce cu 1 an.

Exceptarea de la plata taxelor de import pentru materii prime sau materiale de baza folosite in productia de export, pentru o perioada de un an. Pentru proiectele din zona 3, incepand cu data de 1 ianuarie 2005, au fost

acordate urmatoarele facilitati: Exceptarea de la plata taxelor vamale de import pentru utilaje industriale. Exceptarea de la plata taxelor pe venitul total pentru o perioada de 8 ani

pentru proiectele localizate in incinta parcurilor industriale sau zonelor industriale protejate. Proiectele trebuie sa prevada investitii de cel putin 10 milioane Baht (exclusiv costul terenului si al capitalului de lucru) si sa obtina certificarea de calitate ISO 9000, sau certificari internationale similare, intr-o perioada de 2 ani de la data demararii proiectului. In caz contrar exceptarea de la plata taxei pe venitul total se va reduce cu 1 an.

Exceptarea de la plata taxelor de import pentru materii prime sau materiale de baza folosite in productia de export, pentru o perioada de 5 ani.

Proiectelor localizate intr-una din urmatoarele 36 de provincii ale Zonei 3: Chai Nat, Chanthaburi, Chiang Mai, Chiang Rai, Chumphon, Kamphaeng Phet, Khon Kaen, Krabi, Lamphang, Lamphun, Loei, Lop Buri, Mae Hong Son, Mukdahan, Nakhon Ratchasima, Nakhon Sawan, Nakhon Si Thammarat, Phangnga, Phattalung, Phetchabun, Phetchaburi, Phitsanulok, Pichit, Prachin Buri, Prachuab Khiri Khan, Ranong, Sa Kaew, Sing Buri, Songkhla, Sukhothai, Surat Thani, Tak, Trang, Trat, Uthai Thani, and Uttaradit, li se vor acorda privilegiile fiscale pentru Zona 3 si-n plus, urmatoarele:

1. Un proiect localizat in incinta parcurilor industriale sau a zonelor industriale protejate este indreptatit la urmatoarele privilegii:

50% reducere a taxelor pe venitul total pentru o perioada de 5 ani, dupa expirarea perioadei initiale de scutire;

Deducere dubla din taxa pe venitul total a costurilor pentru transport, electricitate si apa, pentru o perioada de 10 ani, de la data obtinerii primului venit provenit din activitatile desfasurate;

2. Pentru un proiect localizat in afara parcurilor industriale sau a zonei industriale protejate, se poate face o reducere din profitul net, de 25% din costurile proiectului cu instalarea si constructia infrastructurii, pentru o perioada de 10 ani de la data primei vanzari, si profitul net pentru unul sau mai multi ani alesi arbitrar pentru aceasta deducere. Deducerea se adauga la amortizarea normala.

Proiectelor localizate intr-una din urmatoarele 22 de provincii: Amnat Charoen, Buri Ram,Chaiyaphum, Kalasin, Maha Sarakham, Nakhon Phanom, Nan, Narathiwat, Nong Bualamphu, Nong Khai, Pattani, Phayao, Phrae, Roi Et, Sakhon Nakhon, Sathun, Si Sa Ket, Surin, Udon Thani, Ubon Ratchathani, Yasothon, and Yala li se vor acorda privilegiile fiscale acordate Zonei 3, si-n plus, urmatoarele:

48

50% reducere a taxelor pe venitul total pentru o perioada de 5 ani, dupa expirarea perioadei initiale de scutire;

Deducere dubla din taxa pe venitul total a costurilor pentru transport, electricitate si apa, pentru o perioada de 10 ani, de la data obtinerii primului venit provenit din activitatile desfasurate;

Se poate face o reducere din profitul net, de 25% din costurile proiectului cu instalarea si constructia infrastructurii, pentru o perioada de 10 ani de la data primei vanzari, si profitul net pentru unul sau mai multi ani alesi arbitrar pentru aceasta deducere. Deducerea se adauga la amortizarea normala.

Domeniile prioritare privilegiate

BOI a stabilit 5 domenii prioritare de activitati:

- sectorul transporturilor de baza; - utilitati publice; - protectia mediului si/sau refacerea mediului; - implicarea directa in dezvoltarea tehnologiei; - industriile de baza.

Proiectele dezvoltate in cele 5 domenii prioritare beneficiaza de urmatoarele privilegii:

- Exceptarea de la plata taxelor pe venitul total timp de 8 ani, indiferent de localizarea societatii;

- Reducerea cu 50% a taxelor vamale de import a utilajelor, reducere neinclusa in tariful redus al Ministerului Finantelor (Notificarea No. C13/2533), care au taxa vamala la import mai mare sau egala cu 10% pentru proiectele din zonele 1 si 2;

- Exceptarea de la plata taxelor vamale de import a utilajelor pentru proiectele din zona 3.

Schema de promovare a investiţiilor a BOI, care a intrat în vigoare la 1 august

2000, se referă la următoarele: - pentru proiectele din sectorul manufacturier, aportul majoritar sau integral de

capital străin este permis în orice domeniu; - cu excepţia industriei electronice şi agriculturii, proiectele cu mai puţin de 500

milioane Baht (circa 14 milioane USD) trebuie să realizeze o valoare adăugată de cel puţin 30% din veniturile din vânzări;

- pentru proiectele de peste 500 milioane Baht, trebuie să fie prezentat un studiu de fezabilitate la momentul înscrierii;

- datorită nivelelor ridicate de dezvoltare, provinciile Phuket şi Rayong au fost transferate în Zona II de promovare a investiţiilor, care oferă o reducere a impozitului pe venit pentru proiectele promovate (doar dacă proiectele nu sunt localizate într-o zonă industrială). Reducerea impozitului se acorda pe o perioada de 5 ani;

- proiectele trimise înainte de 30 decembrie 2004, localizate în Zona II, aprobate de BOI înainte de august 2000, se bucură de un regim al reducerilor de impozit pe 7 ani. După 2004, perioada de reducere este de doar 5 ani;

49

- pentru noile proiecte din zona III (58 de provincii) nu va mai exista reducerea de 75% a taxelor de import pentru materiile prime folosite pentru vânzările interne.

- in afara zonelor industriale - noile proiecte vor primi o reducere de impozit pe venit de 8 ani, fără nici o reducere de venit adiţională şi o reducere de 25% în costurile infrastructurii de proiect din profiturile nete.

BOI a anunţat în 2001 noi stimulente. Proiectele de afaceri cu un capital înregistrat de cel puţin 10 milioane Baht şi în care veniturile din afara Thailandei reprezintă cel puţin jumătate din venitul anual pot primi stimulente din partea BOI: permisiunea de a deţine teren, prevederi mai lejere cu privire la angajarea de personal ne-thailandez. În plus, BOI a extins stimulentele fiscale şi în sectorul autovehiculelor.

Investitiile straine Investiţiile străine directe au totalizat, la sfarsitul anului 2007: 10,02 miliarde

USD (352,89 miliarde Baht), comparativ cu 10,03 miliarde USD, la sfarsitul anului 2006.

Investiţii străine directe în Thailanda

în perioada 2002-2008 sem.I Investiţii străine directe

Anul milioane Baht milioane USD 2002 147.526,0 3.411,0 2003 213.723,0 5.165,0 2004 198.880,0 4.956,0 2005 262.597,1 6.503,2 2006 399.381,7 10.030,9 2007 352.894,0 10.199,1 2008 sem.I 163.564,7 5.060,6

Sursa: Banca Thailandei

Principalii investitori straini în Thailanda au fost: Japonia (3.135,7 milioane USD), Singapore (2.529,6 milioane USD), Olanda (758,1 milioane USD) si SUA (570,1 milioane USD). Pe regiuni, tarile ASEAN au realizat cele mai multe investitii straine directe totalizand 2.566,9 milioane USD.

La jumatatea anului 2008, investitiile straine cele mai importante au provenit din: Japonia (1.555,6 milioane USD), Singapore (1.304,0 milioane USD) si SUA (442,6 milioane USD).

Principalii investitori straini în Thailanda

în perioada 2002-2008 sem. I - milioane USD -

Ţara/ Regiunea

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sem.I

Japonia 1.892,41 2.297,67 2.749,94 3.096,36 2.583,60 3.135,72 1.555,62SUA 182,35 336,24 540,43 872,30 -604,06 570,06 442,58UE -215,13 609,62 700,81 427,64 951,02 1.581,21 436,56

50

- Belgia 55,65 -1,95 93,34 111,85 47,30 70,76 34,70 - Germania 70,58 210,10 275,58 315,39 379,04 90,76 -65,30 - Franţa 9,23 9,53 -180,15 39,36 9,57 109,67 60,28- Marea Britanie 259,12 8,49 264,88 11,85 167,94 303,59 272,82

- Irlanda 52,60 6,96 -42,16 62,80 15,90 -26,13 38,87 - Olanda -757,21 284,71 166,53 -103,56 277,44 758,08 -6,15 - Suedia 25,22 46,53 20,64 9,67 11,61 114,69 21,93ASEAN 1.408,30 1.060,44 688,69 1.095,63 4.984,24 2.566,92 1.543,03 - Malaezia -32,56 41,25 147,32 43,26 326,68 21,30 24,19 - Singapore 1.428,96 1.000,39 345,12 1.052,81 4659,99 2.529,58 1.304,01Hong Kong 86,26 613,08 141,40 1,83 -16,49 390,37 -219,55Taiwan 103,70 75,25 124,21 29,14 -80,12 91,50 73,88Rep.Coreea 93,23 23,83 93,54 29,08 50,78 75,33 88,32China 20,91 23,84 -3,82 11,57 43,91 73,71 35,87Canada 15,04 21,17 28,53 -11,20 7,36 25,52 17,05Australia -0,43 32,47 99,85 -1,39 44,36 69,36 5,58Elveţia 48,07 124,13 167,30 99,88 64,82 172,37 126,81Alte ţări -223,71 -52,75 -374,87 858,39 1,970,42 1.446,98 954,73TOTAL 3.411,00 5.165,00 4.956,00 6.503,17 10.030,95 10.199,09 5.060,56

Sursa: Banca Thailandei

Principalele sectoare in care au fost facute investitii străine in anul 2007 au fost: industria (4.288,43 milioane USD), institutiile financiare (1.571,90 milioane USD), masini si echipamente de transport (1.417,14 milioane USD), comert (1.160,11 milioane USD) si dezvoltari imobiliare (1.150,27 milioane USD). In primele 6 luni ale anului 2008, sectorul industriei a atras investitii straine mai importante (2.362,12 milioane USD).

