1

AUSTRALIA

Indrumar de afaceri

2009

Cuprins

I. Scurt istoricII. Informatii generale

Denumirea tarii CapitalaEmblema nationala Imnul national Sistemul politic Organizarea statala SuprafataClimaReliefulMediul naturalPopulatia – numar, structura pe varste, rata de crestere, rata nasterilor, rata

mortalitatii, speranta de viata, grupuri etnice, religiiP r inci pa l e le or a s e – importanta lor economicaTransporturile Comunicatiile Sarbatori publice Timpul (fusele orare) Moneda

III. Mediul de afaceri1. Infiintarea de companii2. Politica in domeniul concurentei3. Protectia consumatorului4. Protectia mediului5. Protectia proprietatii intelectuale6. Achizitionarea de proprietati7. Piata muncii8. Regimul vizelor9. Politica fiscala

2

IV. Economia1. Prezentare generala2. Resursele Australiei3. Principalii indicatori economici4. Comertul exterior

4.1. Privire generala4.2. Cadrul juridic al relatiilor comerciale ale Australiei4.3. Cadrul juridic al relatiilor Australia-UE4.4. Importul

4.4.1. Importurile australiene si furnizorii externi4.4.2. Reguli generale pentru import4.4.3. Taxele vamale4.4.4. Interdictii, restrictii si reglementari speciale4.4.5. Atitudinea importatorilor4.4.6. Canale de import si distributie

4.5. Exportul

V. Sfaturi practice si contacte utile pentru oamenii de afaceri

I. Scurt istoric

Inainte de venirea europenilor, teritoriul Australiei era locuit de populatiile aborigene cu sute de limbi si obiceiuri diferite, in functie de regiunea in care locuiau.

Primul contact consemnat al europenilor cu Australia a avut loc in martie 1606, cand exploratorul olandez Willem Janszoon a cartografiat coasta vestica a peninsulei Cape York, din Queensland. Abia in 1770, capitanul britanic James Cook, la bordul vasului Endeavour, a efectuat o calatorie cu caracter stiintific in Pacificul de Sud, pentru a cartografia coasta de est a Australiei si a revendica teritoriul in numele Coroanei Britanice.

Marea Britanie a decis sa utilizeze acest nou teritoriu drept colonie penitenciara; primaflotila de 11 vase aducand aici circa 1500 de oameni, dintre care jumatate detinuti, a ajuns in portul Sydney pe 26 ianuarie 1788, zi celebrata de atunci ca ziua nationala a Australiei. Din1788 si pana in 1868, cand au incetat transporturile de detinuti, au fost adusi in Australia circa160 000 de condamnati. In afara detinutilor, din 1790 au inceput sa emigreze catre Australia si oameni liberi, atrasi de vastitatea teritoriului si bogatia rezultata din ferme, mine si comert si, in anii 1850, de goana dupa aur.

Commonwealth of Australia, ca dominion al Imperiului Britanic, a luat fiinta la 1ianuarie 1901, prin unirea celor celor sase colonii britanice sub o constitutie unica. In acel moment populatia ne-indigena era de 3,8 milioane de locuitori, majoritatea cu descendenta engleza, scotiana sau irlandeza. Capitala a fost stabilita la Canberra – Australian Capital Territory (ACT) – in New South Wales.

Intre 1900 si 1914 s-au facut progrese insemnate in dezvoltarea capacitatilor agricole si manufacturiere ale tarii si in punerea bazelor institutiilor guvernamentale si serviciilor sociale.

Primul Razboi Mondial a avut un impact devastator asupra Australiei. Din cele 3 milioane de barbati, 400 000 au plecat voluntar in razboi; 60 000 si-au pierdut viata, iar zeci de mii au fost raniti. Dar atunci s-a nascut si una dintre cele mai trainice valori ale Australiei, ANZAC, simbolizand curajul si devotamentul soldatilor australieni si neo-zeelandezi in batalia de la Gallipoli.

Perioada interbelica a fost marcata de instabilitate, in special datorita Marii Crize.

3

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, trupele australiene au avut o contributie importanta in victoria aliatilor, atat in Europa, cat si in Asia si Pacific.

Dupa Razboi, in Australia a urmat o perioada de boom economic. Au venit aici milioane de refugiati si imigranti, economia s-a dezvoltat puternic dupa 1950, au fost puse in aplicare marile proiecte nationale, intre care Sistemul hidro-energetic din Snowy Mountains, socotit a saptea minune a ingineriei lumii moderne, s-a extins reteaua de securitate sociala.

Cu o economie de piata avansata, competitiva pe plan international si cu o crestereeconomica peste media tarilor dezvoltate, crestere inceputa in anii ’90, ca urmare a reformelor din deceniul anterior, cu o diversitate religioasa si culturala, cu o comunitate artistica inovativa, cu o varietate culinara, vestimentara si arhitecturala, Australia este astazi una dintre cele mai cosmopolite si dinamice societati ale lumii.

II. Informatii generale

Denumirea tarii: Commonwealth of Australia sau, pe scurt, Australia.Capitala: Canberra.Emblema nationala:

Este formata dintr-un scut care cuprinde emblemele tuturor statelor federatiei, sustinut de un cangur rosu si o pasare emu.

Imnul national: Advance Australia Fair.Sistemul politic: monarhie constitutionala si democratie parlamentara.Organizarea statala: stat federal, format din sase state si doua teritorii: Australian

Capital Territory, New South Wales, Northern Territory, Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria, Western Australia.

Teritorii subordonate: Insulele Ashmore si Cartier, Christmas, Cocos (Keeling), CoralSea, Heard si McDonald, Norfolk, Macquarie.

Seful statului: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, reprezentata printr-un Guvernator General (in prezent Gen.Maj.Rez. Michael Jeffery), desemnat de Regina, la recomandarea primului-ministru. La nivelul statelor componente regina este reprezentata printr- un guvernator, iar la nivelul Northern Territory printr-un administrator.

Puterea legislativa: este exercitata de Paralamentul Federal al Australiei, cu sediul la Canberra, format din Senat (Camera Superioara) (76 de locuri – 12 pentru fiecare din cele 6 state si cate doua pentru teritorii; senatorii se aleg pentru 6 ani, cu alegeri la fiecare trei ani pentru jumatate din numarul acestora) si Camera Reprezentantilor (Camera Inferioara) (150 de locuri cu membri alesi prin scrutin la fiecare trei ani).

Fiecare stat si teritoriu are propriul sau legislativ (unicameral pentru Northern Territory,ACT si Queensland si bicameral pentru celelalte).

Partidul care castiga majoritatea pentru Camera Reprezentantilor formeaza guvernul, iar liderul devine prim-ministru.

Puterea executiva: este exercitata la nivel federal de Guvernul Federal (CommonwealthGovernment) si, la nivelul fiecarui stat, de guvernele locale.

In viata politica exista trei partide importante: Partidul Laburist (Labor Party), Partidul Liberal (Liberal Party) si Partidul National (National Party). In Parlament exista si cativa independenti si reprezentanti ai unor partide de mica insemnatate (incluzand Verzii si Democratii Australieni).

4

Incepand din 1996, o coalitie condusa de primul-ministru John Winston Howard si formata din Partidul Liberal si Partidul National s-a aflat la putere neintrerupt la nivel federal, reusind cateva performante importante in domeniul legislatiei muncii si eliminarii deficitului bugetar.

In 2007, Partidul Laburist a castigat alegerile pentru cele doua camere ale parlamentului, aflandu-se la putere si la nivelul majoritatii statelor si teritoriilor (exceptie face Western Australia, condus de o coalitie fromata din Partidul Liberal si Partidul National). Seful guvernului este primul ministru Kevin Rudd, iar vice-prim-ministru Julia Gillard.

Votul este obligatoriu pentru toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani.Puterea judecatoreasca: se exercita pe doua nivele:● La nivel federal, prin:

- Inalta Curte (High Court of Australia)- Curtea Federala (Federal Court of Australia)- Curtea Familiei (Family Court of Australia)- Curtea Federala a Magistratilor (Federal Magistrate’s Court of Australia)- Tribunalul Administrativ de Apel (Administrative Appeals Tribunal)

● La nivelul statelor si teritoriilor, fiecare stat are propria organizare judecatoreasca. Toate statele au o Curte Suprema, cu divizii proprii de apel.

Suprafata: 7 686 850 km2. Australia este a sasea tara a lumii, dupa Rusia, Canada, China, Statele Unite si Brazilia, fiind singura tara care guverneaza asupra unui intreg continent.

Clima: in general arida si semiarida; temperata in sud si est; tropicala in nord. Relieful: cea mai mare parte campie desertica; campie fertila in sud-est. Mediul NaturalDesi mare parte din teritoriu este arid sau semi-arid, Australia beneficiaza de o

diversitate a habitatelor, de la vegetatie alpina la paduri tropicale. Ferite de contactul cu alte parti ale lumii si de daunatori, circa 85% din plantele cu inflorescente, 84% din mamifere, mai bine de 45% din pasari si 89% din pesti sunt specii endemice.

Cea mai mare parte a plantelor sunt perene si multe s-au adaptat incendiilor si secetei, inclusiv multe dintre speciile de eucalipt si salcam. Padurile de eucalipt reprezinta in prezent mai bine de jumatate din totalul existent pe glob. Izolarea a permis supravietuirea unor arbori si plante preistorice: ferigi arborescente, palmieri Cycad s.a.

Bine-cunoscuta fauna australiana cuprinde monotreme (platypus si echidna); marsupiale, cu o structura cromozomiala diferita de mamiferele din restul lumii, intre care cangurul, koala, woombat-ul; si pasari ca emu si kookaburra.

Presiunea exercitata asupra habitatului natural de dezvoltarea agriculturii si de aparitiaunor daunatori a dus la disparitia unor specii. Asa incat, in prezent, Australia dispune de un cadru stiintific si legal (Environment Protection and Biodiversity Conservation Act 1999) capabil sa evite astfel de situatii si sa protejeze cadrul natural unic.

Altitudini: cea mai joasa: lacul Eyre –15 mcea mai inalta: varful Kosciuszko 2 229 m.

Populatia: 21 007 310 locuitori (estimata la nivelul iulie 2008) Structura pe varste: 0-14 ani: 18.8%

15-64 ani: 67.9%65 ani si peste: 13.3%

Rata de crestere a populatiei: 1.2221% (estimata pentru 2008)Rata nasterilor: 12.55%Rata mortalitatii: 6.68%; rata mortalitatii infantile: 4.82 la 1 000 de nasteri.Rata migratiei: 6.34 imigranti la 1 000 locuitori (estimata pentru 2008)Speranta de viata: 81.53 ani, din care: barbati: 79.16 ani; femei: 84.02 ani (est.2008).Grupuri etnice: caucazieni 92%; asiatici 7%; aborigeni si altii 1%.

5

Religii: catolica 26.4%; anglicana 20.5%; alti crestini 20.5%; budisti 1.9%; musulmani1.5%; altii 1.2%, nespecificate 12.7%; fara 15.3%.

Principalele orase si importanta lor economica

SydneyCu o populatie de peste 4.2 milioane de locuitori, Sydney este cel mai mare oras al

Australiei si centrul activitatii economice in multe domenii. Fiind capitala statului cel mai populat (New South Wales), prin portul Sydney se desfasoara un volum mare de importuri si orasul trebuie inclus in programul oricarei vizite pe care furnizorii interesati o fac in Australia.

