S E N E G A L - INDRUMAR DE AFACERI 2014

CUPRINS

CAPITOLUL I  APRECIERI GENERALE1.1. Cadrul geo-politic1.2. Date generale1.3. Indicatori economico-sociali1.4. Scurt istoric1.5. Elemente geografice1.6. Aspecte politice

CAPITOLUL II COORDONATE ECONOMICE2.1. Aspecte specifice2.2. Ramuri principale2.3. Comerţul exterior2.4. Sectorul financiar – bancar2.5. Relaţiile cu principalii finanţatori externi

CAPITOLUL III PREVIZIUNI ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI SENEGALEZE3.1. Context general3.2. Evoluţii specifice pe termen mediu3.3. Obiective principale ȋn plan economic şi social

CAPITOLUL IV RELATIILE ECONOMICE ROMANO-SENEGALEZE4.1. Cadrul juridic4.2. Schimburile comerciale4.3. Cooperarea economicǎ

CAPITOLUL V OPORTUNITATI SI PERSPECTIVE ALE EVOLUTIEI RELATIILOR

ECONOMICE ROMANO-SENEGALEZE5.1. Context5.2. Premise generale5.3. Premise specifice5.4. Elemente de interes pentru oamenii de afaceri romani

CAPITOLUL VI REGLEMENTARI COMERCIALE IN SENEGAL6.1. Importurile6.2. Regimul vamal ȋn relatiile Senegalului cu Romania6.3. Distribuţia marfurilor şi canale pentru desfacere6.4. Preţul produselor

CAPITOLUL VII IMPORTANT DE RETINUT7.1. Particularitǎţi locale7.2. Condiţii de intrare şi regimul de şedere ȋn Senegal7.3. Siguranţǎ si criminalitate7.4. Sistemul medical7.5. Traficul auto7.6. Diverse

                    

                           

I. APRECIERI GENERALE

2

I.1. Cadrul geo-politicSenegal este o republica democraticǎ avand un regim semi-prezidential,

devenitǎ independenta din anul 1960 de sub dominatia franceza. Ocupand cca. 197 mii km.p. la sudul fluviului care a dat numele tarii, intr-o zona plata unde inaltimile nu depasesc 450 m, ţara bucura de iesire la Atlantic pe o lungime de peste 530 km. Ca o particularitate istorica, Republica Gambia (tara anglofonǎ) formeaza in interiorul Senegalului o enclavǎ de 11,3 mii km.p. de-a lungul fluviului Gambia, pe o latime de 50 km si o lungime de cca. 300 km.

Teritoriul senegalez este cuprins intre coordonatele geografice: 12,8 – 16,41 grade latitudine nordicǎ şi 11,21 – 17,32 grade longitudine vesticǎ.

Plasatǎ in peninsula Capul Verde, la extremitatea vesticǎ a continentului, capitala ţǎrii, Dakar, a devenit in ultimii zeci de ani primul nod aerian si maritim de pe Coasta de Vest. Aeroportul din Dakar, capabil a gestiona peste doua milioane de pasageri si 35 mii tone de marfa anual, se dovedeste a fi neincapǎtor la solicitarile companiilor aeriene din intreaga lume, peste 34 la numar. Un alt aeroport, in masura a permite traficul a cca. 3,5 milioane pasageri, este in curs de construire. Importanta acestui obiectiv rezida inclusiv in capacitatea lui de a gazdui tranzitul de marfuri si pasageri intre continentele din Nord si Est (Europa, Asia si Australia) catre cele doua Americi.

Prin pozitia sa privilegiata de poarta vestica a continentului african, Senegalul se afla de mai multe secole in atentia celor care-si leaga succesul in afaceri de imensitatea si varietatea resurselor naturale, de multitudinea oportunitatilor pe care aceste locuri le oferǎ. Asa se face cǎ, dupǎ boom-ul economic inregistrat in ultimului deceniu al secolului trecut, fenomen datorat in principal capitalului francez, investitiile straine in Senegal s-au mentinut intr-o tendinta constant pozitivǎ, in pofida crizei financiare din ultimii ani (+3,2 % crestere in 2013, volum total 220 mil. euro).

Aflat intr-o zona geographicǎ – Africa de Vest – cu destula instabilitate politica si sociala (a se vedea razboiul civil din Mali sau procesele electorale care au generat crizele din Guineea si Guineea Bissau), Senegalul ramane un pol de stabilitate in regiune, este tara in care niciodata n-a avut loc o loviturǎ de stat, sau o tentative de loviturǎ de stat. Odata cu dobândirea independetei, presedintele Léopold Sédar Senghor a adoptat modelul politic francez - ca şi alte ţări africane, membre AOF (Afrique Occidentale Française). Constitutia senegaleza dateaza din anul 1959 si poate reprezinta un bun exemplu pentru celelalte state din regiune.

O economie dinamica aflatǎ in curs de dezvoltare (2,6 % crestere economica in 2011 / 3,5 % crestere in 2012 / 4,0 % crestere ȋn 2013) suficient conectatǎ la fluxul international de marfuri si capital, mult mai robusta si mai complexa decat a tarilor din jur, o politica echilibrata, coerenta si cu largi deschideri catre exteriorul extra-continental, precum si o prezenta activeǎ, recunoscuta si apreciata in plan extern, conferǎ Senegalului autoritatea de lider zonal in spatiul politico-economic al Africii de Vest.

3

1. 2. Date generale

- Denumire oficiala: Republica Senegal

- Suprafata: 196.722 Km.p. / locul 88 in lume

- Asezare: pe coasta Oceanului Atlantic in extremitatea vestica a continentului Africa, la sudul fluviului Senegal. Lungimea granitelor: 2.640 km, din care 531 km litoral

- Populatia: 13.635.800 (iulie 2014), din care urbana: 42 % - Structura populatiei:

- 0 – 14 ani = 42,7 %- 15 – 24 ani = 20,5 %- 25 – 54 ani = 30,1 %- 55 – 64 ani = 3,7 %- peste 65 ani = 2,9 %

- Populatie activa: 5,9 mil. Locuitori

- Densitate medie: 62,8 locuitori pe Km/p

- Grupuri entice: Wolof – 43,3 % / Pular 23,8 %, / Serer 14,7 % / Jola 3,7 %

- Religia: Musulmani 94 %, crestini catolici 5 %, alte religii 1 %

- Capitala: Dakar – 3,2 mil. Locuitori (2013)Alte orase: Thies, Touba, Saint – Louis, Kolda, Matam

- Climat: Tropical umed, sezonul ploios mai – noiembrie, restul anului

Secetos. Temperatura medie anuala: 29° C (maxima 45°/ minima 8°)

- Limba oficiala: Franceza. Se mai vorbesc si limbile locale, cu precadere

wolof, pular, jola

- Moneda: Francul CFA (Communauté Financière Africaine)

4

Rata medie de schimb in 2013: 1 USD = 510,53 FCFA

1 EURO = 655,95 FCFA

- Ziua Nationala: 4 Aprilie - Independenta fata de Franta in 1960

- Impartire administrativa : 10 regiuni conduse de un guvernator numit de seful statului

- Prefix telefonic: + 221 / domeniu internet: “ sn “ 1.3. Indicatori economico-sociali

- Resurse naturale: Fosfati, fier, peşte

- Teren arabil: 19,5 % din care terenuri cu recolta permanenta: 0,3 %

- Produs Intern Brut: 15,36 mld. USD in 2013 - crestere 4 % fata de 2012

- PIB / locuitor: 2.100 USD (2013)

- Structura PIB: - 17,8 % agricultura- 23,7 % industrie- 58,5 % servicii

- Structura ocuparii fortei de munca: - 77,5 % agricultura- 22,5 % industrie si servicii

- Rata somajului (2012) : 48 %

- Rata analfabetismului : 49 % barbati / 70,8 % femei

- Speranta de viata : 63 ani

- Inflatia : 1,4 % in 2012 - 0,8 % in 2013 (locul 24 in lume)

- Deficit bugetar (2013): 5,9 % din PIB

- Datoria externa (2013):4,22 mld. USD / 38,4 % din PIB

- Rezerva valutara si aur:2,082 mld. USD

- Productia de electricitate : 2,8 mld kwh

- Productia de gaz natural : 20 mil. m.c. (in 2012)

5

- Utilizatori internet (2012) : 2,12 mil. Abonati (locul 76 in lume)

1.4. Scurt istoric

Descoperirile arheologice din regiune atestă faptul că Senegalul a fost locuit încă din

vremuri preistorice. In evul mediu timpuriu, partea de Est a tarii a făcut parte din Imperiul Ghana, constituit în valea mijlocie a fluviului Senegal. In secolul al XI-lea pe aceste tinuturi patrunde islamul, care va deveni religia predominanta în Senegal. În secolele XIII-lea și XIV-lea, zona a căzut sub influența imperiului Mandingo din Est. In perioada urmatoare pe teritroriul Senegalului este fondat Imperiul Jolof care va dainui cateva secole.

