Indrazneste... sa dai din fund ca sa reusesti

ÎÎnnddrrååzznnee¿¿ttee......så dai din fundca så reu¿e¿ti

Étienne Liebig

TITLU ORIGINAL: Osez... coucher pour réussir

AUTOR: Étienne Liebig

Osez... coucher pour réussir © La Musardine, 2008

Ilustra¡ia copertei: Arthur de Pins

Traducere ¿i adaptare: Andreea Dumitrache

Daniel Voicea

Art director: Daniela Nae

Tehnoredactare: Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice.

Toate produsele beneficiazå de consiliere

de specialitate.

©Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate

Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå

sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså

a Editurii House of Guides.

©2010 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86

E-mail: [email protected]

www.houseofguides.ro, [email protected]

ISBN 978-606-513-150-7

ccuupprriinnss

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1. Då din fund ca så reu¿e¿ti . . . . . . . . . . . . . . . . 23

2. Då din fund ca så reu¿e¿ti

în cadrul companiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

3. Då din fund ca så reu¿e¿ti

în afara companiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

3

iinnttrroodduucceerree

Propunerea unei lucråri al cårei obiect de studiu este

în¡elegerea mecanismelor puse în joc pentru promovarea

profesionalå prin intermediul sexului reprezintå o provocare

în sine. Înseamnå abordarea unui subiect care intereseazå o

mare parte a popula¡iei, dar care continuå så fie încå un

tabu al societå¡ii moderne, pentru cå vizeazå morala, proble-

ma ierarhiilor ¿i a meritului individual sacrosanct, soclu sim-

bolic al unui sistem egalitar ¿i corect. Poate cå suntem

con¿tien¡i cå ne putem confrunta cu aceastå realitate socio-

profesionalå în diferite grade ¿i cå preferåm så o ignoråm. În

sfâr¿it, sexul în scopul promovårii este, prin defini¡ie, conta-

minarea vie¡ii intime ¿i a sferei private cu via¡a profesionalå

sau socialå, ceea ce reprezintå o alåturare instabilå a douå

universuri – pår¡i componente ale personalitå¡ii fiecåruia.

5

Practic, este imposibil så gåsim cår¡i, referin¡e sau studii

legate strict de acest subiect care, se poate spune, acoperå

trei arii de cercetare distincte pentru care existå, în schimb,

un corpus teoretic destul de consistent:

• Sexualitatea;

• Iubirea la locul de muncå;

• Ambi¡ia, succesul social ¿i profesional.

Primul capitol se va concentra asupra celor trei mari

domenii pentru a reaminti, într-o oarecare måsurå, câteva

concepte fundamentale, pentru a construi decorul ¿i pentru a

pune baza teoreticå pentru ceea ce va urma.

SSeexxuuaalliittaatteeaa

Psihanaliza a demonstrat faptul cå sexualitatea determinå o

mare parte dintre comportamentele noastre con¿tiente ¿i

incon¿tiente. Dorin¡ele ¿i frustrårile ne ghideazå – fårå ca noi så

hotårâm acest lucru în mod con¿tient – rela¡iile pe care le

alegem, preferin¡ele, prieteniile sau animozitå¡ile de zi cu zi.

Fiin¡ele umane interac¡ioneazå astfel prin intermediul pulsiunilor

fundamentale ¿i stabilesc între ei „jocuri de rol“ ini¡iale, care

s-ar putea rezuma prin câteva tensiuni dialectice bine cunoscute:

• Seduc¡ie/repulsie

• Putere/supunere

• Plåcere/suferin¡å

• Iubire/urå

• Gelozie/respingere

• Dependen¡å/dominare

6

Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

În grade diferite, aceste raporturi existå, de altfel, în orice

grup uman ¿i, mai mult, stau la baza unei rela¡ii, fie ea de

cuplu, de familie, de prietenie, fie cå este vorba despre cum

ne petrecem timpul liber, la ce partid politic aderåm, cu cine

ne asociem sau cu cine ne învecinåm. Peste tot unde existå

„Bårba¡i“, sexualitatea privitå ca pulsiune fundamentalå gu-

verneazå o parte esen¡ialå a rela¡iilor.

De obicei, nu prea ¿tim ce jocuri de culise fac ¿eful,

angaja¡ii, vecinii, po¿ta¿ul sau låptarul. Legåtura incon¿tien-

tå care se ¡ese este prea subtilå pentru a ie¿i la suprafa¡a

rela¡iilor noastre. For¡a conven¡iilor sociale ¿i a supraeului1

evitå astfel derapajele ¿i situa¡iile stânjenitoare.

Totu¿i, atrac¡ia exercitatå de celålalt, hetero sau homo-

sexual, existå mult ¿i bine ¿i alimenteazå fårå încetare

bogå¡ia rela¡iilor între indivizi. Literatura ¿i cinematografia

exploateazå la maximum acest resort fundamental bazat pe

dramaturgie ¿i erotism. În cele mai multe dintre marile

romane ¿i marile piese de teatru, sentimentele de dragoste

sau dorin¡ele refulate sus¡in ac¡iunea ¿i comportamentul per-

sonajelor.

De fapt, abordarea acestui subiect face så înfloreascå în

con¿tientul nostru emo¡iile, dorin¡ele ¿i frustrårile personale.

Michel L., actualul director general al unei bånci2 impor-

tante mi-a fåcut urmåtoarea mårturisire extrem de conclu-

dentå.

introducere

7

1. Supraeul este partea moralå a concep¡iei interdic¡iilor care ne administreazåsubcon¿tientul (n.a.).

2. Numele autorilor acestor mårturisiri, ale personajelor ¿i ale societå¡ilor au fost schimbate(n.a.).

„În timpul studiilor la Paris, l-am cunoscut peJean-Charles, care mi-a devenit ulterior unul dintre ceimai apropia¡i colaboratori, datoritå competen¡ei lui ¿i vi-ziunii noastre comune asupra lumii bancare. Timp de20 de ani, am evoluat împreunå ¿i am schimbat periodiclocurile de muncå ¿i ¿efii. În sinea mea, eram convins cåJean-Charles må aprecia pentru calitå¡ile profesionale decare dådeam dovadå ¿i pentru op¡iunile mele politice.Fiecare dintre noi a avut via¡a privatå ¿i micile lui pro-bleme, dar la slujbå eram foarte uni¡i.