MelbourneCapitala statului Victoria, al doilea mare oras al Australiei, cu o populatie de circa 3.7

milioane locuitori, Melbourne este un oras cosmopolit care, in mod traditional, a fost centrul financiar si bancar al Australiei, opt din zece mari companii australiene avand sediul in Melbourne. Portul Melbourne este cel mai important port cargo si cel mai mare port pentru transportul in containere din emisfera sudica.

Aici isi au sediul multi dintre importatorii australieni, care au si retele nationale de distributie. (De exemplu, aici este o piata mai buna de desfacere a tricotajelor din lana – datorita climei mai reci, in timp ce in materie de mobilier, gusturile sunt mai apropiate de stilul european.)

BrisbaneEste capitala statului Queensland, cu o populatie de 1.8 milioane de locuitori si, datorita

climei calde, cu un stil de viata mult mai relaxat.Prin comparatie cu Sydney si Melbourne, in Brisbane se afla un numar mai mic de

importatori, desi majoritatea marfurilor cu amanuntul sunt importuri.Ca oportunitati pentru importuri: produse care au legatura cu turismul (suveniruri,

cadouri), industria ospitaliera (constructii, mobilier, materiale de constructii), minerit (in special echipament minier si mori de macinat minereu) si agricultura.

PerthEste capitala celui mai intins stat al Australiei, Western Australia, situat pe coasta de

vest, la o distanta de 4 ore si jumatate de zbor de Sydney. Orasul are o populatie de 1.5 milioane de locuitori, reprezentand 70% din populatia intregului stat.

Datorita izolarii, aici se gaseste un numar in crestere de de companii care fac importuri directe, multe dintre ele avand retele de distributie la nivel national. Deoarece Perth este – oarecum – o piata independenta, dificultatea pentru exportatorii straini o constituie cantitatea relativ mica de marfuri cerute pe piata, dat fiind ca intreg statul are circa 2 milioane de locuitori.

Piata din Western Australia ofera oportunitati pentru exportatorii straini in domeniul resurselor minerale, sectorului energetic si sectorului agricol.

AdelaideEste capitala statului South Australia; are o populatie de 1.1 milioane locuitori si un

numar relativ mic de importatori si este un important centru manufacturier.Pentru exportatorii straini, Adelaide nu reprezinta un centru de atractie, majoritatea

marfurilor cu amanuntul venind aici prin importatorii din Melbourne.

CanberraEste capitala Australiei, are o populatie de circa 330000 locuitori si este centrat pe

probleme administrative.Nu reprezinta un centru de interes pentru exportatorii straini.

Hobart

6

Capitala statului Tasmania, cu o populatie de 210000 locuitori. Majoritatea produselor de import ajung prin importatorii din Melbourne.

DarwinSituat in extremitatea nordica, este capitala Northern Territory. Cu o populatie de

110000 locuitori, volumul importurilor este, in general, mic.Cu toate acestea, Darwin este important pentru bazele militare si dezvoltarea extractiei

de petrol si gaz din zona Timorului de Est. Northern Territory este important pentru industria miniera.

In con c l u z i e , desi cu o suprafata aproape cat a SUA, Australia nu dispune de acelasi numar de segmente de piata si exportatorii straini vor trebui sa se axeze in principal pe Sydney si Melbourne.

Transporturile Aeroportur i : 461 (2007) Cai ferat e : 38 550 kmD r u m u r i : total: 810 641 km

asfaltate: 336 962 km neasfaltate: 473 679 kmnavigabile: 2 000 km (folosite in principal pentru recreere pe raurile

Murray si Murray-Darling)Marina co m e rcial a : total: 52 nave (capacitate 1000 GRT si peste)P o rturi si t e r m inal e : Brisbane, Dampier, Fremantle, Gladstone, Hay Point, Melbourne,

Newcastle, Port Hedland, Port Kembla, Port Walcott, Sydney.

ComunicatiileLinii t e le f o n i c e in u z : 9.94 milioaneT e le f oane c e lul a re : 19.76 milioaneSiste m ul d e telefoni e : servicii excelente atat intern cat si international

intern: sistem prin satelit; in zonele cu densitate scazuta a populatiei se foloseste mult roadio-telefonia

international: codul de tara – 61; cabluri submarine spre NouaZeelanda, Papua Npoua Guinee si Indonezia; statii satelit – 19

R a di o : AM 262, FM 345, unde scurte 1Post u ri de televiziu n e : 104 (1997)Codul de tara pentru interne t : .au. (65% din familiile australiene poseda calculator). P os e sori de i ntern e t : 9.458 milioane (2007)U ti li za t o ri d e int e rne t : 15.3 milioane (2007)

Sarbatori publice:1 ian. Ziua de Anul Nou26 ian. Ziua AustralieiVinerea Mare, Sambata si Lunea Pastelui25 aprilie ANZAC Dayo doua luni din iunie Ziua de nastere a Reginei inceputul lui oct. Ziua Muncii25 dec. Ziua de Craciun26 dec. Ziua CadourilorIn plus, fiecare stat are propriile sale sarbatori publice, ca de exemplu Ziua Cupei

Melbourne-ului, in prima zi de marti din noiembrie.

7

Timpul (fusurile orare): Australia are trei fusuri orare: Eastern Standard Time (Ora Standard din Est), pentru statele de pe coasta de Est (Tasmania, Victoria, New South Wales, Queensland), cu 10 ore inainte fata de GMT; Central Standard Time (Ora Standard Centrala) (pentru Northern Territory si South Australia), cu 30 de minute in urma fata de coasta de est si cu 9 1/2 inainte fata de GMT; si Western Standard Time (Ora Standard de Vest), cu 2 ore in urma fata de coasta de est si cu 8 ore inainte fata de GMT.

Moneda: Dolarul australian (AUD, A$)

III. Mediul de afaceri

1. Infiintarea de companii

Este reglementata de The Corporation Act – 2001, iar organismul competent esteComisia Australiana pentru Titluri de Valoare si Investitii – ASIC.

Exista doua optiuni de baza: fie deschiderea unei companii noi, fie achizitionarea uneia existente.

Orice companie noua trebuie inregistrata la ASIC si trebuie sa primeasca un numar de inregistrare –ABN- de la Biroul Australian de Taxe – ATO.

Principalele tipuri de companii sunt:- Sole Trader (un singur proprietar fara asociati);- Partnership (intre 2 si 20 asociati);- Joint Venture;- Stabilirea de subsidiare ale unor firme straine in Australia;- Inregistrarea de companii straine in Australia (ceea ce implica existenta unui birou

inregistrat in Australia si un agent local).

Cele mai raspandite tipuri de companii australiene sunt cele cu responsabilitate limitata pe actiuni si cu profil privat (proprietary), fiind necesar ca in aceste cazuri numele companiei sa contina “Ltd” (limited) si “Pty” (proprietary).

2. Politica in domeniul concurentei

Legea Trade Practices Act – TPA, din 1974, interzice practicile de afaceri care lezeaza mediul concurential in economie si se aplica tuturor companiilor care isi desfasoara activitatea in Australia.

Legea respectiva are ca obiectiv supravegherea practicilor pietei, a achizitiilor si fuziunilor pentru a se pastra un mediu concurential sanatos in economia australiana.

Reglementarile cu privire la fuziuni pot fi aplicate si la tranzactii produse in afaraAustraliei, daca acestea au efecte asupra pietei interne.

Organismul abilitat sa asigure mediul concurential in economia australiana este ComisiaAustraliana pentru Concurenta si Consumatori – ACCC.

3. Protectia consumatorului

Protectia consumatorului este asigurata atat prin Trade Practice Act, cat si prin reglementari specifice adoptate de statele federatiei, avand ca obiectiv interzicerea practicilor incorecte, precum orientarea gresita si inselarea consumatorului, precum si publicitatea mincinoasa.

Se prevad, de asemenea, conditiile de garantie ce trebuie acordate consumatorilor, standardele minime cu privire la informatiile despre produsele livrate pe piata, responsabilitatea furnizorilor, producatorilor sau importatorilor, pentru produsele care nu corespund calitativ.

8

4. Protectia mediului

Pentru protectia cadrului natural, in Australia se exercita un control riguros al modului in care companiile respecta reglementarile vizand protectia mediului. Obligatiile companiilor sunt prevazute mai ales in legislatia statelor federale, in ultima perioada guvernul central intervenind tot mai mult pentru unificarea criteriilor si exigentelor la nivel national.

Orice noua initiativa sau dezvoltarea unei afaceri existente impune o aprobare prealabila cu privire la impactul asupra mediului (poluare aer, apa, pamant, sonora, patrimoniu national, sanatatea populatiei, conservarea unor specii aflate in pericol).

Incalcarea reglementarilor in vigoare duce la responsabilizarea penala a conduceriicompaniei.

5. Protectia proprietatii intelectuale

Australia este membra a Conventiei de la Paris referitoare la Protectia Proprietatii Intelectuale, a Tratatului de Cooperare in domeniul Patentelor si a Conventiei Universale asupra Drepturilor de Proprietate de la Berna.

Inregistrarea marcii confera proprietarului dreptul de a actiona in judecata pe cei carefolosesc aceeasi marca sau una similara pentru acelasi produs sau pentru produse similare.

Protectia inventiilor asigura monopolul asupra patentului pe o perioada limitata, de pana la 20 ani, acordand detinatorului dreptului, exclusivitatea exploatarii.

Dreptul de proprietate intelectuala este protejat prin Trade Marks Act 1995, Copyright Act 1968 si Olympic Insignia Protection Act 1987 si nu are nevoie de o inregistrare prealabila, fiind aplicabil in mod automat in literatura, muzica, dramaturgie, cinematografie si alte activitati artistice, software si, in general, pentru aplicatiile moderne din domeniul informaticii, de tipul on-line si digital.

Informatii in legatura cu protectia proprietatii intelectuale se pot obtine de pe site-ul:http://www.custo m s.go v .au/site/ p age.cf m ? u=5369 sau email: iprig h ts@c u s to m s .gov. a u .

6. Achizitionarea de proprietati

Achizitionarea de proprietati in Australia este reglementata prin Legea Achizitiilor si Preluarile Straine – FATA, din 1975, fiind supravegheata direct de catre Foreign Investment Review Board si de catre Department of Treasury.

Potrivit reglementarilor in vigoare, organele abilitate pot respinge propuneri de investitiistraine daca se considera ca acestea contravin intereselor nationale.

Raspunsul negativ se transmite dupa minim 40 de zile de la primirea propunerii si se refera mai ales la:- achizitionarea a peste 15% dintr-o companie australiana, care are un patrimoniu mai mare

de 50 mil A$;- achizitionarea de parti mai mici de 15%, dar care ar conduce la realizarea unei proportii,

detinuta de straini, de peste 40% din totalul actiunilor companiilor cu patrimoniu de peste 50 mil A$;

- cazul unei companii straine care doreste sa detina pamant, actiuni sau drepturi asupra unor rezerve minerale care valoreaza peste 50 mil A$;

- aranjamente care determina ca afaceri australiene, valorate la peste 50 mil A$, sa fie controlate de una sau mai multe persoane straine, prin achizitionarea de actiuni, prin modificarea patrimoniului si emiterea de noi actiuni, prin acorduri de leasing, inchiriere, management sau alte forme de participare la profit.