Investiţii străine directe în Thailanda pe principalele sectoare, în perioada 2004-2008 sem.I

- milioane USD -

Sectoare 2004 2005 2006 2007 2008 sem.I

Industrie 3.785,98 3.044,09 4.058,95 4.288,43 2.362,12 - Alimente şi zahăr 337,32 -35,70 156,92 242,60 131,31 - Textile 37,96 77,92 -1,41 63,44 33,95 - Metale şi nemetale 480,07 216,24 315,90 574,67 267,55 - Obiecte electrocasnice 797,01 908,38 1.173,80 332,20 90,01 - Masini şi echipamente de transport 1.280,35 1.369,99 1.331,60 1.417,14 866,79

- Produse chimice 387,35 472,53 168,53 264,36 165,30 - Produse petroliere 22,50 -441,13 338,55 298,88 296,42 - Materiale de construcţii 45,06 21,02 9,95 30,65 14,10

51

- Altele 398,37 454,85 565,10 1.064,45 496,61Institutii financiare 221,65 1.547,79 4.169,49 1.571,90 812,51Comert 182,91 358,95 716,71 1.160,11 359,01Constructii 70,68 31,09 12,04 60,49 61,07Minerit & excavatii 192,29 220,29 230,90 608,37 263,64Agricultura 5,73 12,61 -3,11 1,63 0,75Servicii 303,28 348,15 694,49 625,32 323,23Investitii -236,66 176,73 0,00 321,81 -462,98Domeniul imobiliar -343,97 41,48 247,53 1.150,27 670,40Altele 774,10 721,99 -96,05 428,28 267,33TOTAL investiţii străine directe 4.956,00 6.503,17 10.030,95 10.199,09 5.060,56

Sursa: Banca Thailandei Acorduri bilaterale de investiţii Thailanda are încheiate 36 de acorduri bilaterale de investiţii, inclusiv cu SUA,

China, Germania, Olanda, Taiwan, Marea Britanie şi ţările ASEAN. Acorduri OPIC şi alte programe de asigurarea investiţiilor Corporaţia de Investiţii Private (OPIC) este deschisă pentru afacerile din

Thailanda. Împrumuturile de finanţare OPIC de până la 200 milioane USD sunt disponibile pentru proiectele de investiţii în Thailanda, în sectoare cum ar fi turism, transport, manufacturier, energie electrică şi altele.

Thailanda face parte din Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor (MIGA), din octombrie 2000. ZONE COMERCIALE LIBERE

Thailanda are 10 zone de prelucrare a produselor pentru export (export processing zones) în care firmele de afaceri pot importa materiile brute şi exporta produsele finite fără taxe vamale. Aceste zone sunt localizate în zonele industriale şi multe din ele au facilităţi vamale pentru creşterea vitezei de vămuire.

Autoritatea Zonelor Industriale din Thailanda (IEAT) a înfiinţat prima zonă industrială în Thailanda, inclusiv Zona Industrială Laem Chabang din provincia Chonburi şi Zona Industrială Map Ta Phut în provincia Rayong. IEAT administrează individual 9 zone industriale şi alte 22 de zone în colaborare cu sectorul privat. În sectorul privat funcţionează 54 de zone industriale, majoritatea primind privilegii fiscale de la BOI.

SOCIETĂŢI COMERCIALE

Thailanda recunoaşte 3 tipuri de organizaţii de afaceri: parteneriate, societati pe actiuni (S.A.), societati cu raspundere limitata (SRL) şi societăţi mixte.

Societăţi în parteneriat Conceptele thailandeze şi cele vestice sunt în mare parte similare. În Thailanda

există 3 tipuri de parteneriate:

52

Parteneriate neînregistrate (Unregistered ordinary partnerships) În aceste societăţi, toţi partenerii sunt responsabili integral şi în aceeaşi măsură

pentru toate obligaţiile societăţii. Parteneriate înregistrate (Registered ordinary partnerships) Aceste societăţi, dacă sunt înregistrate, devin entităţi legale, separate şi distincte

de partenerii individuali. Parteneriate cu raspundere limitata (Limited partnerships)

Responsabilitatea partenerului individual este restricţionată de cota de capital social subscris. Exista doua tipuri de societati cu raspundere limitata: Private, guvernate de Codul Civil si Comercial, si Publice, conduse dupa Legea Companiilor Publice. Parteneriatele cu raspundere limitata trebuie inregistrate.

Societăţi cu răspundere limitată private (Private Limited Company) Exista doua tipuri de companii cu raspundere limitata, companii private si

companii publice. Primul tip este guvernat de Codul Civil si Comercial, al doilea de Legea Companiilor Publice (Public Company Act).

Memorandumul Societatii trebuie sa prevada clar ca unul din obiectivele societatii este acela de a oferi actiuni publicului. Aceste societati trebuie sa se inregistreze la Departamentul Registrului Comertului din cadrul Ministerului Comertului si pot solicita sa fie listate la Bursa de valori thailandeza.

Răspunderea personală a fiecăruia dintre membrii societăţii este limitată la suma capitalului investit de fiecare dintre aceştia, dacă în contract nu se specifică altfel. Responsabilitatea directorilor poate fi nelimitată, dacă aşa se menţionează în Actul de constituire a societăţii. Acest tip de societate este condus de un Consiliu Director.

Societatea poate fi constituită din minimum 7 acţionari. In activităţile rezervate persoanelor thailandeze, străinii pot avea doar 49% din acţiuni. Capitalul social este de 2 milioane Baht, pentru fiecare tip de activitate desfasurat. In sedinta constitutiva, asociatii trebuie sa adopte Statutul Asociatiei, sa aleaga primul director, sa numeasca revizorul, etc. In general nu sunt restrictii privind nationalitatea sau resedinta directorilor

Taxa de înregistrare pentru o astfel de companie este de 500 Baht pentru fiecare 100.000 Baht din capitalul social subscris. Taxa minima este de 5.000 Baht, iar cea maxima de 250.000 Baht.

Pentru infiintarea unui SRL se cer 3 documente: Certificat de inregistrare cu numele societatii; Memorandumul Societatii care specifica printre altele, capitalul si obiectivele societatii; Regulamentul de organizare si functionare a societatii care contine legislatia si reglementari interne de functionare. Memorandumul Societatii trebuie inregistrat la Departamentul Registrului Comertului din cadrul Ministerului Comertului. Daca sediul societatii este in afara Bangkok-ului inregistrarea se face la Biroul Registrului Provincial.

Societăţi cu răspundere limitată publice (Public Limited Company) Pentru a inregistra o societate cu raspundere limitata publica trebuie sa existe

minimum 15 actionari care sa alcatuiasca si sa inregistreze Memorandumul de

53

Asociere, din care nu mai putin de jumatate sa aiba domiciliul in Thailanda. Acestia trebuie sa subscrie in cash circa 5% din totalul actiunilor. Aceste actiuni nu vor putea fi transferate timp de 2 ani de la data inregistrarii companiei, decat cu consimtamantul adunarii generale a actionarilor. Toti actionarii trebuie sa-si pastreze actiunile timp de 2 ani de la data inceperii afacerii.

Actionarii trebuie sa tina o sedinta de infiintare statutara, sa aleaga directorii, sa numeasca revizorul etc. Consiliul director este format din cel putin 5 membri din care jumatate rezidenti in Thailanda. Directorii trebuie sa faca public numarul de actiuni pe care le detin personal in societate si au raspunderi mai mari decat directorii SRL-urilor private. Taxa de inregistrare pentru companiile cu raspundere limitata este de 5.500 Baht la un milion de Baht capital.

Companiile publice cu raspundere limitata inregistrate in Thailanda pot, cu conditia respectarii prospectelor, aprobarii si a altor cerinte, sa ofere actiuni si certificate de garantie publicului si pot solicita sa isi inregistreze garantiile la Bursa de Valori a Thailandei (SET).

Societăţi mixte O societate mixtă poate fi descrisă ca un grup de persoane (fizice sau juridice)

care încheie un acord pentru a desfăşura împreună activităţi de afaceri. Nu a fost încă recunoscută ca o entitate legală de Codul Civil şi Comercial al Thailandei. Totuşi, veniturile unei societăţi mixte sunt supuse taxei pe societate în baza Codului Veniturilor, care o clasifică ca o singură entitate.

Procesul de inregistrare a unei societati mixte (a partenerului strain) si de identificare ca platitor de taxe dureaza circa 5-7 saptamani. Taxa guvernamentala, platita in momentul emiterii permisului de afacere pentru partenerul strain, este de 5 Baht pentru fiecare 1.000 Baht din capitalul social al partenerului strain dar nu mai mult de 10.000 Baht.

Societatile mixte permit strainilor sa se angajeze in afaceri cu o participare minima a thailandezilor. Adeseori societatile mixte se infiinteaza dintr-o societate thailandeza si una straina. Societatea thailandeza asigura personalul local prevazut in lege, iar societatea straina asigura tehnologia, know how si licenta straina sau marca. Adeseori ambele societati asigura capitalul.

Societatile mixte sunt infiintate prin contract de 2 sau mai multe parti prin negocierea termenilor afacerii. Este absolut necesar sa se stabileasca: obiectivele dorite, responsabilitatile fiecarei parti, sa se prevada modalitatile de rezolvare a neintelegerilor.

Se poate crea o societate sau un parteneriat inregistrat care sa conduca afacerile societatii mixte. Societatea mixta poate sa functioneze numai ca un contract intre 2 parti ceea ce permite fiecarei parti sa aiba identitate separata. Se foloseste, de obicei, in societatile care au ca obiect de activitate constructiile.

Parteneriatul Inseamna doua sau mai multe organizatii care se unesc pentru a derula o

afacere comuna si isi impart profitul rezultat. Parteneriatul poate fi ordinar sau limitat.

54

In parteneriatul ordinar toti partenerii au parti si posibilitati nelimitate in ceea ce priveste datoriile si obligatiile parteneriatului. Parteneriatul poate fi inregistrat sau nu. In parteneriatul limitat unii parteneri au numai posibilitati limitate in ceea ce priveste obligatiile si datoriile parteneriatului. Acesti parteneri pot sa contribuie numai cu bani sau alte proprietati in cadrul parteneriatului. Ei nu lucreaza in societate, nu participa la conducere, nu au numele lor incluse in parteneriat. Daca nu respecta aceste cerinte isi pierd statutul de parteneri limitati si isi asuma toate obligatiile impreuna cu orice partener ordinar. Parteneriatul limitat trebuie inregistrat ceea ce confera protectie partenerilor ordinari fata de alt partener ordinar. Posibilitatile partenerilor, intr-un parteneriat inregistrat, inceteaza la 2 ani dupa ce au parasit parteneriatul, in timp ce la parteneriatul neinregistrat exista posibilitati permanente pentru parteneri. Creditorii pot trage la raspundere un partener numai dupa ce s-au epuizat toate posibilitatile de recuperare a creditelor din activele parteneriatului.

