India Lui Eliade in Exilul Romanesc Cazu

8/19/2019 India Lui Eliade in Exilul Romanesc Cazu

1/26

"

Buletinul Bibliotecii Române (Institutul Român - Biblioteca Român!, Freiburg), s.n., III (XXIV), 2016, pp. 108-143

Liviu Borda"

India lui Eliade în exilul românesc:cazul Dan Romanescu

“India lui Eliade” !i exilul

Atât scrierile lui Mircea Eliade despre India, cât "i întreaga sa “aventur ! indian!” au produs, înc! din anii ’30, emula#ie printre contemporanii s!i din România, emula#ie care areverberat "i dup! r !zboi. O parte dintre cei care au rezonat cu lumea pe care Eliade odezv!luia compatrio#ilor s!i, în ziare, reviste, c!r #i, conferin#e, cursuri, au luat "i ei caleaexilului, fie în timpul r !zboiului, fie dup! instalarea comunismului. Unii dintre ei au ales ocarier ! academic! în indologie, al#i câ#iva în diferite arii ale studiilor orientale. Printre primii,cei mai talenta#i au fost Anton Zigmund-Cerbu (1923-1964), venit la Paris în 1947, "i ArionRo"u (1924-2007), sosit, cu mai mult! greutate, în 1965.1 Ioan Petru Culianu (1950-1991) a

plecat din #ar ! în 1972, tot cu inten#ia de a continua studiile de indologie pe care le începuse laBucure"ti, îns! dificult!#ile începutului l-au obligat s! ia alt! direc#ie.2 Al#i admiratori ai luiEliade care au studiat indianistica la Bucure"ti, precum Enric Becescu (n. 1947) "i AraAlexandru $i"manian (n. 1951), au ajuns "i ei în Occident la sfâr "itul anilor ’70 sau laînceputul anilor ’80.

Trebuie s! recunoa"tem c! un parcurs de studii complet în indologie "i o carier ! academic! în aceast! disciplin! erau – "i sunt în continuare – lucruri dificil de realizat. Pentrumajoritatea celor atin"i de microbul Indiei r !spândit de Eliade, fascina#ia lumii indiene nu adus pân! la specializare. Ea i-a impregnat îns! adânc "i i-a înso#it pân! la sfâr "itul vie#ii. S! lu!m doar câteva exemple.

Miron Grindea (1909-1995) – care devenise discipol al lui Eliade înc! de la Liceul“Spiru Haret”, unde-i era coleg mai tân!r, "i care în anii ’20 - ’30 publicase prin revistetraduceri din literatura indian! modern! –, a editat în anii ’70, la Londra, dou! numerespeciale ale revistei Adam. International Review, dedicate literaturii sau artei indiene "isinghaleze: Passages from India (1971) "i The art in Sri Lanka (1972).3

Un alt coleg de genera#ie, Dan Petra"incu (1910-1997), devenit Angelo Morretta la

Roma, a publicat în anii ’60 "i ’70, pe lâng! numeroase articole, cinci c!r #i despre India: Lo spirito dell'India (1960), Gli dei dell'India (1966, edi#ie rev!zut!: I miti indiani, 1982), Il pensiero Vedanta (1968), La parola e il silenzio (1970), Aurobindo e il futuro dell'uomo (1974).

1 V. coresponden#a lor cu Eliade în Postlegomena la felix culpa. Mircea Eliade, evreii !i antisemitismul , culegerede texte de L. Borda", ed. de L. Borda" "i M. Gligor, Presa Universitar ! Clujean!, Cluj-Napoca, vol. I, 2012, pp.237-262, 263-294; vol. II, 2013, pp. 511-522. 2 V. studiul nostru, “«Ca o flac!r ! întunecat!». Mircea Eliade "i Ioan Petru Culianu - noi complet!ridocumentare”, Studii de istorie a filosofiei române "ti (Bucure"ti), X, 2014, pp. 235-313 (242-246, § 2. “Studiileindiene "i mirajul Indiei”). 3 V. coresponden#a lui cu Eliade în Mircea Eliade !i coresponden # ii s$i, vol. II, ed. de M. Handoca, Minerva,Bucure"ti, 1999, pp. 45-50; Postlegomena la felix culpa , op. cit ., vol. I, pp. 121-126, completat! în vol. III, de

proxim! apari#ie.


2/26

#

Horia T!n!sescu (1920-1967), coleg al lui Virgil Ierunca, ajuns profesor universitar înMexic, a dat tiparului, al!turi de câteva studii dedicate Indiei !i Orientului în general, cartea

Existencialismo, pensamiento oriental y psicóanálisis: ensayo de síntesis dialéctica (1967),dar a murit la scurt timp dup! aceea. %tefan Baciu scria: “Mircea Eliade, care a avut ocazia s!-l cunoasc! în Mexico, a fost impresionat de gândirea lui, de activitatea lui, care, chiar dac!

mergea ca apele subterane, sau tocmai de-aceea, va trebui s! ias! la lumin! într-o zi.”4

Scrisorile sale c!tre Eliade se p!streaz! în arhiva acestuia de la Chicago.Exemplele ar putea continua. Arhiva lui Eliade cuprinde nenum!rate scrisori de la

români din exil, atât din genera#iile mai vechi cât "i – mai ales – din cele noi, care veneauc!tre el cu interes pentru yoga sau India.

Dan Romanescu

Unul dintre cei a c!ror lume intelectual! a fost fecundat! de India lui Eliade este DanRomanescu (27 februarie 1935 - 3 iulie 2014). Cazul s!u este, îns!, unul mai aparte. Nu doar

pentru c! nu i-a scris lui Eliade ca s!-i cear ! îndrumarea. Spre deosebire de Miron Grindeasau Horia T!n!sescu, el a urmat cursuri specializate de indologie. Dar, tot spre deosebire de ei,nu a publicat nimic. Acest lucru nu îl face îns! mai pu#in interesant.5

Dan Romanescu se trage din dou! vechi familii oltene"ti: Romane"tii "i Tr !ile"tii. Estefiul poetului Marcel Romanescu (1897-1955), licen#iat al Facult!#ii de Litere "i Filosofie, dela care au r !mas "i merituoase lucr !ri istoriografice. Tat!l a f !cut carier ! în diploma#ie: ata"atde lega#ie la Vatican (1921-1922), secretar de lega#ie la Var "ovia (1922-1923), iar din 1926 laHaga "i Madrid, îns!rcinat cu afaceri la Cairo (1928-1930), "ef de cabinet la Ministerul deExterne (1931), prim secretar la Belgrad (1932-1934), consilier de lega#ie la Copenhaga(1934). În capitala Danemarcei s-a n!scut Dan. Când avea doar 7 ani, în 1941, mama saintenteaz! "i ob#ine divor #ul. Tat!l s!u a fost pensionat în 1943, din ordinul lui Antonescu.Abia în 1949 se va reangaja, la Institutul de Lingvistic! al Academiei Române, în colectivuldic#ionarului limbii române, dar se va pensiona medical în 1952. Dan "i sora sa mai mare,Anca, r !m!seser ! în grija mamei, la Turnu Severin, locuind cu to#ii în casa bunicului, doctorulIon Tr !ilescu. Acolo au urmat "coala "i liceul. Îns! în iunie 1951 întreaga familie a fostdeportat! în comuna V!sia din B!r !gan. Cei doi copii au cerut "i ob#inut ridicareadomiciliului obligatoriu în luna decembrie a aceluia"i an, mutându-se la tat!l lor în Bucure"ti.La liceul din Turnu Severin, Dan ob#ine note de 10 la toate materiile, mai pu#in la limba rus!,desen "i educa#ie fizic! (unde are 8 sau 9). Ultima clas! a terminat-o la Liceul “MateiBasarab” din Bucure"ti, cu 10 pe linie "i diplom! de merit.

Dup! absolvire, în iulie 1952, a f !cut o c!l!torie în Mun#ii Apuseni, la târgul de fete de

pe muntele G!ina. Acolo l-a întâlnit prietenul s!u Ion Vianu, care dup! mai bine de o jum!tatede secol "i-a amintit unele dintre lucrurile pe care i le spusese: “Curând m-am întâlnit cu prietenul meu Dan Romanescu, care manifest! voio"ia "i anima#ia pe care i le cuno"team maide mult. Mi-a #inut o mic! prelegere despre G!ina "i tradi#ia ei, mi-a ar !tat c! muntele acestaeste un nod ‘orografic’, din care pornesc în câteva direc#ii lan#uri de mun#i. Aceast! a"ezare,comenta el, nu era str !in! de voca#ia locului, de întâlnire a mo#ilor "i a altora, veni#i de mai de

4 %tefan Baciu, “Horia T!n!sescu”, în: idem, Praful de pe tob$. Memorii, 1918-1946 , Mele, Honolulu, 1980;republicat la Editura Eminescu, Bucure&ti, 1995, pp. 510-518 (515). 5 Îi dator !m dlui dr. Mihai Neagu Basarab, directorul Bibliotecii Române din Freiburg, atât descoperirea lui DanRomanescu, cât "i accesul – generos "i nelimitat – la arhiva "i la biblioteca sa. Doamna prof. Simina Noica, de la

Paris, care l-a cunoscut bine "i care este unul dintre cei doi executori testamentari ai s!i, a c!utat între hârtiile p!strate la Paris "i ne-a împ!rt!"it – cu aceea"i nelimitat! generozitate – informa#ii generale despre DanRomanescu "i despre interesul s!u pentru India. Amândorura li se cuvin c!lduroase mul#umiri.