În urmå cu 5 ani, a suferit o interven¡ie chirurgicalå destulde gravå ¿i l-am sus¡inut în aceastå încercare. Chiarînainte så meargå în sala de opera¡ii a cerut så vor-beascå ceva cu mine. Atunci, mi-a mårturisit cå må iubeadin prima zi când ne-am întâlnit, de peste 20 de ani, ¿icå a sperat mereu cå îi voi în¡elege sentimentele ¿i îi voiråspunde la fel. Mårturisirea lui m-a låsat mascå, nu îmidådusem seama de nimic pânå atunci. De altfel, nu amacceptat ceea ce mi-a spus ¿i nu am mai vrut så-l revådde atunci pe Jean-Charles. Aståzi, am sentimentul cå amhrånit involuntar aceastå iubire nemårturisitå ¿i cå l-amdus pe Jean-Charles, independent de voin¡a lui, acolounde voiam så ajung eu.“

Fårå îndoialå, dorin¡a ¿i, deci, sexualitatea au influen¡at

o parte esen¡ialå a destinului lui Jean-Charles ¿i al lui

Michel. Pentru un psihanalist, este o iluzie gândul cå Michel,

chiar dacå nu a recunoscut nimic, nu a fost mi¿cat de iubirea

„ascunså“ a amicului såu. Probabil cå a refuzat så în¡eleagå

ce se întâmpla în aceastå rela¡ie din cauza moralei, a priete-

niei sau a calitå¡ii lucrului în echipå. Putem presupune chiar

cå incapacitatea lui Michel de a observa iubirea prietenului

8


såu a fost cea mai bunå modalitate de protec¡ie împotriva

propriilor impulsuri homosexuale. În acest exemplu concret,

unul dintre cei doi protagoni¿ti este con¿tient de dorin¡a pe

care o simte pentru celålalt, dar adesea acest sentiment este

refulat ¿i, prin urmare, comportamentele unora ¿i altora par

ira¡ionale pentru anturaj. Demisionarea bruscå, schimbarea

domiciliului fårå motiv, respingerea unei promovåri,

acceptarea unor sarcini suplimentare fårå ob¡inerea unor

sporuri, reprezintå tot atâtea reac¡ii determinate adesea de

sexualitatea noastrå, în sensul larg al cuvântului, ¿i care se

opun intereselor evidente ale fiecåruia.

Dacå sexualitatea se aflå pretutindeni, ac¡ionând asupra

tuturor comportamentelor noastre con¿tiente ¿i incon¿tiente,

atunci ea este prezentå, tot a¿a de bine, în mod accentuat,

în domeniul slujbei. A¿ spune chiar mai mult în domeniul

locului de muncå, în måsura în care acesta favorizeazå

promiscuitatea, raporturile de putere ¿i de domina¡ie, legå-

turile de dependen¡å, stårile de crizå, speran¡ele ¿i frustrårile

de tot felul.

Acum så vedem dacå dragostea – sau rela¡iile intime – ¿i

domeniul muncii sunt compatibile ¿i mai ales cum

reac¡ioneazå, încurajeazå sau condamnå mediul socioprofe-

sional astfel de aventuri sentimentale.

introducere

9

10


IIuubbiirreeaa llaa llooccuull ddee mmuunnccåå

O realitate intangibilå

„Don’t dip your pen in company ink“ („Nu-¡i înmuia pixul

în cerneala companiei“) pårea så fie multå vreme cuvântul

de ordine al moralei la locul de muncå. Aceastå preconizare

nu împiedica în niciun fel rela¡iile între colegi, dar astfel de

amoruri erau condamnate a fi clandestine, de frica oprobriu-

lui ¿i a demiterii motivate de o gravå eroare ce ar împiedica

buna func¡ionare a companiei. În ziua de azi, chiar dacå nu

este tocmai bine, consideråm cå locul de muncå este un

spa¡iu ca oricare altul, în care ne putem îndrågosti sau avea

aventuri sexuale. Jumåtate din pove¿tile de dragoste înfiri-

pate la birou se transformå într-o rela¡ie de duratå1.

Acest lucru se datoreazå mai ales faptului cå pove¿tile de

iubire se înfiripå, în general, între persoane care se întâlnesc

frecvent ¿i pot, prin urmare, så se cunoascå înainte de a se

arunca într-un cuplu, biroul devenind locul ideal al acestui pre-

ludiu. Este foarte logic dacå ¡inem cont cå ne vom cunoa¿te

mai bine partenerul sau partenera de muncå în timpul petrecut

împreunå (8 ore pe zi, 5 zile pe såptåmânå) decât o persoanå

cu care facem jogging ori pe care am întâlnit-o accidental la o

cinå cu prietenii sau, mai ales, cu care am dansat în club. De

altfel, prezen¡a aproape sistematicå a femeilor pe toate treptele

întreprinderii, lucrul în echipe mixte ¿i numårul mai mare de

celibatare favorizeazå, fårå îndoialå, întâlnirile amoroase.

1. Coup de foudre au bureau (Théma Arte, 12/01/2007, 147 min) (n.a.).

Datele statistice1 aratå faptul cå în interiorul întreprinderii

numårul de rela¡ii intime ale fiecårui angajat cu o persoanå

din anturajul lui profesional cre¿te propor¡ional cu vechimea.

Media este de o rela¡ie sexualå o datå la 7 ani, de douå o

datå la 14 ani etc.