Alte forme de societăţi Filialele companiilor străine Nu există cerinţe speciale cu privire la companiile străine pentru a-şi înregistra

filialele lor pentru realizarea de activităţi comerciale în Thailanda. Totuşi, majoritatea activităţilor de afaceri cad sub incidenţa unora sau mai multor legi sau reglementări care necesită o înregistrare specială, fie înainte, fie după începerea activităţii. Filialele străine trebuie astfel să respecte procedurile general acceptate.

Filialelor li se poate permite să funcţioneze pe o perioadă de 5 ani, doar dacă nu este indicată în contract o perioadă mai mică.

Conditia ca o filiala a unei companii straine sa obtina licenta de functionare (Alien Business License), este ca in decurs de patru ani sa aduca in Thailanda un capital de lucru in valuta externa, echivalent cu 5 milioane Baht.

La inregistrarea unei filiale conform Legii Afacerilor pentru Straini trebuie prezentate Ministerului Comertului: Certificatul de inregistrare; Statutul Societatii si declaratia pe raspundere proprie a unui angajat cu raspundere in societate.

Dupa prezentarea acestor documente societatea poate primi licenta. Este necesar sa i se acorde directorului filialei din Thailanda dreptul de a

reprezenta legal societatea mama. Actul de reprezentare si alte documente se cer a fi legalizate prin notariat si autentificate de Ambasada sau Consulatul thailandez din tara in care are resedinta societatea mama.

Prelungirea duratei initiale a licentei de functionare poate fi aprobata doar cu conditia ca operatiunea de varsare a capitalului de lucru necesar sa fi avut loc.

Reprezentanţa Reprezentanţa unei corporaţii străine poate fi de asemenea înfiinţată în

Thailanda, însă aceste reprezentanţe pot desfăşura doar activităţi "ne-comerciale", fiind sursa bunurilor sau serviciilor în Thailanda pentru compania mamă sau pentru inspectarea şi controlul calităţii bunurilor pe care compania mamă le achiziţionează din Thailanda.

55

Activitatile pot fi desfasurate in domeniile: finante, birouri de titluri sau credite funciare; birouri ale bancilor straine sau birouri de afaceri internationale. Autorizatia de infiintare se obtine de la Ministerul Comertului dupa prezentarea: Certificatului de inregistrare, Statutului Societatii si Memorandumului Societatii.

Reprezentarea in fata legii si declaratia pe raspundere proprie a unor persoane, trebuie legalizate si autentificate de ambasadele si consulatele thailandeze.

Autorizatia de infiintare a birourilor societatilor financiare, a celor de titluri si credite funciare se obtine de la Banca Thailandei si Birourile de Titluri si Bursa.

Sunt anumite cerinte in ceea ce priveste capitalizarea. Autorizatia de la Banca Thailandei trebuie obtinuta atunci cand se infiinteaza

un birou de reprezentare al unei banci straine. Acest birou nu are permisiunea de a opera afaceri bancare comerciale.

Birouri regionale În Thailanda poate lua fiinţă si un birou pentru coordonarea operaţiilor unei filiale

în regiune în numele unei companii mama. Unul din avantajele înfiinţării unui astfel de birou îl reprezintă faptul că aceste

companii pot să nu se înregistreze ca o persoană juridică în Thailanda şi nu trebuie să trimită nici o declaraţie financiară la Departamentul Registrului Comertului. Numarul Permiselor de Muncă pentru personalul care lucreaza in cadrul biroului regional este limitat la maximum 5 persoane străine, în funcţie de volumul de muncă, iar taxele pentru eliberarea acestora nu vor depasi 1.000 Baht pe an.

Biroul regional nu trebuie: - să obţină nici un fel de venit din activităţile sale; - să aibă puterea să accepte o comandă de achiziţie sau să facă o ofertă de

vânzare; - să negocieze sau sa intre în acorduri de afaceri cu nici o persoană din

Thailanda. Permisiunea de a deschide un Birou regional, cu valabilitate de 5 ani, poate fi

acordata de Sectia Afaceri pentru Straini din cadrul Departamentului Registrului Comertului, Ministerul Comertului. Taxa este de 5 Baht pentru fiecare 1.000 Baht din capitalul social al Biroului, dar nu mai mult de 5.000 Baht.

Pentru eliberare unui permis de functionare a unui Birou regional pot fi puse urmatoarele conditii:

- gradul de indatorare total folosit pentru finanţari în afaceri nu trebuie să depăşească de 7 ori cota din capitalul social deţinuta de acţionari sau de proprietarul firmei;

- banii folosiţi în birourile regionale vor fi primiti din afara tarii şi nu vor trebui să fie mai puţin de 5 milioane Baht, în primul an trebuind să fie trimişi 2 milioane de Baht, din care jumătate în primele 6 luni. Apoi, nu mai puţin de 1 milion de Baht trebuie trimisi in fiecare an, până la atingerea sumei de 5 milioane de Baht. Documentele care verifică acest transfer trebuie să fie prezentate la Departamentul Registrului Comertului.

- cel puţin o persoană care este responsabilă pentru funcţionarea biroului regional trebuie să aibă domiciliul în Thailanda.

56

În aprilie 1996, Biroul Investiţiilor a anunţat înfiinţarea de birouri de promovare a comerţului şi investiţiilor, luând fiinţă astfel o nouă categorie de societăţi.

Proiectele care sunt permise pentru stimulente ne-fiscale din partea Biroului de Investiţii includ:

- permisiunea de a deţine teren pentru un birou; - permisiunea de a aduce în Thailanda cetăţeni străini pentru realizarea studiilor

de fezabilitate a investiţiilor; - permisiunea de a aduce în Thailanda specialişti şi experţi străini, dacă este

necesar; - permisiunea de a repatria sau expatria valută străină; - nu există un număr al acţiunilor deţinute de un străin.

Conditiile de aprobare a deschiderii Birourilor Regionale au fost liberalizate, astfel incat conditia initiala prin care se cerea ca o companie sa supervizeze activitatile sucursalelor din cel putin cinci tari a fost redusa la trei tari, iar solicitarea prin care companiile erau obligate sa investesca un minim de 40 milioane Baht in afaceri imobiliare a fost eliminata.

Pentru proiectele promovate, Birourilor li se solicita un capital de lucru de cel putin 10 milioane Baht, iar veniturile trebuie sa conteze pentru cel putin jumatate din venitul anual al proiectului. Costuri uzuale pentru deschiderea si derularea unei afaceri

Vize (Taxe guvernamentale ) (1) Baht USD Permis de munca (dureaza intre 1-10 3 luni 750 23,01 6 luni 1.500 46,01 1 an 3.000 92,02 Viza pe un an , 1-30 zile 1.900 58,28 Viza re-intrare (dureaza 2 zile) Singura intrare 1.000 30,67 Intrari multiple 3.800 116,56 1a. Vize (Taxe de procesare percepute Permis de munca (nou), 1-14 zile 38.000 1.165,64 Prelungire viza , 1-30 zile 28.000 858,90 Viza re-intrare, 2 zile 2.200 67,48 2. Inregistrare (Taxa guvernamentala) Inregistrare companie, 21 zile 5.500 pentru 1 milion 168,71 pentru (275.000 maximum) (8.435,58) Lista 2) Licenta pentru afaceri straine, 40.000-500.000 1.226,99-15.337,42 Lista 3) Licenta pentru afaceri straine, 20.000-250.000 613,50-7.668,71 Licenta fabrica , 30-45 zile 500-60.000 15,34-1.840,49

57

3. Contabilitate (1) Taxa pe venit si TVA 20.000 anual 613,50 anual Traduceri legalizate/pe pagina 1.400 42,94 Revizuiri/ proiecte de contracte, peste 40.000 peste 1.226,99 4. Chirii pentru birouri (2) (Baht/m.p/t.m.) CBD = Central Business District CBD Non-CBD

Baht USD Baht USDGrad A 739 22,67 590 18,10 Grad B 563 17,27 438 13,44 Baht USD 5. Cost constructii (3) (Baht/m.p) (USD/m.p) Cladiri industriale Constructie fabrica * 12.000 368,10 Energie Electrica ** 4.200 128,83 Aer conditionat *** 3.100 95,09 Cladire birou Constructie birou general**** 27.300 837,42 Note: - Aceste chirii includ taxe de management si aer conditionat - Perioada de gratie pentru plata chiriei este intre 1-2 luni - Grad A - birouri cu grad de dotare superior, Grad B – grad de dotare inferior. * 4.000 mp de exemplu, cu 200 mp spatiu birouri, dotari sanitare occidentale, exclud costul terenului, dotarile electrice si de aer conditionat. ** Include costul unui transformator de 1,000 kVA, panouri electrice de distributie principale si secundare, iluminat general, cablaj si receptori. *** Include birouri si grupuri sanitare si zone de utilitati, cu minim 5 metri zona de productie/ fabrica moderna. **** Grad B contructie de beton, 5 etaje, 500 mp/etaj (2.500 mp total) ferestre/usi cadru aluminiu, plafon fals cu sistem de iluminat indirect, include costul dotarilor cu aer conditionat, iluminat si instalatii sanitare la nivel occidental. Exclude costul terenului. Casa scarii larga, fara lifturi. Sursa: (1) Tilleke & Gibbins International Limited (Septembrie 2007), Website: www.tillekeandgibbins.com (2) CB Richard Ellis, Q3, 2007, Website: www.cbre.co.th (3) Source Thai Co., Ltd., Decembrie 2007Costuri de traducere Baht USD O pagina A4 text tehnic, batut la masina Engleza-Thailandeza 1.500 46,01 Thailandeza-Engleza 1.500 46,01 Alte limbi straine –Thailandeza 1.500 46,01 Thailandeza - Alte limbi straine 1.500 46,01 Engleza-Alte limbi straine 2.000 61,35 Alte limbi straine -Engleza 2.000 61,35

58

Nota: 1. Traduceri profesioniste sunt asigurate din/in Thailandeza, Engleza, Chineza, Japoneza, Coreana, Araba, Khmera, Laotiana, Franceza, Germana, Spaniola, Italiana, Portugheza si Latina. 2. Costul reprezinta cotatia maxima in Baht Thailandezi. Sursa: Chalermprakiet Translation and Interpretation Center, Chulalongkorn University, Decembrie 2007