Guvernul central australian emite o autorizatie prealabila si in cazul in care un investitor strain are intentia sa preia o companie offshore, a carei subsidiara din Australia are o valoare mai mare de 50 mil A$.

9

Investitiile straine sunt, de asemenea, in mod strict controlate in anumite sectoare imobiliare, mai ales in spatiul intravilan, fiind necesara emiterea de autorizatii prealabile pentru realizarea lor.

7. Piata muncii

Piata muncii in Australia este reglementata la nivel central de catre Comisia Australiana pentru Relatii Industriale – AIRC si de catre tribunalele din statele federale, specializate pe relatiile industriale.

Institutiile amintite impun standardele minime si conditiile pentru contractele colectivede munca, acestea trebuind sa fie inregistrate la AIRC si la tribunalele regionale.

Personalul de conducere este angajat, in general, cu contracte individuale de munca, ce nu sunt legate de cele colective.

In general, lucratorii din industrie si comert, ca si functionarii publici din Australia au o saptamana de lucru de 35-40 ore si au 4 saptamani pe an de concediu platit (5 saptamani au lucratorii in schimburi, in toate cele 7 zile zile ale saptamanii).

Zilele libere sunt stabilite atat la nivel national, cat si in statele federatiei, in functie desarbatorile specifice fiecaruia.

8. Regimul vizelor

Vizele pe termen scurt, pana la 90 zile, se acorda oamenilor de afaceri care intentioneaza sa realizeze afaceri cu parteneri australieni, fiind necesara prezentarea de scrisori de invitatie din partea companiei australiene cu care se afla in negocieri/contact.

Viza pe termen lung, pana la 4 ani, pot obtine investitorii straini, oamenii de afaceri, cadrele de conducere si specialistii; ei obtin rezidenta temporara, impreuna cu familiile lor, pentru maxim 4 ani.

Viza permanenta se poate acorda personalului cu inalta calificare, in domenii de interespentru Australia, in urma prezentarii unei documentatii de fundamentare pregatita de o companie australiana angajatoare, care va trebui sa justifice necesitatea de a recurge la personal strain.

Taxa pentru viza se plateste in momentul depunerii aplicatiei si, pentru categoriileBusiness (Short Stay), Sponsored Business Visitor (Short Stay) si Business Visitor (LongValidity) costa 70 A$.

local.

9. Politica fiscala

In Australia exista trei nivele la care se pot impune taxe si impozite: federal, statal si

Cel mai important impozit este cel pe venit, impus de catre guvernul federal, care, lanivel individual, este progresiv si, pentru rezidenti, are urmatoarea distributie:

Venitul impozabil Impozitul

A$0 – A$6,000 0

A$6,001 – A$30,000 15centi pentru fiecare dolar peste A$6,000

A$30,001 – A$75,000 A$3,600 plus 30centi pentru fiecare dolar peste A$30,000

A$75,001 – A$150,000 A$17,100 plus 40centi pentru fiecare dolar peste A$75,000

Peste A$150,000 A$47,100 plus 45centi pentru fiecare dolar peste A$150,000

1.5%.La acest impozit, se adauga asigurarea de sanatate (Medicare), cu o valoare fixa de

Impozitul pe venitul individual se percepe numai la nivel federal, constituind principalasursa de venit a Guvernului Federal. Guvernele locale nu percep nici un fel de impozit pe venit. La nivel federal, sistemul de impozitare este administrat de Australian Taxation Office.

1

Companiile si corporatiile australiene platesc un impozit fix (flat tax) asupra profitului, de 30%.

Taxa pentru Bunuri si Servicii (GST) - respectiv taxa pe valoarea adaugata, este de 10% si nu se aplica la bunuri considerate esentiale: produse alimentare proaspete, sanatate, educatie. Este perceputa la nivel federal si se redistribuie catre state, dupa o formula stabilita de Commonwealth Grants Commission.

Guvernele locale sunt axate, in general, pe taxe pe proprietati (council rates), fie ele rezidentiale, industriale sau comerciale.

Anul fiscal: 1 iulie – 30 iunie

IV. Economia

1. Prezentare generala

Australia are o economie de piata puternica si stabila, cu un PIB pe cap de locuitor (de36300 $) care o situeaza la egalitate cu primele patru economii vest-europene.

In ultimii ani Australia a depasit economiile din tarile dezvoltate si a dovedit elasticitate fata de schimbarile economice survenite la nivel mondial si regional.

In termeni reali, economia australiana a crescut, in decursul ultimilor 10 ani, in medie, cu3.6% pe an, comparativ cu rata de crestere de 2.5% a economiilor din G7.

Cresterea constanta a productivitatii, mediul de afaceri solid si increderea consumatorilor, ca si cresterea exporturilor de materii prime si produse agricole reprezinta un stimulent pentru economie.

Atentia concentrata a Guvernului asupra reformelor, inflatia scazuta si legaturile din ce in ce mai stranse cu China reprezinta alti factori cheie ai fortei economice.

Impactul secetei – problema cu care Australia s-a confrunta din plin in ultimii ani, scaderea cererii in exterior, ca si cresterea importurilor au impins, insa, deficitul comercial de la8 miliarde dolari in 2002 la 18 miliarde in 2005.

Balanta de cont curent este, de asemenea, in deficit.In schimb, politica fiscala conservatoare a adus constant intre 2002-2006 un surplus

bugetar.In principal, comertul Australiei este reprezentat de:● Ex p ortu r i : carbune, aur, carne, lana, bauxita, minereu de fier, grau, echipamente

industriale si de transport.Principalii parteneri la export ai Australiei pe 2007 au fost: Japonia (19.6%), UE (12.9%;

intre partenerii europeni primul loc il ocupa Marea Britanie - 5.2%), China (10.5%), SUA (7.8%), Noua Zeelanda (7.9%), Korea (6.9%).*1

● I m portur i : echipamente si masini electrice, calculatoare si echipamente de birou, echipamente pentru telecomunicatii si subansamble, petrol si produse petroliere.

Principalii parteneri la import ai Australiei au fost: UE (23.3%; principalii parteneri din UE sunt: Marea Britanie – 5.3% si Germania – 5.1%), SUA (14.4%), China (11.6%), Japonia (9.8%), Singapore (5.9%).*2

Cu o populatie de 20 434 176 locuitori si o forta de munca de aproximativ 10.9 milioane, Australia inregistreaza un deficit de forta de munca si se a re in ve de re aduc e rea de f orta de munca pe perioade d e ter m inate , in special pentru domeniul minier si al asistentei medicale.

1 Date preluate de la Australian Bureau of Statistics (ABS) 20072 Date preluate de la Australian Bureau of Statistics (ABS) 2007

1

Ca in cazul majoritatii economiilor dezvoltate, sectorul serviciilor3 este dominant si in economia australiana.

Dar, desi economia australiana este dominata de sectorul serviciilor, agricultura si mineritul furnizeaza 65% din totalul exporturilor. De aceea, o scadere a preturilor materiilor prime la nivel mondial ar putea avea un puternic impact negativ asupra economiei.

Serviciile

Sectorul serviciilor este unul in plina dezvoltare, cu o crestere economica anuala de 3.8%pentru ultimii cinci ani.

De retinut ca exportul de servicii al Australiei a crescut in ultimile doua decenii cu circa10% anual, devansand rata de crestere a exportului de marfuri (de 7.7% anual).

Cu toate acestea, cea mai mare parte a castigului din export al Australiei provine din exportul de marfuri, cu o valoare de A$154.4 miliarde in 2005-2006, fata de A$41.9 miliarde pentru exportul de servicii.

Dezvoltarea sectorului serviciilor s-a datorat in mare masura cresterii cererii pentruservicii noi si complexe, ca si aplicarii de noi tehnologii care vin in intampinarea acestei cereri, in special in domeniile finantelor si al afacerilor, transportului, telecomunicatiilor, petrecerii timpului liber.

Turis m ul aduce un castig important pentru Australia, reprezentand peste 60% din totalul exportului de servicii si contribuind semnificativ la crearea de locuri de munca si la dezvoltarea regionala.

Exporturile de servicii in domeniul educatiei joaca, de asemena, un rol important, situandu-se pe locul al treilea, dupa transporturi si turism.

Sectorul s e rvi c ii l or i m ob i l i a r e reprezinta, de asemeni, un sector important, cu o contributie de aproximativ 11.8% la PIB. Este si un sector cu o crestere foarte rapida, de 5.1% anual, pentru ultimii 20 de ani.

Sectorul finantel o r din Australia este un sector in crestere si stabil. Liberalizarea acestuia la mijlocul anilor ’90 a facut posibila participarea pe pietele mondiale, iar prezenta unor banci straine a crescut competitia pe piata interna a serviciilor financiare. Ca urmare, sectorul finantelor si al asigurarilor a inregistrat o crestere anuala de circa 4.7% in decursul ultimilor 20 de ani.

Pietele financiare dinamice si eficiente, costurile competitive, stabilitatea politica si economica si mersul inainte al reformelor reprezinta cativa dintre factorii predominanti care au asigurat Australiei pozitia de centru financiar emergent in regiunea Asia-Pacific.

Industria

Majoritatea industriei australiene a fost sprijinita, in prima jumatate a secolului XX, de tarife protectioniste. Cu toate acestea, multe ramuri industriale au beneficiat de prea putine stimulente pentru a-si imbunatati eficienta sau pentru a concura pe alte piete.

In decursul ultimilor ani, industria australiana a castigat mult in eficienta, datorita reformelor si folosirii unor tehnologii de varf, asa incat astazi se ridica un sector industrial competitiv si orientat spre export si spre bunuri de inalta prelucrare.

Exporturile industriale ale Australiei au crescut in anul 2006-2007 cu 13.7% fata de anulprecedent, marfurile industriale reprezentand circa jumatate din totalul exportului de marfuri.

Comertul international si balanta de plati

3 Sectorul serviciilor include comertul en-gros si cu amanuntul, industria hoteliera, cafenele si restaurante, transport si depozitare, comunicatiile, finante si asigurari, imobiliare, sanatate si servicii comunitare, cultura si recreere, si servicii “personale”

1

In mod traditional Australia a fost o tara importatoare de capital si, de aceea, a inregistrat deficite de cont curent.

In decursul anului 2006-07 deficitul de cont curent al Australiei a ajuns la 5.9% din PIB.In schimb, deficitul balantei comerciale a scazut in 2006-07 la $12 miliarde, in principal

datorita cresterii exportului (10.2% in 2007).

2. Resursele Australiei

Dispunand de resurse din abundenta, populatia Australiei se bucura, inca din secolul al XIX-lea, de un nivel de trai ridicat, cu investitii mari in infrastructura sociala, incluzand educatia, formarea profesionala, sanatatea si transportul.

A g ric u lt u r a continua sa fie importanta in economia nationala si regionala, in special datorita dezvoltarii industriei alimentare, orientata cu precadere spre export.

Dar, in timp, valoarea pamantului si a surselor de apa au fost valorificate nu doar pentruagricultura (recolte, pasunat, domeniul forestier, pescuit) ci, mai ales, ca baza pentru turism, recreere si petrecerea timpului liber.