Incepand cu secolul al XV-lea, mai multe puteri europene (Portugalia, Olanda și Regatul Unit) au concurat pentru comerțul în zonă. In secolul al XV-lea portughezii au intemeiat cateva forturi pe malurile fluviului Senegal, iar prima asezare franceza a fost St. Louis, construita in anul 1659. In anii 1700, insula Gorée devene cel mai mare centru pentru comertul cu sclavi, milioane de africani fiind vanati si imbarcati de aici spre Lumea Noua. Francezii au castigat posesia Senegalului in 1840, iar in 1895 l-au facut parte a Africii Franceze de Vest. In 1946 Senegal devine teritoriu de peste mari al Frantei si pastreaza statutul de colonie franceza pana in august 1960 cand a obtine independenta, alaturi de alte cinci state din Africa de Vest. Devine republica semi-prezidentiala in care presedintele conduce treburile tarii alaturi de guvern.

Primul presedinte, Leopold Sedar Senghor, a dominat viata politica timp de 21 de ani, retragandu-se voluntar in favoarea protejatului sau Abdou Diouf (mai 1981). Adept al socialismului african, Senghor a introdus un regim autoritar si a crescut implicarea guvernului in economie printr-o serie de planuri de patru ani. Urmasul sau a condus inca 20 de ani si a continuat liberalizarea economica si politica. In 2001 senegalezii au votat o noua constitutie, care legalizeaza partidele de opozitie si acorda femeilor drepturi de proprietate egale cu cele ale barbatilor.

1.5. Elemente geografice

Cea mai mare parte a teritoriului senegalez este plană, iar dunele de pe coasta se pierd intr-o campie inalta. Zonele mai ridicate se găsesc spre S-E la granita cu Guineea unde apar muntii tociti Fouta-Djallon, care ating in medie 450 m. Varful cel mai inalt abia masoara 581 m. Coasta Atlanticului, cu plajele ei tipice de nisip, are peste 530 km lungime.

Principalul curs de apa este fluviul Senegal (1700 km, din care 300 km navigabil). Alte rauri importante sunt Gambia (540 km, navigabil pe cursul inferior), Casamance si Salum.

Deltele râurilor Sine, Saloum și Casamance se sfârșesc prin mlaștini vaste. Caracteristic pentru regiunile coastei de Nord sunt promontoriile, golfulețele și dunele acoperite de sare.

Flora este caracteristica savanei in centrul si Vestul tarii, cu paduri tropicale si umede la Sud de fluviul Gambia. In regiunea de Vest, intre Saint Louis si Dakar cresc arbusti, graminee si salcami, iar in depresiuni palmieri si arbori de cauciuc.

6

Fauna este reprezentata de antilope, feline mari, maimute, hipopotani, crocodili si animale marine.

1.6. Aspecte politice

Coloniile franceze din Africa de Vest au fuzionat in 1959 formand Federatia Mali, structura statala care insa n-a rezistat decat putine luni. Dupa obtinerea independentei, in august 1960, Senegalul si-a urmat propria linie de dezvoltare economica si politico-sociala sub conducerea presedintelui Leopold Sedar Senghor.

In anul 1982, Senegalul si Gambia au format Confederatia Senegambia, structura care s-a dizolvat in 1989.

In anii ’80 se creaza Miscarea democratica din Casamance - regiune aflata la Sud de fluvial Gambia – o rebeliune separatista care a generat multi ani o stare conflictuala. Cu toate acestea, Senegal rămâne una dintre cele mai stabile democrații din Africa și are o lungă activitate pe linia mentinerii păcii internaționale și regionale, precum si de mediere. Senegal a fost condusă de un partid socialist de 40 de ani până cand Abdoulaye Wade a fost ales președinte în anul 2000 si reales în 2007. In timpul mandatelor sale fost in repetate randuri modificată Constituția tarii, cu scopul de a crește puterea executivă și a slăbi opoziția. Decizia lui de a candida pentru un al treilea mandat prezidențial a declanșat o reacție publică aprinsa, care a dus la înfrângerea sa de catre Sall Macky, devenit seful statului in martie 2012.

- Primul Ministru: Mohammed Abdllah DIONNE (din iulie 2014)

- Ministrul Comertului, Antreprenoriatului si Sectorului Informal: Alioune SAAR

- Legislativul: Parlament uni – cameral / Adunarea Nationala, cuprinde 150 deputati

alesi pe o perioada de cinci ani, prin sufragiu universal direct

- Partide politice parlamentare: - Coalitia BENNO BOKK – la guvernare – 119 mandate

- PSD (Partidul Social Democrat) – 12 mandate - Partidul Socialist - Alianta Fortelor Progresului - Partidul Unitatii Populare - Partidul Liberal Senegalez

- Sindicate: Confederatia Nationala a Sindicatelor si Sindicate profesionale pe domenii

- Puterea judecatoreasca: Magistratii sunt numiti de Presedinte la propunerea

Consiliului Superior al Magistraturii Puterea judecatoreasca cuprinde doua organe: Jurisdictia administrativǎ (tribunale administrative) si

7

Curtea de Conturi- Alte organe ale puterii de stat: Consiliul Constitutional

Curtea de Casatie Consiliul de Stat

II. COORDONATE ECONOMICE

2.1. Aspecte specifice

Trei pătrimi din populatia activa a tarii lucrează în sectorul agricol, deși acesta ramura contribuie cu mai puțin de 15 % la formarea produsul intern brut. Senegalul ramane tributar unei economii agricole, care s-a bazat puternic pe monocultura arahidelor destinate cu precadere exportului. Se mai cultivă bumbac (tot pentru export), orez si mei pentru nevoile interne de hrana.

Intrucat apele de coastă sunt printre cele mai bogate în pește din toata Africa de Vest, exporturile de produse ale marii si preparate specifice au cea mai mare importanță economică reprezentand prima sursa valutara a tarii. Alte surse notabile de venit sunt turismul, precum si exportul de fosfati si produse chimice derivate.

Cu un PIB depasind 15,3 mld. UDS in anul 2013 si 2100 USD / locuitor, Senegalul este una dintre tarile cele mai industrializate din regiune si inregistreza cel mai ridicat ritm de crestere economica (3,6 % in anul 2012 / 4,0 % ȋn 2013) intre tarile Uniunii Economice si Monetare Vest - Africane(UEMOA). Cu toate acestea, injustia sociala si coruptia greveaza mult nivelul de trai, peste 50% din populatie aflandu-se sub pragul saraciei.

Sectorul primar (14,6 % din PIB) se caracterizeaza prin marea vulnerabilitate a agriculturii in functie de factorii climatici. Terenurile cultivabile suporta un proces constant de eroziune, salinizare si desertificare, situatie care impune investitii serioase in acest domeniu.

Activitatile din sectorul secundar asigura 21,7% din PIB si se bazeaza in principal pe:

- Expolatarea si procesarea fosfatilor (productie de ingrasaminte si de acid fosforic destinate in principal Indiei);

- Cultura si prelucrarea arahidelor (uleiuri esentiale si turte pentru furajarea animalelor) si a bumbacului;

- Constructii civile (sustinute mult prin diaspora senegaleza) si fabricarea materialor de constructii;

- Turism.Sectorul tertiar (63,7% din PIB), beneficiaza de o buna infrastructura a

telecomunicatiilor fapt care favorizeaza investitiile in zona serviciilor specifice (telefonie mobila, internet).

Reformele structurale din ultimii ani au modificat in mod semnificativ peisajul economic al Senegalului, remarcandu-se in special privatizarea intreprinderilor publice in sectorul agricol si in cel al infrastructurii. Ramane de finalizat

8

privatizarea in domeniul electricitatii, noile capacitati de productie fiind deja concesionate sectorului privat.

2.2. Ramuri principale

INDUSTRIA

Industria prelucratoare a Senegalului este concentrata in proportie de peste 80 % in peninsula Capul Verde unde, mai multe companii multinationale (Valdafrique, Colgate-Palmolive, Nestle, Coca Cola, Orange ş.a. concesionari ai unor importante marci de automobile, uzine textile etc.) au investit in fabricarea unor produse destinate cu precadere consumului local.