Cotatiile au fost calculate la un curs de 1 USD = 32,6 Baht, curs din Februarie 2008 Costuri cu utilitatile Costul apei ( Noiembrie 2007)

Costul apei pe tipuri de utilizatori (Baht pe metru cub)

Tipul 2 Apa Cost

(metru cub) (pe metru cub ) Baht USD

0-10 9,50 0,29 11-20 10,70 0,33 21-30 10,95 0,34 31-40 13,21 0,41 41-50 13,54 0,42 51-60 13,86 0,42 61-80 14,19 0,44 81-100 14,51 0,45 101-120 14,84 0,46 121-160 15,16 0,46 161-200 15,49 0,48

peste 201 15,81 0,48

Tipul 1 Consum apa Cost(metru cub) (metru cub)

Baht USD 0-30 8,50 0,26 31-40 10,03 0,31 41-50 10,35 0,32

59

51-60 10,68 0,33 61-70 11,00 0,34 71-80 11,33 0,35 81-90 12,50 0,38 91-100 12,82 0,39 101-120 13,15 0,40 121-160 13,47 0,41 161-200 13,80 0,42

peste 201 14,45 0,44

Nota: Volum de apa Tip 1 = 10,5 Baht/metru cub ; Tip 2 = 13 Baht/metru cub Sursa: The Metropolitan Waterworks Authority (Noiembrie 2007). Website: www.mwa.co.th In situatia unor locuinte cu venituri mici (mai mult de 30 case) care folosesc mai putin de 30 metri cubi per casa, costul este de 8,5 Baht / metru cub. TVA nu e inclus

Costuri cu energia electrica in zona ( Noiembrie 2007)

Consumatori de marime mica (firme, cladiri rezidentiale, institutiilor guvernamentale, intreprinderilor mici de stat, etc.. cu un consum integrat de maxin 15 minute si mai putin de 30 kW, cu un singur contoar

|

Consum normal Cost energie Cost service (Baht/kWh.) (USD/kWh.) (Baht/luna) (USD/luna)Consumul la un voltaj de 22-33 kV 2,4649 0,07 228,17 7,00 Consumul la un voltaj < 22 kV . primii 150 kWh. 1,8047 0,05 40,90 1,25 urmatorii 250 kWh. 2,7781 0,08 peste 400 kWh. 2,9780 0,09

Costuri optionale (Timpul ratei de consum (TOU) **Consum facturat

Varf consum Consum scazut Cost service

(Baht/kWh.) (USD/kWh.) (Baht/kWh.) (USD/kWh.) (Baht/luna) (USD/luna)La voltaj de 22-33 kV.

3,6246 0,11 1,1914 0,36 228,17 7,00

La voltaj < 22 kV.

4,3093 0,13 1,2246 0,37 57,95 1,78

60

Consumatori de marime medie (aplicabil la firme, cladiri rezidentiale mai mari, institutii industriale, institutii de stat, cu un consum integrat de maxin 15 minute si peste 30 kW, dar mai putin de 1.000 KW, si un consum mediu in ultimele 3 luni de maxim 250.000 KWh/luna, cu un singur contoar

Consum normal Cost / comanda Cost energie (Baht/kW.) (USD/kW.) (Baht/kWh.) (USD/kWh.)La voltaj de peste 69 kV. 175,70 5,39 1,6660 0,05 La voltaj de 22-33 kV. 196,26 6,02 1,7034 0,05 La voltaj mai mic de 22 kV. 221,50 6,79 1,7314 0,05

Rata Consum Zi (TOU) ** Consum facturat Cost solicitat Cost energie (pe

kWh.) Cost Service

Varf consum Varf consum

Consumscazut

(Baht/kW.) (USD/kW) Baht USD Baht USD (Baht/luna) (USD/luna)La voltaj peste 69 74,14 2,28 2,61 0,08 1,17 0,04 228,17 7,00 La voltaj de 22-33 132,93 4,08 2,70 0,08 1,19 0,04 228,17 7,00 La voltaj mai mic 210,00 6,44 2,84 0,09 1,22 0,04 228,17 7,00

Consumatori de marime mare (Aplicabil companiilor, ansamblurilor rezidentiale, institutiilor guvernamentale si intreprinderilor de stat, inclusiv utilitatile, cu un consum integrat de maxim 15 minute si sub 1.000 kW si peste sau un consum mediu de energie in ultimele 3 luni consecutive de peste 250.000 kWh/luna, cu un singur contoar

Rata Consum Zi (TOD) * Consum facturat Cost solicitat Cost energie Varf

consum Partial Consum

scazut

(Baht/ (USD/ (Baht/ (USD/ (Baht/ (USD/ (Baht/ (USD/La voltaj peste 69 kV. 224,30 6,88 29,91 0,92 0 0 1,67 0,05 La voltaj de 22-33 kV. 285,05 8,74 58,88 1,81 0 0 1,70 0,05 La voltaj mai mic de 22 kV. 332,71 10,20 68,22 2,09 0 0 1,73 0,05

61

Rata Consum Redus (TOU) ** Consum facturat

Cost solicitat Cost energie (pe kWh) Cost energie

Varf consum Varf consum

Consum scazut

(Baht/kW) (USD/kW) Baht USD Baht USD (Baht/ luna)

(USD/luna)

La voltaj peste 69 kV

74,14 2,28 2,61 0,08 1,17 0,04 228,17 7,00

La voltaj de 22-33 kV

132,93 4,08 2,70 0,08 1,19 0,04 228,17 7,00

La voltaj mai mic d 22 kV

210,00 6,44 2,84 0,09 1,22 0,04 228,17 7,00

TOD* Varf consum: 18.30 - 21.30 (zilnic) P ti l 08 00 18 30 (O l th d d k d d

Sursa: Provincial Electricity Authority. Pentru informatii suplimentare va rugam sa contactati Electricity, Business si Tariff Division. telefon: +66 (0) 2595 9125 Website: www.pea.co.th Costuri de transport

Container 20” Container 40” Destinatia

Baht USD Baht USD

Timp de tranzit in zile

Principale porturi

55.800 1.711,65 111.600 3.423,31 18-23

New York 100.800 3.092,07 129.600 3.975,46 30-32

Los Angeles 57.600 1.766,87 75.600 2.319,01 18-21

Japonia(Osaka) 23.400 717,79 43.200 1.325,15 9-10

Singapore 12.600 386,50 21.600 562,58 3

Hong Kong 9.000 276,07 18.000 552,15 5

Jakarta 18.000 552,15 32.400 393,86 5-6

Australia 48.600 1.490,80 94.380 2.895,09 18-21

Noua Zeelanda 48.600 1.490,80 94.380 2.895,09 22

China

- Shanghai 16.200 496,93 25.200 773,01 8

- Guangzhou 23.400 717,79 37.800 1.159,51 7-10

62

* Principalele porturi europene: Antwerp, Bremen, Felixstowe, Hamburg, Le Havre, Rotterdam si Southampton - Preturile sunt FOB - Costurile nu include taxele vamale pentru exporturi sau taxele percepute de firmele transportatoare sau TVA 7% - Taxa la origine pentru containerele de 20”este de 2.070 USD - Taxa la origine pentru containerele de 40”este de 3.450 USD

Sursa: Profreight International Co., Ltd., 16 Februarie 2007 Website: www.profrtgroup.com Costuri cu Serviciul Postal Expres din Bangkok

10 kg 25 kg Destinatia Baht USD Baht USD

SUA 4.077,50 125,08 5.359,00 164,39 Marea Britanie 4.077,50 125,08 5.475,50 167,96 Australia 3.378,50 103,63 5.009,50 153,67 Noua Zeelanda 3.378,50 103,63 5.009,50 153,67 Hong Kong 2.330,00 71,47 3.378,50 103,63 China 3.215,40 98,63 4.893,00 150,09 Franta 4.077,50 125,08 5.475,50 167,96 Singapore 2.330,00 71,47 3.378,50 103,63 Sursa: Federal Express, Noiembrie 2007. Website: www.fedex.com

Costuri Transport Aerian Marfa din Bangkok Taxa Generala Taxa Vrac Destinatia Taxa Minima (per kg) (peste 45 kg) Baht USD Baht USD Baht USDAmsterdam 1.400 42,94 253 7,76 190 5,83 Hong Kong 700 21,47 53 1,63 40 1,23 Londra 1.400 42,94 276 8,47 207 6,30 Singapore 700 21,47 40 1,23 30 0,92 Tokyo 800 24,54 123 3,77 92 2,82

63

Legea Afacerilor pentru Straini si restrictii privind unele activitati Au existat si inca exista numeroase legi si reglementari care fac referire la

desfasurarea de afaceri si activitati de catre straini in Thailanda: Legea Strainilor in Afaceri (The Alien Business Law or ABL); Legea Bancilor Comerciale; Legea Finantelor, titlurilor si afacerilor creditului funciar; Legea asigurarilor de viata; Legea asigurarilor impotriva pierderilor, etc. Toate aceste reglementari legislative au prevazut, printre altele, si restrictii pentru straini in ceea ce priveste dreptul acestora de a detine pachete majoritare de actiuni in: banci comerciale, societati de asigurari, firme de pescuit comercial, aviatie, transport si export de marfuri, domeniul minier, etc. In plus, participarea unui partener de afaceri thailandez este obligatorie, in majoritatea cazurilor.

Totusi, doua seturi de reglementari fac referiri exacte la restrictiile impuse strainilor privind desfasurarea unor activitati in Thailanda: Decretul Regal din 1973 si Legea Afacerilor pentru Straini (Foreign Business Act - FBA), din 1999.

Decretul Regal din 1973, amendat de mai multe ori, ultima data in 1979, a stabilit o lista cu 39 de profesii, din sfera industriei, agriculturii si serviciilor, interzise a fi practicate de catre straini.

FBA, a intrat efectiv in vigoare in martie 2000, inlocuind vechea lege ABL din 1972. Ea defineste notiunea de “strain” ca fiind: - o persoana fizica care nu este de nationalitate thailandeza; - o persoana juridica neinregistrata in Thailanda; - o persoana juridica inregistrata in Thailanda dar cu actionar strain care detine jumatate sau mai mult din numarul total de actiuni sau din valoarea acestora; - un parteneriat cu raspundere limitata sau un parteneriat simplu al carui director sau co-partener este un strain.

FBA imparte domeniile in care implicarea strainilor este restrictionata in 3 categorii: Lista 1, 2 si 3. Conform FBA, cele 3 liste sunt revizuite anual de un Consiliu de Afaceri pentru Straini (CAS), care le prezinta Ministrului Comertului. Acesta, in conformitate cu recomandarile si imputernicirea CAS, poate emite un Ordin al Ministrului Comertului prin care aproba actualizarea listelor.