Probleme cu care se confrunta in acest domeniu:- seceta si resursele limitate de apa potabila- eroziunea solului datorata pasunatului excesiv si metodelor inapoiate ale unora dintre fermele private- salinitatea in crestere a solului datorata calitatii proaste a apei- defrisarea pentru scopuri agricole, care pune in pericol habitatul natural- Marea Bariera de Corali, de pe coasta de Nord-Est este amenintata de numarul ridicat de ambarcatiuni, ca urmare a popularitatii turistice a zonei.

Exporturile agricole ale Australiei cuprind: grau, orz, carne de vita, vin, zahar si lana. In majoritatea lor, acestea merg spre Japonia, China, Korea si Statele Unite. In ultimii ani, exista tendinta diversificarii productiei agricole, de la orez la citrice.

Sectorul pescuitului este dezvoltat, Australia exportand in toata lumea: ton, creveti,homari, perle. In anul 2005-2006 exportul de produse din pescuit al Australiei a fost estimat laA$1.5 miliarde, cu 0.4% mai ridicat decat in anul precedent.

Pe ansamblu, exporturile din agricultura si pescuit au reprezentat 16% din totalul exporturilor pentru anul 2005-2006.

Minerit u l Principalele resurse ale Australiei sunt: bauxita, carbune, minereu de fier, cositor, aur,

argint, uraniu, nichel, tungsten, plumb, zinc, diamante, gaze naturale, petrol.Industria miniera australiana a inceput modest, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, odata

cu descoperirea carbunelui.In 1823 au fost raportate urme de aur si, din cand in cand, urme de alte metale. Prima

mina a fost una de argint, in 1841. Exploatarea cuprului a inceput la Kapunda, in 1842 si la Burra in 1844. Cam in aceeasi perioada a fost produsa pentru prima oara fonta, langa Mittagong, New South Wales.

Descoperirea aurului aluvionar langa Bathurst a dat un puternic impuls mineritului incepand cu 1850.

Bunastarea creata de noile mine de aur si afluenta de imigranti au reprezentat inceputultranzitiei de la o economie bazata pe agricultura si pasunat spre una industriala. Industria s-a dezvoltat pentru satisfacerea nevoilor de utilaje si mijloace de transport ale minelor.

Inca mult timp dupa 1851, aurul a reprezentat principala tinta a mineritului, deosebit de importanta fiind descoperirea de la Kalgoorlie Golden Mile din 1890, acesta devenind in timp

1

unul dintre cele mai mari centre ale lumii in mineritul aurului.Prospectiunile asupra campurilor unde s-a gasit aur au necesitat, in timp, utilaje si fabrici

de tratare, deci capital. Asa incat mineritul individual sau in grup a fost inlocuit de companii, care au angajat zeci si chiar sute de oameni. In aceste zone s-au dezvoltat orase, cu locuinte si centre comerciale. Si, atunci cand mineritul a diminuat in aceste zone, orasele au rezistat, devenind centre importante pentru zonele agricole invecinate sau noduri ale rutelor de transport.

Cautarea de aur a dus, curand, la descoperirea altor metale. In 1872 a inceput extragerea cositorului in Tasmania si Queensland si, la inceputul anilor 1880, Australia a devenit principalul producator de cositor al lumii.

Alte metale de baza au fost descoperite in anii care au urmat. Fabulosul filon de la Broken Hill a fost descoperit in 1883 si a contribuit la dezvoltarea industriei, de mentionat fiind cea a otelului de la Newcastle.

Fiecare mina avea nevoie de un oras pentru lucratori, producatorii de utilaje si facilitatide transport, inclusiv porturi pentru incarcarea produselor ce se exportau catre restul lumii. Asa incat, multe dintre orasele Australiei isi datoreaza existenta minelor descoperite pana spre jumatatea secolului XX.

La inceputul secolului XX, industria miniera metalifera, alaturi de topitorii si rafinarii,era deja pusa pe picioare. Dezvoltarea mineritului a continuat si in prima perioada a secolului XX, dar a fost puternic afectata de scaderea pretului metalelor la sfarsitul Primului Razboi Mondial.

In 1923 a fost descoperit depozitul de plumb-zinc-argint de la Mount Isa, a caruiexploatare a inceput in 1931.

R e surse m e talifere si d e car bu ne In anii '50, principalele resurse extrase erau plumbul, zincul, cuprul, aurul si carbunele.

La mijlocul anilor '60 industria miniera australiana a inceput sa se extinda, atat in ce priveste productia, cat si exportul, asa incat, la sfarsitul anilor '60, Australia devine o forta mondiala in productia si exportul de carbune, bauxita, minereu de fier, nichel, mangan, titan si zirconiu si se descopera primele zacaminte importante de uraniu. Aceasta s-a datorat si studiilor geologice si geofizice sistematice, supravegheate de Bureau of Mineral Resources, creat in 1946 si adaptarii metodelor de studiu la specificul austalian, intrucat multe dintre metodele folosite in emisfera nordica nu erau potrivite solului arid al Australiei.

Transformarea unor depozite considerate a fi neeconomice in unele economice, prin folosirea unor tehnologii avansate, care au redus costul exploatarii si transportului au fost decisive prin implicarea Japonie i . Un exemplu il constituie dezvoltarea explotarilor de suprafata ale carbunelui in bazinul Bowen din Queensland. Exporturile au crescut rapid si, odata cu socurile petrolului din anii '70, Australia tinde sa devina cel mai mare exportator de carbune din lume.

In afara de cresterea economica a Japoniei, expansiunea economiei mondiale dinperioada 1950-1960 a crescut cererea de minerale, asa incat, cu o industrie miniera bine pusa la punct, Australia a avut forta sa dezvolte extragerea de noi zacaminte care sa vina in intampinarea acestei cereri. S-a dezvoltat industria australiana de aluminiu, urmata de decizia de a exploata bauxita de la Darling Range, din Western Australia. Perceptia despre epuizarea zacamintelor de fier a cazut prin descoperirea imenselor resurse de la Pilbara, la mijlocul anilor'60. Descoperirea de nichel in Western Australia de la sfarsitul anilor '60 a transformat Australia intr-un producator de frunte de nichel, atat pentru nevoile interne, cat si pentru export.

R e sursele pe troli e re Anii '60 au insemnat primele descoperiri importante in acest domeniu.Primul camp petrolier comercial al Australiei a fost descoperit la Moonie, in

Queensland, in 1964. In perioada 1964-1965 au fost descoperite zacaminte importante de petrol la Barrow Island, Western Australia si de gaz, la Barrocouta, la 25 de km coasta Gippsland. Succesul exploatarii de la Gippsland a atras atentia asupra platoului continental al Australiei,

1

zona devenind in anii urmatori principala sursa de petrol si gaz a Australiei.

Trenduri in infrastructuraPana la inceputul anilor '80, majoritatea minelor nou deschise au fost planificate a

desfasura operatiuni la scara mare. Aveau nevoie de forta de munca si, bineinteles, servicii comunitare pe masura, ca si de facilitati pentru transportul milioanelor de tone produse anual. Guvernele au conditionat concesiunile pentru deschiderea noilor mine de contributia companiilor la asigurarea infrastructurii, nu doar cai ferate si porturi, dar si infrastructura sociala: strazi, case, scoli, spitale si facilitati de recreere. Aceasta cerinta a guvernelor a fost motivata si de faptul ca, resursele apartinand statului, era firesc ca o parte din beneficii sa acopere nevoile publice generale.

La mijlocul anilor '80, companiile si-au schimbat viziunea asupra deschiderii de noi mine, preferand sa asigure transportul aerian al lucratorilor decat sa construiasca orase miniere.

Hidrocarb u rile , sub forma de bitum brut, au fost descoperite pentru prima data in 1839, la gurile raului Victoria, la frontiera dintre North Australia si Northern Territory.

Industria sisturilor petroliere este una dintre cele mai vechi ale Australiei.Petrolul (incluzand aici si gazele naturale) a aparut, totusi, mai tarziu pe scena productiei

minerale australiene.Colapsul pretului petrolului din primul trimestru al anului 1986 nu a influentat

exploatarile australiene, investindu-se in continuare in studii si dezvoltarea acestei ramuri. Studiile au aratat, de altfel, ca, in Australia, conditiile geologice au favorizat mai curand formarea gazului decat a petrolului.

Marea Timorului a devenit, din 1983, un centru important in extractia de petrol, datorita campurilor de la Jabiru, in timp ce, tarmul de Nord-Vest a devenit important in exploatarea de gaz lichefiat.

In 1985, 96% din necesarul de petrol al Australiei era asigurat din productie proprie, intimp, insa, nevoile interne crescand.

Perioada anilor '90 a reprezentat una de schimbari semnificative in industria miniera, o perioada de crestere a eficientei si sigurantei exploatarilor, ca si o miscare spre globalizare, pentru reducerea dependentei de resurse si diversitate, ca si pentru protectia mediului.

Industria miniera australiana a devenit, dintr-o industrie nationala, una mondiala. S-au facut importante investitii in studiile si industria miniera a altor tari.

Australia si-a mentinut pozitia de cel mai mare exportator mondial de carbune cocsificabil.

Castigurile industriei miniere au fost in aceasta perioada fluctuante, reflectand situatia cererii mondiale. A devenit imperios necesar pentru industria minierea australiana mentinerea unor costuri de productie scazute, situatie care a afectat in special companiile mici.

Au aparut, in compensatie, firmele care furnizeaza soft pentru industria miniera, Australia furnizand la nivelul anului 1999 60-70% din soft-ul pentru industria miniera la nivel mondial (date furnizate de Minerals Council of Australia for International Economics).

Desi exploatarile petrolifere au crescut ca numar si productie, se estimeaza ca Australia este sub-explorata in privinta acestor rezerve.

Resurse cunoscute si potentialeAustralia dispune in acest moment de cele mai mari rezerve mondiale de plumb, nisipuri

mineralifere (ilmenit, rutil, zirconiu), tantal, uraniu, argint si zinc. Se mentine, de asemenea, in topul primelor sase tari din lume in privinta rezervelor de carbune negru si brun, bauxita, cupru, cobalt, diamante, minereu de fier, minereu de mangan si nichel. Exista in Australia peste 400 de mine de marime medie si mare.

In general, explorarile incununate de succes si avansul tehnololgic au facut ca rezerveledeja cunoscute ale Australiei sa se mentina si chiar sa creasca, fiind cunoscut ca Australia inca

1

dispune de potential mineralier neexplorat.

Trendul resurselor Australiei la nivelul anului 2006(date preluate din Australia's Identified Mineral Resources Report - 2006)

Pozitia la nivel mondial: Resursele Australiei de zinc, plumb, nichel, nisipuri minerale (rutil si zirconiu), tantal, uraniu si carbune brun raman, in continuare, cele mai mari din lume, in timp ce bauxita, carbunele negru, cuprul, aurul, minereul de fier, ilmenitul, litiul, minereul de magneziu, niobiul, argintul si diamantele situeaza Australia in topul primelor 6 tari producatoare ale lumii.

Resursele economice demonstrate accesibile exploatarii: Un numar restrans dedepozite sunt inaccesibile mineritului, datorita politicilor guvernamentale sau restrictiilor de mediu.