Oricum, încå mai auzim vorbe mari de tipul „niciodatå la

muncå“ sau „niciodatå cu un coleg“ ca ¿i cum reminiscen¡e

antice din morala stråveche ar mai persista ¿i aståzi. Asta

înseamnå cå dincolo de fenomenul curent al iubirii la slujbå,

råmân unele bariere ¿i prejudecå¡ile membrilor personalului

care îngreuneazå via¡a tinerilor porumbei colegi. A¿adar,

este vorba despre o realitate sociologicå de necontestat, dar

¿i despre o încålcare a moralei publice.

Aventura de dragoste dintr-o firmå poate fi diferit per-

ceputå în func¡ie de caz ¿i de împrejuråri.

Cu aceastå ocazie, trebuie så facem distinc¡ia între politica

firmei pe de o parte, ¿i bârfele de pe la col¡uri de pe altå parte.

De fapt, promiscuitatea amoroaså nu dåuneazå mereu

companiei ¿i uneori se poate întâmpla så fim încuraja¡i ¿i de

conducere. Astfel, putem vedea ¿efi de companii ce înmul-

¡esc numårul seminarelor în afara ora¿ului – care înlesnesc

întâlnirile intime – înmul¡irea serilor stropite cu alcool ¿i a

micilor petreceri propice rela¡iilor interpersonale. Întrebarea:

„Cine cu cine e?“ ocupå primul loc în discu¡iile din jurul

tonomatului de cafea, dupå sånåtatea copiilor. În anumite

domenii (showbiz, cinematografie), flirtul reprezintå un obiect

introducere

11

1. Loïck Roche, Cupidon au travail, Ed. Organisation, 2006 (n.a.).

publicitar esen¡ial. Multe societå¡i cu structurå ierarhicå ori-

zontalå, în care politica firmei se bazeazå pe dialog ¿i pe

lucrul în echipå, våd cu ochi buni rela¡iile de dragoste între

colegi, care îmbunåtå¡esc chiar lucrul în echipå1.

Dar, dimpotrivå, aceastå „binecuvântare patronalå“ nu

înseamnå cå toatå lumea va accepta aceastå eviden¡å

socialå ¿i cå gelozia, bârfele ¿i defåimårile nu vor na¿te tot

felul de istorioare de amor la locul de muncå.

De fapt, acceptarea unei pove¿ti de dragoste de cåtre

anturajul profesional, apoi de cåtre companie, este legatå

înainte de orice de tipul de rela¡ie care se înfiripå ¿i în acest

lucru se regåse¿te toatå persisten¡a moralei comune.

Astfel, aventura între doi tineri necåsåtori¡i, afla¡i pe

aceea¿i treaptå ierarhicå, va fi bine våzutå, chiar încurajatå.

Atunci când este vorba despre adulterul unuia, celuilalt

sau al amândurora, judecata popularå va fi mai severå ¿i

sentin¡ele morale mai aspre.

DDaaccåå rreellaa¡¡iiaa ddee ddrraaggoossttee ssee ssttaabbiillee¿¿ttee îînnttrree uunn aannggaa--

jjaatt ¿¿ii ssuuppeerriioorruull ssååuu iieerraarrhhiicc,, cceeeeaa ccee rreepprreezziinnttåå cchhiiaarr

oobbiieeccttuull aacceesstteeii ccåårr¡¡ii,, ccoonnddaammnnaarreeaa eessttee uunnaanniimmåå ¿¿ii

rriissccuurriillee ddee iinnffaammaarree,, bbâârrffåå ¿¿ii iinnssuullttåå –– eexxttrreemm ddee nnuummee--

rrooaassee..

În sfâr¿it, bineîn¡eles, este foarte important ¿i comporta-

mentul îndrågosti¡ilor în cadrul companiei. Va fi mult mai

simplu de denun¡at un comportament jenant sau ostentativ al

12


1. Karin Ammann, Gelengenheit macht Liebe – Wenns im Burö Knistert, Ed. Orell Füssli,2006 (n.a.).

cuplului la birou, decât o poveste de dragoste discretå ¿i

aproape invizibilå celorlal¡i. Este preferabil så joace rolul

unor angaja¡i model, decât så se giugiuleascå lângå tono-

matul de cafea sau så se ¡inå de mânå pe holuri. Este o

ipocrizie care costå, în general, dar care împiedicå så se

cristalizeze frustrårile anturajului.

Putem considera cå problema moralei este mai impor-

tantå în acceptarea sau refuzul unei rela¡ii intime la locul de

muncå de cåtre anturajul profesional, decât influen¡a obiec-

tivå a acestei legåturi asupra bunei func¡ionåri a lucrului. Am

min¡i, totu¿i, dacå am pretinde cå aceste rela¡ii nu atrag une-

ori dupå sine unele probleme în cadrul echipei. Så vedem

împreunå care sunt cele mai frecvente.

Pu¡inå obiectivitate

Dincolo de rezervele morale, riscurile de a fi bârfi¡i,

denun¡årile, defåimårile ¿i limitele legislative, iubirea la birou

poate fi o surså de probleme pentru persoanele implicate ¿i

pentru întreprindere. Nu e vorba cå mi-a¿ fi schimbat på-

rerea; pur ¿i simplu trebuie så luåm în calcul procesul, så-l

cunoa¿tem mai bine, înainte så ne implicåm într-o aventurå.

Un serviciu neperturbat de o rela¡ie de dragoste între doi

angaja¡i este o excep¡ie. Se ¿tie cå obiectivitatea care tre-

buie, în general, så guverneze rela¡iile profesionale, este me-

reu bruiatå de prietenii, animozitå¡i, gelozii etc. Ce am putea

spune atunci când ¿i iubirea î¿i bagå coada? Mai putem

vorbi despre o perspectivå realistå, lipsitå de favoritism, asu-

introducere

13

pra muncii fiin¡ei iubite? Rela¡iile intime din trecut nu vor per-

turba munca echipei? Conflictele, certurile intime nu vor

avea repercusiuni asupra rela¡iei profesionale?