CAS are in componenta 19 membri, din sectorul public si privat (incluzand

Camera de Comert a Thailandei si Federatia Industriilor Thailandeze). Un numar de maxim 6 experti pot face parte, de asemenea, din CAS.

Cele 3 liste cuprind:

- Lista 1 contine activitatile strict interzise strainilor Nr. Crt. LISTA 1 - DENUMIREA ACTIVITATII

1. Editarea de ziare si desfasurarea de activitati in domeniul radio-televiziunii 2. Cultivarea pamantului si horticultura 3. Cresterea animalelor 4. Industria forestiera si de prelucrare primara a lemnului

64

5. Pescuitul vietuitoarelor acvatice in apele si-n zonele economice exclusive ale Thailandei

6. Colectarea plantelor medicinale thailandeze 7. Comercializarea/organizarea de licitatii de obiecte antice thailandeze sau

de obiecte cu valoare istorica nationala 8. Modelarea sau turnarea de imagini cu Buddha si fabricarea bolurilor

traditionale utilizate de calugari 9. Afaceri cu terenuri

- Lista 2 contine activitatile interzise strainilor, dar care pot fi practicate,

totusi, prin obtinerea unor permise acordate de Ministrul Comertului, cu avizul Guvernului: afaceri privind securitatea nationala sau siguranta, afaceri cu efecte adverse asupra artei si culturii, obiceiurilor sau traditiilor mestesugaresti native sau artizanatului, sau afaceri cu impact asupra resurselor naturale si mediului inconjurator. Persoanelor juridice straine carora li s-a permis sa desfasoare activitatile specificate in Lista 2 trebuie sa indeplineasca urmatoarele 2 conditii: cel putin 40% din actiunile companiei sa fie detinute de persoane fizice sau juridice thailandeze (se poate reduce la 25% de la caz la caz) si 2/5 din numarul membrilor Consiliului Director sa fie cetateni thailandezi. Nr. Crt. LISTA 2 - DENUMIREA ACTIVITATII

1. Afaceri privind securitatea nationala sau siguranta: A. Producerea, vanzarea sau dispunerea de: - arme de foc, munitie, praf de pusca si explozivi - componente de arme de foc, praf de pusca si explozivi - armament, nave, avioane sau mijloace de transport militare - echipamente de razboi si componentele lor

B. Mijloace interne de transport rutier, maritim sau aerian, inclusiv amenajarile pentru aviatia interna

2. Afaceri cu efecte adverse asupra artei si culturii, obiceiurilor sau traditiilor mestesugaresti native sau artizanatului

- antichitati, obiecte de arta, lucrari de arta, artizant cu specific thailandez - producerea sculpturilor si ciopliturilor in lemn - cresterea viermilor de matase, producerea firului de matase thailandeza

si teserea sau tiparirea de modele pe tesaturi de matase thailandeza - producerea de instrumente muzicale specifice thailandeze - producerea articolelor de podoaba din aur si argint, tip nielloware, bronz-

nichel, lacuite - producerea articolelor din ceramica si terracota specifice artei si culturii

thailandeze 3. Afaceri cu impact asupra resurselor naturale si mediului inconjurator - producerea zaharului din trestie de zahar - producerea sarii, inclusiv extractia din apa de mare sarata - obtinerea sarii din roca

65

- minerit, inclusiv obtinerea pietrelor cu ajutorul explozivului si prin zdrobire - transformarea cherestelei pentru fabricarea mobilei si articolelor din lemn

- Lista 3 contine activitatile interzise strainilor, dar care pot fi practicate, totusi, prin obtinerea unor permise eliberate de Directorul General al Departamentului Registrului Comertului, Ministerul Comertului, cu avizul si aprobarea CAS. Un strain poate beneficia de permisele eliberate pentru Listele 2 si 3 daca este recunoscut ca investitor, conform Legii de Promovare a Investitiilor, Legii Autoritatii Parcurilor Industriale a Thailandei sau altor acte normative. El trebuie, apoi, notificat de Ministrul Comertului. Nr. Crt. LISTA 3 - DENUMIREA ACTIVITATII

Domenii in care firmele thailandeze nu sunt pregatite sa concureze cu cele din strainatate

1. Macinarea orezului si producerea de faina de orez 2. Pescuitul, limitat la reproducerea vietuitoarelor acvatice 3. Forestier, din padurile replantate 4. Producerea placajului, furnirului, panelului, placilor aglomerate lemnoase 5. Producerea gipsului natural 6. Activitati de contabilitate 7. Activitati juridice 8. Birouri de arhitectura 9. Activitati de engineering service

10. Constructii, cu exceptia: (a) Constructiilor de obiective care asigura servicii publice de baza ca

utilitati publice sau comunicatii si care necesita utilizarea unor dotari speciale, masini, tehnologie sau expertiza in constructii si un minim de capital extern de cel putin 500 milioane Baht

(b) Alte categorii de constructii, asa cum sunt stipulate in ordine ale ministrilor

11. Activitati sau agentii de brokeraj, cu exceptia: (a) tranzactionarea de actiuni sau servicii privind viitoare tranzactii de

marfuri agricole, instrumente financiare sau actiuni (b) Comercializarea sau procurarea de bunuri si servicii necesare pentru

producerea sau furnizarea de servicii, in cadrul aceluiasi grup (c) Comercializarea, cumpararea (pentru altii) sau distribuirea sau

identificarea de piete interne sau externe pentru vanzarea marfurilor produse la intern sau importuri ca afacere de comert international, cu un minimun de capital extern de 100 milioane Baht

(d) Alte domenii de afaceri, stipulate in ordine ale ministrilor 12. Licitatii, cu exceptia:

(a) Licitatiilor internationale care nu liciteaza antichitati sau obiecte de arta considerate ca lucrari de arta thailandeza, artizanat sau antichitati sau de valoare istorica

(b) Alte tipuri de licitatii, stipulate in ordine ale ministrilor

66

13. Comert interior cu produse agricole indigene sau produse, care in conformitate cu legislatia actuala, nu sunt prohibite

14. Comert cu amanuntul, cu orice fel de marfuri, unde capitalul minim total este de 100 milioane Baht sau mai mult, sau capitalul minim al fiecarui magazin este 20 milioane Baht sau mai mult

15. Comert en gross, cu orice fel de marfuri, cu un capital minim pentru fiecare magazin de mai mult de 100 milioane Baht

16. Activitati de publicitate si reclama 17. Activitati hoteliere, cu exceptia serviciilor de management hotelier 18. Turism 19. Vanzarea de mancare si bauturi 20. Cresterea si inmultirea plantelor, sau activitati de imbunatatire a culturii

plantelor 21. Desfasurarea altor activitati de servicii cu exceptia celor prevazute in

reglementarile legislative

Departamentul de Dezvoltare a Afacerilor, din cadrul Ministerului Comertului

thailandez a intocmit o noua varianta a legii FBA care pe langa prevederile anterioare, ca investitorii straini nu pot detine mai mult de 49% din capitalul social al unei firme si nici nu pot desfasura o serie de activitati care sunt permise numai autohtonilor, introduce si unele amendamente care impun si renuntarea la unele practici, agreate tacit de autoritati, de nominalizare a unor reprezentanti autohtoni (“nominee”) in consiliul director al firmelor prin intermediul carora limitele impuse strainilor puteau fi depasite.

Pe data de 8 august 2007, amendamentele la FBA au fost respinse de Adunarea Nationala Legislativa (NLA), dorindu-se introducerea unor restrictii suplimentare privind “controlul managementului”, ca masuri de ingradire si prevenire a practicilor de nominalizare a “nominee”-lor. Aceste noi criterii includ: - puterea de a numi sau revoca o majoritate a directorilor; - puterea de a directiona afacerile companiei; - in cazul companiilor cu mai multe filiale/birouri, se va urmari structura actionariatului si la nivelul acestora pentru a se determina cu precizie implicarea strainilor.

Guvernul thailandez nu are in vedere amendarea FBA. Totusi la nivelul Departamentului de Dezvoltare a Afacerilor (DBD), din cadrul Ministerului Comertului (MOC), s-a constituit un grup de lucru intern care sa revizuiasca prevederile legii si sa faca recomandarile necesare, in paralel existand si un grup de cercetatori de la institutii de profil private care lucreaza la elaborarea unui studiu asupra gradului de pregatire al firmelor private locale in eventualitatea aparitiei unei concurente straine. Rapoartele celor doua grupuri vor ajuta MOC la determinarea numarului firmelor thailandeze controlate de straini, in perspectiva negocierilor liberalizarii comertului cu servicii in cadrul ACL UE-ASEAN.

67

Licenta Orice strain care doreste sa inceapa o afacere in Thailanda, cuprinsa in Lista

2 si Lista 3, trebuie sa inainteze o cerere catre Ministrul Comertului (pentru afacerile cuprinse in Lista 2) sau catre Directorul General al Departamentului Registrului Comertului (pentru Lista 3).

Guvernul (in cazul Listei 2) si Directorul General (Lista 3) analizeaza cererea si in termen de 60 de zile, de la intocmirea acesteia, trebuie sa ia o decizie. In anumite cazuri Guvernul poate amana luarea unei decizii cu inca 60 de zile, dar odata ce cererea a fost aprobata, Ministerul Comertului sau Directorul General trebuie sa emita licenta de functionare a afacerii in termen de 15 zile de la data aprobarii. Daca Guvernul sau D.G. nu aproba cererea, intr-un termen de 30 de zile (Lista 2) sau 15 zile (Lista 3), aplicantul trebuie sa primeasca o notificare scrisa continand motivul respingerii. Aplicantul poate face un recurs catre ministru, la care acesta este obligat sa raspunda in 30 de zile.

Desi licenta este emisa pe o perioada nedeterminata, ea poate fi invalidata automat daca beneficiarul acesteia nu mai desfasoara afacerea pentru care a fost emisa. Licenta trebuie afisata la loc vizibil in incinta sediului firmei.

Permisele de Munca Legea Ocupatiei pentru Straini (AOL), adoptata in 1973, prevede ca toti

strainii care lucreaza in Thailanda sa obtina un Permis de Munca (P.M.) anterior demararii activitatii in aceasta tara. Varianta actualizata a AOL, adoptata in 1978, mentioneaza procedurile de emitere si mentinere a unui P.M. si enumera ocupatiile pentru care strainii nu au nevoie de un P.M.:

- membrii corpului diplomatic; - membrii misiunilor consulare; - reprezentantii tarilor membre si oficialii ONU si ai agentiilor ei specializate ; - personalul de serviciu care vine din exteriorul tarii pentru a deservi pe acestia; - persoanele care desfasoara activitati in cadrul misiunilor din Thailanda,

conform acordurilor incheiate de guvernul thailandez cu alte guverne sau organizatii internationale;

- persoanele care se deplaseaza in Thailanda pentru indeplinirea unor sarcini sau misiuni in domeniul educatiei, culturii, artei sau sportului;

- persoanele care au permisiunea guvernului thailandez de a desfasura pe teritoriul Thailandei orice misiuni sau activitati.