3/26

$

departe. Trecuse de amiaz! când am început s! coborâm pe alt drum, propus de atot"tiutorulDan, spre 'ara Zarandului.”6

Îns!, la pu#in timp dup! aceea, în luna august, a primit o teribil! lovitur !: sinucidereasurorii sale, care nu a mai putut suporta persecu#iile politice, culminate cu respingerea – petemeiul “originii sociale” – a cererii de admitere la Facultatea de Litere.

În România comunist! a acelor ani singurele institu#ii de înv!#!mânt superior care puteau fi urmate cu decen#! erau cele din domeniul "tiin#ific, tehnic "i medical. Dan studiaz! la Facultatea de electromecanic! minier ! a Institutului de Mine din Bucure"ti, absolvind-o "i

pe aceasta cu diplom! de merit. Rectorul Nicolae Petrulian a fost unul dintre profesorii care l-au sus#inut "i protejat în acele vitregi vremuri, în care cei ca Dan Romanescu erauexmatricula#i. În paralel, îndrumat de profesoara sa Gabriela 'i#eica, fiica ilustruluimatematician, a studiat fizica "i matematica la Universitate, specializându-se în fizic! atomic!.Totodat!, urma liber unele cursuri la Facultatea de Litere, nelipsind niciodat! de la celebrele

prelegeri de istoria literaturii universale ale lui Tudor Vianu. Doamna Simina Noica, care l-acunoscut imediat dup! absolvire, l-a g!sit obsedat de deviza lui Pico della Mirandola, de omnire scibili, "i de modelul lui uomo universale.

Conform curriculum-ului s!u, redactat la Paris, din anul 1957 pân! în 1961 a lucrat ca“ingénieur de mise en service sur chantiers centrales thermiques à l’étranger (Inde, Egypte)”.În perioada 1961-1966 a continuat s! c!l!toreasc! în str !in!tate ca “ingénieur d’affaires”

pentru negocierea contractelor de cump!rare (în U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D.G. "i R.F.G.) "ide vânzare (în Egipt, India "i Pakistan). Pentru acestea din urm! a urm!rit realizarea

proiectelor pân! la recep#ia de c!tre client. În anii 1966-1969, ca "ef al atelierului automatiz!riII - Sectorul Electric "i Automatiz!ri al Institutului de Studii "i Proiect!ri Energetice, s-aocupat în continuare, printre altele, de realizarea de centrale electrice complete (“la cheie”)

pentru India "i Egipt.Constantin Noica – dup! eliberarea din închisoare, în 1964 – îl remarc! pe tân!rul

inginer cu serioase aplec!ri spre umanioare. Îl considera drept unul dintre cei mai înzestra#i,inteligen#i "i cultiva#i tineri din genera#ia lui.7 De aceea, sigur de reu"ita lui în orice domeniu,nu l-a îndrumat într-o direc#ie anume, ci l-a l!sat s! aleag!.

În iunie 1969, în cursul unei c!l!torii la Paris – la pu#in timp dup! ce primise medalia jubiliar ! pentru “Merite deosebite în întrecerea socialist!” "i la "i mai pu#in timp dup! ce i sem!rise salariul –, Dan Romanescu solicit! azil politic. Se stabile"te în Fran#a, iar din lunaaugust începe s! lucreze pentru filiala francez! a companiei Siemens, ca “ingénieurd’affaires”, responsabil cu proiectele de “contrôle commande et instrumentation chaudière etcentrales thermiques”. În acela"i an, în luna octombrie, redevine student la aproape 35 de ani.S-a înscris la École Pratique des Hautes Études, la École Nationale des Langues OrientalesVivantes (care, din 1971, va fi rebotezat! Institut National des Langues et Civilisations

Orientales) "i, se pare, la Sorbona. La toate aceste prestigioase "coli, scopul studiilor sale eraacela"i: cultura "i limbile Indiei. A"a cum ne-a informat dl. Ion Vianu, Romanescu era“absolut pasionat de indianistic!, iar plecarea lui, poate, a fost mai mult datorat! dorin#ei de-aface studii orientale decât chiar circumstan#elor politice, "i ele evidente”.

Parcursul indologic al lui Dan Romanescu – un om care nu a l!sat o oper ! "i nicim!rturii scrise – nu este u"or de reconstituit. Sursele care ne sunt accesibile deocamdat!,

p!strate în marea lor majoritate la Biblioteca Român! din Freiburg, sunt: 1) carnetele destudent; 2) noti#ele de la cursuri; 3) biblioteca sa; 4) câteva documente din arhiva personal!.Dintre sursele tip!rite – doar anuarele publicate de École Pratique des Hautes Études, în care

profesorii dau o descriere a cursurilor "i numele celor care le-au frecventat în mod

6 Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educa # ii, Polirom, Ia"i - Bucure"ti, 2010, pp. 200-201. 7 Dup! cum ne-a comunicat dna Simina Noica: “«Sclipitor» spunea, ceea ce nu-l împiedica s!-l încadreze maidegrab! într-o tipologie de «premiant».”


4/26

%

consecvent. Referirile sporadice la el pe care le putem g!si în jurnalele sau memoriile unorcontemporani – publicate pân! în prezent – nu cuprind date care s! ne ajute.

“Antecedente” în familie

Câteva documente din arhiva sa personal! de la Paris arat! c! s!mân#a aruncat! descrierile lui Eliade c!zuse pe un teren deja cultivat în familia sa. Tat!l s!u era un cititor al

poeziei lui Rabindranath Tagore. A fost "i unul dintre traduc!torii timpurii ai acesteia în limbaromân!. În anul 1916 a publicat primele nou! poezii din volumul Gitanjali în paginile revisteicraiovene Via # a literar $.8 Când Dan Romanescu a încercat, în septembrie 1981, s! scoat! din#ar ! ceea ce mai r !m!sese din documentele "i c!r #ile mai pre#ioase din patrimoniul familiei,acestea au fost re#inute la frontier ! "i transformate într-o dona#ie for #at! c!tre Muzeul RegiuniiPor #ilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin. Între cele 61 de c!r #i – începând de la 1710 –,al!turi de dou! lucr !ri ale unor orientali"ti germani, publicate la începutul secolului,9 seg!sesc cinci volume de poezii ale lui Tagore, în primele edi#ii engleze"ti: Gitanjali (1913),

Stray Birds (1917), The Fugitive (1921), The Gardener (1922), The Crescent Moon (1924).Aceasta e o dovad! a interesului sus#inut cu care tat!l s!u urm!rea opera poetului indian.Avusese "i volumul Fruit Gathering (1916), c!ci l-a tradus în român!, dar a r !masnepublicat.10 Traducerea dateaz! din perioada 1930-1938, care acoper ! "i anul când s-a n!scutDan Romanescu.

$i mama lui, Florica Tr !ilescu, manifestase în tinere#e un interes similar pentru India.Într-o scrisoare din anii ’20, trimis! din Montreux (Elve#ia), îi m!rturisea tat!lui eiurm!toarele: “Sunt din ce în ce mai interesat! de Extrem Orient! Am cunoscut la Tasie unenglez care de 20 de ani tr !ie"te în Birmania, cunoa"te Indiile ‘comme sa poche’ "i ne

poveste"te minuni: comori de art!, lumina special!, soare, flori, animale, p!s!ri ca în basme.Religia boudist!, cu perfec#iunea care o realizeaz! în om, atmosfera de bun!tate suprem! carese degajeaz! în anumite triburi, în fine, lucruri unice [pe] care îmi doresc mult, mult s! le potvedea cândva. Anglicanul cel b!trân "i cu acesta, tot cam b!trân, mi-au propus s!-mi deascrisori c!tre c! petenii în India, ca s! pot vedea mai bine tot. La plecare le voi lua, mai "tii?Tasie spune c! nu m! las! pân! nu voi veni cu ea, dar ea trebuie s! mai stea aici înc! un an,a"a c! proiectul ar fi pentru iarna viitoare. Nu râde de mine, scumpul meu, dac! ai "tii cât îmi

populeaz! prezentul aceste iluzii fantastice.”Probabil, visul c!l!toriei în Indii, amânat pentru iarna urm!toare, nu s-a mai împlinit.

Îns!, cum se întâmpl! adesea, visurile p!rin#ilor sunt realizate de copii.