Resursele si nivelul productiei minelor: Resursele demonstrate ale Australiei pot sustine actualul nivel de productie al minelor pentru inca zeci de ani de acum incolo.

Resursele de aur sunt estimate a fi exploatabile pentru 20 de ani de acum incolo (lanivelul actual de productie), cele de plumb la 30 de ani si cele de zinc la 30 de ani - acestea fiind cele mai scazute. Aceste evaluari arata nevoia de a largi campul de explorare, pentru a putea mentine nivelul de exploatare actual.

Explorarile mineraliere: Cheltuielile cu explorarile au crescut puternic, ajungandu-se in2004-2005 la 1028.3 milioane dolari.

Desi cheltuielile pentru explorari sunt dominate in continuare de cele pentru aur ($391.7), in 2005, acestea sunt deja mai mici fata de 2003-04; cheltuielile pentru toate celelalte tipuri de explorari (cu exceptia diamantelor) au crescut. Cresteri insemnate s-au inregistrat pentru uraniu (97%), ajungandu-se la 20.7 milioane dolari, minereu de fier (83%) - 116.4 milioane dolari, metale de baza - 261.1 milioane dolari si carbune - 128.8 milioane dolari.

Cresterea economica a Chinei si a cererii acesteia pentru resurse minerale, in specialmetale de baza, minereu de fier si carbune joaca un rol important in perspectiva explorarilor dinAustralia.

Pentru viitor, se estimeaza cresterea cheltuielilor pentru descoperirea de noi zacaminte.

3. Principalii indicatori economici

PIB – 760.8 miliarde $ (estimat pentru 2007)– rata de crestere – 3.9%– pe cap de locuitor – 36 300 $

PIB – pe sectoare ale economiei:agricultura: 3% industrie: 26.4% servicii: 70.6%

Cresterea economica: 3-3.5% (estimat pentru 2006-2007)

Forta de munca: 10,95 milioane, din care: in agricultura: 3.6% in industrie: 21.2% in servicii: 75.2%

Somajul: 4.4% (est. Pt. 2007)Populatie sub limita de saracie: 0%Venitul mediu: 1 050.90 AUD/saptamana (estimat pentru 2006-2007)Rata inflatiei (consumer prices): 3.8% (2007)Investitiile: 27.3% din PIBBugetul (2007):

venituri: 321.3 miliarde $

1

cheltuieli: 309.1 miliarde $ Datoria publica: 15.6% din PIB (2007) Balanta de cont curent: -56.2 miliarde $Valoarea exporturilor: 141.7 miliarde $ (2007)Valoarea importurilor: 159.4 miliarde $ (2007)Datoria externa: 826.4 miliarde $ (la 31 decembrie 2007)

Rata de crestere a productiei industriale: 3.8% (2007) Productia de energie electrica: 236.7 miliarde kWh (2005) Consumul de energie electrica: 219.8 miliarde kWh (2005) Productia de petrol: 572 400 barili/zi (2005)Productia de gaze naturale: 38.62 miliarde mc (2005)Export de gaze naturale: 12.9 miliarde mc (2005)

4. Comertul exterior

4.1. Privire generala

Economia australiana se afla intr-o continua transformare, integrandu-se atat in comertul mondial cat si in comertul pe zona Asia-Pacific. In ultimii 20 de ani comertul cu bunuri si servicii a crescut in medie cu 8.6% pe an.

Avand un avantaj de aproape un secol in minerit si agricultura, Australia este in curs dea-si dezvolta exportul de bunuri si servicii.

Australia este un asa numit „price taker” pe pietele internationale, cu o contributie de circa 1% la comertul mondial.4

In 2006-07, valoarea totala a comertului cu bunuri a crescut cu 9%, ajungand la 349 miliarde dolari. Cresterea s-a bazat in primul rand pe castigurile importante din exporturi, care au crescut cu 10.2% pe durata intregului an (15.6 miliarde $A), datorate mai ales preturilor ridicate ale minereurilor. Tot in 2006-07, valoarea importurilor a crescut cu 7.9% (13.3 miliarde$A).

Desi cresterea exporturilor a depasit-o pe aceea a importurilor, Australia inregistreaza in continuare un deficit comercial ($12.7 miliarde in 2006-07).

Circa jumatate din comertul Australiei se desfasoara cu tarile din Asia, intre acestea cel mai important partener fiind Japonia, cu un total de 14.3% din totalul comertului cu marfuri.

Pe ansamblu, cu circa 17% din totalul comertului cu marfuri, Uniunea Europeanaramane cel mai important partener comercial al Australiei.

Mediul de afaceri pentru comert este unul favorabil, cu atat mai mult cu cat atat guvernul federal cat si guvernele locale au fost preocupate sa simplifice legislatia si sa reduca tarifele de import.

Deficitul balantei de bunuri si servicii s-a ameliorat in anul financiar 2006-07, coborandde la 8.5 miliarde euro la 6.5 miliarde euro, prin imbunatatirea raportului de schimb, datorat in principal cresterii preturilor materiilor prime.

4.2. Cadrul juridic al relatiilor comerciale ale Australiei

Politica comerciala a Guvernului australian urmeaza cele trei directii: acorduri multilaterale, acorduri regionale si acorduri bilaterale.

4 World Trade Organisation:http://stat.wto.org/CountryProfile/WSDBCountryPFView.aspx?Language=E&Country=AU.

1

A. Acordurile multilaterale sunt cele negociate in cadrul OMC; dar Australia desfasoara o intensa activitate in alte doua forumuri internationale, cu influenta asupra deciziilor OMC: Grupului Cairns si OECD.

OMC: In prezent, Australia este preocupata de esecul Rundei Doha si de negocierileprivind comertul cu produse agricole.

Agricultura este un punct nevralgic pentru Australia. Fermele australiene sunt orientate cu precadere spre export, dar viitorul agriculturii si industriei alimentare depinde de conditiile carora trebuie sa le faca fata pe pietele externe.

Peste tot in lume agricultura ramane sectorul cu cel mai ridicat nivel al subventiilorinterne, in pofida masurilor de reducere a protectiei luate de catre tarile dezvoltate. Si asta in conditiile in care Australia si-a redus tarifele pentru majoritatea produsele agricole si alimentare la 5%.

Grupul Cairns: reprezinta o coalitie formata din 18 tari (din America Latina, Africa siregiunea Asia-Pacific) exportatoare de produse agricole, cu o influenta remarcabila asupra dezbaterilor legate de agricultura din cadrul OMC. Participantii la ultima reuniune ministeriala, care a avut loc la Cairns, Queensland, in perioada 20-22 septembrie 2006, au solicitat OMC reluarea negocierilor din Runda Doha si definitivarea unui acord in privinta agriculturii, care sa stabileasca reguli clare atat in domeniul subventionarii interne cat si al accesului pe piete.* mai multe informatii pe site-ul: http://www.cairnsgroup.org/

B. Acorduri regionale:

- APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation – Cooperarea Economica Asia-Pacific)- AFTA-CER (ASEAN Free Trade Area (AFTA) – Closer Economic Relations (CER) – Acord pentru strangerea relatiilor economice cu zona de comert liber ASEAN)- IOR-ARC (Indian Ocean Rim Association for Regional Cooperation – Asociatia de cooperare regionala a zonei Oceanului Indian)

C. Acorduri de comert liber:

- Acordul de comert liber Australia-SUA, in vigoare din ianuarie 2005- Acordul de comert liber Singapore-Australia (SAFTA), in vigoare din ianuarie 2005- Acordul de comert liber Thailanda-Australia (TAFTA), in vigoare din iulie 2003- Acordul pentru strangerea relatiilor economice intre Australia si Noua Zeelanda(ANZCERTA)- Acordul de comert liber Australia-Chile, urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2009

D. Acorduri de comert liber in curs de negociere sau de analiza a oportunitatii:

- Acord de comert liber Australia-ASEAN-Noua Zeelanda- Acord de comert liber Australia-China- Acord de comert liber Australia-Malaezia- Acord de comert liber Australia-Consiliul de Cooperare din Golf (GCC)- Acord de comert liber Australia-Japonia

4.3. Cad r ul jur i d i c al relatiilor Au s tralia – UE

4.2.1. Declaratia comuna de consolidare a cooperarii in plan politic, economic si de securitate, semnata in anul 1997, prin care se stabilesc coordonatele fundamentale ale raporturilor dintre Australia si UE;

4.2.2. Acord de cooperare in domeniul industrial – 1991;4.2.3. Acord de cooperare in protectia mediului ambiant – 1991;4.2.4. Acord de cooperare in domeniul energetic – 1991;4.2.5. Acord de cooperare tehnico-stiintifica – 1994;

1

4.2.6. Acord cu privire la productia si exportul de vinuri – 1994;4.2.7. Acord de recunoastere reciproca a standardelor si regulilor de export (MRA) – 1999,

care reglementeaza realizarea inspectiilor si verificarilor in tara exportatoare;4.2.8. Acord de cooperare si schimb de informatii in domeniul protectiei consumatorilor –2002.

UE este cel mai important partener comercial al Australiei, atat in ceea ce priveste schimburile de bunuri, cat si de servicii, detinand, la nivelul anului 2005, 18% din totalul comertului exterior australian.

De asemenea, UE este cel mai mare investitor strain in Australia, cu investitii directereprezentand - la momentul septembrie 2006 - 35% din totalul investitiilor straine in Australia.In acelasi timp, UE reprezinta a doua destinatie a investitiilor australiene in exterior (dupaJaponia).

Cu toate acestea, intre Australia si UE nu s-au incheiat si nici nu se afla in curs de negociere acorduri de liberalizare a schimburilor sau de introducere a unor facilitati comerciale.

4.4. Importul

4.4.1. Importurile australiene si furnizorii externi

In ciuda unui numar relativ mic de locuitori, Australia este un importator important pentru un numar mare de produse. Din 2000-2001, importurile de bunuri si servicii au crescut in medie pe an cu 6%. Cei mai importanti furnizori pentru Australia sunt: UE, China, SUA, Japonia, Singapore, Malaezia, Korea, Noua Zeelanda, Canada.

Importurile australiene sunt dominate de produse industriale. Tabelul de mai jos prezinta evolutia importurilor pentru ultimiii 6 ani:

ANUL VALOAREA IN MILIOANE $A (FOB)

2000-01 118.2812001-02 119.6492002-03 133.1292003-04 130.9972004-05 149.4682005-06 167.5672006-07 180.786

Sursa: DFAT Composition Trade, Australia 2006-2007

Importurile australiene sunt dominate de bunuri de inalta prelucrare (ETMs). Importul de produse industriale a crescut in 2006-07 cu 8%, importul de servicii in domeniul transporturilor a crescut cu 7% si importul de alte servicii cu 13%.

Comertul total al Australiei s-a orientat in ultimii ani spre tarile in dezvoltare din Asia, inspecial spre China. A crescut puternic importul de produse industriale si bunuri de consum din aceste tari si este de asteptat ca acesti furnizori sa reprezinte competitori de temut pentru cei nou veniti pe piata. China reprezinta, probabil, cea mai serioasa competitoare pentru un numar de bunuri de consum, incluzand aparatura electronica, jucariile, textilele, imbracamintea si incaltamintea.