Ca activitati industriale se pot mentiona: exploatarea fosfatilor si a minereurilor de fier, zirconiu sau metale pretioase (aur, argint, platina), productia de ingrasaminte pe baza de fosfati, rafinarea petrolului, productia materialelor de constructii, procesarea pestelui, constructii si reparatii de nave.

Datorita situatiei conjuncturale (scaderea cererii), in anul 2013 rata de crestere a productiei industriale a fost de numai 0,5 %, iar ponderea in PIB a fost de 22,6 %.

AGRICULTURA

Cu toate ca nu aduce venituri mari la bugetul de stat, agricultura are un rol foarte important in ocuparea fortei de munca. Majoritatea populatiei senegaleze (77,5 % din populatia activa) si totalmente in zonele rurale, se ocupa cu agricultura sau cresterea animalelor. Astfel, din 13,3 milioane de locuitori recenzati la finele anului 2012, peste 7 milioane sunt agricultori. Agricultura senegaleza a inregistrat cel mai inalt ritm de crestere in anul 2005 ( 12,2% ) cand au fost si conditii climatice deosebit de favorabile. In anul 2012 cresterea a fost de 3,7 %, dar previziunile pentru 2013 sunt nesigure si, asa cum aratam anterior, depind hotarator de factorii climatici.

Productia principalelor produse agricole in anul 2013 a fost dupa cum urmeaza: mei – 600.000 tone, arahide – 172.000 tone, orez – 165.000 tone (insuficient pentru acoperirea nevoilor de consum intern, se importa mai ales din India), porumb – 100.000 tone, bumbac - 50.000 tone. Se mai cultiva: tomate, sorg, zarzavaturi, diverse fructe.

Zootehnia este reprezentata de cresterea vitelor, a porcilor si a pasarilor, iar pescuitul oceanic constituie o activitate incurajata de stat

TURISM

La dezvoltarea turismului a contribuit in mod substantial cunoscuta organizatie Club Méditerané (instalata in Senegal in 2001), care atragea anual aproape un milion de europeni, constituind a doua sursa de venit a tarii, dupa pescuit.

In ultima perioada de timp insa, datorita politicii neadecvate pusa in practica de catre Ministerul Turismului, a pretului ridicat pentru transportul aerian, precum si a proastei infastructurii rutiere si turistice, numarul clientilor straini s-a diminuat

9

in mod constant, iar multe dintre hoteluri si sate de vacanta si-au incetat activitatea.

TRANSPORTURILE

Senegalul dispune de o infrastructura relativ acceptabila pentru exigentele locale, superioara tarilor din regiune, dar cu totul insuficienta comparativ cu cerintele unei economii moderne.

Ca elemente de referinta putem nota: 20 de aeroporturi - dintre care 9 internationale, un port maritim (Dakar), 906 Km. de cale ferata, o retea rutiera formata din 14.000 Km. de drumuri – dintre care 4.100 Km. asfaltate si 107 Km. autostrada (ȋn construcţie), 1000 Km. cai navigabile pe fluviile Senegal, Saloum si Cassamance.

2.3. Comertul exterior

Comertul exterior asigura anual in jur de 60 % din PIB, ceea ce reflecta o

buna participare a economiei la fluxul mondial de marfuri si servicii. Senegalul este tara membra OMC, respecta regulile Organizatiei si principiile economiei de piata. In anul 2013 acest indicator se prezenta astfel (milioane USD):

Total schimburi internationale : 8.301din care : export : 2.691

import : 5.610 Sold balanta comerciala : - 2.919

Cu o rata negativa de acoperire a importurilor prin exporturi, balanta comerciala a Senegalului este cronic deficitara in principal din cauza slabei diversificari a exporturilor, dar si a scumpirii hidrocarburilor pe care le importa. Ritmul de crestere al importurilor este de 22% fata de 12% pentru exporturi.

- Principalele marfuri la export : peste si preparate din peste, arahide, minereuri, produse chimice anorganice, produse petroliere, bumbac.

- Principalii clienti : Mali (14,4 %), Elvetia (14,1%), India (11,9 %), Franta (4,7%), Guineea (4,2 %), Gambia, Spania, Marea Britanie.

- Principalele marfuri la import : produse alimentare (in principal orez) si bauturi, echipamente industriale, produse chimice, hidrocarburi s.a.

- Principalii furnizori : Franta (16,2 %), Nigeria (12,9 %), India (6,3 %), China (6,3 %), Marea Britanie (4,6 %), Thailanda, Spania.

2.4. Sectorul financiar - bancarBursaCei doi indici bursieri ai Bursei Regionale de Valori Mobiliare (BRVM)

reprezinta titluri de piata a actiunilor. - BRVP este constituita din toate valorile admise la cotatie si era stabilita la

202,70 puncte (31.12.2012).

10

- BRVM 10 este constituita din zece societati cele mai active pe piata si stabilita la 182,05 puncte. ( 31/12/2012)

Piata principala Senegalul participa la Bursa Regionala de Valori Mobiliare (BRVM) care are

reprezentante Nationale in fiecare din tarile Uniunii Economice si Monetare din Africa de Vest (UEMOA): Benin, Burkina Faso, Coasta de Fildes, Mali, Niger, Senegal, Togo si Guineea-Bissau.

Capitalizare - la 31.12.2012 , capitalul BVRM era de 3.284 mil. franci CFA.

Datoria externa

In cadrul tarilor sarace si foarte indatorate, Senegalul atinsese in anul 2000 o datorie externa care reprezenta 69,5 % din PIB. In urma anularii totale a datoriilor de catre creditorii bilaterali, in anul 2004 datoria externa reprezenta 41,4% din PIB. Urmare masurilor intreprinse de G8, datoria a coborat la un nivel mai redus in ultimii ani. La sfarsitul lui 2013, aceasta era de 4,375 mld. USD si reprezenta 29,8 % din PIB.

Rezerva valutara in devize si aur era de 2,15 mild. USD (31.12.2013).

2.5. Relaţiile cu principalii finanţatori externi

A) Banca Africana de DezvoltareRelatiile Senegalului cu B.A.D. si Fondul African de Dezvoltare (F.A.D.)

dainuie din anul 1972, perioada in care aceasta tara a beneficiat de finantarea a 66 de proiecte, insumand 1,1 mld. USD. Din suma totala investita, 39,4 % a mers catre proiecte de infrastructura si 21,3 % catre proiecte sociale, restul fiind proiecte care au vizat reforme structurale sau ameliorarea mediului de afaceri.

In prezent sunt in derulare trei proiecte finantate de B.A.D. si F.A.D. ale caror obiective prevad: construirea sau modernizarea unor cai rutiere (22,56 mil. USD), stimularea dezvoltarii industriei agro-alimentare (80,2 mil. USD), respectiv sustinerea unor programe pentru dezvoltarea retelei de apa potabila si asanari (21,3 mil. USD).

B) Banca Mondialǎ Relatiile cu B.M. au fost stabilite in anul 1966, odata cu lansarea unor proiecte

in valoare de 23 mil. USD pentru ameliorarea conditiilor de viata in mediul rural. In total au fost derulate 162 de proiecte a caror valoare depaseste 3,5 mld. USD.

Numai in ultimii 5 ani (2008- 2012), au fost angajate 25 de mari proiecte, al caror volum a fost de 680 mil. USD. Aceste proiecte vizeaza in principal: dezvoltarea productiei de electricitate, extinderea retelei de apa potabila (astfel incat, pana la sfarsitul acestui an, 98,8 % din populatia urbana sa beneficieze de apa curenta), transportul urban, amenajarea terenurilor agricole, constructii si modernizari de cale ferata, obiective cu destinatie sociala etc.

11

C) Uniunea Europeana

Relatiile dintre Uniunea Europeana si Senegal sunt reglementate prin Acordul de la Cotonou (semnat la 23 iunie 2000). Mijloacele financiare destinate acestei tari sunt dirijate prin Fondul European de Dezvoltare si vizeaza trei obiective principale:

- infrastructura de transport, sanitara si imbunatatiri funciare;- integrare regionala;- sprijin pentru o buna guvernare in plan politic, economic si social.In cadrul strategiei U.E. pentru dezvoltare, in perioada 2008 – 2013,

Republicii Senegal i-au fost alocate 317,1 mil. Euro, dintre care 31 % ajutor bugetar menit a sustine o crestere solida si echilibrata, dezvoltarea accesului la serviciile sociale de baza si promovarea statului de drept. Pe total perioada au fost realizate 10 programe insumand 35 de proiecte majore.