C"l"tor pe subcontinentul indianÎn România captiv! în blocul comunist, cariera de inginer în industria energetic! era una

dintre pu#inele care, în acea vitreg! perioad!, putea deschide frontierele #!rii. A"a cum amv!zut, timp de doisprezece ani, între 1957 "i 1969, Dan Romanescu a c!l!torit de mai multeori în India în interes de serviciu. Date mai precise nu avem deocamdat!. În casa lui de la

8 Rabindranath Tagore, “Gitanjali”, traducere de Barbu Br !descu, Via % a literar $ (Craiova), II, nr. 10-11, 15 iunie1916, p. 59 [rubrica “Pagini str !ine”]. B. Br !descu (numele unui str !mo" al s!u) este un cunoscut pseudonim allui Marcel Romanescu. 9 Hermann Güntert, Der arische Weltkönig und Heiland. Bedeutungsgeschichtliche Untersuchungen zur indo-iranischen Religionsgeschichte und Altertumskunde, Niemeyer, Halle, 1923; Carl Hopf, Les anciens tapis de

Perse. Étude sur leur valeur esthétique , F. Bruckmann, München, 1913. 10 Manuscrisul a fost donat de c!tre so#ia sa, în 1974, Arhivelor Statului din Bucure"ti, în cadrul unei maricolec#ii de documente "i manuscrise.


5/26

&

Paris s-a p!strat o not! de plat! de la Ashiana Hotel din Hyderabad, pentru o zi, 3-4 aprilie1968, pe numele Dan Romanescu "i Hermann Weil. Probabil, a fost o c!l!torie întreprins! împreun! cu un reprezentant al firmei Siemens, care avea proiecte în colaborare cu România.

De bun! seam!, cu toate acele antecedente – din familie "i din #ara lui Eliade –, nu puteas! nu fie atras de cultura indian!. Se va întoarce din India cu mai multe c!r #i. Unele dic#ionare

"i gramatici hindi din biblioteca sa au fost probabil cump!rate cu prilejul acestor c!l!torii. Numai câteva dintre c!r #i au fost semnate în India "i aceasta, probabil, datorit! faptului c! Romanescu nu avea obiceiul s!-"i marcheze proprietatea pe c!r #i. Într-adev!r, ele sunt "isingurele semnate: “Romanescu, Delhi 68”.

E vorba de patru opere ale celebrului filosof Sarvepalli Radhakrishnan (1888-1975),care vizitase "i România de dou! ori, în calitate de vicepre"edinte "i de pre"edinte al Indiei:

East and West in Religion (1958), An idealist view of life (1967), Religion in a changingworld (1967) "i traducerea adnotat! a Bhagavad G& tei (1963). Al!turi de ele, o selec#ie din

principalele mituri hinduse "i buddhiste, traduse "i adnotate de Ananda K. Coomaraswamy "iSister Nivedita ( Myths of the Hindus and Buddhists, 1967).

Pe lista dona#iei din 1981 c!tre Muzeul Regiunii Por #ilor de Fier se g!se"te un

manuscris apar #inându-i lui însu"i, intitulat “Unele aspecte ale prezen#ei morale indieneoglindite în Râmâyana” (10 pagini). O lucrare scris! înainte de a lua calea exilului, care arat! c! Romanescu se adâncise în studiul culturii indiene. Mai mult decât probabil, textul de cares-a folosit este cel al traduceri române"ti, publicat! de Sergiu E. Demetrian în 1968, care sereg!se"te în biblioteca sa din exil.

Tot acolo se afl! "i Gramatica limbii sanscrite a lui Theofil Simenschy, tip!rit! în 1959la Bucure"ti, foarte probabil una dintre c!r #ile c!rora li s-a permis trecerea frontierei. Nu estedeloc implauzibil s! fi încercat s! studieze sanscrita pe cont propriu.

Student la E.P.H.E.

Faptul c!, imediat ce ajunge la Paris, se avânt! în studiul sanscritei, al religiilor indiene"i al limbii hindi este o dovad! c! nutrea aceast! dorin#! de mai demult. Vom încerca s! reconstituim parcursul s!u universitar pe baza carnetelor de student, a noti#elor de la cursuri11 "i a anuarelor publicate de École Pratique des Hautes Études.

Din anul academic 1969-1970, se p!streaz! un carnet de student de la sec#iunea a V-a,“Sciences religieuses”, a École Pratique des Hautes Études, pe care sunt trecute drept“conférences choisies”: “Religions de l’Inde” "i “Étude du sanskrit”. Semn!tura profesorului,care trebuia s! ateste admiterea la aceste lec#ii, este îns! indescifrabil! (exist! o singur ! semn!tur ! în dreptul primului curs).

Cursul de religii indiene era predat de doi mari savan#i: Olivier Lacombe (1904-2001) "iMadeleine Biardeau (1922-2010), având-o ca asistent! pe Anne-Marie Esnoul (1908-1996).Trebuie precizat c! to#i trei îl cuno"teau pe Eliade "i au scris pozitiv despre lucr !rile lui deindianistic!. În acea perioad! exista "i un asistent str !in: un sanscritist bengalez stabilit laParis, Swâmi Shraddhânanda Giri (1928-2006). Îns! Lacombe a fost în concediu tot anul, iarBiardeau în concediu medical pân! în martie 1970.

Conform anuarului E.P.H.E., dintre cele trei cursuri #inute de Anne-Marie Esnoul,Romanescu le-a urmat pe acelea de mar #i "i joi. Primul, “La notion de Brahman dans la

pensée religieuse indienne”, i-a avut ca “auditeurs assidus” pe domni"oarele “Duhuy,Girardin, Michel, Le Roux, Richard, Simian” "i pe domnii “Barrière, Cren, Romanesco,Tertrais”. Cel de-al doilea, “Préparation à l'étude des textes religieux sanskrits”, i-a avut ca

“auditeurs assidus” pe dna Plouin, pe domni"oarele “Béguelein, Berteaux, Bessés, Duhuy,11 V. lista mapelor cu noti#e de la cursuri în Addendum 1.


6/26

'

Marinetti, Simian, Wicheney” "i pe domnii “Barrière, Cren, Girard, Librizzi, Romanesco,Roudeau, Tertrais”.12 Una dintre auditoare, Chantal Duhuy a devenit ulterior bibliotecar ! laInstitut de Civilisation Indienne de la Collège de France.13

Numele s!u nu apare printre cele ale auditorilor frecven#i ai cursului de miercuri, “Untexte viçnouite: Le Nârâyanîya Parvan du Mahâbhârata”, "i nici printre acelea ale auditorilor

cursului lui Swâmi Shraddhânanda Giri, dedicat filosofiei Ved 'nta. Anuarul nu d! numeleauditorilor celor câteva lec#ii ale lui Madeleine Biardeau, reluate în martie "i care continuaucursul despre Mah'bh'rata început în anul precedent.14 Nici printre hârtiile lui Romanescu nuse p!streaz! noti#e de la aceste lec#ii.

E important s! d!m o descriere formal!, pe cât se poate de comprehensiv!, a noti#elorcare s-au p!strat – conservate în prezent în colec#iile de arhiv! ale Bibliotecii Române dinFreiburg –, nu doar pentru singularitatea acestui material, ci "i pentru a putea fi de folos unorviitori cercet!tori.

Noti#ele de la cursul despre religiile Indiei sunt datate din 6 ianuarie pân! în 26 mai1970, mereu mar #ea, dar exist! "i lec#ii anterioare (cel pu#in patru) nedatate. Conformdescrierii pe care o face propriului curs în anuarul E.P.H.E., Anne-Marie Esnoul i-a purtat pe

studen#i de-a lungul evolu#iei no#iunii brahman, din timpurile vedice "i ale Upani !adelor pân! la cultele bhakti "i de la buddhism pân! la Ved 'nta. Însemn!rile lui Romanescu sunt îns! mai

bogate "i mai extinse: este un curs expozitiv general, nu unul analitic, dedicat exclusivno#iunii brahman.

La cel de-al doilea curs, Anne-Mare Esnoul precizeaz! c!, precum în anii anteriori, primele trei luni au fost consacrate familiariz!rii studen#ilor cu limba sanscrit!, dup! care atrecut la abordarea textelor: în acest an, în special “fragments de l’Épopée”, adic! buc!#i din

Mah'bh'rata. Noti#ele primei lec#ii luate de Romanescu sunt datate 6 noiembrie. Mapa con#ine în total

14 lec#ii, ultima dintre ele datat! 20 martie 1970 (cu pauze corespunz!toare vacan#elor dindecembrie "i februarie), dar s-ar putea s! nu fie cea din urm!, iar restul s! lipseasc!. Este uncurs eminamente teoretic, în tradi#ia clasic! a orientalismului filologic francez. În paginile luise g!se"te doar un singur exerci#iu de traducere, pe o bucat! din Hitopade (a. O alt! map!,intitulat! “Sanskrit. Exercises”, cuprinde buc!#i traduse din Vikrama Carita, R'm' yana "iVi (nu Pur 'na. Fascicolele de bloc-notes sunt în dezordine, iar multe dintre ele nu sunt datate.Datele extreme sunt 22 ianuarie "i 30 aprilie 1970. Dup! cum se vede, ca "i la primul curs,diferen#a între descrierea publicat! de profesor în anuarul E.P.H.E. "i noti#ele studentului econsiderabil!. Chiar pân! la a ne face s! ne întreb!m dac! este într-adev!r vorba de acela"icurs.