Iubi¡ii au nevoie de o dozå extraordinar de mare de

abnega¡ie, curaj ¿i deta¿are pentru a reu¿i, cu riscul unor

comportamente schizofrenice, så facå fa¡å unor rela¡ii opuse,

una în via¡a particularå ¿i alta în cea profesionalå.

În sfâr¿it, cum pove¿tile de iubire nu dureazå o ve¿nicie,

se întâmplå ca doi aman¡i din acela¿i birou så se despartå,

ca multe alte cupluri, legitime sau nu. Munca în echipå

devine atunci dificilå dacå nu imposibilå, colegii sunt obliga¡i

împotriva voin¡ei lor så ia partea unuia sau altuia, conflictul

se generalizeazå ¿i dåuneazå bunului mers al companiei.

Adesea, unul dintre cei doi este constrâns så î¿i schimbe ser-

viciul, în cel mai bun caz, sau så demisioneze când situa¡ia

devine de nesuportat.

Este necesar så luåm în calcul aceste riscuri ¿tiind totu¿i

cå, din fericire pentru noi, iubirea este oarbå ¿i aceste aver-

tismente nu servesc la nimic atunci când inima dicteazå.

Câteva instruc¡iuni de folosire

Cel care aga¡å în discotecå sau pe stradå riscå så fie

respins cu blânde¡e sau cu brutalitate, cel care aga¡å la locul

de muncå riscå så fie denun¡at superiorului ¿i så fie consi-

derat o piedicå în buna desfå¿urare a companiei. Drept

urmare, poate fi admonestat, mutat sau, în orice caz, prost

våzut (vom aborda în concluzie problema hår¡uirii).

14


Atunci când o rela¡ie de dragoste în cadrul unei companii

tulburå într-un fel sau altul buna func¡ionare a serviciului,

poate fi consideratå o „intimitate nedoritå“ ¿i, prin urmare,

poate atrage unele consecin¡e. Dacå aceastå acuza¡ie este

uneori dificil de dovedit în fa¡a consiliului administrativ,

rela¡ia presupune oricum conflicte în cadrul unei echipe.

În cazul special care ne intereseazå, ¿i anume cel al

sseedduucceerriiii uunnuuii ssuuppeerriioorr iieerraarrhhiicc ppeennttrruu aa oobb¡¡iinnee pprroo--

mmoovvaarreeaa,, lleeggiissllaa¡¡iiaa eessttee mmaaii mmuulltt ddeeccââtt llaaxxåå. Pe scurt,

aceastå practicå este o ramurå a conceptului mai larg de

corup¡ie, pentru care existå douå defini¡ii.

Pe de-o parte: „O sumå de bani oferitå clandestin pen-

tru ob¡inerea ilegalå a unui avantaj.“

Pe de altå parte: „O practicå ilegalå ce vizeazå ob¡ine-

rea unui avantaj sau a unei sume de bani de la o persoanå

care de¡ine putere.“

Se poate referi la o persoanå politicå (corup¡ie politicå),

la un membru al unei firme private (corup¡ie privatå), la un

doctor (corup¡ie medicalå), la un arbitru sau un sportiv

(corup¡ie sportivå). În cadrul acestei defini¡ii, termenul „avan-

taj“ poate include ¿i ideea de ofertå sexualå în schimbul unui

serviciu, înså aceastå accep¡ie nu se regåse¿te în textele de

legi în vigoare privind corup¡ia.

În concluzie, putem så estimåm cå, în cele mai multe

cazuri, aceastå formå de corup¡ie se opereazå la limita laxå

între sfera privatå ¿i cea publicå, din moment ce este legatå

de sexualitate, ¿i presupune cå unul dintre protagoni¿ti se

simte în¿elat ¿i decide så depunå plângere. Este dificil de

introducere

15

dovedit în måsura în care fiecare are dreptul så se culce cu

cine vrea, atunci când nu existå constrângeri. De altfel, dacå

în cazul unei corup¡ii financiare, råmân urme ale tranzac¡iei,

corup¡ia sexualå nu laså nicio urmå materialå incriminatoare

(exceptând faimoasa patå de pe vesta lui Bill Clinton). Am

abordat problema iubirii lipsitå de interes promova¡ional în

cadrul unei companii, „iubirea purå“ într-o oarecare måsurå.

Acum trebuie så ne ocupåm de cea de-a treia za a lan¡ului

nostru „a face sex pentru a reu¿i“, resortul voin¡ei de succes

profesional, care îi poate împinge pe unii cåtre pove¿ti de

dragoste interesate: ambi¡ia.

AAmmbbii¡¡iiaa

În sens larg, ambi¡ia presupune un paradox fundamental.

TToo¡¡ii ffiilloossooffiiii aauu ccoonnddaammnnaatt--oo îînn eeggaallåå mmååssuurråå

iinnvvooccâânndd pprriinncciippiiuull îînn¡¡eelleeppcciiuunniiii,, ddaarr eeaa eessttee mmeerreeuu

llååuuddaattåå îînn nnuummeellee pprriinncciippiiuulluuii lliibbeerrttåå¡¡iiii iinnddiivviidduuaallee.

Så ne amintim câteva maxime despre ambi¡ie ale marilor

no¿tri gânditori.

„Ambi¡ia mistuie sufletele slabe mai mult decât pe cele

puternice, a¿a cum focul mistuie mai u¿or cocioabele de

paie decât palatele.“ Chamfort

„Atunci când ne propunem un ¡el, în loc så creascå, tim-

pul scade.“ Rivarol

„Ambi¡ia arzåtoare exileazå plåcerile din tinere¡e pentru

a guverna singurå.“ Marchizul de Vauvenargues

„Ambi¡ia îi ruineazå pe oamenii mari.“ Émile Zola

16


Mai târziu, ideologia eliberatoare a anilor ’70 a încercat

så elimine pânå ¿i principiul de succes social în scopul pro-

clamårii erei plåcerii, egalitå¡ii ¿i autogestionårii, dar ambi¡ia

socialå ¿i profesionalå a råmas întotdeauna un motor puternic

ce pune în mi¿care bårbatul ¿i femeia, ieri la fel ca ¿i aståzi.