SUA, Japonia si tarile din UE vor ramane furnizori importanti de masini si echipament de transport, dar exporturile de echipamente de mai mica prelucrare vor avea in economiile asiatice competitori de temut.

1

M e saj u l- c h e i e pentru f urnizo r ii str a ini este ca Australia va ra m a ne o piata i m porta n ta pentru un n u m a r m a re de produ s e indu s triale si echi p a mente, iar in pri v inta b un u ril o r d e consu m , exista op o rtunitati pe n t ru a u m ple „ go l urile” lasate de f u rni z o r i r e l a t i v „ s cu m p i” cum sunt Japonia, Taiwan si Korea .

4.4.2. Reguli generale pentru import

Accesul pe piata australiana a produselor manufacturate este relativ usor, cu tarife situate in general pana la 5% (17.5% pentru confectii), dar cu restrictii mari in privinta produselor agro- alimentare.

Toate bunurile importate de Australia trebuie sa fie autorizate de catre vama. Responsabilitatea obtinerii autorizatiilor vamale revine importatorului:

- pentru marfuri cu valoare mai mare de 250 A$ in cazul bunurilor importate pe cale maritima si aeriana;

- pentru marfuri in valoare de peste 1000 A$ pentru cele intrate prin intermediul sistemuluipostal.

Marfurile cu valoare mai mica pot fi autorizate prin folosirea unei documentatii simplificate – Informal Clearance Document (ICD).

Vama nu impune persoanelor fizice sau firmelor sa detina o licenta de import si nici forme speciale de factura.

Facturile trebuie insa sa contina anumite date, apreciate ca minim necesare:- conditii de pret (ex: FOB, CIF)- valuta folosita (A$, US$)- numele si adresa vanzatoarului produsului- numele si adresa cumparatorului- descrierea completa a produsului- numele navei (avionului) in care marfa soseste in Australia- tara de origine- cantitatea- numarul de pachete, marca si numarul fiecarui pachet- date cu privire la costul transportului si asigurarea acestuia- pretul de vanzare catre cumparator- costul operatiunilor de ambalare- alte aranjamente care pot determina modificarea pretului, reduceri, compensatii etc.

Importatorii au obligatia sa se asigure ca bunurile care intra in Australia sunt corect inscriptionate, in conformitate cu Commerce Trade Descriptions Act 1905 si cu Commerce (Imports) Regulations 1940.

Importatorii trebuie sa pastreze documentele legate de tranzactiile comerciale realizatepentru o perioada de 5 ani de la intrarea marfurilor in tara.

Autorizatiile vamale pot fi obtinute direct de catre importator sau de catre agenti vamali recunoscuti de catre vama.

De regula, vama determina valoarea bunurilor importate, cea mai obisnuita metoda folosita fiind bazata pe pretul platit pentru bunurile importate, iar atunci cand acest pret nu poate fi acceptat, se trece la folosirea unor metode alternative de evaluare (reglementarile OMC “WTO Valuation Agreement”).

4.4.3. Taxele vamale

Taxele de import in Australia se practica raportat la pretul FOB al bunurilor. Pentru determinarea valorii importurilor, Vama australiana foloseste rata de schimb din ziua exportului.

Tariful de import practicat de Australia difera in functie de tara exportatoare: tarife preferentiale pentru tarile in curs de dezvoltare si cele din Forumul Pacificului si pentru tarile cu

2

care Australia are semnate acorduri bilaterale: Papua Noua Guinee, Noua Zeelanda, Singapore, SUA si Thailanda.

Incepand cu 1 iulie 1996, taxa g e nerala de i m p ort este de 5% din valoarea F OB . Singurele produse care sunt supuse unor taxe mai mari sunt: textilele si imbracamintea (17.5%), incaltamintea (10%) si autovehiculele – dupa noul tarif vamal in vigoare de la 1 ianuarie 2007. Dar Guvernul este hotarat sa reduca si aceste valori, astfel ca, pana in 2010-2015, taxele vamale practicate de Australia sa nu fie mai mari de 5% pentru textile, imbracaminte si incaltaminte.

Se acorda concesii produselor de imbracaminte si incaltaminte lucrate manual,mergandu-se pana la scutirea de taxe vamale. Criteriile pentru acordarea acestor concesii sunt foarte stricte si implica: bunurile sa fie lucrate numai cu unelte manuale si, in cazul obiectelor de imbracaminte, sa fie in proportie de cel putin 90% din fibre naturale.

In baza prevederilor Legii Overseas Assembly Provisions (OAP) – legea pentru cei carelucreaza in lohn - firmele australiene care lucreaza in lohn platesc taxe de import doar pentru manopera.

Bunurile importate pot fi supuse la una sau mai multe taxe indirecte, si anume:- GST (Good and Services Taxation)- WET (Wine Equalisation Tax)- LCT (Luxury Car Tax).

GST – taxa pe valoarea adaugata, este de 10% din valoarea marfii si se aplica la majoritatea marfurilor, cu exceptia unor produse alimentare si medicale, a importurilor pentru reexport si a componentelor incluse in bunuri destinate exporturilor.WET - se aplica la vinuri din struguri si alte fructe, precum si la alte bauturi alcoolice (sherry,cider) fiind de 29% din pretul de achizitie.LCT - se aplica vehicolelor de lux, cu valoare mare, sau celor destinate unor incarcaturi mai mici de 2 tone sau mai putin de 9 pasageri, al caror de pret de achizitie depaseste pragul de 57009AUD (pragul de lux) si se calculeaza ca 33% din GST-ul aferent sumei care depaseste pragul de lux.

Informatii complete se pot obtine de pe site-ul: http://www.custo m s . gov.a u .

4.4.4. Interdictii, restrictii si reglementari speciale

Pentru a proteja flora si fauna unice ale Australiei de boli si daunatori, au fost adoptate reglementari riguroase de control a persoanelor, marfurilor, animalelor, plantelor si produselor din plante si animale, a trimiterilor postale care intra in tara, ca si o serie de restrictii pentru produsele agro-alimentare.

Reguli de carantinaRegulile privind carantina sunt stabilite la nivel federal de catre Biosecurity Australia,

care poate modifica aceste reguli, in functie de aparitia unor riscuri legate de introducerea de patogeni necunoscuti pe teritoriul Australiei.

Furnizorii straini vor trebui sa verifice reglementarile privind carantina inainte de a decide sa exporte in Australia. Orice schimbari ale legislatiei sunt publicate pe site-ul Serviciului Australian de Carantina si Inspectie (Australian Quarantine and Inspection Service- AQIS), un departament din cadrul Ministerului Agriculturii, Pescuitului si Padurilor, la Conditii de Import (Import Conditions):http://www.aqis.g o v.au/icon32 / as p / ex_alertsco n te n t .asp .

Toate plantele importate, cum ar fi fructele, semintele, butasii, bulbii etc., ca si cheresteaua si toate produsele din lemn, bambus etc., sunt supuse reglementarilor de carantina si sunt supuse analizei unui inspector al Servicului de carantina -”quarantine officer”. Produsele importate care sunt depistate a fi infectate trebuie tratate, distruse sau retrimise in tara exportatoare pe cheltuiala proprietarului. Produsele pentru copii, unele seminte, fructe si legume

2

proaspete sunt obiectul unor reglementari care prevad obligativitatea unui permis – anterior – de import.

Importul de pamant este interzis si orice bunuri care au intrat in contact cu pamantul suntsupuse carantinei si nu pot fi ridicate decat dupa ce inspectorii AQIS decid ca nu exista nici un risc.

Conformitatea cu regulile de carantina este controlata in punctul de intrare a marfurilorpe teritoriul Australiei de catre inspectorii Serviciului Australian de Carantina si Inspectie. Informatii amanuntite despre reglementarile AOIS, absolut necesare in derularea unor operatiuni de comert exterior cu Australia se gasesc pe site-urile: w w w. a q i s.go v .au , w w w. ai c c . c o m , w w w.dfat.gov.a u .

Importatorii australieni trebuie sa verifice care sunt bunurile care fac obiectul unor restrictii si interdictii; vama, in numele organismelor guvernamentale specializate, furnizeaza informatiile necesare.

Bunurile importate in Australia trebuie sa fie marcate in mod corespunzator, in limbaengleza, cu carctere lizibile, scrise intr-un loc accesibil, cu precizarea tarii de origine.

I m portul temporar de b unuri permite intrarea in Australia, pentru o perioada de pana la12 luni, pentru marfurile respective neplatindu-se taxa vamala.

Toate importurile temporare trebuie reexportate in perioada convenita initial.Astfel de importuri se pot face cu folosirea carnetului, document vamal international,

care permite ca bunurile sa fie introduse in Australia fara plata taxelor si fara completarea documentelor vamale obisnuite.

Re s tri c tiile la i mpo r t se datoreaza masurilor sanitare si fito-sanitare aplicate de Australia pentru a-si proteja ha b i tatu l , dar si unor masuri, pentru anumite produse determinate, destinate pr o te j arii i n dus t riei l ocal e . Exporturile romanesti nu au intampinat astfel de dificultati pe piata.

Pentru produsele agro-alimentare, exista, in general, t r e i tipuri d e obs t aco le :1. Este interzis importul oricarui produs care apartine unei categorii ce nu a facut obiectul unei analize de risc sau pentru care o astfel de analiza este in curs de desfasurare. Conform reglementarilor OMC, o analiza de risc demarata la solicitarea unei tari terte trebuie sa fie finalizata intr-un termen „rezonabil”; dar o analiza lansata la initiativa BA (Biosecurity Australia) poate dura multi ani. Este cazul speciilor din genul Allium (ceapa, usturoi), a caror analiza a inceput in anul 1998.2. Pentru unele produse, chiar atunci importul este autorizat, conditiile impuse la import pot fi excesive si pot descuraja exportatorii. Astfel de conditii se regasesc la importurile de carne de porc si de pasare, fructe si legume, ciuperci.3. In unele cazuri, fara explicatii clare, BA (Biosecurity Australia) poate introduce noi conditiiultra-restrictive pentru produse deja autorizate.

Marfuri „problematice”Pentru toate produsele derivate din animale, plante sau microorganisme este obligatorie

obtinerea unui permis de import. Printre aceste produse se numara atat cele destinate alimentatiei umane sau animale, cat si substantele destinate unor diete, produsele terapeutice sau cosmetice si cele cu aplicatie in domeniul agricol sau veterinar. Prin extensie, ambalajele din lemn sunt supuse unui regim special de control.

Tratamente obligatoriiAnumite bunuri, inclusiv cele din lista de mai jos, sunt supuse in mod obligatoriu unui

tratament imediat dupa import, daca nu exista dovada ca bunurile au fost supuse unui tratament adecvat inainte de a fi exportate:- mobila veche- produse din bambus si trestie- ambalajele – daca nu se reexporta- produse din lemn din Asia si Asia de Sud Est

2

- aranjamente din flori uscate cu iarba- muschi.

Cherestea si busteniIntrarea pe teritoriul Australiei a cherestelei si bustenilor este permisa numai in anumite

porturi unde acestea sunt verificate. Pentru evitarea unor proceduri costisitoare, este recomandat ca produsele din cherestea sa fie stivuite corespunzator, pentru a permite tratarea prin afumare, atunci cand este cazul.