Unele exerci#ii, cele de la final, s-ar putea s! dateze din anul urm!tor. O însemnare pespatele unei file poate fi situat! în octombrie 1970, la începutul cursului de sanscrit! pe care

Armand Minard (1906-1998) îl #inea la Sorbona. Al!turi de Colette Caillat (1921-2007),Minard era urma" al lui Louis Renou la catedra de sanscrit!. Conform acestei însemn!ri, dnaCaillat preda miercurea la orele 10-11, la Sorbona, în amfiteatrul Lefèbvre, iar Minard joia laorele 14-16, la École Française d’Extr (me-Orient (22, Avenue du Président Wilson). Încontinuare, Romanescu scrie: “- classique - Kaya 11-12 / - vedique - Sam[edi] 14h”, lucru pecare deocamdat! nu "tim cum s!-l interpret!m. S! fie vorba de seminar? Evident, sanscritavedic! era domeniul lui Minard. Rândul succesiv, “15 oct[obre] Inst[itut de] Civ[ilisation]

12 “Religions de l'Inde”, în: École Pratique des Hautes Études. Section des sciences religieuses, Annuaire 1970-1971, tome 78, Paris, 1970, pp. 150-172. 13 Ea ne-a vorbit în anii 1992 "i 1993, la Paris, despre Dan Romanescu – în contextul românilor care au studiatindologia la Paris "i pe care îi cunoscuse –, îns! faptul s-a "ters din memorie, revenind abia dup! ce am început

s! facem aceste cercet!ri. 14 “Religions de l'Inde”, loc. cit . În cadrul cursulul dnei Biardeau au #inut dou! conferin#e Charles Malamoud (n.1929, la Chi"in!u), viitorul ei asistent, "i iezuitul elve#ian Hubert Haenggi.


7/26

(

Indienne” (care înc! apar #inea de Faculté des Lettres a Universit!#ii Sorbona), ar putea marcalocul viitoarei întâlniri, c!ci era o zi de joi. Urmeaz!: “1 version (avant 1er nov.) + 1 thème(jeudi 5 nov.) a envoyer / 285 r[ue] Vaugir[ard] Paris XV / tel. BLO-71-45 / matin”. Acesteaerau adresa "i telefonul lui Minard. E interesant de observat c! profesorul se arat!, chiar de laînceput, atât de deschis contactului personal cu studen#ii s!i, lucru care nu caracteriza tradi#ia

universitar ! francez!. S-ar putea ca acesta s! fie unul dintre motivele pentru care Romanescuse va ata"a de el. Din însemnare rezult! c! nu o cuno"tea înc! pe Colette Caillat, c!ci îiortografiaz! numele dup! cum era pronun#at: “Kaya” (crezând-o probabil indian!). Nu seg!sesc îns! noti#e de la cursul (sau cursurile) de sanscrit! din anul academic 1970-1971. Nicinu "tim în ce form! a fost înscris sau dac! a urmat cursurile libere la Sorbona, institu#ie de lacare nu s-au g!sit carnete de student printre hârtiile lui Romanescu.

Un curs avansat de sanscrit! era predat la sec#iunea a IV-a a E.P.H.E., “Scienceshistoriques et philologiques”, de c!tre Pierre-Sylvain Filliozat (n. 1936), "i era urmat "i deArion Ro"u.

Dar, în lista general! a studen#ilor din acest an academic, Romanescu e trecut în Anuar nu la cursul lui Lacombe "i Biardeau, ci la cele ale lui Jean Filliozat (1906-1982) "i Charlotte

Vaudeville (1918-2006) de la sec#iunea a IV-a. Filliozat ocupa catedra de filologie indian!, iarîn anul 1969-1970 a avut dou! cursuri despre dou! texte tantrice, unul buddhist,Guhyasam' ja, altul hindus, Ajit ' gama. (Arion Ro"u se afla printre auditorii celui dintâi.)Vaudeville #inea cursul de istorie "i filologie a Indiei moderne, iar în acel an a vorbit despresectele krishnaite din nordul Indiei. Numele lui Romanescu nu apare îns! printre ale celorcare au urmat aceste cursuri în mod regulat.15 Nu "tim dac! men#ionarea lui în lista general! ca auditor al lor este o gre"eal! sau le-a urmat într-adev!r, dar nu cu suficient! consecven#!.

În urm!torul an academic, 1970-1971, Romanescu n-a mai frecventat cursurile desprereligiile Indiei. Lacombe era în continuare în concediu, iar d-na Biardeau urma, încet, pentrual treilea an, cursul despre Mah'bh'rata. Esnoul repeta acela"i curs de introducere însanscrit!, îl continua pe cel dedicat Mah'bh'ratei "i #inea unul nou despre “La place desUpanisad dans la pensée religieuse de l'Inde”.16 Romanescu a fost atras mai degrab! de cursulde gramatic! comparat! al lui Armand Minard, ale c!rui lec#ii de sanscrit! de la Sorbona, a"acum am v!zut, începuse s! le frecventeze. În acel an Minard a #inut dou! cursuri: ointroducere comparativ! în persana veche (“Introduction au vieux-perse”) "i un fel de seminarîn care studen#ii familiariza#i deja cu sanscrita explicau, pe rând, strofele mai multor imnurivedice, ceea ce-i permitea profesorului s! fac! expozeuri asupra problemelor de etimologie,semantic! sau sintax! (“Hymnes védiques”). Auditori consecven#i au fost: doamnaProchasson, domni"oarele “Béguelin (Suisse), Besses, Cardoso (Brésilienne), Dandrieux,Fruyt, Jenny, Keller, Klein, Marinetti” "i domnii “Catsanikos (Hellène), Crampon, Dan(Roumain), Delahoutre, Dubois, Hohenhauer (Suisse), Maurice Lacroix, Levet, Perpillou,

Ramangalahy (Malgache), Rousseau”.

17

În acest an al#i doi români, Arion Ro"u "i Sergiu Demetrian, erau înscri"i la cursurile luiJean "i Pierre-Sylvain Filliozat "i vor continua s! le frecventeze "i în anii urm!tori.

Noti#ele de la cele dou! cursuri ale lui Minard sunt amestecate "i se pare c! însu"i profesorul le #inea într-un fel de simbioz!, în aceea"i zi: sâmb!ta. Se p!streaz! nou! lec#ii devedic! "i cinci de persan! veche. Datele extreme sunt 28 noiembrie 1970 "i 22 mai 1971

15 “Philologie indienne” "i “Histoire et philologie de l'Inde moderne”, în: École Pratique des Hautes Études. IVesection, Sciences historiques et philologiques, Annuaire 1970-1971, tome 78, Paris, 1971, pp. 689-695, 703-707. 16 “Religions de l'Inde”, în: École Pratique des Hautes Études. Section des sciences religieuses, Annuaire 1971-

1972, tome 79, Paris, 1972, pp. 138-155. 17 “Grammaire comparée”, în: École Pratique des Hautes Études. IVe section, Sciences historiques et philologiques, Annuaire 1971-1972, tome 79, Paris, 1972, pp. 577-579.


8/26

)

(aceasta este ultima lec#ie de vedic!), dar dou! lec#ii nu sunt datate. La vedic! au lucrat petextul imnului Savitri din Rig Veda.

Romanescu r !mâne ata"at de acest profesor "i de cursurile sale, pe care va continua s! lefrecventeze în urm!torii trei ani.

În anul academic 1971-1972, Minard a #inut un nou curs de persan! veche

(“Introduction comparative au vieux-perse”). În cadrul celui de-al doilea (“Hymnesvédiques”), dup! descrierea din Anuar , primul semestru a fost consacrat unui tablou detaliat alalternan#elor vocalice în sanscrit!, iar în ultimul semestru s-a repetat scenariul din anul

precedent. Auditori frecven#i au fost doamnele “Girot-Marquet, Métron”, domni"oarele“Béguelin (Suisse), Besses, Cardoso (Brésil), Casse, Dandrieu, Fruyt, Leroux, Pousse“ "idomnii “Bobillot, Catsanicos (Grèce), Crampon, Delahoutre, Hohenhauer (Suisse),Kherlakian, Maurice Lacroix, Longo, Métron, Perpillou, Ramangalahy (Madagascar),Romanesco (Roumanie)”.18 La cererea mai multor auditori, destul de avansa#i în sanscrit!,Minard a f !cut un al treilea curs, de introducere în vedic!. Numele lui Romanescu nu apareîns! printre cei care au participat activ la explicarea textelor.