Viziunea anglo-saxonå, care dominå gândirea mondialå,

mai pu¡in ipocritå dupå câte se pare, nu ascunde faptul cå

virtu¡ile indispensabile bunei func¡ionåri a unei societå¡i capi-

taliste sunt competi¡ia, lupta pentru putere, îmbogå¡irea per-

sonalå ¿i reu¿ita socialå. Statele Unite ¿i-au pus bazele chiar

pe acest principiu fundamental al succesului cu orice pre¡.

Cucerirea Vestului, råmaså mitul fondator al acestui popor, de

exemplu, s-a fåcut cu sacrificiul enorm al coloni¿tilor såråci¡i

care î¿i riscau pielea pentru a merge tot mai departe cu pre¡ul

„dispari¡iei“ popula¡iilor autohtone. Încå mai suntem bombar-

da¡i, fårå încetare, cu imaginea eroului american, a pu¿tiului

plecat de jos care, prin voin¡å, curaj, abnega¡ie ¿i multå

muncå a reu¿it så ajungå în Beverley Hills.

Un succes imoral, dar unanim celebrat, criticabil, desi-

gur, dar dat ca exemplu båie¡eilor ¿i feti¡elor noastre, blonde

¿i brune, blamabil, dar invidiat de to¡i.

Aceastå reu¿itå are un pre¡, ccååccii îînn oorriiccee ssoocciieettaattee

ddeezzvvoollttaattåå,, ssuucccceessuull ssee ccoonnssoolliiddeeaazzåå ppee ee¿¿eeccuull ccoonn--

ccuurreenn¡¡iilloorr. Teoriile neo-darwinismului1 sus¡in cå în competi-

¡ia socialå supravie¡uiesc numai cei mai buni ¿i cei mai bine

adapta¡i, iar ceilal¡i dispar.

Pe de altå parte, nimeni nu neagå cå reu¿ita socialå,

asemenea sportului, reprezintå un concurs în care câ¿tigå cei

introducere

17

mai buni, în timp ce restul råmân pe jos. Dar, spre deosebire

de sport, toate mijloacele sunt bune pentru atingerea scopu-

lui, cåci în lumea profesionalå sunt pu¡ini arbitri ¿i mult mai

pu¡ine sanc¡iuni.

Un studiu recent2 aratå cå popula¡ia categoriilor socio-

profesionale este cea mai supuså la stres ¿i cea mai atinså

de depresii ¿i sinucideri.

Competi¡ia care ne motiveazå mereu så ne autodepå¿im

este responsabilå, fårå îndoialå, de aceastå stare de lucruri.

Cea mai micå relaxare îi retrogradeazå pe arivi¿ti, la fel

cum un atlet î¿i pierde statutul atunci când rateazå o probå

importantå.

Nici nu mai punem la socotealå modelele identificatoare

prezentate adolescen¡ilor din ¡årile industrializate sub ter-

menul de „winners“, care nu ezitå så-¿i elimine concuren¡a

pentru a deveni cei mai buni în domeniul lor, „The best of the

best“. În acela¿i fel, såracilor ¿i celor afla¡i în eviden¡a ser-

viciilor sociale li se aruncå în spate povara responsabilitå¡ii

e¿ecului social, din lipså de combativitate, ne¡inându-se cont

de cauzele sociale sau familiale implicate în orice destin indi-

vidual, totul pentru a aråta cât de corectå este societatea ¿i

ce bine face ea cå le då tuturor o ¿anså! Celebra frazå „nu

existå nu pot, existå nu vreau“ rezumå destul de bine reali-

tatea folosirii competi¡iei pentru a reu¿i din punct de vedere

social.

18


1. Teorie care aplicå economiei conceptele darwiniste ale evolu¡iei. „Supravie¡uiesc doarspeciile adaptate sau capabile så se adapteze.“ (n.a.)

2. Studiu pentru Expansion, realizat de „Asocia¡ia pentru angajarea categoriilor sociopro-fesionale“, 2005 (n.a.).

introducere

19

1. Studiu realizat de IPSOS în ¿colile mari, în 2005 (n.a.).

Atunci când un e¿antion mixt este chestionat în legåturå

cu succesul, 62% dintre femei ¿i 65% dintre bårba¡i se referå

la reu¿ita profesionalå. În mod bizar, succesul vie¡ii de fami-

lie sau al vie¡ii amoroase apar mult mai jos în clasament1

(nu cred cå acela¿i rezultat ar fi existat ¿i acum 20 sau 30 de

ani).

Putem deduce douå lucruri din acest studiu realizat în

¿colile mari fran¡uze¿ti. În primul rând, ddeezzvvoollttaarreeaa ppeerr--

ssoonnaallåå ssee ccoonnffuunnddåå ppeennttrruu cceeii mmaaii mmuull¡¡ii ddiinnttrree cceettåå¡¡eennii

ccuu ssuucccceessuull pprrooffeessiioonnaall,, cceeeeaa ccee îînnsseeaammnnåå ccåå lluuppttaa

ppeennttrruu pprroommoovvaarreeaa ssoocciiaallåå aa ddeevveenniitt oo pprriioorriittaattee aa

ssoocciieettåå¡¡iilloorr mmooddeerrnnee.. În al doilea rând, mitul femeii mai

pu¡in ambi¡ioase ¿i total dedicate familiei, casei ¿i copiilor, se

dårâmå în favoarea unei paritå¡i aproape totale în aceastå

privin¡å, ceea ce determinå o egalitate mult mai mare între

sexe.