Deosebit de aceasta, Senegalul a beneficiat de programe regionale A.P.C., precum si de ajutor umanitar pentru a face fata crizei alimentare datorate secetei care a lovit regiunea Sahel-ul.

In ce priveste comertul bilateral, Senegalul beneficiaza de un regim comercial preferential, propriu tarilor in curs de dezvoltare, precum si de programe specifice de promovare a comertului si integrarii comerciale. U. E. reprezinta primul partener comercial pentru Senegal, peste 35 % din volumul total derulandu-se cu tarile membre. In anul 2013, exportul U.E. in Senegal a fost de 2733 mil. Euro (combustibili minerali, lubrefianti, utilaje, mijloace de transport, produse alimentare), iar importul din Senegal a fost de 407 mil. Euro (arahide, uleiuri, produse minerale, produse de origine animala si vegetala).

III. PREVIZIUNI ALE DEZVOLTARII ECONOMIEI SENEGALEZE

III.1. Context regional

Potrivit aprecierilor Băncii Mondiale, Africa este un continent plin de oportunităţi aflat, astăzi, în exact aceeaşi situaţie în care se afla Asia în urmă cu douăzeci de ani, respectiv un potenţial de evoluţie deosebit şi un grad de atractivitate pe măsură.

Impactul crizei actuale asupra economiilor din Africa a fost şi rămâne minim, rezistenţa lor datorându-se faptului că foarte multe investiţii pe continent vin din direcţia puterilor emergente si mai putin din tarile Europei Occidentale ori S.U.A., puternic afectate de criza.

Africa Occidentală – cu o creştere medie, în 2012, de 5,8%, o piaţă de peste 300 milioane de consumatori, o bună rată demografică – devine tot mai interesantă îndeosebi pentru resursele ei minerale încă insuficient exploatate.

1. Notă   : Subregiunea este bogată în aur (Mali – locul 3 în lume, Coasta de Fildeş, Mauritania), uraniu (Niger – principalul furnizor pentru cele 58 centrale nucleare ale Franţei, Mali, Guineea), bauxită (Guineea, două treimi din rezervele mondiale), cacao (Coasta de Fildeş – primul producător mondial, Guineea), petrol (Niger, Ghana), bumbac (Mali),

12

diamante (Guineea), fier (Guineea, Coasta de Fildeş, Mauritania, Senegal), mangan (Coasta de Fildeş, Guineea), cupru, cobalt, nichel (Guineea).

Crearea unei „pieţe regionale” (cu politici economice şi financiare armonizate, uniune vamală şi, când va fi momentul istoric potrivit, cu o monedă comună) ar putea face din subregiunea Africa Occidentală a 5-a putere economică a lumii. Există progrese vizibile în procesul de integrare regională, politică şi economică, cu structuri având în centrul lor Comunitatea Economică a Statelor din Africa Occidentală (CEDEAO/ECOWAS), actor politic preeminent în menţinerea păcii şi securităţii în zona, ca premise ale dezvoltarii economice si prosperităţii. Trebuie avut in vedere ca in aceasta perioada, actuala criza economico-financiară a sporit afluxul actorilor economici în regiune, toţi în căutare de resurse, respectiv investiţii în domenii cu o rată înaltă a profitului (energie, infrastructură, minerit, agricultură) şi pieţe de desfacere. Prezenta activa marilor operatori din China, India, Japonia sau Republica Sud Africana reprezinta o dovada al interesului crescut pe care il manifesta capitalului strain fata de imensul potential oferit de tarile Africii Occidentale.

III.2. Evoluţii specifice pe termen mediu

Potrivit acelorasi studii efectuate de Banca Mondiala, in perioadaurmatorilor ani economia senegaleaza ar putea castiga in dinamism, inscriindu-se pe o traiectorie ascendenta al carui reper o plaseaza in jurul nivelului de 5 % crestere in anul 2015. Aceasta ar echivala cu plusul intregului interval 2003 – 2007. Prognoza respectiva are la baza angajamentele asumate de noua conducere politica a tarii (instalata in toamna lui 2012), angajamente care incep a fi confirmate prin demararea unor actiuni de ajustare structurala in sectoarele economice principale: agricultura, exploatarile miniere, constructiile si serviciile. Rezultatul acestor masuri vor constitui premisele unei relansari a cererii interne, fenomen care va stimula cresterea economica.

Autoritatile s-au angajat, de asemenea, la mentinerea unei politici bugetare prudente, in care deficitul sa nu depaseasca 5 % in 2013 si 4 % in 2015. Necesitatea asanarii finantelor publice constituie o alta prioritate a guvernului ceea ce va conduce la cresterea sustenabilitatii unor evolutii pozitive pe termen apropiat si mediu. Deficitul de cont curent este, de asemenea, asteptat sa scada treptat, astfel incat sa nu depaseasca 6 % in anul 2015.

3.3. Obiective principale ȋn plan economic şi social

Lupta contra saraciei ramane principalul obiectiv al perioadei care urmeaza. Desi s-au facut unele progrese (nesemnificative pana in anul 2012 datorita unei guvernari mai putin eficiente), indicele saraciei continua sa fie ingrijorator, de la 55,2% in 2001 la 48,5 % in 2012. In prezent 15 % din populatie se afla in zona de saracie extrema.

Crearea Bursei de securitate sociala , un program national gestionat de Guvern care sa vina in sprijinul familiilor dezavantajate.

13

Crearea Fondului suveran de investitii strategice, un instrument financiar menit sa sprijine sectoarele economice strategice (cum ar fi producerea de energie electrica), pentru aplatizarea curbei preturilor in conditii de criza.

Prevenirea si diminuarea efectelor produse de calamitatile naturale (inundatii, seceta, invazia lacustelor si cresterea nivelului marii) constituie un alt obiectiv pe agenda guvernului actual.

Stimularea dezvoltarii sectorului privat, fenomen care sa conduca la cresterea competitivitatii economice si a performantelor tarii in materie de export.

Cresterea accesului populatiei la serviciile publice si o mai buna repartizare a resurselor la nivel intersectorial.

Eficientizarea economiei in ansablu, prin cresterea productivitatii muncii atat in sectorul public, dar si in cel privat.

Reducerea coruptiei cu precadere in sectorul public si cresterea transparentei deciziilor la nivel institutional.

IV. RELATIILE ECONOMICE ROMANO - SENEGALEZEIV.1. Cadrul juridic

Relatiile economice dintre Romania si Senegal sunt reglementate de uncadru juridic relativ restrans si care nu stimuleaza in suficienta masura dezvoltarea cooperarii bilaterale.

In domeniul schimburilor comerciale, dupa integrarea Romaniei in UE,

Acordul comercial bilateral si-a incetat valabilitatea, iar in relatiile comerciale opereaza Sistemul de preferinte generalizate (SPG) prin care Uniunea Europeana acorda facilitati unui numar de 71 tari in curs de dezvoltare. Incepand cu 1 ianuarie 2014 va intra in viguoare o noua versiune SPG, care isi propune sa aduca un plus de facilitati partenerilor comerciali.

Separat de acesta, intre Uniunea Europeana si tarile CEDEAO (Communuté   Economique des  Etats  de  l ' Afrique de  l ' Ouest ) – 15 tari din Africa Occidentala – este in curs de negociere un Acord de parteneriat economic , al carui scop vizeaza atat dezvoltarea cooperarii economice, cat si cresterea volumului schimburilor comerciale intre U.E. si partenerii din tarile mentionate.

Cu prilejul unei misiunii economice private organizata la Dakar in iunie 2010, s-a semnat un Acord comercial intre operatorii economici privati din Romania si reprezentantii asociatiilor patronale din Senegal. Documentul stabileste principiile pe baza carora vor fi incheiate contractele comerciale intre firmele romanesti si cele senegaleze, precum si etapele procesului de colaborare.

In domeniul cooperarii economice- Acord de cooperare economica, tehnica si stiintifica semnat in aprilie

1976si pentru care s-a propus – dupa adrearea Romaniei la U.E. - amendarea printr-un Protocol, care sa vina in concordanta cu noile conditii.