Noti#ele lui Romanescu arat!, din nou, o situa#ie pu#in diferit!. Din primul curs,

“Grammaire comparée”, se p!streaz! nou! lec#ii, între 20 noiembrie 1971 "i 6 mai 1972. Darla un moment dat, din 29 ianuarie, acesta a fost împ!r #it în dou!, iar ultimele "ase lec#ii suntdublate cu un curs de “vieux perse”. A"a cum se poate vedea la una din lec#ii, un curs urmaceluilalt.

Cursul de vedic! din acest an începe, conform noti#elor lui Romanescu, la 27 noiembrie,cu o lec#ie intitulat! “Introduction au sanskrit” "i continu!, într-adev!r, cu probleme defonetic!. Chestiunea alternan#elor vocalice apare în cea de-a patra lec#ie consemnat! de el, în22 ianuarie 1971. Cea de-a cincea, care continu! chestiunea, e o xerocopie dup! noti#ele uneicolege, Michèle Fruyt, ce va deveni profesoar ! la Sorbona.19 Romanescu a mai notat înc! treicursuri, cel din urm! în 29 aprilie 1972.

În anul academic 1972-1973, Minard a f !cut o introducere istoric! "i comparativ! înlimba #ig!neasc!, mai precis în graiul galez al acesteia, c!utând r !d!cinile ei sanscrite(“Sanskrit et tsigane”). Cel de-al doilea curs (“Explications d’hymnes védiques”) a urmatmodelul anilor anteriori: studen#ii familiariza#i cu vedica au explicat, pe rând, strofele unorimnuri din Rig Veda, în timp ce profesorul f !cea expuneri în chestiuni de fonetic! "imorfologie. Auditori asidui au fost doamnele “Girot-Marquet, Métron, Reichler-Béguelin”,domni"oarele “Besses, Cardoso (Brésilienne), Chollet, Fruyt, Galopin, Grossetête, Quenton”"i domnii “Bertrac, Bobillot, Catsanicos (Grec), Couture (Canadien), Crampon, Dan(Roumain), Delahoutre, Laurent Dubois, Girard, Métron, Vrignaud”.20 Cel de-al treilea curs,identic celui din anul trecut, nu are numele lui Romanescu trecut printre auditori.

Noti#ele cursurilor din anul acesta (p!strate în transcriere, ca "i cele din anul urm!tor)

arat! c! Romanescu le-a urmat mai consecvent. Cursul de limb! #ig!neasc! începe în 25noiembrie 1972 "i #ine pân! cândva în mai sau iunie (ultima lec#ie datat! e din 24 martie1973). Cursul de vedic! începe în aceea"i dat!, cu o lec#ie de sintax!, "i are cam aceea"ilungime (ultima lec#ie datat! e din 11 martie 1973).

Cele dou! cursuri au continuat "i în anul academic 1973-1974, dar din descrierea dat! de Minard, con#inutul lor a fost diferit. I-a avut ca auditori pe doamnele "i domni"oarele“Bansat, Bonnot, Dillon, Cardoso (Brésil), Fréteaud, Humbert, Leroux, Métron, Pousse,Reichler-Béguelin, Schmitt” "i pe domnii “Bertrac, Bobillot, Catsanicos (Grèce), Romanescu(Roumanie), Dekany (Hongrie), Delahoutre, Kloos, Métron, Vrignaud, Wildanger

18 Idem, în: ibidem, Annuaire 1972-1973, tome 80, Paris, 1973, pp. 593-596.

19 Aceasta a notat pe prima fil! numele cursului drept “Introduction au sanskrit”. $i-a mai notat adresa, telefonul"i, în parantez!, “dim., lundi, mardi”. 20 “Grammaire comparée”, în: ibidem, Annuaire 1973-1974, tome 81, Paris, 1974, pp. 661-678.


9/26

*

(Luxembourg)”.21 Nici de data aceasta, numele lui Romanescu nu se g!se"te printre cele aleauditorilor celui de-al treilea curs.

Noti#ele sale de la cursul de #ig!neasc!, care se întinde din 17 noiembrie 1973 pân! în27 aprilie 1974 (final de curs), arat! c! îl continua pe cel din anul precedent. Lec#iile cursuluide vedic! poart! acelea"i date. Din câte se pare, ele aveau loc în aceea"i zi, sâmb!ta, unul

dup! altul.În urm!torii doi ani, cât va mai preda, Minard #ine acelea"i cursuri. Unii dintre studen#icontinu! s! le urmeze. Nu "i Romanescu. Se împlineau cinci ani de frecventare a ÉcolePratique des Hautes Études. Descrierea "i analiza con#inutului tuturor acestor cursuri ar ceremult spa#iu "i digresiuni care dep!"esc scopul prezent!rii de fa#!. Noti#ele sale atest! aten#iacu care a urmat lec#iile lui Esnoul, dar mai ales pe cele ale lui Minard. Erudi#ia desf !"urat! de

profesor, pe o imens! arie lingvistic!, asiatic! "i european!, este cu adev!rat impresionant!.Printre hârtiile lui Romanescu nu s-au p!strat noti#e ale cursului de sanscrit! de la Sorbona, pecare a"a cum am v!zut începuse s!-l frecventeze din cel de-al doilea an. Foarte mult! sanscrit! se f !cea îns! "i la cursurile lui Minard de la E.P.H.E.: în mod natural la cel de vedic!, dar "i laacelea de persan! veche "i de #ig!neasc!.

În cei cinci ani, Romanescu a avut 60 de colegi, francezi "i str !ini, dintre care foartemul#i au f !cut o carier ! academic!, nu totdeauna în indologie. În aceea"i perioad!, un num!rde 5-7 români frecventau anual École Pratique des Hautes Études. Pe lâng! Arion Ro"u "iSergiu Demetrian, pomeni#i deja, care urmau, an de an, cursul de filologie indian! al lui JeanFilliozat "i – numai cel din urm! – pe cel de sanscrit! al lui Pierre-Sylvain Filliozat, doar

pu#ini români ar !tau interes pentru spa#ii exotice. Mihnea Berindei (n. 1948) urm!reaconsecvent cursul de istorie a Imperiului Otoman #inut de Nicoar ! Beldiceanu, iar un oarecareMordehai Chalfen (n. 1912) pe cel de istorie veche a Orientului al lui André Dupont-Sommer(dar "i pe acela de lingvistic! francez! "i pedagogie al lui Mortéza Mahmoudian). MariaPetrescu (n. 1935) a frecventat timp de un an cursul de limbi indiene ale Americii hispanice#inut de Bernard Pottier.

Cei mai mul#i erau interesa#i de antichit!#i sau de lingvistic! "i de filologie francez!.Cursul de arheologie greac! al lui Roland Martin "i cel de epigrafie greac! al lui Louis Roberterau urmate de Dinu C-tin Theodorescu (1929-2010), Zoe Petre (n. 1940) "i Alexandra $tefan(n. 1942). Paul Popesco (n. 1926) frecventa cursul de antichit!#i ale Galiei romane al lui Paul-Marie Duval "i pe cel de istorie veche a Fran#ei al lui Michel Roblin. Mihail St!nescu (MichelStanesco, 1942-2008), cursul de filologie celtic! predat de Édouard Bachellery. FeliciaDeluran#u (n. 1946), cursul de istorie a Parisului al lui Michel Fleury. Lec#iile de lingvistic! structural! ale lui André Martinet erau urm!rite de Maria Breban (n. 1933) "i Geo S!vulescu(n. 1932), iar cele de francez! modern! ale lui Robert-Léon Wagner de Radu Draga (n. 1942)"i Adela T!nase (n. 1941). Desigur, nu înseamn! c! to#i ace"tia se întâlneau "i se cuno"teau,

dar lista lor d! o imagine interesant! despre prezen#a româneasc! în aceast! înalt! "coal! de-alungul celor cinci ani în care a frecventat-o Romanescu.

Student la I.N.A.L.C.O.

Dac!, la École Pratique des Hautes Études, Romanescu urmeaz! cursuri dedicate cu prec!dere perioadei antice, la sec#iunea “India-Pakistan” a Institut National des Langues etCivilisations Orientales studia India modern! "i contemporan!. În primii trei ani academici

parcurge cele trei trepte ale cursului de hindi, urmând totodat! – timp de doi ani – cursul deciviliza#ie. Aici cursurile erau mult mai complexe, cu mai multe lec#ii, #inute de numero"i

profesori, asisten#i "i repetitori. Dar, deopotriv!, mai impersonale, iar rela#iile între profesori21 Idem, în: ibidem, Annuaire 1974-1975, tome 82, Paris, 1975, pp. 857-876.