Cazuri speciale AOL prevede si cazuri care fac exceptie de la obligatia de a avea un P.M.

Acestea sunt urmatoarele: - Cazuri de urgenta si Munca de natura speciala – “Esential work”, fara a depasi

15 zile. Se acorda numai in situatii speciale, urmare unei notificari, semnata de angajat si angajator, cu aprobarea D.G. Persoanele care beneficiaza de acest tratament pot intra in Thailanda cu orice tip de viza, inclusiv una de tranzit.

- Promovarea Investitiilor – se aplica strainilor care lucreaza in Thailanda in conformitate cu prevederile Legii Promovarii Investitiilor, cu inaintarea cererii de eliberare a unui P.M. in termen de 30 de zile de la notificarea primita de la Consiliul

68

de Investitii al Thailandei (BOI) ca functia respectiva a fost aprobata. Strainul in cauza poate incepe munca in Thailanda in paralel cu procesarea cererii pentru un P.M.

Activitati permise Legea thailandeza interzice angajatorilor sa utilizeze forta de munca straini

pentru alte activitati decat cele stipulate in P.M. Angajatorii trebuie sa informeze despre orice schimbare a unui loc de munca, transfer sau incetare de activitate in care sunt angrenati muncitori straini in decurs de 15 zile de cand aceasta a avut loc. In caz de pierdere a locului de munca, strainii trebuie sa returneze P.M. autoritatilor competente din Bangkok sau celor provinciale (Divizii ale Departamentului Ocupatiei pentru Straini). In caz contrar sunt prevazute amenzi de pana la 1.000 Baht. Orice strain care se angajeaza fara a avea un P.M. sau in alte conditii decat cele stipulate in P.M. este pasibil la o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 3 luni sau la plata unei amenzi de maxim 5.000 Baht. Cei care desfasoara activitati interzise de Decretul Regal din 1973, sunt pasibili la o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 5 ani sau la plata unei amenzi cuprinsa intre 2.000 si 100.000 Baht, sau amandoua.

Un angajator care permite unui strain sa lucreze in firma sa fara sa detina un P.M. sau sa desfasoare o activitate interzisa pentru straini este pasibil la o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 3 ani sau la plata unei amenzi de pana la 60.000 Baht, sau amandoua.

Legea Ocupatiei pentru Straini nu impiedica pe un strain de a avea mai multe locuri de munca sau de a lucra la mai multi angajatori. Ocupatii prohibitive pentru straini

Decretul Regal din 1973 prevedea un numar de 39 de ocupatii si profesii interzise strainilor. Lista acestora a fost modificata de cateva ori, prin Decrete Regale ulterioare, iar ultima varianta este urmatoarea: - domeniul muncii; - lucrari in agricultura, cresterea animalelor, industria forestiera, pescuit si ferme piscicole; - zidar, tamplar, alte activitati in constructii; - sculptor, cioplitor in lemn; - conducator vehicule cu motor sau fara motor, cu exceptia pilotilor de avioane internationale; - vanzator in magazin; - activitati de licitatii; - contabil, revizor contabil, cu exceptia firmelor de audit international; - taietor si slefuitor de pietre pretioase; - frizer, coafor si cosmetician; - lucrator tricotaje manuale; - impletitor de obiecte artizanale din ratan, paie, fibre de bambus; - fabricarea manuala a hartiei din fibre;

69

- lucrari de lacuire; - producerea instrumentelor muzicale specific thailandeze; - fabricarea articolelor emailate de tip nielloware; - fierar, argintar, lucrari in alte metale pretioase; - fabricarea articolelor din bronz; - producerea papusilor thailandeze; - fabricarea saltelelor si paturilor captusite; - producerea bolurilor traditionale utilizate de calugari; - fabricarea manuala a produselor din matase; - producerea statuetelor si imaginilor lui Buddha; - fabricarea cutitelor; - fabricarea umbrelelor din hartie si panza; - fabricarea incaltamintei; - fabricarea palariilor; - activitati de brokeraj si agentii de brokeraj, cu exceptie afacerilor internationale; - fabricarea rochiilor; - fabricarea obiectelor din ceramica si lut; - fabricarea manuala a tigarilor ; - servicii de consultanta juridica si litigii; - activitati de cancelarie si secretariat; - bobinare si trefilare matase naturala; - lucrari de dactilogarfiere si tiparire cu caractere thai; - vanatoare cu soimi; - ghizi turistici si agentii de tur-operatori; - lucrari de arhitectura; - lucrari de inginerie civila. top

Capitolul VII SISTEMUL DE IMPOZITARE

Actual legislativ care reglementeaza activitatea de colectare a taxelor pe venit in Thailanda este Codul Veniturilor. Conform acestuia, taxele pe venit sunt clasificate in 3 categorii:

- Impozitul pe venitul societăţii; - TVA (sau taxe specifice pe afaceri); - Impozitul pe venitul personal.

1. Impozitul pe venitul societăţii Firmele înmatriculate in Thailanda sunt supuse plăţii unui impozit pe venitul

societatii la o rată de 30% din profiturile nete. Fundaţiile şi asociaţiile plătesc un impozit pe venit la o rată de 10% din venitul brut al firmei, în funcţie de activitate. Companiile de transport internaţionale plătesc un impozit la o rată de 3% din

70

câştigurile brute din vânzarea biletelor de călătorie şi 3% din cheltuielile brute de expeditie a marfurilor.

Toate companiile înregistrate în Thailanda sunt supuse la plata unui impozit pe venitul firmei asupra veniturilor obţinute din surse din interiorul sau din afara Thailandei. Companiile străine neînregistrate sau nerezidente în Thailanda sunt supuse doar unei taxe pe veniturile obţinute din surse din interiorul Thailandei.

Cheltuielile normale de afaceri si amortizarea, cu rate cuprinse intre 5% -100%, in functie de articole, sau la niste rate in conformitate cu oricare alte metode de amortizare acceptate, sunt permise ca deduceri din venitul brut. Inventarul poate fi evaluat la pretul de cost sau la cel al pietei, avand posibilitatea alegerii nivelului cel mai scazut.

Pierderilor nete pot fi reportate pe o perioada de maxim 5 ani consecutivi. Plata dobânzilor pentru unele din împrumuturile externe poate fi exceptată de la plata unui impozit pe venitul firmei.

Dividendele inter-corporaţii sunt exceptate de la plata impozitului asupra 50% din dividendele primite. Pentru companiile tip holding sau cotate la bursă, dividendele sunt exceptate integral de la plata taxelor, daca actiunile sunt detinute cu cel putin 3 luni inainte si dupa primirea dividendelor.

Pentru cadouri şi donaţii pot exista deduceri de până la 4% din profitul net, astfel:

- 2% pentru actiuni de caritate publice aprobate sau in folosul publicului; - 2% pentru organisme de educaţie sau sportive aprobate.

Nu sunt permise deduceri pentru cheltuieli determinate pe baza profiturilor nete (ex. bonusuri platite ca procent din profitul net) la sfarsitul unei periode de raportare contabila.

Amortizarea activelor pentru firmele cu raspundere limitata sau parteriate se face pe baza costurilor. Rata amortizarii, conform legii, variaza intre 5 si 20 ani.

Cheltuielile de reprezentare si protocol sunt deductibile pana la o limita maxima procentuala din vanzarile brute, sau din capitalul social, care este mai mare, la data inchiderii balantei contabile.

Taxele se platesc bi-anual intr-o perioada de 150 de zile de la inchiderea balantei pe 6 luni, iar angajatorii sunt obligati sa retina taxele pe venit din salariile angajatilor. Cu exceptia firmelor nou infiintate, perioada de raportare contabila este de 12 luni. Formularelor de plata a taxelor trebuie insotite de o declaratie a unei firme de audit. O firma platitoare de taxe trebuie sa completeze un formular de depunere a taxelor pe ½ an si sa plateasca 50% din taxa anuala estimata pe venit, pana la sfarsitul celei de-a 8 a luni a perioadei de raportare contabila. Neplata taxei estimate sau plata unei taxe mai mici cu peste 25%, poate duce la penalizarea platitorului de taxa cu circa 20% din valoarea deficitului. Nedepunerea formularului de plata a taxelor, depunerea tarzie sau completarea acestuia cu date false poate duce la aplicarea unor penalizari platitorului de taxe, constand in plata unei sume duble sau triple fata de taxa initiala. Toate penalizarile aplicate trebuie platite intr-un interval de 30 zile de la data stabilirii acestora.

71

2.TVA TVA a fost introdus în 1992. Conform noului regim fiscal, valoarea adăugată la

fiecare faza a procesului de producţie este supusă la o rată de impozitare de 7%. Ea se aplica pentru toti: producătorii, furnizorii de servicii, vânzătorii cu amănuntul si en-gross, exportatorii şi importatorii.

TVA se plateste lunar si se calculeaza dupa formula: TAXA IESITA - TAXA INTRATA = TAXA PLATITA,

in care: - taxa iesita este VAT pe care operatorul o colecteaza de la furnizor cand se face o vanzare,

- taxa intrata este VAT pe care un operator o plateste vanzatorului bunurilor sau serviciilor care sunt folosite in afacerile operatorului.

Daca rezultatul calcului e pozitiv, operatorul trebuie sa plateasca diferenta, la Departamentul Veniturilor, nu mai tarziu de 15 zile de la sfarsitul fiecarei luni.

Daca rezultatul este negativ, operatorul are dreptul sa primeasca diferenta sub forma de cash sau Tax credit, in luna urmatoare.

TVA este 0 pentru:

- exporturi; - serviciile furnizate în Thailanda pentru persoane în ţări străine; - transportul internaţional aerian sau maritim de către persoane juridice

thailandeze. Persoanele juridice straine pot beneficia de TVA zero daca, prin reciprocitate, persoanele juridice thailandeze care opereaza in tarile respective beneficiaza si ele de TVA zero;

- vânzarea de bunuri şi servicii către sectorul civil sau întreprinderile de stat in cadrul unor aranjamente de credite externe/ajutoare;

- vânzarea de bunuri sau servicii către ONU şi agenţiile sale, ambasade şi consulate străine ;

- vânzarea de bunuri şi servicii între depozite temporare de marfa, intre operatorii din zonele de prelucrare pentru export, sau intre cele doua categorii mentionate.