Cu ocazia vizitei in Romania a ministrului senegalez al Afacerilor Externe (aprilie 2010) s-a convenit initierea negocierilor pentru un nou „Acord de cooperare economica si tehnico-stiintifica”, document deja pregatit pentru semnare si care va stipula si infiintarea Comisiei Mixte interguvernamentale romano-senegaleze.

14

- Protocolul de colaborare intre Consiliului National al IntreprinderilorPrivate Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) si Consiliul National al Patronatului din Senegal (CNP), semnat in mai 2009.

-  Protocol de cooperare in domeniul mineritului, dezvoltarii rurale, asistentei tehnice si formarii de cadre, semnat la 25 februarie 1977.

- Protocol de cooperare in domeniul protectiei mediului, semnat in 2003 la Dakar.

Alte acorduri- Acord privind promovarea si garantarea reciproca  a investitiilor semnat in

iunie 1980, la Bucuresti ;- Acord de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si

Camera de Comert, Industrie si Agricultura a regiunii Dakar-Senegal, semnat in septembrie 1992.

Comisia mixtaFunctioneaza in baza Acordului de cooperare economica, tehnica si stiintifica

semnat intre Romania si Republica Senegal la 24 aprilie 1976, la Bucuresti.Pana la aceasta data au avut loc trei sesiuni ale Comisiei mixte ( ultima in

iunie 1980), dupa care activitatea a fost suspendata, atat datorita lipsei de consistenta a relatiilor economice bilaterale, cat si datorita noilor orientari – dupa anul 1990 - ale politicii comerciale romanesti.

Asa cum am precizat, noul Acord de cooperare economica si tehnico-stiintifica aflat in curs de pregatire stipuleaza re-infiintarea Comisiei Mixte interguvernamentale romano-senegaleze.

IV.2. Schimburile comercialeEvolutia schimburilor comerciale

- mil. USD -2004

2005

2006

2007

2008 2009 2010

2011

2012

2013

Total 0,473

0,485

2,056

1,820

1,200 4,129

4,99 8,13 8,28 12,87

Export

0,458

0,479

2,047

1.760

1,200 4,129 4,96 8,13 8,27 12,86

Import

0,015

0,006

0,008

0,060

0,000 0,000 0,03 0,00 0,01 0,01

Sold 0,443

0,473

2,039

1,700 1,200 4,129 4,93 8,13 8,26 12,85

Se observa ca, fata de trendul oscilant si nivel scazut realizat in anii 2004-2008, cu o usoara tendinta crescatoare in anii 2006 si 2008, incepand cu anul 2009 schimburile comerciale au inregistrat un salt remarcabil, cresterile fiind spectaculoase. De la sub un milion USD realizari in anii 2004 si 2005 ajungandu-se la peste 8 milioane in anul 2012 şi la aproape 13 milioane USD in anul 2013.

Explicatia rezida in faptul ca, in conditiile actualei crize economice, cand cererea piatii externe se ingusteaza considerabil, exportatorii romani cauta noi spatii in care sa-si promoveze marfurile

15

Pentru o strategie eficienta in perspectiva cresterii volumului schimburilor comerciale, in conditiile unei balante net favorabila partii romane (exporturile senegaleze totale in Romania n-au depasit 125 mii de dolari in ultimii zece ani), va trebui sa acceptam si chiar sa promovam importuri avantajoase ale firmelor romanesti din Senegal, pentru produse specifice cum sunt: arahide, fructe tropicale, legume proaspete, produse artizanale, fosfati, produse din peste si fructe de mare, ulei de palmier pentru producţia de biodiesel etc. Aceasta pentru a stimula si intensifica dezvoltarea relatiilor de afaceri intre partenerii romani si senegalezi, precum si increderea reciproca intre oamenii de afaceri romani si senegalezi. Este un fapt dovedit ca mare parte din produsele enumerate mai sus ajung in Romania ca importuri din tari europene (Franta, Belgia, Italia etc.) la un pret denaturat care include si profitul intermediarilor.

Structura schimburilor de marfuri

Principalele produse romanesti care in decursul timpului au facut obiectul exportului in Republica Senegal au fost: rulmenti, produse   siderurgice, produse agricole, aparate si acumulatori electrici, anvelope auto, piese de schimb pentru motoare si generatoare electrice, piese de schimb pentru material rulant, produse chimice organice si anorganice, articole si armaturi sanitare, electrozi de sudura, articole de sticlarie, aragaze, cherestea, tesaturi de bumbac, conserve din legume, faina, articole din cauciuc si mase plastice, rechizite scolare etc.

In decembrie 2005 a sosit in Dakar primul lot de 40 autoturisme DACIA-LOGAN. In prezent, autoturismele si piesele de schimb auto detin jumatate din ponderea exporturilor romanesti in Senegal.

La importul din Senegal s-au inregistrat produse minerale, diverse dispozitive mecanice, arahide s.a.

Produse romanesti de interes pentru piata senegaleza

Deosebit de cele prezentate anterior, se poate aprecia ca piata senegaleza ar fi

receptiva la multe dintre produsele romanesti, unele dintre acestea exportate si in anii trecuti: ingrasaminte pentru agricultura, uree, cereale, produse alimentare, detergenţi, faianţa, gresie, seringi de unica folosinţa, obiecte sanitare etc, sau produse noi, cum ar fi: avioane utilitate, butelii de gaz pentru populatie, echipament militar, apa minerala, lapte praf, aparatura de comunicatii si produse I.T., masini agricole, tractoare cu remorca, sere pentru legume, seminte nemodificate genetic, granule de polietilena, servicii de consultanta si asistenta tehnica in domenii diverse s.a.

O buna oportunitate pentru dezvoltarea relatiilor comerciale intre Romania si Senegal este participarea firmelor romanesti la manifestarile expozitionale organizate in Senegal, cea mai importanta dintre acestea fiind Targului International de la DAKAR – FIDAK, organizat in fiecare an la inceputul lunii decembrie. Avand in vedere importanta si amploarea pe care oficialitatile senegaleze o dau acestui eveniment, tinand seama si de pozitia geopolitica a Senegalului in regiunea Africii de Vest , apreciem ca aceasta manifestare internationala constituie un bun prilej de a accesa o piata facila pentru multe produse romanesti.

16

IV.3. Cooperarea economicǎActiuni realizate

a) In Senegal In perioada anterioara anului 1990, firmele romanesti si-au facut

remarcata prezenta (si) in Senegal prin realizarea urmatoarelor obiective economice:  construirea pistelor si a cladirile aferente aeroportului international  din Dakar. Lucrarea a fost executata de I.C.E. Contransimex, in perioada 1974/1975;  lucrari  de electrificare rurala  in  zona  Bignona, executate de I.C.E. Romelectro in perioada 1979/1980.

b) In Romania Firmele senegaleze nu au realizat actiuni de cooperare in Romania.

Actiuni in curs de realizare - Realizarea proiectului pilot de stabilizare a monumentului „Poarta Mileniului” - Lucrari de protectie si combatere a deteriorarii solului in zona costiera a

orasului Dakar- Lucrari de prospectiuni geologice

Actiuni in curs de nogociere- Autoritatile senegaleze, prin Ministrul Mediului, si-au manifestat dorinta de a

continua colaborarea cu firmele romanesti prin extinderea lucrarilor de aparare impotriva eroziunii marine in perimetrul Cornisei de Est a orasului Dakar pe o lungime de 1 km.- Participarea firmelor romanesti la relizarea programului guvernamental in

domeniul educatiei prin crearea si implementarea unui sistem informatizat (e-learning), la nivelul invatamantului preuniversitar.

V. OPORTUNITATI SI PERSPECTIVE ALE EVOLUTIEI RELATIILOR ECONOMICE ROMANO-SENEGALEZE

V.1. ContextÎn perioada post-Ceausescu, politica externă a României în direcţia Africii – în

special în direcţia Africii francofone şi subsahariene – a cunoscut un recul semnificativ în raport cu anii ’70 -’80. Schimbarea priorităţilor politice şi economice după anul 1989 a atras după sine o repoziţionare a diplomaţiei româneşti, cu accent preponderent catre politica de integrare a tarii în structurile europene (Consiliul Europei, Uniunea Europeană) şi de aderare la Tratatul Nord-Atlantic. În ciuda acestei repoziţionări, Africa a păstrat, în virtutea unor vechi si profitabile cooperări, un capital de simpatie pentru ţara noastră si care n-a fost niciodata suficient exploatat.