10/26

"+

"i studen#i ("i ei mult mai numero"i) mai distante. Nu avem, ca la E.P.H.E., anuare cudescrierea cursurilor, dar un bun num!r de materiale didactice dactilografiate, p!strate înmapele lui Romanescu, ne ajut! s! le reconstituim.

Limba hindi se studia de patru ori pe s! pt!mân!, de miercuri pân! sâmb!t!. Cursul principal, curs teoretic dedicat în primul rând gramaticii, îl #inea – cu prec!dere sâmb!ta – un

apreciat specialist, profesoara Catherine Weinberger-Thomas (n. 1941). Pe texte a lucrat cuBengali Kumar Jain (193?-2001), iar practica oral! a f !cut-o cu so#ii Harit Joshi "i SaraswatiJoshi, to#i trei cunosc!tori nativi ai limbii. Unul dintre textele pe care le discuta B.K. Jain e

Artha )' stra a lui Kau)ilya.De data aceasta noti#ele lui Romanescu, p!strate în trei mape, sunt mai pu#in structurate

pe cursuri. Prima parte a anului e sistematizat! pe teme. Lec#ia din 17 ianuarie 1970 este un“Tableau récapitulatif”. Datate sunt cu prec!dere lec#iile de la sfâr "itul anului, în lunile mai "iiunie, înaintea examenelor. În mape se p!streaz! "ase lucr !ri scrise (“épreuves écrites

partielles”), dou! notate “très bien”, trei “assez bien” "i una (cea cu mai multe gre"eli) f !r ! not!.

Unele lec#ii de traducere le-a f !cut cu indianistul praghez Vladimir Miltner (1933-1997),

care era în acei ani profesor asociat la I.N.A.L.C.O. Pe o pagin! a uneia dintre aceste lec#iiRomanescu "i-a notat adresa Libr !riei orientaliste Paul Geuthner (12 rue Vavin), cea care-i

publicase lui Eliade teza de doctorat despre Yoga "i revista Zalmoxis (dar "i Revue des étudesindo-européennes a lui Vlad B!n!#eanu).

În cadrul modulului “Civilisation de l’Inde contemporaine” avea dou! cursuri: unul deini#iere, mai scurt, predat de Pierre Amado (19??-2014), B.K. Jain "i Joël Kermarec, "i altul,complex, predat în principal de etnologul Jean-Luc Chambard (1928-2015). Acesta din urm! avea urm!toarele capitole: “Histoire contemporaine de l’Inde”, “Geographie humaine etéconomique”, “Les problemes sociaux, politiques et economiques de l’Inde actuelle”,“Initiation à l’ethnologie appliquée de l’Inde de langue hindi”, “Histoire immediate I. Histoire

politique et diplomatique de l’Inde depuis l’indépendence”, “Histoire immediate II. Etude parla presse en hindi des questions politiques et économiques d’actualité immediate en Inde”. În

plus, seminarii cu Chambard, Kermarec, antropologul nonconformist Bernard Delfendahl (n.1928)22 "i cu participarea altor cinci conferen#iari, dintre care doar numele economistuluiamerican Daniel Thorner (1915-1974) se reg!se"te în mapele din acest an. Seminariilereuneau studen#ii de anul I "i II. Cursul era foarte dens, iar listele bibliografice date deChambard sunt cople"itoare "i, putem spune, imposibil de acoperit de c!tre un student într-unsingur an.

În cele dou! mape ale acestui an se g!sesc "i trei compozi#ii ale lui Romanescu, care pars! fie ciornele unor “exposés faits par les étudiants”, una dintre obliga#iile pentru absolvireacursului: “La théorie du karman dans la pensée bouddhique et le jaïnisme” (13 pp.), “Le

réformisme religieux en Inde au XIXème siècle” (20 pp.) "i “L'impact économique del'Occident au XVIIIe siècle sur le commerce indien” (11 pp.).În cel de-al doilea an de hindi, 1970-1971, au lucrat mai mult pe texte cu Catherine

Weinberger-Thomas. Aceasta implica "i expuneri asupra literaturii hindi, ca atunci când autradus din opera scriitorului Premchand (1880-1936), sau asupra lumii indiene în general. Aucitit, tradus "i comentat cu prec!dere texte de sau despre Mahatma Gandhi "i Jawaharlal

Nehru. Un detaliu interesant: un exerci#iu de retroversiune se f !cea pe o bucat! din romanul La nausée (1938) al lui Jean-Paul Sartre. Nu s-au p!strat lucr !ri scrise par #iale, dar noti#ele "iexerci#iile lui Romanescu arat! c! studia cu seriozitate "i ajunsese la un nivel avansat.

Cursul de civiliza#ie continu! cu Kermarec, Joshi "i Chambard, cu un accent pechestiunile economice (datele extreme ale lec#iilor sunt 1 decembrie 1970 "i 24 mai 1971, dar

22 În biblioteca lui se g!se"te cartea acestuia, Le clair et l'obscur. Critique de l'anthropologie savante. Défense del'anthropologie amateur , Anthropos, Paris, 1973.


11/26

""

multe lec#ii nu sunt datate). Cu Jain a studiat chestiuni de drept. Noti #ele lui Romanescu sunt"i mai bogate în acest an. Între ele se afl! un “exposé” al unei colege (care pare s! fi urmat "icursurile lui Minard), Michèle Michel né Labalette, “Les sources du droit dans le systèmetraditionnel de l’Inde”.

Romanescu continu! consecvent limba hindi "i în cel de-al treilea an academic, de"i

printre noti#ele sale de acum (date extreme: 18 noiembrie 1971 "i 18 mai 1972, toate joia) seafl! "i multe lec#ii xerocopiate de la colegi. Însumând datele însemnate pe foi în to#i cei treiani – de"i multe lec#ii sunt nedatate –, se poate vedea c! Romanescu lipsea pentru anumite

perioade, probabil atunci când era plecat în misiuni de serviciu. Aceasta trebuie s! fie "iexplica#ia cursurilor copiate de la colegi. Sanda Stolojan îl întâlnise în seara de Anul Nou "i,dup! cum îi scria lui Noica, “nu m-am l!murit unde a ajuns cu studiile”.23

În mod evident, nu "i-a luat toate examenele, pentru c!, a"a cum arat! carnetele destudent, în toamna anului 1972 se înscrie din nou în anul III. Foarte probabil pentru examene,c!ci nu mai avem nici o noti#! de la cursuri. În acel an avansase în cadrul companiei în pozi#iade “chef du service études et projets”, în care va r !mâne timp de trei ani. Se pare c! nu maiavea suficient timp pentru a se consacra studiului limbii hindi, de"i, a"a cum am v!zut, urma

cu seriozitate cursurile de vedic! "i de #ig!neasc! ale lui Minard. În 1973 se înscrie în anul IIde hindi, continuând s! frecventeze cursurile lui Minard. Pentru anul academic 1974-1975 nuse p!streaz! un carnet de student. În septembrie 1974, Romanescu primise cet!#enia francez!.În toamna lui 1975 este înscris tot în anul II de hindi. Din ace"ti trei ani nu avem noti#e de lacursuri. Ultimul an este îns! reprezentat de o map! din care se poate deduce c! a urmat uncurs prin coresponden#! la Institut Britannique de Paris. Cuno"tea deja limba englez! – al!turide francez!, german! "i rus! –, dar voia s! se preg!teasc! în vederea examenului LowerCertificate in English al Universit!#ii din Cambridge.24

În anul 1976, când avanseaz! din nou în cadrul companiei Siemens, în pozi#ia deresponsabil cu activitatea sistemelor de control comand! "i instrumentare pentru centraleletermice, se înscrie iar în anul II de hindi, dar începe s! studieze "i limba tamil!. Pe carnetul destudent scrie îns! în alt loc: hindi "i #ig!neasc!. Nu "tim dac! este o gre"eal!. Se înscrisese latoate cele trei limbi? Numai la dou! din ele? Atunci la care? În 1977 se înscrie doar în anul Ide tamil!, de"i iar !"i apare în alt loc pe carnet ca fiind înscris la hindi "i tamil!. Acesta esteultimul carnet de student din arhiva sa. Probabil colec#ia nu e complet! c!ci noti#ele de cursarat! c! în anul academic 1977-1978 a studiat araba.

Nu "tim dac! a reu"it s! absolve "i ultimul an de hindi. Diplomele de studii nu au fostg!site printre hârtiile sale. Vor trebui cercetate arhivele de la Institut National des Langues etCivilisations Orientales.