Operatorii ale caror incasari brute, din vanzarea la intern a produselor si serviciilor, depasesc 600.000 Baht, dar sunt sub 1.200.000 Baht anual, pot sa opteze pentru plata taxei pe cifra de afaceri de 1,5% sau plata TVA de 7%.

Operatorii care platesc impozit pe cifra de afaceri nu au voie sa compenseze aceasta taxa, de la clientii lor, prin perceperea de TVA in oricare din stagiile productiei.

Exceptări speciale de la plata TVA sunt pentru:

- persoanele care câştigă sub 600.000 Baht pe an; - vânzarea sau importul de produse agricole, septel, precum şi produse utilizate

in agricultura ca: îngrăşăminte, furaje, produse chimice; - vânzarea sau importul de materiale şi cărţi publicate; - serviciile de audit, juridice, de sănătate şi alte servicii profesionale; - serviciile culturale şi religioase; - serviciile educaţionale;

72

- serviciile prestate de angajaţi în baza contractelor de muncă; - vanzarea de marfuri, conform Decretelor Regale; - marfuri exceptate de la plata taxelor de import, conform Legii Parcurilor

Industriale din Thailanda (IEAT); - transporturile interne (cu exceptia celor aeriene) si internationale (cu exceptia

celor aeriene si liniilor maritime).

Taxa Specifica pe Afacere (Specific Business Tax) O taxă specifică pe afacere, de aproximativ 3%, se percepe, în locul TVA,

pentru următoarele categorii de afaceri: - bănci comerciale şi afaceri similare – 3%; - companii de asigurare (de viaţă - 2,5%, împotriva pierderilor - 3%); - firme de actiuni financiare şi de credit - 3%; - vânzările la bursa de valori – 3%; - vânzarile de proprietăţi imobile – 3%; - case de amanet - 2,5%.

Taxa de transfer Se aplica numai profiturilor transferate sau care urmeaza a fi transferate de la

o filiala din Thailanda la societatea mama din strainatate. Este perceputa in procent de 10% asupra sumei care se remite inainte de taxare si trebuie platita de biroul emitent din Thailanda al societatii straine care primeste, in 7 zile de la data remiterii.

Transferurile in afara Thailandei pentru cumpararea de bunuri, pentru diverse cheltuieli legate de afaceri, plati pentru credite, profitul obtinut din investitii de capital, etc., nu fac obiectul acestei taxe. De asemenea, taxa de transfer nu se aplica dividendelor si dobanzilor la credite transferate in exterior de catre o companie sau un parteneriat din Thailanda. Acest gen de taxe se percep in momentul efectuarii platii.

Conform Sectiunii 70, din Codul Veniturilor, pentru societatile straine sau parteriatele, inregistrate legal dar care nu desfasoara afaceri in Thailanda, care primesc venituri din afara sau din Thailanda, platitorul trebuie sa remita o taxa de 15% din valoarea bruta a transferului.

3. Impozitul pe venitul personal

Orice persoana fizica, rezident sau nerezident, care obtine un venit evaluat din munca sau din afaceri in Thailanda, sau are active localizate in Thailanda, plateste taxa pe venitul personal fie in Thailanda, fie in afara.

Se excepteaza: personalul ONU, diplomatii si unii experti care viziteaza tara, conform intelegerilor internationale sau bilaterale.

73

Impozitul pe venitul personal în Thailanda Venit anual taxabil

(Baht) Rata de

impozitare Nivelul impozitului

(Baht) Impozit

cumulat (Baht) 0 – 100.000 Exceptat - -

100.001 – 500.000 10 40.000 40.000 500.001 – 1.000.000 20 100.000 140.000

1.000.001 – 4.000.000 30 900.000 1.040.000 4.000.001 si peste 37

Sursa: BOI Thailand

Persoanele fizice care stau in Thailanda 180 zile sau mai mult trebuie sa plateasca taxa pe venit (venit provenit din surse externe), daca venitul adus in Thailanda coincide ca an financiar cu perioada de sedere.

Regulamentul valutar prevede ca orice valuta obtinuta de un rezident din munca sau afaceri in Thailanda sau adusa din afara, trebuie schimbata in Baht (moneda nationala) sau depusa intr-o banca comerciala in cel mult 15 zile de la intrarea valutei.

Taxa pe venitul personal si returnarile de taxe trebuie declarate pana la sfarsitul lunii martie a anului urmator. O deducere de 40%, dar nu mai mare de 60.000 Baht, este permisa.

Pentru unele categorii de venituri sunt permise deduceri intre 10-85%. Alte tipuri de venituri taxabile si rata de deducere standard includ:

- Dobanzi, dividende, castiguri de capital din vanzarea de actiuni: 40%, dar nu mai mult de 60.000 Baht; - Venituri din inchirieri: 10% -30%, functie de tipul de proprietate inchiriat - Taxe profesionale: 60% pentru practici medicale, 30% pentru altele - Venituri provenite din contractari: 70% - Venituri provenite din alte activitati: 65% - 85%, in functie de natura activitatii

Alocatiile anuale personale permise, care se deduc din venitul anual:

Platitorul de taxe 30.000 Baht Sotia platitorului 30.000 Baht Educatia fiecarui copil 15.000 Baht Contributiile platitorului si a sotiei la fonduri de protectie aprobate

10.000 Baht

Plata dobanzilor pentru constructia de locuinte pentru platitorul de taxe si sotia lui

10.000 Baht

Plata la fondul de asigurari sociale pentru platitor si sotia lui sau suma care se plateste efectiv daca este mai putin

Contributia actuala nu mai mult de 10% din venitul net

74

Conventii de evitare a dublei impuneri Thailanda are incheiate Conventii de evitare a dublei impuneri pe venit cu

urmatoarele tari: Africa de Sud, Austria, Australia, Bangladesh, Belgia, Canada, China, Rep.Ceha, Coreea de Sud, Danemarca, Elvetia, Filipine, Finlanda, Franta, Germania, Indonezia, Israel, Italia, India, Japonia, RPD Laos, Luxemburg, Malaezia, Marea Britanie, Mauritius, Nepal, Noua Zeelanda, Norvegia, Olanda, Pakistan, Polonia, Romania, Singapore, Spania, Sri Lanka, Suedia, SUA, Ungaria si Vietnam.

Conventia respectiva plaseaza, in general, platitorii straini de taxe pe o pozitie mai buna decat cea prevazuta de Codul Veniturilor thailandez.

Alte taxe Impozitul pe veniturile petroliere Legea privind Taxele din Venituri Petroliere înlocuieşte Codul Veniturilor si

reglementeaza impozitarea veniturilor pentru firmele care deţin actiuni în concesiunile petroliere acordate de guvernul thailandez sau care cumpara titei de la un concesionar, in vederea exportului. Venitul net din operatiuni petroliere include venituri din productie, transport sau vanzare de titei sau gaz natural. Rata de tazare pentru majoritatea operatorilor este între 50-60% din profiturile nete.

Taxa de timbru Codul Veniturilor prevede aplicarea unor taxe de timbru pentru anumite tipuri de

tranzactii, functie de natura acestora (imputerniciri, acreditive, checuri, conosamente, contracte de service, etc). In timp ce valoarea taxei de timbru este in general la o rata nominala, neaplicarea acesteia pe anumite documente poate face obiectul unei suprataxe de pana la 600%.

Taxa de acciză Această taxă este percepută pe vânzarea urmatoarelor marfuri:

- Combustibili, uleiuri si produse petroliere - Bauturi - Produse electro-casnice - Articole din cristal - Autovehicule - Barci - Parfumuri si produse cosmetice - Spectacole, servicii de amuzament si distractie - Bauturi alcoolice si bere - Tigari din tutun - Covoare din lana - Biciclete cu motor - Baterii si acumulatoare - Carti de joc

75

Producatorul acestor marfuri trebuie sa remita contravaloarea taxei de acciza anterior preluarii bunurilor din fabrica sau din antrepozitul fiscal. Daca pentru marfurile respective este necesara si plata TVA inaintea ridicarii lor din locatiile mentionate, producatorul trebuie sa intocmeasca formalitatile necesare si sa remita contravaloarea taxei de acciza catre Departamentul de Accize intr-un interval de 15 zile de la sfarsitul lunii.

Taxa pe proprietate Posesorii de terenuri şi/sau clădiri în anumite zone pot fi supuşi la taxe anuale

pe proprietate, impuse de administratia locala. Conform legii din 1965, Local Development Tax Act, taxele pe unitatea de suprafata de teren variaza in functie de valoarea terenului. Totusi, terenurile pentru reşedinţele personale ale proprietarilor, pentru creşterea animalelor sau pentru cultivarea lor sunt exceptate de la plata impozitului. Pentru terenurile care intra sub incidenta Legii de Impozitare a Locuintelor şi Terenurilor, din 1932 (House and Land Tax Act), care ia in considerare valoarea terenurilor si cladirilor sau oricaror alte imbunatatiri, impozitul anual este percepută la o rata de 12,5% din valoarea de inchiriere evaluata a proprietatii, si numai reşedinţele ocupate de proprietari sunt scutite de la plata impozitului.

Curtile judecatoresti privind taxele

Litigiile privind taxarea sunt considerate ca avand o natura diferita fata de cazurile civile normale. Legea Taxelor Judecatoresti si Codul de Procedura, din 1985, stipuleaza proceduri speciale si rapide pentru rezolvarea litigiilor din acest domeniu. Curtile judecatoresti au autoritate in judecarea urmatoarelor cazuri: 1. apelurile impotriva deciziilor luate de catre inspectorii sau comisiile de taxare; 2. disputelor privind obligatiile de plata a taxelor catre stat 3. disputele privind rambursarea taxelor 4. disputele privind drepturile si obligatiile in legatura cu colectarea taxelor 5. alte situatii care cad sub incidenta Legii sau prescrise de alte legi

Impotriva deciziilor Curtilor judecatoresti privind taxele se poate face apel la Curtea Suprema de Justitie, in termen de o luna de la data deciziei.