In conditiile actuale, potentialul economic, dar si expertiza firmelor noastre, permit României a se manifesta din nou ca partener fiabil pentru ţările africane. Instituţiile politice şi cele cu competente in plan economic, precum si mediul de afaceri pot susţine efortul unei noi cooperări durabile între România şi Africa de Vest. Organizarea la Dakar în luna noiembrie 2014 a Sommet-ului Francofoniei este un bun prilej de revenire politică a României pe scena africană, ca un prealabil

17

al revenirii ei economice cât mai aproape de nivelul atins în anii ’70. Este o şansă pe care România nu trebuie să o rateze.

V.2. Premise generale

România inca nu are suficiente resurse financiare şi materiale pentru a se înscrie, sub aspectul cooperarii economice cu Africa, într-o competiţie frontală cu marile puteri. Ea nu poate ocupa nici zona de influenţă a fostelor metropole – revenite în aceste „spaţii elective” sub formula novatoare a „ parteneriatului gagnant-gagnant ” – şi nici pe cea a unor puteri emergente, deja instalate pe continentul negru si aflate în căutare de resurse minerale sau de pieţe de desfacere. De aceea, demersul politicii româneşti în direcţia Africii trebuie să fie bine orientat, cu acţiuni politice, economice, culturale sau academice, ţintite pe nişe de cointeresare vizand proiecte reciproc avantajoase.

Africa de Vest se prezinta ca o regiune încă instabilă (ex. razboiul din Mali, miscarile politice din Guineea si Coasta de Fildes), dar, cu un potenţial uriaş de creştere economica în următorii ani. Pentru valorificarea acestui potential este nevoie de asistenţă, consultanta şi parteneriate practic nelimitate. Dacă România nu intervine convingator în urmatorii ani, acest spaţiu politico-economic va fi în întregime şi durabil ocupat fie de statele tradiţional prezente în regiune (Franţa cu deosebire, dar şi SUA, Marea Britanie, Germania), fie de marile puteri economice cum sunt China şi Rusia, ori de puteri emergente tot mai prezente pe continentul african, inclusiv in vestul continentului: India, Africa de Sud, Japonia, Turcia, statele din Golf.

În pofida acestei „înghesuieli”, piata africana pastreaza in continuare o remarcabila putere de absortie si este avidă de cooperare si parteneriate în numeroase domenii economice, dar si social-culturale, sau academice.

V.3. Premise specificePiata si mediul de afaceri senegalez

Economia senegaleza poarta caracteristicile proprii unei economii in tranzitie, pastrand in continuare un sistem etatist, dirijist, reglementat deficitar din punct de vedere juridic, cu un sector privat timid, defavorizat de lipsa unui capital autohton, cat si de lipsa unei traditii si a unei bune practici comerciale. Majoritatea contractelor comerciale sunt comenzi de stat, fara sa existe o legislatie corespunzatoare a achizitiilor publice. La aceasta se adauga distorsiunile pietei cauzate de coruptie, evaziune fiscala si bonitatea indoielnica a firmelor particulare (nu exista un sistem eficient de verificare a bonitatii firmelor si nici un sistem juridic eficient de rezolvare a litigiilor comerciale. Un astfel de litigiu poate dura si 10 ani. In prezent se fac eforturi pentru introducerea arbitrajului comercial).

Tinand cont de conditiile specifice amintite mai sus, strategia BPCE Dakar de extindere si consolidare a relatiilor economice bilaterale trebuie sa se bazeze in primul rand pe cultivarea relatiilor cu autoritatile centrale si locale, cu institutiile de stat avand atributii in domeniul economic. Trebuie, de asemenea, create si intretinute relatii de buna colaborare cu asociatiile patronale, precum si cultivarea relatiilor directe cu firmele senegaleze prin informarea lor despre posibile oportunitati de afaceri si facilitarea contactelor directe cu partenerii romani.

Mediul investitionalSenegalul este o tara deschisa investitiilor straine, avand reglementari foarte

permisive. Libertatea de implantare este totala pentru straini, acestia fiind liberi sa

18

infinteze societati cu 100% capital strain. Nu exista conditii prealabile pentru investitii cu exceptia activitatilor de comercializare a pestelui, transport si brutarie la care societatile locale trebuie sa detina cel putin 50% din capital.

Investitorul care doreste sa se implanteze in Senegal poate alege intre mai multe tipuri de societati comerciale, avand in mod diferit avantaje vamale si fiscale acordate prin codul investitiilor. Exista Biroul de reprezentare sau Biroul de legatura care reprezinta societatea straina pe langa autoritatile publice locale si clientii potentiali fara sa presteze activitati lucrative.

Avand in vedere programele nationale de dezvoltare a tarii, dar si prevederile Codului de Investitii, firmele romanesti isi pot plasa capitalul (cu sanse reale de profit), intr-unul dintre sectoarele de mai jos:

- agricultura, pescuit, cresterea animalelor- extractia si prelucrarea produselor minerale- turism, activitati hoteliere- industria culturala (carti, discuri, cinema, centre de documentare,

centre de productie audio-video)- servicii din urmatoarele sub-sectoare: sanatate, invatamint si

pregatire profesionala, montaje si intretinere utilaje industriale, transport aerian si maritim.

Pentru o prezenta profitabila in spatiul economic senegalez, dincolo de inconvenientele decurgand dintr-o infrastructura precara si o productivitate a muncii scazuta, investitorii romani trebuie sa valorifice - inainte de a se schimba conditiile, principalele atu-uri pe care aceasta tara le ofera si anume:

- pozitia geografica strategica si o buna infrastructura portuara la Oceanul Atlantic;

- costuri de productie competitive;- mana de lucru ieftina si relativ calificata;- un cadru juridic avantajos;- accesul privilegiat la piata si materiile prime locale si regionale

V.4. Elemente de interes pentru oamenii de afaceri romani

a. Licitațiile internaționale sunt deschise oricărui operator economic local sau

strǎin, fără vreo restricție anume, exceptând situațiile în care finanțatorul (Banca Mondiala, Banca Africana de Dezvoltare, Banca Islamică de Investiții etc) prevede aceasta în mod explicit și bineînțeles, respectând criteriile de selecție înscrise în caietul de sarcini referitoare la experiență în domeniu, capacitatea financiară etc.

b. Participarea la licitații nu este legată de vreo obligativitate privind asocierea

cu un agent senegalez, crearea de societăți mixte, sau vreo altă formă coparticipare locală. Firmele noastre se pot prezenta de sine statător, ca societate cu capital integral românesc, sau ca societate cu capital mixt, altul decât senegalez. Excepție fac situațiile în care obiectivul este prevăzut a se realiza în Parteneriat Public-Privat, inclusiv prin contribuție locală. În acest caz (dinainte mentionat), participarea senegaleză trebuie sa fie de minimum 20 %.

19

Sigur, asocierea cu o firmă locală nu este obligatorie, dar, o astfel de situație poate asigura întreprinzătorilor români un ascendent în planul cunoașterii și adaptării neîntârziate la condițiile specifice, al pătrunderii în sistemul local de relații, al accesului cu prioritate la resursele locale, sau al credibilității în fața beneficiarului etc.

c. Există și formula creării în Senegal a unei firme cu capital integralromânesc (sau dacă se dorește, cu capital mixt), firmă constituită pentru un anume obiectiv și care poate să funcționeze numai pe durata realizării obiectivului. In cadrul Agentiei pentru Promovarea Investiţiilor Strǎine - APIX (www.apix.sn / www.cpi-senegal.com ) există Ghișeul unic, care, în maximum 48 de ore înființează o societate comercială. Capitalul social minim depășește cu puțin suma de 200 USD (100.000 CFA), la care se adaugă restul taxelor de înmatriculare, în jur de 400 USD. Fiind societate de drept senegalez, firma astfel creată se va supune ad litteram legislației locale: impozit pe beneficiu 30 % (in cazul neexistenței unor reduceri legate de reinvestire, număr de șomeri angajați, din care tineri, din care femei, achiziții de pe plan local ș.a.), impozit pe salariu de maximum 40 % (impozit gradual, corectat cu numar de copii aflați în întreținere), Contribuții pentru Asiguraări Sociale 8,4 % pentru angajator și 5,6 % pentru angajat. In cazul funcțiilor de conducere ale societații (cadrele) angajatorul plătește suplimentar 3,6 %, iar angajatul 2,4 %.

d. Legea nu prevede obligativitatea angajării de personal local într-o

societate cu capital strain, dar… este recomnadabil. Așa cum s-a menționat mai sus, această politică atrage după sine o serie de facilități în plan fiscal, iar in plus, creează o imagine pozitivă autorităților senegaleze.