La limba tamil! i-a avut ca profesori pe Nagapattinam M. Kasi "i pe un oarecareMariadas, dar nu s-au p!strat decât câteva noti#e de lec#ii, trei dintre ele datate din noiembrie

1976. Restul par s! se fi pierdut.La arab!, conform unei însemn!ri pe una din primele file de noti#e de la lec#ii, îi aveadrept profesori pe Gérard Lecomte (1926-1997) "i Gérard Troupeau (1927-2010), asisten#i peHenri Loucel (1924-2010), dl. Dechico "i dl. Henin, iar repetitori pe dl. Awad, dl. Chaar,

23 Sanda Stolojan c!tre C-tin Noica, Paris, 23 ianuarie 1972, în: “Din arhiva Constantin Noica”, text îngrijit deM. Diaconu, Via # a româneasc$ (Bucure"ti), 92, nr. 7-8, 1997, pp. 97-104 (99). 24 Al!turi de formularele de examen din perioada 12-19 iunie 1976, se afl! "i câte un formular din 20 iunie 1972,11 decembrie 1973 "i 24 iunie 1974. Probabil, ca modele. Se mai p!streaz! o lucrare la gramatic!, “Paper 3”,

pentru care a primit 14,5 puncte din 20, "i un eseu la compozi#ie, intitulat “Civilise - civilisation”, care arecorecturile examinatorului, dar nu o not!, ci o apreciere: “An interesting historical treatment of the subject. Thestyle is a little long - winded in parts!”, dup! care urmeaz! ideile lui despre civiliza#ie "i câteva indica#ii

bibliografice. Conform informa#iilor primite de la dna Simina Noica, Romanescu a ob#inut de la InstitutulBritanic nu doar un First Certificate, ci "i Proficiency Certificate, echivalent al diplomei de DEUG de laSorbona.


12/26

"#

Naïm Boutanos "i Jean Kassab. Dar pe noti#ele lec#iilor sale sunt însemnate doar numele luiLecomte "i Kassab. Î"i luase de la I.N.A.L.C.O. "i descrierea cursului teoretic, “Initiation al’histoire du monde musulman”, care intra în compozi#ia certificatul de limb! "i civiliza#ie,dar nu "tim dac! l-a urmat. De altfel, studen#ii se puteau prezenta la examen "i pe bazalecturilor din lista bibliografic!. Iar biblioteca lui Romanescu are o sec#iune de islamistic!. În

map! se p!streaz! mai multe lucr !ri de control par #iale, dintre care doar una, con#inând oretroversiune, are not!: “très bien”.Acesta, 1969-1978, a fost noul deceniu de studii al lui Dan Romanescu, în cursul c!ruia

s-a aplecat cu pasiune "i perseveren#! asupra a "apte limbi orientale – sanscrit! (clasic! "ivedic!), persan! veche, hindi, tamil!, #ig!neasc! "i arab! – "i a c!utat s! p!trund! culturaIndiei "i a Islamului. La cap!tul lui, la vârsta de 43 de ani, a decis c! e prea târziu pentru a maifi student.

Studiile pe care le urmeaz! la Paris sunt, f !r ! îndoial!, ceea ce i-ar fi pl!cut s! fac! de la bun început, dac! nu ar fi tr !it în România comunist!. În 1969, el se întorcea de fapt în anul1952 pentru a reînoda altfel firele destinului s!u. Forma#ia "i cariera tehnic! îi fuseser ! impuse de circumstan#e politice. Desigur, tradi#ia familiei îi cerea s! se men#in! la un anumit

nivel social "i economic. În alte vremuri ar fi urmat probabil drumul tat!lui: studii umaniste "io carier ! de înalt func#ionar al statului, care i-ar fi permis s! se dedice preocup!rilor saleintelectuale. În contextul de dup! r !zboi a f !cut o alegere în#eleapt! "i practic!. Îns! "i la Paristrebuia s! se între#in! (singur). Prin urmare, nu putea s! nu acorde meseriei sale aten#ianecesar !, ceea ce reducea considerabil timpul, aten#ia "i energia pe care le putea pune înslujba studiilor de orientalistic!. În mod inevitabil "i în ciuda entuziasmului cu care seavântase în ele, acestea vor r !mâne un hobby de om cultivat.

Dup" studen#ia parizian"

Despre ultimele trei decenii "i jum!tate ale vie#ii sale, dup! 1978, nu putem spunedeocamdat! prea multe. Cunoa"tem doar câteva episoade, culese din varii surse.

În lumea intelectual! româneasc! a Parisului, Romanescu a fost o prezen#! discret! –timid! chiar –, dar una memorabil!. L-a întâlnit, desigur, "i pe Eliade, în verile lui pariziene,dar nu l-a agasat cu propria-i persoan!. Va trebui s! a"tept!m pân! vor ie"i la iveal! m!rturiiledespre acei ani, în memorii, jurnale, coresponden#!. Ion Vianu – care l-a frecventat mai multîn #ar ! "i doar rar la Paris – ne-a comunicat c! “era un tip briliant "i de o frecventare foarteagreabil!, nel!sând niciodat! s! se vad! greut!#ile prin care trecea; un ins contemplativ,dep!rtat de orice idee de carier !, un mare epicureu al cunoa"terii”. Când l-a întâlnit pentruultima oar !, pe la mijlocul anilor ’90 – în casa veri"oarei lui, Maria Br !tianu –, indianistica

p!rea s! fi r !mas o amintire îndep!rtat!.$tim c! "i apartamentul lui era unul din locurile în care se întâlnea inteligentsia exilului.Dup! mai multe însemn!ri bibliografice pe foile cu noti#e de curs din anul academic 1969-1970 (atât cursul de religii indiene de la E.P.H.E., cât "i cel de civiliza#ie indian! de laI.N.A.L.C.O.), Romanescu manifestase interes pentru mi"carea hippie. Era poate mai apropiatde ea atunci, la început de nou drum în Fran#a, dar stilul vie#ii sale se va îndrepta treptat spre

polul opus. Lucru pe care îl remarc! "i Monica Lovinescu în jurnalul ei din 1997: “Asear ! amcinat la Dan Romanescu, pe care nu-l mai v!zusem, cred, de la cearta memorabil! cu Noica ceavusese loc la el acas! [în 1978 – n.m.].25 Pe vremea aceea, o camer !-dou!, relativ modeste.

25 Datorit! faptului c! Noica "i-ar fi “ie"it din fire atacând pe Soljeni#în "i g!sind justific!ri lui Ceau"escu”.

Monica Lovinescu, Jurnal 1985-1988, Humanitas, Bucure"ti, 2003, p. 203. A"a cum arat! aceast! însemnare din18 aprilie 1987, pe Romanescu îl mai întâlnise cel pu #in o dat! de la acel eveniment, dar nu la el acas!, ci laMaria Br !tianu.


13/26

"$

Surpriz!: acum st! boiere"te pe avenue Henri Martin, cu o mic! gr !din! prelungind unapartament somptuos. Ne bucur !m pentru el f !r ! a avea insolen#a de a-l întreba de unde atâtaavere. […] Discut!m despre exilul de acum comparat cu cel de la 1848 asupra c!ruiaRomanescu are amintiri de familie: un str ! bunic al s!u a luptat al!turi de B!lcescu. Fâlfâie

parc! timpul în jurul nostru: suntem în acela"i Paris cu str !mo"ii lui "i în acela"i tip de

situa#ie, poate pe strada aceasta a umblat "i el, poate în fa#a acestei case s-a "i oprit.”26

A"adar, boier, în tradi#ia familiei, dar, tot în aceast! tradi#ie, unul luminat.La începutul anilor ’80, prin Simina Noica, a cunoscut-o pe elenista Jacqueline de

Romilly (1913-2010) "i a frecventat conferin#ele ei.27 Leg!tura a devenit curând personal!,28 vizitând-o acas!, unde i-a instalat o veritabil! “muzicotec!”, alc!tuit! din cele mai sofisticatecombina#ii de aparate de ultim! or !. Dup! cum ne-a comunicat dna Noica, “o dat! chiar au

bântuit împreun! magazinele de echipamente muzicale, în c!utare de ‘ultimul strig!t’ înmaterie de Bang & Olufsen: nimic nu era îndeajuns de perfec#ionat pentru barocul englez,

pasiune comun! a amândurora”. Pentru una dintre conferin#ele ei, sus#inut! la AssociationGuillaume Budé în 1985, Dan Romanescu "i Simina Noica au ajutat-o cu preg!tireamaterialului audio: înregistrarea mai multor extrase din drama lui Händel, Hercules,

interpretat! sub bagheta lui John Eliot Gardiner.29 Era de fa#! "i Constantin Noica. Cu ocaziaacelei vizite, s-au întâlnit cu to#ii (inclusiv Alexandra Noica-Wilson, venit! din Anglia) acas! la Romanescu. Simina Noica evoc! aceste vizite astfel: “Mi-amintesc c! trecusem s!-i iau "is!-i aduc, la masa de sear !, înc! în vechea locuin#!, atât pe Emil Cioran, cât "i pe Jacquelinede Romilly. Erau to#i bine dispu"i "i în verv! "i – comenta mai târziu Jacqueline de Romilly –s-au sim#it ca pe vremea studen#iei.”