Un al doilea element se adaugå acestei noi viziuni cul-

turale, sus¡inåtoare a ambi¡iei ¿i a succesului profesional fårå

ru¿ine ¿i fårå remu¿cåri de ordin etic. Dupå modelul

romanelor de secol XIX, putem considera succesul social

drept o formå de redistribuire a ¿anselor ¿i o revan¿å a nå-

påstui¡ilor vie¡ii. Cum så acceptåm teoriile lui Bourdieu, de

exemplu, despre perpetuarea inegalitå¡ilor sociale din ge-

nera¡ie în genera¡ie? Cum så nu ne revoltåm, dimpotrivå, a-

tunci când vedem cå urma¿ii industria¿ilor devin la rândul lor

industria¿i, copiii mini¿trilor mini¿tri ¿i ai actorilor de cinema

tot actori de cinema? Cum putem så acceptåm cå dincolo de

competen¡ele recunoscute, originile socioculturale mai sunt

încå hotårâtoare pentru cariera profesionalå, precum ni¿te

reziduuri moderne de drepturi divine ale regalitå¡ilor noastre

dispårute?

În aceastå privin¡å, ambi¡ia devine „un îndreptar de

gre¿eli“ dorit în secret de fiecare în numele egalitå¡ii, de¿i

acest lucru se rezumå la câteva cazuri devenite celebre. O

glumå americanå înfå¡i¿eazå de minune aceastå problemå:

Într-o zi, cineva îl întreabå pe Rothschild cum s-a

îmbogå¡it. El poveste¿te cå, în copilårie, a cumpårat un mår,

l-a vândut, apoi a cumpårat douå, le-a vândut ¿i pe ele, apoi

patru, ¿i tot a¿a. Mirat, interlocutorul în întreabå:

– ªi a¿a a¡i devenit miliardar?

– Iar Rothschild îi råspunde:

– Aaa, nu, nu, mult mai târziu s-a întâmplat asta, dupå

ce a murit tatål meu ¿i mi-a låsat 800 de milioane de

dolari!

Este adevårat cå mitul succesului prin efort ¿i prin merit

personal ne oferå o oarecare siguran¡å ¿i ne face så credem

cå egalitatea de ¿anse nu a dispårut de tot. El justificå, pro-

babil, entuziasmul pentru muncå, în ciuda sacrificiilor, pentru

cå „¿tim“ cå eforturile ne vor fi råsplåtite. În urmå cu câ¡iva

ani, Bernard Tapie a devenit un fel de erou simbolic pentru

cå reprezenta revan¿a împotriva vie¡ii. Plecat de jos, era la

conducerea mai multor companii, le curta pe cele mai mari

20


¿i avea în fa¡å o carierå politicå. Simpla lui prezen¡å demon-

stra cå totul este posibil ¿i fårå så faci parte din „haremul“

celor puternici, ceea ce a redat tuturor speran¡a ¿i a demon-

strat cå ambi¡ia este un motor pozitiv ¿i moral.

În loc de concluzie a acestui capitol, vom relua, înainte

de a påtrunde în miezul subiectului, laitmotivul repetat mereu

de antrenori ¿i de consilierii profesionali:

„„TTrreebbuuiiee ssåå nnee ccoonnttuurrååmm ccllaarr mmiijjllooaacceellee aammbbii¡¡iieeii..““

Aceastå lucrare propune exact acela¿i lucru, vom vedea

imediat cum anume!

introducere

21

ccoonncclluuzziieeSSåå rreeuu¿¿ee¿¿ttii,, ccaa ssåå ffaaccii sseexx??

Nu am fåcut anchete speciale asupra acestui subiect capital,

înså unii dintre interlocutorii din acest ghid mi-au oferit câteva ele-

mente ce råspund acestei teme interesante, un fel de oglindå ce

reflectå toate sfaturile detaliate aici.

Cu to¡ii ¿tim, intuitiv, cå puterea oferå acces cåtre un anumit

numår de avantaje, privilegiul sexual fiind doar un element prin-

tre multe altele. În fa¡a puterii, chiar dacå ea vine în opozi¡ie cu

orice spirit de egalitate între oameni, ne supunem, ne confor-

måm, colaboråm, cedåm, plecåm capul în multe situa¡ii. În plus,

bårba¡ii ¿i femeile de¡inåtori ai puterii exercitå o anumitå seduc¡ie

naturalå asupra celorlal¡i. Mårturisirile nu lipsesc din partea

bårba¡ilor suspu¿i care trebuie så reziste avansurilor unor femei

atrase de pozi¡ia socialå ¿i de aura de putere care-i înconjoarå.

Cifrele sunt impresionante. Dacå, a¿a cum spuneam în intro-

ducere, este nevoie de aproximativ 7 ani pentru a avea o primå

120

concluzie

121

rela¡ie sexualå în cadrul unei companii, aceastå medie de timp se

reduce la 3 ani în cazul în care ocupi un post important în ierarhie.

La sfâr¿itul celor 7 ani, persoana de¡inåtoare a puterii va avea

în medie trei parteneri sexuali dintre persoanele din anturajul pro-

fesional acolo unde doar o persoanå din trei fårå putere va fi avut

un singur partener1.

Corup¡ia prin seduc¡ie este foarte dificil de demonstrat, iarCodul Muncii 2 face doar indirect referire la hår¡uirea se-xualå, interzicând orice discriminare fa¡å de un salariat.

În schimb, Codul Penal are prevederi directe.

„Art. 203. Hår¡uirea unei persoane prin amenin¡are sauconstrângere, în scopul de a ob¡ine satisfac¡ii de naturåsexualå, de cåtre o persoanå care abuzeazå de autori-tatea sau influen¡a pe care i-o conferå func¡ia îndeplinitåla locul de muncå, se pedepse¿te cu închisoare de la3 luni la 2 ani sau cu amendå.“

Fiind consideratå infrac¡iune gravå, Codul Penalpedepse¿te ¿i tentativa de hår¡uire.