e. In cazul adjudecării unei licitații și contractarea lucrărilor cu o firmă românească, asigurările financiare din partea senegaleză sunt cele convenite prin contract, precum și cele cu caracter general prevăzute în legislația referitoare la investitorii străini, respectiv :

In faza de realizare (de regulă 3 ani)- scutire de taxe vamale la import și suspendarea obligației de a plăti

TVA aferentă materialelor care nu sunt produse in Senegal si care sunt destinate producției și exploatării în cadrul programului aprobat;

- suspendarea TVA aferentă serviciilor si lucrărilor executate prin firme locale, precum si TVA pentru bunuri procurate de la furnizori locali;

In faza de exploatare- exonerarea de la plata contribuției forfetare în sarcina angajatorului

pentru o perioada de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pană la 8 ani;- reduceri aplicate impozitului pe beneficiu;

Garantii acordate- protectie în situația naționalizării, expropierii sau rechiziționarii;

20

- garantarea transferului de capital;- garantarea accesului la materii prime;- tratament nediscriminatoriu;- dreptul de libertate al intreprinderii (economic, concurential etc.).

f. O societate cu capital străin care operează în Senegal este înfreptățită

să detașeze angajați din țara de origine, atât pentru efectuarea unor lucrari, cât și pe o durată nedeterminată. Exemplu, societatea ar putea avea managementul român, iar în rest personal senegalez. Vizele de intrare în Senegal se acordă pentru o perioada de 3 – 6 luni, după expiratea acestui termen, detașații intră în categoria lucrătorilor externi, situație în care le este necesar un permis de ședere, obținut prin avizul ministerului de resortul căruia aparține obiectivul.

g. Paza utilajelor deplasate pe teritoriul senegalez în vederea executării de lucrări

poate fi asigurată prin firme locale de securitate, echipamentele specifice (videocamere, sisteme de alarmă etc.) putând fi aduse din țară. Importul de arme și muniții are un regim special, nerecomandat în speța la care ne referim. Nu au fost semnalate furturi sau distrugeri semnificative pe șantierele în care lucrează firmele străine.

VI. REGLEMENTĂRI COMERCIALE IN SENEGAL VI.1. Importurile

Reglementarile privind importul de bunuri in Senegal prevad ca acesta este liber (ca de altfel si exportul de bunuri din Senegal) cu conditia ca aceste bunuri sa nu fie interzise prin lege si ca taxele de import/export sa fie platite. Legea privind inregistrarea importurilor prevede ca un importator sa fie inregistrat in Registrul Importatorilor si sa fie de origine senegaleza. Aceeasi lege mai prevede si un numar de alte conditii pentru inregistrare printre care enumeram: un capital minim, experienta in domeniul comercial, etc. Activitatile de export pot fi efectuate si de firme care au participare straina.

Importurile temporare sunt admise in teritoriul vamal senegalez, bineinteles insoţite de actele justificative. Producatorii solicita autoritatilor vamale admisia temporara a bunurilor, declarand ca importurile respective vor fi reexportate ulterior in aceasi formǎ (mostre destinate targurilor, prezentarilor demonstrative, expozitii etc.), sau, ca parte integrantǎ a unor bunuri finite. Se depune o garantie bancara sau o polita de asigurare echivalenta valorii taxelor vamale aplicabile la produsele admise temporar.

Importuri interzise 

21

In Senegal este interzisǎ introducerea narcoticelor (armele, munitia si explozibilele au regim special), este interzisǎ introducerea materialelor obscene, a bunurilor contrafacute si a acelora care violeaza dreptul de proprietate intelectualǎ..

Stabilirea valorii in vama  

Taxele vamale sunt de doua tipuri: specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF, iar in unele cazuri, o combinatie a celor doua tipuri.

Procedurile senegaleze pentru evaluarea bunurilor in vama sunt complicate si rigide, în scopul eliminarii cazurilor de evaziune vamala, cum ar fi:

Subfacturarea este o practicã des intalnita la oamenii de afaceri senegalezi pentru eludarea taxelor vamale si a taxelor colaterale care, sunt foarte ridicate ajungand ȋn unele situaţii pâna la 50-55 % din valoarea produsului importat.

Cantitatile livrate suplimentar pentru compensarea scãderii pretului pe piata internationala, la produsul respectiv, din momentul incheierii contractului pana in momentul livrarii sunt admise fara plata taxelor vamale.

Marfurile din import care inlocuiesc marfurile returnate, datorita unor defecte de calitate sau avariate, sunt admise in teritoriul vamal fara plata de taxe vamale, in baza declaratiei beneficiarului In cazul in care bunurile din import sosesc ulterior reexportului, beneficiarul trebuie sã depunã o garantie la autoritatile vamale prin care se angajeazã cã va realiza exportul într-o perioadã de maxim doi ani. In cele mai frecvente cazuri, cand la marfurile importate difera seria de cea a marfurilor care se inlocuiesc, autoritatile vamale aplica din nou taxele vamale de import pentru acelasi produs. 

Autoritatile vamale nu sunt obligate sã dea explicatii sau sa justifice deciziile luate cu privire la încadrarea tarifarã a mãrfurilor din import, intr-o pozitie tarifara sau alta.

VI.2. Regimul vamal in relatiile Senegal – Romania, stat membru al UE

După aderarea ţǎrii noastre la Uniunea Europeană, între România şi Senegal se aplica un regim comercial preferenţial, în conformitate cu cadrul juridic existent între UE şi această ţară, (Acordul de la Cotonou) in calitate de membra a grupului ACP (Africa, Caraibe, Pacific).

Exportul de produse UE Exportul produselor UE in Senegal sunt supuse taxelor vamale, acestea urmand a fi diminuate şi desfiintate etapizat, panǎ in anul 2025.

Importul de produse senegaleze

Din momentul aderării României la UE, produsele senegaleze intra pe teritoriul vamal românesc, fără taxe vamale.

22

VI.3. Distribuţia marfurilor si canale pentru desfacere 

In Senegal exista numeroase firme distribuitor, broker si agent, cea mai mare parte dintre acestea fac "comert general", cateva firme fiind specializate in anumite afaceri (ex.cherestea, materiale de constructii, produse conservate, carne proaspãtã si congelatã, produse chimice etc.), iar un numar limitat dintre acestea sunt strict specializate in comercializarea unor produse livrate de firme straine.

VI.4. Pretul produselor 

In conditiile economice actuale principalul criteriu de achizitie a unei marfuri pe piata senegaleza este pretul. Factorul calitate intervine numai in conditiile minimale de acces pe piata. Din acest motiv oamenii de afaceri senegalezi se asteapta ca prin negociere sa obtina un pret cat mai redus, in special daca se solicita cantitati mai mari din produsul respectiv. Trebuie tinut cont de faptul ca orice pret s-ar oferi acesta trebuie negociat.

VII. IMPORTANT DE RETINUT

VII.1.Particularitati locale

Cartile de vizitaIn 95 % din cazuri, partenerul senegalez a uitat cartile de vizita, fie in masina

fie acasa.Nu exista alta posibilitate decat sa-si noteze coordonatele pe o hartie ce i se ofera, sau de a solicita un mesaj E-mail in care sa mentioneze datele de identificare. In acest fel se va verifica si seriozitatea, sau gradul de interes al partenerului.

Interesul mascatSunt şi situaţii in care asa zis oameni de afaceri – comercianti – solicita oferte

pentru anumite produse, iar dupa ce primesc ofertele işi manifestǎ interesul de a veni ȋn Romania, pentru a vedea marfa. Un asemenea comportament (exceptand bineinteles situaţiile justificate), ascunde interesul de a intra in Romania (respectiv in spatiul U.E.) cu alte proiecte decat cel de natura comerciala. Rabdarea

Daca v-ati propus relaţii de parteneriat cu oameni de afaceri senegalezi, trebuie sa va ȋnarmaţi cu multa rabdare. Este bine ca dvs. sa respectati orele de intalnire, dar nu va asteptati ca si partenerul sa fie punctual. Este posibil sa fi intervenit si vreo modificare de program care sa-l fi retinut. De regula nu va anunţǎ, dar nu va pierdeti calmul. Localnicii se misca in ritmul propriu care este diferit de ritmul europenilor. Obisnuiti-va cu ideea ca „5 minute” pot insemna o jumatate de ora sau mai mult.