Porturile prin care se pot realiza importuri de cherestea sunt: Adelaide, Brisbane, Burnie, Devonport, Fremantle, Geelong, Geraldton, Goodwood Island, Hobart, Launceston, Melbourne, Newcastle, Port Kembla, Port Pirie, Portland, Rockhampton, Townsville, Whyalla.

AmbalajeMajoritatea ambalajelor, daca nu sunt destinate re-exportului, sunt obiectul controlului

riguros al Serviciului Australian pentru Carantina si Inspectie (AQIS).AQIS a extins implementarea Standardelor Internationale privind Masurile Fitosanitare

(ISPM 15) asupra tuturor ambalajelor din lemn si a celor uzate, folosite la transporturile marfurilor care intra in Australia.

In mod obligatoriu, documentatia care insoteste transportul din afara Australiei vainclude o declaratie de conformitate: Airfreight ISPM 15 Packing Declaration.

I m portan t : pentru transporturile care au ambalaje din lemn care nu sunt in conformitate cu ISPM 15, Airfreight ISPM 15 Packing Declaration trebuie insotita de un certificat valid care sa ateste ca lemnul a fost tratat. In caz contrar, transportul va fi pus la dispozitia AQIS pentru inspectie, tratament, distrugere sau re-export, pe cheltuiala importatorului.

Produse de provenienta animalaSunt supuse, de asemenea, unor reglementari stricte si nu pot fi importate decat cu

respectarea unor conditii si insotite de documente adecvate.● Furaje (de origine vegetala) – pentru cele provenind din Europa este necesara

obtinerea anterioara a unui permis de import.● Produse din peste (inclusiv icre si fructe de mare)Cu exceptia somonului, produsele din peste pot fi importate din orice tara; produsele

care contin lapte sau oua pot fi supuse controlului AQIS. Produsele provenind din somon pot fi importate numai cu obtinerea anterioara a unui permis in conformitate cu regulile de carantina.

● Creveti (congelati)Pot fi importati numai cu respectarea unor conditii de carantina si necesita obtinerea

anterioara a unui permis din partea Departamentelor de Sanatate Publica ale fiecarui stat.● PielePielea in intregime prelucrata poate fi importata din orice tara.● Carne (cu exceptia conservelor)Cerintele de carantina sunt in curs de revizuire. Pana la noi dispozitii, toate permisele de

import au fost revocate.De aceasta revocare nu sunt afectate urmatoarele importuri de carne rosie:- carnea rosie din Noua Zeelanda- carnea de vita din Vanuatu- carnea rosie din SUA, Canada si Mexic● Conserve din carnePentru acest tip de importuri este necesar un permis de import (Import Permit).Carnea de porc preparata poate fi importata din Canada, Danemarca, Finalanda, Italia,

Spania, Suedia si SUA, cu conditia sa existe documente care sa ateste ca este ambalata ermetic.Carnea de porc preparata poate fi importata din alte tari decat cele de mai sus cu

aprobare speciala. Toate tarile trebuie sa indeplineasca conditiile pentru carnea de porc prevazute de Import Risk Analysis publicat de Biosecurity Australia (www.daffa.gov.au/ba).

2

Carnea preparata din alte animale, inclusiv pasarile, inchisa ermetic in containere, poate fi importata din orice tara, cu conditia indeplinirii conditiilor specifice de carantina.

Reglementari privind speciile aflate in pericolReglementarile Vamale Australiene sunt foarte stricte in privinta furnizorilor externi de

animale, produse de origine animala sau plante prevazute de Conventia privind Comertul International cu Specii pe Cale de Disparitie (Convention on International Trade in Endangered Species – CITES).

Reguli de origineO serie de marfuri provenind din anumite tari beneficiaza de un regim preferential in

ceea ce priveste nivelul taxelor.In acest caz, determinarea tarii de origine se face prin folosirea reglementarilor

referitoare la normele de origine.Importatorul care solicita taxe preferentiale trebuie sa faca o declaratie in care sa ofere

asigurari ca bunurile satisfac conditiile stabilite de lege.Vama verifica toate procedurile pentru a exista garantia respectarii reglementarilor in

vigoare.In cazul Australiei, cele mai importante facilitati derivate din normele de origine sunt

destinate produselor ce provin din Noua Zeelanda, Fiji si cele 15 state insulare care fac parte din Forumul Pacificului (informatii suplimentare in site-ul w w w. a pecsec. o rg . sg) si celor care provin din tarile in curs de dezvoltare (DC).

Informatii suplimentare in legatura cu cerintele vamale la importul de bunuri in Australia se pot obtine de pe site-ul: htt p ://www.cust o m s . gov.au/site/page.c f m ? u=5369 sau email: infor m ation@cust o m s. g ov.au sau i p rights @ cust o m s . gov.a u .

4.4.5. Atitudinea importatorilor

Pentru exportatorii r o m a ni este i m p ortant d e s t iut ca pri n cipalele pro b le m e ale i m portatorilor austra l i e n i sunt: p r e tul, calita t ea s i sigura n ta l i v rarii m a r f urilor la ti m p .

Majoritatea importatorilor australieni vor tine cont de preturile FOB/CIF. Importatorii australieni se asteapta sa plateasca mai putin decat importatorii din SUA si Europa, mentinandu- si cererea pentru calitate si livrare la timp. Motivele ar fi:• competitia puternica din sectorul importurilor, cu profituri nete relativ mici;• natura deschisa a regimului importurilor in Australia;• numarul mare de producatori din tarile vecine care incearca sa vanda in Australia;• faptul ca sezonul „cumparaturilor” in Australia este inversat fata de emisfera nordica si majoritatea exportatorilor straini sunt dispusi la discounturi sezoniere pentru marfurile vandute in Australia.

O c a ract e ri s tica i m port a nta a i m portatoril o r a ustr a lieni e s te fa ptul ca le displ ac e sa se „ ta rgu i a s c a ” . Importatorii sunt pregatiti sa negocieze un pret acceptabil, dar nu vor scadea niciodata sub 20%. Daca un exportator strain vine cu un pret umflat, nerealist, importatorul australian nici nu va lua in considerare oferta. De aceea e important pentru un exportator sa ofere de la inceput un pret realist, care sa fie putin sub cel pentru SUA si Europa (3-5%).

Este important de retinut ati t u d inea i m port a torilor au s t r a l ie ni f a ta de n o i f urni z or i . De obicei, importatorii australieni sunt destul de conservatori si nu sunt dispusi sa-si schimbe usor un furnizor strain, cu care au relatii de mai mult timp. Un importator australian va fi atras initial de un pret competitiv, dar va fi rezervat sa lucreze cu un furnizor care nu va dovedi acceasi deschidere si incredere in privinta calitatii, livrarii la timp si unei bune comunicari.

2

4.4.6. Canale de import si distributie

Canalele de import din Australia sunt similare celor de pe alte piete dezvoltate si, pentru majoritatea produselor din tarile in curs de dezvoltare, clientii sunt fie importatorii, fie lanturile de distributie care cumpara prin intermediul agentilor pe care ii au in strainatate.

Importatorii australieni pot fi impartiti in urmatoarele categorii:► Importatori/distribuitori en-gros: care importa fie anumite produse, fie opereaza ca

importatori in general si vand mai departe en-gros marfurile catre comercianti sau catre utilizatori finali.

► Agenti comisionari: care procura produsele pentru importatori sau utilizatori finali,dar nu importa direct (sunt, in general, agenti care primesc comision de la furnizorii externi).

► Producatori/Utilizatori finali: care-si procura materia prima sau materialele intermediare direct de la furnizori straini dar, cel mai adesea, apeleaza la importatori specializati.

► Vanzatori cu amanuntul: marii vanzatori cu amanuntul isi importa circa 20% dinmarfuri prin agentii din strainatate. Restul de marfuri il procura fie de la producatori locali, fie prin intermediul importatorilor specializati. Doar cativa comercianti mici fac importuri directe.

Marile lanturi comerciale din Australia si rolul acestora

O trasatura importanta a pietei australiene este predominanta marilor lanturi comerciale. Cel mai mare lant comercial din Australia in termeni de incasari este Woolworths

Limited (w w w. w oolworthli m ited.co m .au ). Grupul include:● Woolworths, Safeway (supermarketuri)● Big W (Magazine cu discounturi)● Tandy (300 de magazine de produse electronice)● Dick Smith Electronics (196 de magazine de produse electronice)● Woolworths Liquor, BWS, Dan Murph’s (magazine de bauturi)● Caltex Woolworths Plus (Statii de benzina)Reteaua, are circa 3000 de magazine, statii de benzina si hoteluri in Australia si Noua

Zeelanda.

Al doilea mare lant de magazine din Australia este Coles Group Limited (www.colesgroup.co m . a u ). Lantul are 2900 de magazine in Australia si Noua Zeelanda si cuprinde:

● Coles Supermarkets● K Mart (magazine cu discounturi)● K Mart Cauciucuri si autoservice● Target (magazin cu discounturi)● Supermarketurile Bi-Lo● Liquorland, Theo’s Liquor si Vintage Cellars● magazinele de bauturi 1st Choice Liquor● Officeworks (birotica)● Shopfast● Coles Express Service● Harris Technology● Pharmacy Direct

De retin u t p e ntru exp o rtatori ca m ul t e din t re sucursa l ele aces t or retele s u nt i n co m pe ti tie pe pia t a.

Un lant independent de magazine universale, de marime medie, este David Jones Limited (www.davidjones.co m . a u ), cu un venit anual din vanzari de circa $A1.8121miliarde. Infiintat in 1938, este cel mai vechi lant din Australia. Comercializeaza, in general, marfuri de

2

lux, la preturi peste medie: imbracaminte si incaltaminte, produse casnice si decoratiuni interioare, jucarii etc.

Un alt lant de magazine universale cu 24 de unitati in South Australia, Victoria si Tasmania este Harris Scarfe Australia Pty Ltd (w w w .harriss c a r f e.co m . au ), cu un venit anual din vanzari de circa $A280 milioane.

In afara acestor lanturi, exista in Australia un mare numar de lanturi specializate in: mobilier si produse casnice, produse alimentare, articole de menaj, imbracaminte si accesorii, incaltaminte etc.

Metcash Trading Limited (w w w . m e tcash.co m ) este lider in domeniul produselor alimentare si al celor de mare circulatie. Pilonii de distributie sunt: IGA Distribution, Campbells Cash & Carry si Australian Liquor Marketers.

Franklins (w w w.franklins.co m . a u ) eate un lant de magazine de discounturi, cu 77 de unitati in New South Wales. Este proprietatea South African Pick ’n Pay Group.

Unul dintre cele mai mari lanturi de mobilier si aparatura electro-casnica este Harvey Norman Holdings Ltd (www.harveynor m a n .c o m.au ), cu un venit anual de A$4.5 miliarde. Are deschise 174 de magazine in Australia, 20 in Noua Zeelanda, ca si in Slovenia si Irlanda.

Australian Pharmaceutical Industries Limited (www.api.net.au) este un lant de distributie(atat en-gros cat si cu amanuntul) aproduselor farmaceutie, parafarmaceutice si cosmetice.