De asemenea, conform Legii 202/2002, privind egali-tatea de ¿anse între femei ¿i bårba¡i, hår¡uirea sexualå lalocul de muncå este consideratå formå de discriminaresexualå.

Trebuie så facem distinc¡ia între douå forme de atrac¡ie fa¡å

de persoana care de¡ine puterea. În primul rând, ¿i acesta con-

stituie ¿i subiectul acestei lucråri, prin reu¿itå devenim un princi-

pal obiect al dorin¡ei pentru tinerii ambi¡io¿i care sunt în stare de

1. Loïck Roche, Cupidon au travail, Ed. Organisations, 2006 (n.a.).2. Referirile din aceste paragrafe au fost adaptate la legisla¡ia din România (n.ed.).

122


orice pentru a reu¿i; în al doilea rând, în jurul oamenilor puter-

nici ia na¿tere un fel de fascina¡ie naturalå.

Jeanne L. îmi povestea urmåtoarele:

„Foarte curând dupå moartea lui Ulysse, atunci când amintrat în posesia averii sale imense, am devenit chiar eu ¡intåpentru o gråmadå de tineri afla¡i în cåutarea unor cåsniciiprofitabile. N-o så vå mint, am profitat din plin ¿i încå maiprofit ¿i aståzi, de¿i am trecut de 60 de ani, dar am în¡eles ¿icå succesul induce o stare de nelini¿te permanentå.

Suntem iubi¡i pentru ceea ce suntem cu adevårat sau pentruceea ce reprezentåm? Suntem curta¡i pentru noi în¿ine saupentru putere? Nu este atât de u¿or så tråie¿ti în via¡a de zi cuzi. Mi-am impus o regulå de aur pe care încerc s-o urmez custricte¡e. Printre tinerii seducåtori încerc så îl gåsesc pe cel careså-mi poatå oferi ceea ce mi-am propus ¿i eu så-i ofer luiUlysse pentru a-l seduce: o nouå tinere¡e.“

Acesta så fie pre¡ul gloriei? Atât trebuie så plåte¿ti pentru a

avea succes? Desigur, întotdeauna va fi u¿or så gåse¿ti parteneri

sexuali supu¿i, dar nu vei ¿ti niciodatå dacå însemni pentru ei ¿i

altceva în afarå de o reprezentare socialå. Întrebarea care o pre-

ocupå pe Jeanne poate nici så nu aparå în cazul celor care

suportå bine ambiguitatea.

Eu cred cå lectura aprofundatå a acestui ghid te va putea

ajuta så dejoci multe dintre strategiile ambi¡io¿ilor ¿i så alungi o

bunå parte din tinerii imorali cu veleitå¡i. Totu¿i, în majoritatea

cazurilor, se instaleazå un joc con¿tient între seducåtorul care

încearcå så ob¡inå succes ¿i sedusul care acordå promovarea, un

joc social ¿i rela¡ional, în totalitate sånåtos ¿i natural într-o socie-

tate în care „winner-ii“ vor fi întotdeauna låuda¡i ¿i adora¡i. Într-o

oarecare måsurå, nimeni nu trebuie så se simtå rånit la sfâr¿itul

unei astfel de opera¡iuni, cåci fiecare prime¿te ce a cåutat. Atunci

când sexul este o simplå monedå de schimb pentru un serviciu

prestat, nici unul ¿i nici celålalt nu se va sim¡i frustrat.

Puterea poate så exercite ¿i o fascina¡ie dezinteresatå ¿i uneori

ira¡ionalå, ca în cazul vedetelor sau a starurilor. Atunci, bårba¡ii ¿i

femeile devin dependen¡i de o persoanå puternicå de care

încearcå så se apropie, în preajma cåreia så tråiascå, de la care

så împrumute din prestigiu. Louis a tråit o astfel de experien¡å.

„Din ziua în care am devenit Pre¿edintele-Director General alfirmei, am asistat la un fenomen pe care îl bånuiam, de¿i nula aceastå dimensiune. Femeile au încercat tot soiul demetode pentru a petrece câteva momente în preajma mea.A¿ putea spune chiar cå, din acea zi, unul dintre cele maimari stresuri ale mele a fost acela cå voi cådea în capcanå,cå voi ceda vreunei solicitåri ¿i cå voi deveni victima vreunui¿antaj. Se poate întâmpla a¿a ceva. Dincolo de aceaståteamå, este evident cå am avut o gråmadå de rela¡ii cuangajatele companiei, care nu voiau neapårat så ob¡inå pro-movarea sau vreun avantaj, ci doar «så petreacå o noapte cu¿eful cel mare». A¿ spune cå acesta este unul dintre avantajelecolaterale ale succesului. Problema acestui gen de situa¡ieeste conflictul moral permanent între dorin¡a pe care o putemsatisface cu u¿urin¡å ¿i sentimentul cå profitåm de situa¡ie.Lucrul este cu atât mai adevårat cu cât în afara companieisunt un necunoscut ¿i nu prea am succes la femei.“

concluzie

123

În cadrul companiei, „noaptea cu patronul“ ¿i „aventura cu

patroana“ se pot transforma într-un fel de competi¡ie între

salaria¡i. Cel sau cea care nu reu¿e¿te iese din joc ¿i este ostra-

cizat. Acest joc, care nu dåuneazå nimånui, este perceput ca o

încercare sau o ini¡iere. Atunci când jocul sexual nu este

subîn¡eles prin vreo dorin¡å de reu¿itå individualå, devine un mod

de a rela¡iona normal ¿i sånåtos. A¿a cum spune Louis, cel mai

mare pericol este så te gânde¿ti cå prestigiul reprezintå motiva¡ia

solicitårilor ¿i så cazi în capcana unei persoane råu inten¡ionate.