Sunt rare situatiile cand un senegalez spune NU. De regula raspunsul la orice propunere este DA, numai ca, intre aceasta afirmatie si materializarea propunerii este un drum lung şi nu de puţine ori infundat.

Orarul de lucruIntalnirile de afaceri se stabilesc de regula in intervalul 9.00- 13.00 si 15.00 –

17.00 de luni pana vineri dimineata. De regula vinerea dupa amiaza programul

23

este bulversat fiind vorba de activitaţi religioase. Sambata si duminica sunt zile libere, dar, unele firme lucreaza şi in prima parte a zilei de sâmbǎtǎ.

VII.2.Conditii de intrare şi regim de şedere ȋn Senegal

Viza de intrare

- Pentru pasapoartele diplomatice si de serviciu exista un Acord de suprimare a vizelor pentru o durata a sejurului de pana la 90 de zile;

- Pentru pasapoartele simple, viza de intrare este obligatorie. Autoritatile nu acorda vize pe aeroport sau la alte frontiere decat in cazuri cu totul exceptionale si cu mare pierdere de timp (uneori chiar 2 zile);

- Vizele se acorda pentru o perioada de 90 de zile. Documente necesare sunt menţionate in site-ul Ambasadei Senegalului la Berlin (www.botschaft-senegal.de). Pentru viza de afaceri este necesara si o scrisoare de invitare din partea firmei senegaleze partenere.

- Dupa depasirea termenului de 90 de zile este necesara prelungirea vizei la Ministerul de Interne, Serviciul de vize sau obtinerea unei carti de rezidenta temporara in cazuri bine justificate (investitii sau permis de munca).

- De regula, nu se considera infractiuni neindeplinirea regimului de vize, foarte rar procedandu-se la expulzarea celor in cauza.

VII.3.Siguranţǎ şi criminalitate

Strainii pot calatori liber in toate regiunile tarii, cu cateva mici restrictii in provincia Casamance (in Sud) unde, datorita unei miscari de independenţa datand din anii ’80, nu se poate asigura o securitate deplina. Acordul semnat la 30 decembrie 2004 intre Guvernul central si Miscarea Fortelor Democratice pentru Independenta Casamance creaza premisele inlaturarii in viitorul apropiat a acestor restrictii.

Pe durata sederii lor in Senegal, li se recomanda strainilor sa ia toate precautiunile necesare pentru pastrarea la loc sigur (in casele de valori ale hotelurilor) documentele de calatorie si banii lichizi, datorita riscurilor de furt, mai ales in locurile aglomerate (aeroport, piete etc.).

Traficul de droguri se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la 10 ani, iar detinerea si consumul de droguri se pedepseste cu inchisoarea de la 2 luni la un an.

Conducerea unui vehicul sub influienta drogurilor se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 3 ani (Art.110) si o amenda penalǎ de la 500 mii la 5 milioane franci CFA (1 EURO = 655,957 F CFA).

Conform Art. 319, 320 si 321 din Codul Penal, homosexualitatea se pedepseste cu privarea de libertate de la 1 la 5 ani, iar in cazul cand aceasta este comisa cu un minor de sub 21 de ani (pedofilia), pedeapsa maxima este aplicata.

Activitatile pornografice in prezenta minorilor se pepsesc cu 5 ani inchisoare, aceasta putand fi ridicata la 7 ani daca minorul are sub 13 ani (Art 320 bis).

Se recomanda evitarea persoanelor necunoscute care apar in jurul strainilor facandu-le propuneri tentante cum ar fi schimb valutar, ȋntâlniri galante etc. De cele mai multe ori asemenea iniţiative sfârsesc rau pentru beneficiar, nefiind

24

exclusa privarea de libertate. Politia si autoritaţile judiciare sunt foarte intransigente ȋn aplicarea legii, mai ales atunci atunci când e vorba de un strain.

VII.4.Sistemul medical

Datorita conditiilor specifice continentului african, Senegalul prezinta riscuri pentru urmatoarele boli: turbarea, meningita, febra tifoida, paludismul (malaria), febra galbena si holera. Recent s-a dat alerta pentru Ebola. Pentru evitarea contractarii unor astfel de boli se recomanda:

- spalarea mainilor cu sapun, cat mai des cu putinta;- atentie la calitatea alimentelor si abtinerea de la achizitionarea acestora pe

strada;- sa se consume apa sau alte lichide numai din recipienti sigilati, desfacuti in

fata consumatorului;- abtinerea de a consuma inghetata, gheata, lapte nepasteurizat in locuri

nesigure;- fructele si legumele sa fie abundent spalate cu apa curenta si curatate de

coaja;- sa fie evitate fructele de mare crude (scoicile).- se recomanda cetǎţenilor romani care vin in Senegal sa aibǎ asigurate

toate serviciile, inclusiv cele medicale.- Cabinetele medicale si spitalele nu recunosc, de regula, politele de asigurare medicala internationale, conditionand plata cash a serviciilor.

- Pentru sejururile lungi, de afaceri, se pot contracta asigurari la societatile locale.

Contacte utile:

- SOS Médecin: +221 – 338.213.213- SUMA: +221 – 338.242.418- Hôpital Principal de Dakar: +221 – 338. 395.050- Clinique privée de la Madaleine: + 221 – 338.219.470- Clinique Pasteur: + 221 – 338.221.313- Clinique Casahous: + 221 – 338.213.030- Clinique du Cap: +221 – 338.221.073

VII.5.Traficul auto

- circulatie cu volanul pe stanga, ca in Romania.- sistem de semnalizare foarte redus, in multe situaţii chiar absent, regula clasica fiind prioritatea de dreapta. Ca o particularitate, cel care iese din sensul giratoriu are prioritate !!!- o singura autostrada, fara a indeplini insa rigorile internationale, de cca 100 km (Dakar –Ties), complet fucţionala cam 35 Km, lucrari in curs. In rest, drumuri

25

nationale in stare acceptabila in Vestul tarii si piste de pamant in regiunile slab populate din interior si Est.- Parc auto constituit de peste 90 % din vehicule de ocazie importate din occident. Datorita starii tehnice precare exista in permanenta riscuri de accidente.- Vitezele maxime sunt cele admise prin lege dar nesemnalizate, de regula nu pot fi atinse datorita aglomeratiei si starii drumurilor.- Permisele de conducere europene sunt admise pe perioada de scurt sejur, pentru inchirierea de autoturisme, cu toate ca majoritatea clientilor inchiriaza masinile cu sofer. Pentru perioade de lung sejur trebuie achizitionat permis local, fara examen, numai cu prezentarea celui european care nu se retine.- Cvasi-majoritatea infractiunilor minore se rezolva „à l’amiable” cu agentii de circulatie, de regula acestia fiind deosebit de atenti cu europenii, parte a strategiei nationale de incurajare a turismului si atragerea investitiilor si expertizei straine. - In caz de accident se anunta politia (tel. 17) pompierii (tel 18) si salvarea. Chiar si pentru tamponari usoare, practica este anuntarea politiei, fara a deplasa vehiculele implicate. - Transportul in comun (autobuz, tren) nu este recomandabil strainilor, in cazul in care nu exista un autoturism propriu, este preferabil un taxi.

7.6 Diverse

- Cartile de credit si cecurile de calatorie sunt admise de majoritatea bancilor, nu si de magazine.

- In general nu exista restrictii vamale pentru turistii straini, nici la marfuri si nici la sumele in valuta la intrare, cu conditia declararii acestora. La iesirea din Senegal, suma maxima admisa este de 4000 USD, corelat cu suma declarata la intrare.

- Introducerea de arme pentru vanatoare sau autoaparare trebuia notificata in prealabil la ambasadele Senegalului in strainatate care obtin si autorizatiile.

- Animalele de companie trebuie sa fie insotite de certificatele medicale, cele obisnuite in traficul international.

- Autoritatile locale sunt relativ sensibile la demersurile ambasadelor acreditate la Dakar in ceea ce priveste asistenta conationalilor lor.

Pentru asistenta cetatenilor sau a oamenilor de afaceri romani se poate contacta ambasada, pe urmatoarele coordonate:

Ambassade de Roumanie à DakarPoint E, Rue A ProlongéeTelelefoane + 221 – 338.25.20.68 – secretariat

+ 221 – 338.248.157 – serviciul consular+ 221 – 773.90.92.56 – consilier economic+ 221 – 774.507.418 – urgenţe

www.dakar.mae.ro / dakar@mae.ro / bpce.dakar@yahoo.fr

26