Certificatul de atestare a platii impozitelor Incepand cu luna mai 1991, cerinta ca la iesirea din tara sa se prezinte

Certificatul de atestare a platii impozitelor, cu 15 zile inainte de parasirea tarii, a fost redusa in mod semnificativ. Angajatii companiilor straine, care desfasoara afaceri in Thailanda, trebuie sa solicite de la Departamentul Veniturilor, inainte de plecare, eliberarea unui astfel de certificat. Cerinta nu se aplica persoanelor care au stat in Thailanda mai putin de 90 de zile, in orice an fiscal, si nu au realizat un venit.

top

76

Capitolul VIII INSTITUŢII PUBLICE DIN THAILANDA – SURSE DE INFORMARE ECONOMICĂ ŞI COMERCIALĂ

Ambasada României în Regatul Thailandei 20/1, Soi Rajakhru, Phaholyothin Soi 5, Phaholyothin Road, Phayathai, Bangkok 10400 Tel.: (66-2) 617-1551 Fax: (66-2) 617-1113 E-mail: romembkk@ksc.th.com Biroul Consilierului Economic Tel./Fax: (66-2) 617-1554 E-mail: rotrade@ksc.th.com Delegatia Comisiei Europene la Bangkok Kian Gwan House II, 19th floor, 140/1 Wireless Road, Bcangkok 10330 Tel: (66-2) 305 2600/2700 Fax: (66-2) 255 9113 Website: www.deltha.ec.europa.eu Ministere Ministerul Afacerilor Externe Sri Ayudhya Road, Bangkok 10400 Tel.: (66-2) 643-5000 Adresă web: www.mfa.go.th

Departamentul pentru Afaceri Europene Sri Ayudhya Road, Bangkok 10400 Tel.: (66-2) 643 5138 Fax: (66-2) 643 5140 Division III (Central & Eastern Europe)

Persoana de contact: Ms. Wichulee Chotbenjakul Tel: (66-2) 643 5000/ext.3259 E-mail: european@mfa.go.th Departamentul pentru Afaceri Economice Internationale Sri Ayudhya Road, Bangkok 10400 Tel: (66-2) 643 5252 Fax: (66-2) 643 5250

Division of Economic Relations and Cooperation Tel: (66-2) 643 5241

77

Fax: (66-2) 643 5240 Persoana de contact: Mr.Jakkrit Srivali, Director E-mail: interecon04@mfa.go.th

Biroul Primului Ministru Secretariatul Cabinetului PM Government House, Bangkok 10300 Tel.: (66-2) 280 9000, 356 5469 Fax: (66-2) 280 9051 Adresă web: www.thaigov.go.th

Consiliul Naţional al Dezvoltării Economice şi Sociale (NESDB) 962 Krungkasem Road, Wadsommanut, Pomprapsattrupai, Bangkok 10100 Tel.: (66-2) 280-4085, 281 1012 Fax: (66-2) 628-2871 Persoana de contact: Mr.Ampon Kittiampon, Secretary General E-mail: ampon@nesdb.go.th Adresă web: www.nesdb.go.th Consiliului pentru Investiţii (Board of Investment - BOI) 555 Vipavadee Rangsit Road, Chatuchak, Bangkok 10900 Tel.: (66-2) 537-8111, 8555 Fax: (66-2) 537-8177 E-mail: head@boi.go.th Adresă web: www.boi.go.th

Ministerul Comerţului

Departamentul Comerţului Exterior 44/100 Sanambinnam, Nonthaburi Road, Nonthaburi 11000 Tel.: (66-2) 547-4771-86 Fax: (66-2) 547-4791-2 E-mail: butrade@moc.go.th Adresă web: www.dft.moc.go.th

Departamentul Negocieri Comerciale 44/100 Sanambinnam, Nonthaburi Road, Nonthaburi 11000 Tel.: (66-2) 507-7444 Fax: (66-2) 547-5630 E-mail: kohsuwank@moc.go.th Adresă web: www.dft.moc.go.th

78

Departamentul Dezvoltarea Afacerilor 44/100 Sanambinnam, Nonthaburi Road, Nonthaburi 11000 Tel.: (66-2) 547- 5050 Fax: (66-2) 547-4459 E-mail: webmaster@thairegistration.com Adresă web: www.dbd.go.th

Departamentul de Promovare a Exporturilor Nonthaburi Office 44/100 Moo 1 Nonthaburi Road, (Sanambinnam), Bangkrasor, Muang, Nonthaburi 11000 Tel.: (66-2) 547-5742, 507 8062 Fax: (66-2) 547-5743 E-mail: suwipan@depthai.go.th Website: www.depthai.go.th, www.thaitrade.com Rachadapisek Office 22/77 Rachadapisek Road, Chatuchak, Bangkok 10900 Tel.: (66-2) 513-1908 Fax: (66-2) 511-5212

Ministerul Finanţelor Rama 6 Rd. Phayathai, Bangkok, THAILAND 10400 Tel: (662) 273-9021 Fax: (662) 273-9408 E-mail: smithtana@mof.go.th Adresă web: www.mof.go.th

Departamentul Vămilor Soonthornkosa Road, Khlong Toey Bangkok 10110 Tel.: (66-2) 249-0442, 249-0430/40 Fax: (66-2) 249-1279 E-mail: icustoms@hotmail.com , vorapat.ja@customs.go.th Adresă web: www.customs.go.th

Ministerul Industriei 75/6 Rama VI Road, Phayathai, Bangkok, 10400 Tel: (66-2) 202 3000 E-mail: pr@m-industry.go.th Adresă web: www.industry.go.th

79

Departamentul Lucrărilor Industriale 76/5 Rama VI Road, Rajthevee Bangkok 10110 Tel.: (66-2) 202-4000 Fax: (66-2) 245-8000 Adresă web: www.diw.go.th Departamentul de Promovare Industriala Rama VI Road, Ratchathevi Bangkok 10400 Tel.: (66-2) 202-4414-18, 202-4426/7 Fax: (66-2) 246-0031 E-mail: manop@dip.go.th Adresă web: www.dip.go.th Institutul Thailandez de Standarde Industriale Rama VI Road, Ratchathevi Bangkok 10400 Tel.: (66-2) 202-3300-4 Fax: (66-2) 202-3415 E-mail: thaistan@tisi.go.th Adresă web: www.tisi.go.th Autoritatea pentru Parcuri Industriale a Thailandei 618 Nikom Makkasan Road, Bangkok, 10400 Tel: (66-2) 253-3520, 253-0561 Fax: (66-2) 253 0561 E-mail: somkiet_su@yahoo.com

Ministerul Ştiinţei si Tehnologiei Rama VI Road, Rajathevi, Bangkok 10400 Tel: (66-2) 354-3746, 640-9618 Fax: (66-2) 354-3769 E-mail: churdcha@most.go.th Adresă web: www.most.go.th

Biroul de Planificare si Politica Mediului 60/1 Soi Pibulwatana 7 Rama VI Road, Bangkok 10400 Tel.: (66-2) 279-0129, 279-0129 Fax: (66-2) 270-1661 E-mail: chalermsak@oepp.go.th Adresă web: www.oepp.go.th

80

Ministerul Agriculturii Rajadamnem Nok Avenue, Bangkok 10200 Tel: (66-2) 629-9061, 281-1109 Fax: (66-2) 281-6996 E-mail: foreign@moac.go.th Website: www.moac.go.th Ministerul Sănătăţii Publice Adresă web: www.moph.go.th

Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor Tivanond Road, Muang Nonthaburi 11000 Tel.: (66-2) 591-8441 Fax: (66-2) 591-8452 Adresă web: www.fda.moph.go.th

Asociaţii comerciale Consiliul Comerţului din Thailanda (Board of Trade of Thailand - BOT) 150 Rajbopit Road Bangkok 10200 Tel.: (66-2) 221-0555, 221-1827, 221-9350, 222-9031, 223-2069 Fax: (66-2) 225-3995, 226-5563 E-mail: tcc@tcc.or.th Adresă web: www.tcc.or.th Camera de Comerţ a Thailandei (Thai Chamber of Commerce - TCC) 150 Rajbopit Road, Pranakorn Bangkok 10200 Tel.: (66-2) 622-1860 Fax: (66-2) 225-3372, 622-1879 E-mail: tcc@thaiechamber.com Adresă web: www.thaiechamber.com Federaţia Industriilor Thailandeze (Federation of Thai Industries) Queen Sirikit National Convention Center Zone C, 4th Floor, 60 New Rachapadisek Road Klong Toey, Bangkok 10110 Preşedinte: Mr. Praphad Phodhivorakhun

81

Tel.: (66-2) 229-4255, 653 8866/ext.333 Fax: (66-2) 229-4255 E-mail: praphad@fti.or.th Adresă web: www.fti.or.th Bănci Banca Thailandei 273 Sam Sen Road, Bangkhunprom Bangkok 10200 Tel.: (66-2) 283-5353, 283-5010 Fax: (66-2) 280-0449, 280-0626 Guvernator: Dr. Tarisa Watanagase, Governor E-mail: magmediarelationteam@bot.or.th Adresă web: www.bot.or.th Banca de Export-Import a Thailandei (EXIM THAILAND) EXIM Building, 1193 Phaholyothin Road, Phayathai, Bangkok 10400 Tel: (66-2) 271 3700, 617 2111 Fax: (66-2) 271 3029 Presedinte: Mr.Sataporn Jinachitra E-mail: satapornj@exim.go.th Website: www.exim.go.th Banca Ayudhya PCL 1222 Rama III Road, Bang Pongphang Yannawa, Bangkok 10120 Tel.: (66-2) 296-3000 Fax: (66-2) 683-1275 Adresă web: www.bay.co.th Banca Bangkok (Bangkok Bank Public CO., LTD.) 333 Silom Road, Bangrak Bangkok 10500 Tel.: (66-2) 231-4333, 231-4665 Fax: (66-2) 236-8288 Adresă web: www.bbl.co.th KasikornBank 1 Soi Kasikornthai, Ratburana Road, Bangkok 10140 Tel: (66-2) 470 2390-1 Fax: (66-2) 470 1545-6 E-mail: info@kasikornbank.com Website : www.kasikornbank.com

82

Krung Thai Bank Public Co., LTD. 35 Sukhumvit Road, Klongtoey Nua Wattana, Bangkok 10110 Tel.: (66-2) 255-2222 Fax: (66-2) 255-9391/6 Adresă web: www.ktb.co.th Banca Comercială Siam (Siam Commercial Bank Public Co., LTD.) 9 Rachadapisek Road, Ladyao Chatuchak, Bangkok 10900 Tel.: (66-2) 544-1111, 937-7777 Fax: (66-2) 937-7550 Adresă web: www.scb.co.th Banca Fermierilor din Thailanda (Thai Farmers Bank LTD.) 1 Thai Farmer Lane Ratburana Road, Bangkok 10140 Tel.: (66-2) 470-1122, 470-1199 Fax: (66-2) 871-4023/4 Adresă web: www.tfb.co.th top