Trebuie så-¡i påstrezi mintea limpede ¿i så ¿tii cå fascina¡ia pentru

persoana cu putere vizeazå nu atât bårbatul sau femeia în sine,

ci mai degrabå statutul simbolic ¿i fantezia pe care o

declan¿eazå. Dacå pierzi acest statut, mâine nu vei mai reprezen-

ta nimic din ce ai fost azi pentru cel care te admirå ¿i ar fi fost

gata ieri så se bage în patul tåu.

A¿ dori så închei într-o notå optimistå în ceea ce prive¿te

natura omeneascå, în chip de concluzie a unui ghid care pune în

discu¡ie rela¡iile bazate pe interes ¿i cupiditate dintre bårba¡i ¿i

femei.

Linette, un manechin simpatic, care a ¿tiut så uzeze cu folos

de sim¡ul apropoului ¿i så dea din fund, mi-a mårturisit un lucru

total nea¿teptat:

„Am avut succes în carierå în mare parte datoritå sexului ¿ifaptului cå sunt la fel de «deschiså» ¿i fa¡å de bårba¡i ¿i fa¡åde femei. Nu-mi pare råu de nimic ¿i, de altfel, am sim¡itmereu cå primesc ¿i ofer plåcere în egalå måsurå, ceea ce e

124


destul de mi¿to, nu? N-am profitat niciodatå de statutul demanechin-vedetå pentru a seduce fete sau båie¡i: în schimb,cred cå este de datoria mea så for¡ez un pic norocul. De maimulte ori mi s-a întâmplat så dau o mânå de ajutor unuiîncepåtor sau unei începåtoare în ale carierei. Îmi amintescmereu cât de greu mi-a fost când am debutat ¿i sunt con¿tien-tå cå fårå un mic «imbold» nimeni nu poate avea succes înziua de azi. De vreo douå ori, ni¿te tinere pe care le-am ajutatau ¡inut mor¡i¿ så se revan¿eze, oferindu-mi-se. Bineîn¡eles cånu am refuzat, fiindcå o fåceau din suflet ¿i în meseria noastråsufletul este singurul atu pe care-l avem.

Într-adevår, uneori este posibil ca un cadou neprevåzut såpice din cer, de¿i nu am cerut nimic, ci doar am ajutat în moddezinteresat vreun debutant sau vreo începåtoare. Se întâmplådestul de rar a¿a ceva, dar acest fapt redå încrederea în natu-ra umanå. Tråiascå actul gratuit!“

Ajungem, încet-încet, la sfâr¿itul acestei mici lucråri care se

vrea a fi un instrument practic pentru cel sau cea care dore¿te så

aibå succes ¿i care nu se teme så investeascå trup ¿i bunuri într-o

astfel de cåutare eternå.

De altfel, este foarte interesant så constatåm cå sfaturile

oferite în cartea de fa¡å, aprioric „psihopaticå“, nu contrazic re-

gulile promovårii a¿a cum sunt ele predate în facultå¡i sau cum

ne sunt înfå¡i¿ate de Gérard Lelarge în cartea lui de referin¡å Osez

réussir 1:

• ÎÎnnddrrååzznnee¿¿ttee ssåå ttee iimmpplliiccii.. (Nu te izola în turnul tåu de

filde¿. Nu fi dogmatic(å). Asumå-¡i riscuri. Reevalueazå-te.

concluzie

125

1. Gérard Lelarge, Osez réussir, Ed. Organisations, 2006 (n.a.).

Respectå-¡i propria persoanå. Preferå mai degrabå lucrurile con-

crete decât cele intelectuale. Înva¡å så ascul¡i.)

Ceea ce propunem este doar o unealtå suplimentarå în

scopul promovårii, pe care trebuie så o folose¿ti cu precau¡ie

¿i tehnicå: iubirea.

Sper cå, pe de o parte, am reu¿it så demonstrez cå aceastå

metodå de promovare socialå nu este nici mai bunå, nici mai rea

decât oricare alta, într-o lume care nu aratå milå învin¿ilor ¿i în

care lupta pentru putere nu cunoa¿te no¡iunea de moralå ¿i, pe

de altå parte, cå jocul în sine presupune ¿i unele pericole cu care

trebuie så se confrunte protagoni¿tii situa¡iei.

Så dai din fund ca så reu¿e¿ti presupune adesea, în afarå de

sexapilul natural, o inteligen¡å remarcabilå puså în slujba în¡elegerii

celuilalt. Trebuie så studiezi mediul, mizele, situa¡iile sociale ¿i så

deduci ce strategii trebuie så adaptezi fiecårui caz în parte.

Cred cå am aråtat, de asemenea, cum så-¡i propui obiective

precise ¿i cu o anumitå finalitate, precum ¿i felul în care så testezi

limitele pentru a nu te pierde pe drum, urmårind o reu¿itå imposi-

bilå.

Le doresc tuturor celor care vor folosi acest ghid practic så

ob¡inå un succes pe måsura ambi¡iilor lor ¿i pove¿ti de iubire fru-

moase ¿i dezinteresate...

Cele mai multe mårturisiri au fost culese în perioada ia-

nuarie-decembrie 2006 de pe blogul domni¿oarei Pellas, de pe

pagina de internet Monde.

Dacå ¿i tu ai fåcut sex pentru a avea succes, îmi po¡i

împårtå¿i experien¡a ta rezumându-¡i povestea ¿i trimi¡ându-mi-o

pe mailul [email protected]. Mul¡umesc!

126


ÎÎnn aacceeeeaa¿¿ii sseerriiee::

Îndråzne¿te... vânåtoarea de bårba¡i,JJaannee HHuunntt

Îndråzne¿te... întâlnirile pe internet,MMaaïïaa MMaazzaauurreettttee

Indrazneste... sa dai din fund ca sa reusesti

Documents

Transcript of Indrazneste... sa dai din fund ca sa reusesti