Millers Retail Limited (w ww . m il l ersr e t a i l . co m . a u ) este un grup de vanzari cu amanuntul, cu 714 magazine in Australia si un venit anual de $A 510 milioane. Grupul are lanturi de distributie a imbracamintei de dama si bunuri de consum cu discount: Millers, Katies, Crossroads si Autograph.

Pentru incaltaminte, cele mai mari lanturi de distributie (retail) sunt Colorado Group Limited (www.coloradogroup.co m . a u ) si Betts Group Pty Ltd, cu 430 de magazine in toata Australia.

Cel mai important lant pentru distributia de electrocasnice este Bunnings Warehouse (www.bunnings . c o m .au ), o divizie a Westfarmers Limited (w w w. w e stfar m ers.com.au ), una dintre marile companii australiene, cu un venit din vanzari de circa $A7.7 miliarde.

Alte lanturi de vanzari cu amanuntul:

• Angus & Coote (Holdings) Limited (www. a n g u s c o ot e . c om. a u ) - bijuterii.• Angus & Robertson Pty Ltd (www . angusrobertson.co m . au ) - carti si papetarie.• Australian Discount Retail (Trading) Pty Ltd (www.go l o.co m . a u ) - bunuri casnice,

jucarii, arta manuala, gradinarit, mobilier, produse pentru calatorii si camping.• Repco Corporation Limited (w w w. r e p c o. c o m. a u ) - piese de schimb pentru

autovehicule.• Betta Stores Ltd (w w w.b ett . com. a u ) - articole casnice.• Bob Jane Corporation Pty Limited (www.bobjane.co m . a u ) - cauciucuri si roti pentru

autovehicule.• JB Hi-Fi Limited (www.jbhifi.com.au) - electronice.• Country Road Limited (w w w.countryroad . co m . a u ) - imbracaminte pentru femei si

barbati, articole de uz casnic, mobilier.• Spotlight Stores Pty Ltd (w w w.spoptlig h t .c o m .au ) - tesaturi, arta populara, mercerie,

articole de uz casnic.• The Strandbags Group Pty Ltd (www.stra n dbags.co m . a u ) - genti, geamantane,

portofele, serviete, rucsace.

2

• Super Cheap Auto Limited (www . supercheapauto.co m .au ) - accesorii auto, piese de rezerva, unelte manuale si electrice, accesorii pentru zugravit.

• Tyrepower Ltd (www.tyrepower.c o m .a u ) - cauciucuri, roti si baterii auto.

Marile lanturi de vanzari cu amanuntul importa direct o mare parte din bunurile pe care le desfac, in timp ce micii comercianti importa rareori pe cont propriu.

Ca regula generala, comerciantii (vanzatorii cu amanuntul) prefera sa-si procure bunurilede pe piata interna, cu exceptia cazurilor cand produse similare pot fi importate la un pret de desfacere cu 15% mai mic decat cel intern.

4.5. Exportul

Multe dintre marfurile exportate trebuie sa fie notificate la vama, fie in mod electronic (prin folosirea sistemului numit Export Integration Exit), fie prin completarea documentelor de inregistrare, de catre exportator sau de catre un agent.

Bunurile care nu necesita o inregistrare prealabila la vama, ca exporturi, sunt:- efectele personale ale pasagerilor si echipajului unor nave sau avioane, altele decat cele

care constituie incarcatura comerciala;- livrarile postale cu valoare FOB mai mica de 2000 A$;- containere care sunt exportate temporar, etc.

Exporturi care fac obiectul controlului

Exportatorul trebuie sa obtina permisul sau licenta de export cand bunurile care fac obiectul operatiunii fac parte din grupa celor controlate de catre departamente sau agentii federale.

Autorizatiile de export se obtin de la urmatoarele organisme:- Environment Australia – pentru animale, plante;- Therapeutic Goods Administration – medicamente si derivate;- Department of Defence – produse supuse embargoului impus de ONU in domeniul militar;- Departement of Health and Ageed Care – produse alimentare;- Quarantine Agency – fructe si legume proaspete;- Alte organisme specializate – pentru materiale nucleare, patrimoniu cultural, deseuri, bauturi

alcoolice.

V. Sfaturi practice si contacte utile pentru oamenii de afaceri

Orele de lucruIn general, orele de lucru ale magazinelor sunt intre 9-17.30, luni-vineri si 9-16 sambata.

Majoritatea sunt deschise si duminica, intre 9-16. In orasele capitala de stat, cel putin o seara pe saptamana sunt deschise pana tarziu, de obicei joi sau vineri.

Bancile sunt deschise intre 9.30-16.00, luni-joi, iar vineri pana la 17.00. Toate bancile, oficiile postale, birourile de stat si cele private, precum si majoritatea magazinelor sunt inchise in zilele de sarbatori publice.

Oficiile postale sunt deschise intre 9-17 de luni pana vineri. Serviciul este eficient, dar scump. O scrisoare obisnuita trimisa in Australia costa 50 de centi. O scrisoare simpla catre Romania costa 1.80 dolari.

TelefoaneNumerele de urgenta: politia, salvarea, pompierii, tel: 000.Convorbiri internationale – se pot efectua direct de la orice telefon public sau privat; se

2

formeaza: 0011, urmat de codul de tara si numarul dorit.Numerele gratuite sunt frecvente in domeniul afacerilor din Australia. Numerele care

incep cu 13 pot fi formate de la orice telefon din Australia la tarife locale normale. Numerele care incep cu 800 sau 1800 sunt grauite atunci cand sunt formate din interiorul Australiei.

Adrese utile

Ambasada RomanieiAdresa: 4 Dalman Crescent, O'Malley, A.C.T. 2606, CanberraTelefon: +61 2 6286 2343Fax: +61 2 6286 2433Site Web: h t t p :/ / canberra . m ae.ro E-mail: r o e mbcbr@cyberone.co m .au

Consulatul General al Romaniei din SydneyAdresa: 84 Elizabeth Bay Road, Elizabeth Bay, NSW 2011Telefon: +61 2 9331 8799Fax: +61 2 9357 1565Site Web: http://www.consgenro m s y d.org/ E-mail: consgro m @tpg. c o m . au

Secţia consularăTelefon: +61 2 8354 0268

Biroul de Promovare Comercial-Economica a RomanieiTelefon/Fax: +61 2 8354 0193; Mobil: +61 415 036 771E-mail: consrcom@tpg. co m.au sau ro mt rade@big pond.net.au sau ecg.radu@g mail.co m

In Australia puteti calatori numai cu viza. Pentru aceasta, contactati:Consulatul General al Australiei la BucurestiWorld Trade CenterEntrance F, Regus Centre 10, Montreal SquareBucuresti 011469Tel: +40 21 316 7558Fax: +40 21 316 7562

Institutii, organizatii, asociatii profesionale

Institutii australiene la nivel federal care pot furniza informatii economice

AUSTRADE - Australian Trade CommissionTel: 132 878 www.austrade.gov.au

Australian Department of Foreign Affairs and TradeTel: +61 2 6261 1111Fax: +61 2 6261 3111 www. d f at.gov.au

Australian CustomsTel (fara taxa, din Australia): 1300 363 263Email : inf o @ifbnetwor k .co m . au w w w. c u s t om s . c o m. a u

2

Australian Quarantine & Inspection ServiceTel: +61 2 6272 3933Fara taxa (din Australia): 1800 020 504 www. a q i s.go v .au

Invest Australia Tel: 1800 623 261 www. i nv e s ta us t r a li a .gov. a u

Export Finance and Insurance CorporationTel: 1800 685 109 www. e f ic.gov.au

BCL Businesswww.bcl .c om.au

Institutii australiene care pot furniza informatii economice la nivel local

Australian Chamber of Commerce and Industry – ACT - CanberraTel: +61 2 6273 2311Fax: +61 2 6273 3286E-mail: acc i @acci.asn . a u w w w .acci.asn.a u

ACT and Region Chamber of Commerce & IndustryTel: +61 2 6283 5200Fax: +61 2 6282 5045E-mail: ch a m bre@a c tc h a m b e r .co m .au w w w .actchamber.c o m . au

State Chamber of Commerce – New South Wales - SydneyTel: +61 2 9350 8100Fax: +61 2 9350 8199E-mail: enquires @ thec h a m ber.c o m . au w w w .thechamber.co m . a u

Victorian Employers’ Chamber of Commerce & Industry – Victoria – MelbourneTel: +61 3 8662 5333Fax: +61 3 8662 5367E-mail: vec c i@v e cci. o r g .au w w w .vecci.org.a u

Commerce Queensland – Queensland – BrisbaneTel: +61 7 3842 2244Fax: +61 7 3832 3195E-mail: in f o@ c omm e r c eqld.co m .au w w w .commerce q ld.com.a u

Chamber of Commerce & Industry of Western Australia – PerthTel: +61 8 9365 7555Fax: +61 8 9365 7550

2

E-mail: in f o@cci w a .c o m w w w. cc iw a. c om

Chamber of Commerce Northern Territory

3

Head Office (Darwin)Tel: +61 8 8936 3100Fax: + 61 8 8981 1405Email: darwi n @cha m b e rnt.co m .au w w w .ch a m b e rnt.co m . au

Tasmanian Chamber of Commerce& Industry Ltd. – Tasmania - HobartTel: +61 3 6234 5933Fax: +61 3 6231 1278E-mail: admin@tcci.com.au www. tc c i . c om. a u

Mid West Chamber of Commerce and Industry – Geraldton - WATel: +61 8 9964 6767Fax: +61 8 9921 7959Email: m wcci@ w n. c o m . au w w w . m w c ci . c o m . au

Council for International Trade & Commerce SA Inc - SALevel 1 136 Greenhill RoadUNLEY SA 5061Tel: +61 8 8300 0110Fax: +61 8 8300 0120Email: trad e @citc s a .org . a u www. ci t cs a .or g .au

Organizatii si asociatii profesionale

Agribusiness Employers’ Federation, Adelaide, South AustraliaTel: +61 8 8212 0585Fax: +61 8 8212 0311E-mail: ae f @ae f . c o m .au www. ae f . co m .au

Australian Mines and Metals Association, Melbourne, VictoriaTel: +61 3 9614 4777Fax: +61 3 9614 3970E-mail: v i cam m a@ a mma.org . a u w w w. a mma . or g .au

Australian Retailers’ Association, Sydney, New South WalesTel: +61 2 9299 6245Fax: +61 2 9299 7154E-mail: p h i l .n a y l or@ara.com. a u w w w .ara.com.a u

Housing Industry Association, Canberra, ACTTel: +61 2 6249 6366

3

Fax: +61 2 6257 5658E-mail: enquiry@hia . a s n .au www.buildingonline.c o m.au

3

National Electrical and Communication Association, Melbourne, VictoriaTel: +61 3 9645 5566Fax: +61 3 9645 5577E-mail: nec a nat@neca. a s n.au w w w .neca.a s n.au

Plastics and Chemicals Industries Association Inc, Richmond, VictoriaTel: +61 3 9429 0670Fax: +61 3 9429 0690E-mail: in f o@ p a c i a .org . a u www.p aci a.or g . au

Food and Beverage Importers Association, Carlton, VictoriaTel: +61 3 9639 3644Fax: +61 3 9639 0638Email: ad m i n@fbia.org.au w w w . fb ia .o rg . a u