În 1985 a fost din nou avansat în func#ie "i a început s! lucreze direct pentru companiamam! Siemens, la Karlsruhe, ca “ingenieur conseil pour les applications d’instrumentation etautomatismes” ale centralelor termice industriale "i ale re#elelor de distribuire a energiei.Pentru aceasta "i-a închiriat un apartament într-o vil!, la numai 20 de km distan#!, lâng!

biserica din Lauterbourg, o comun! alsacian! situat! chiar la frontiera Fran#ei cu Germania. A p!strat apartamentul din Paris, dar centrul de greutate al vie#ii sale s-a mutat în Alsacia, unde"i-a adus "i cea mai mare parte a bibliotecii. Ba chiar "i dosarele cu noti#ele cursurilor de laE.P.H.E. "i I.N.A.L.C.O. Spera s! le parcurg! din nou "i s! se aplece iar asupra textelor iubite,la impozanta sa mas! florentin! (p!strat! acum la Biblioteca Român! din Freiburg)? O va fif !cut-o? Întreb!ri la care deocamdat! nu avem r !spuns.

Din 1993 pân! în 2003, Siemens l-a trimis la Madrid, unde a locuit pe una dintre celemai bine cotate str !zi centrale, calle Zurbano. Î"i petrecea o parte din vacan#e la Lauterbourg,

26 Monica Lovinescu, Jurnal 1996-1997 , Humanitas, Bucure"ti, 2005, p. 360 (3 iunie 1997). 27

Nu cele specializate de la Collège de France, unde totu"i o vizita la catedr !, ci acelea pe care le #inea în diversealte locuri: Institut de France, Fondation Singer-Polignac, Figaro ( Les Grandes Conférences), Fondation delDuca, Institut d’Études Politiques, Académie de Médecine, École du Louvre etc. 28 Iat! câteva dintre dedica#iile ei pe c!r #ile proprii d!ruite lui Romanescu: “Pour Dan Romanesco, en souvenirde brèves rencontres et avec toutes mes bien amicales pensées, J. Romilly” ( L’enseignement en détresse , Julliard,Paris, 1984); “Pour Dan Romanesco, en joignant mes amitiés à celles de Simina et mes voeux à ceux de Simina!,J. Romilly” ( Pourquoi la Grèce?, Ed. de Fallois, Paris, 1992); “Pour Dan Romanesco, en lui disant merci, merci,merci! et amitiés, J. Romilly” ( Hector , Ed. de Fallois, Paris, 1997); “Pour Dan Romanesco, avec mes amitiés etmes remerciements… pour le thé, J. Romilly” ( La Grèce antique contre la violence, Ed. de Fallois, Paris, 2000);“Pour Dan Romanesco, ces petites confidences naïves avec mon amitié, J. Romilly” ( Les roses de la solitude, Ed.de Fallois, Paris, 2006). Penultima mul#umire se refer ! la faptul c!, atunci când Dan Romanescu se întorcea dinAnglia (unde, pân! în 1987, o vizita pe m!tu"a sa, Maria Golescu), îi aducea întotdeauna – de la Fortnum &Mason – ceaiul ei preferat, Lapsang Souchong.

29 V. mul#umirile lui Jacqueline de Romilly, în “Hercule. La tragédie de Sophocle et le drame musical deHändel”, Bulletin de l'Association Guillaume Budé: Lettres d'humanité (Paris), nr. 44, décembre 1985, pp. 339-348 (339n).


14/26

"%

împreun! cu partenera sa, cultivând muzica "i florile.30 Dup! deceniul madrilen, s-a întors lafiliala din Paris a companiei, pân! în anul 2005, când a ie"it la pensie. Ulterior, "i-a împ!r #ittimpul între Paris "i Lauterbourg, îns! din 2008, în urma unei opera#ii grave, a revenitdefinitiv la Paris, c!l!torind doar ocazional în Alsacia.

Dup! c!derea comunismului, a vizitat "i România de mai multe ori. Cu ocazia uneia

dintre aceste vizite, în vara anului 1998, i s-au confiscat din nou la frontier ! c!r #ile "idocumentele din arhiva familiei pe care voia s! le duc! la Paris.31 Dan Romanescu a fost un iubitor al artei, al muzicii, al drume #iilor "i al c!l!toriilor pe

mapamond. Frecventa cu fidelitate festivalul de la Bayreuth (s-au p!strat toate programele din1971 pân! în 2002) "i pe cele de la Schwetzingen "i Glyndebourne (s-au p!strat programeledin 1990 pân! în 1999). De"i, ca un b!rbat frumos ce era, "tia s! deschid! por #ile sufletuluifeminin, nu s-a c!s!torit "i nu a avut copii. Nu "tim dac!, în aceast! din urm! op#iune –asemenea lui Eliade "i Culianu –, valorile existen#iale “gnostice” au jucat vreun rol. $tim doarc! a deschis multe por #i "i c! a l!sat amintiri tandre.

Ce spune biblioteca unui om despre el însu!i?

C!r #ile de la Lauterbourg au fost donate Bibliotecii "i Institutului Român din Freiburg,care a preluat circa 825 de volume. Aproape tot atâtea au r !mas pe loc, dat fiind c! subiectelelor nu corespondeau profilului bibliotecii "i disponibilit!#ii ei de spa#iu. Aproximativ 270 detitluri în circa 320 volume, aflate la Paris, au fost donate bibliotecii Institutului CulturalRomân din capitala Fran#ei. Câteva duzini au fost excluse. A"adar, putem aprecia întinderea

bibliotecii lui Romanescu la vreo 2000 de volume. Nu e mult pentru 45 de ani tr !i#i în Fran#a,Germania "i Spania "i pentru numeroase c!l!torii prin lume. Dar e o bibliotec! esen#ial!:Romanescu nu p!stra decât ceea ce îl interesa cu adev!rat.

Pe lâng! c!r #ile de literatur ! "i cultur ! general!, care se g!sesc în casa oric!rui om cult,se afl! în ea o foarte bun! colec#ie de c!r #i de muzic!, incluzând enciclopedii, dic#ionare "iedi#ii de opere complete (din Wagner, una din pasiunile sale, avea câteva zeci de volume). Deasemenea, multe ghiduri turistice, în diverse edi#ii, "i albume despre ora"e, regiuni sau situriistorice.

Exist! o consistent! – "i bun! – sec#iune de carte româneasc!, multe volume fiindcump!rate din România, dup! c!derea comunismului. La Lauterbourg se g!sesc aproape toatec!r #ile franceze ale lui Eliade, atât cele "tiin#ifice, cât "i acelea literare, al!turi de o parte dincele în englez!, inclusiv literatur ! tradus! în aceast! limb!. Volumul La * ig $nci !i alte

povestiri (1969) e semnat “decembrie 1970”, ceea ce arat! c! "i l-a procurat din #ar ! la scurttimp dup! publicare. Între c!r #ile de la Paris se afl! "i unele lucr !ri interbelice ale lui Eliade,

republicate în România dup! c!derea comunismului.Pân! la sfâr "itul vie#ii, a continuat s! cumpere, atât din Fran#a cât "i din România,operele recente cele mai discutate din domeniul filosofiei, istoriei, literaturii "i artei. Unele aufost primite de la autori. Se g!sesc autografe de la Alain Decaux, Jacqueline de Romilly,Geoffrey W. Dimbleby, Raoul V. Bossy, C-tin Noica, Simina Noica "i al#ii.32

Evident, istoria religiilor "i – mai ales – studiile orientale sunt bine reprezentate. Seg!sesc c!r #i "i albume despre Asia de Est "i Sud-Est (China, Japonia etc.), despre Persia "ilumea islamic!, incluzând aproape toate operele lui Henri Corbin. Colec#ia c!r #ilor de

30 Între hârtiile sale s-au p!strat dou! diplome de onoare, acordate de prim!ria din Lauterbourg, în 1993 "i 1995,cu ocazia unui “Concours de maisons fleuries” la care a participat împreun! cu partenera sa. 31 “Donate” tot Muzeului Regiunii Por #ilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin, au fost recuperate în anul 2001. 32 Dar "i autografe pentru Maria Golescu (Ethel Helen Hunt, Eric Tappe, Mircea Dinescu) sau pentru Jacquelinede Romilly (Jean-François Deniau).


15/26

"&

islamistic! (circa 30 de volume, cuprinzând "i dic#ionare, gramatici "i manuale de arab!) odep!"e"te pe cea despre Extremul Orient, reflectând ultimul an de studii la I.N.A.L.C.O. Dareste ea îns!"i în mod considerabil dep!"it! de colec#ia indologic!.

A"a cum am v!zut, la E.P.H.E. Romanescu studia sanscrit!, vedic! "i religii indiene, întimp ce la I.N.A.L.C.O. înv!#a limbi moderne, hindi "i tamil!, iar cursurile de civiliza#ie erau

concentrate asupra problemelor politice, sociale "i economice ale Indiei contemporane.Biblioteca arat! c! interesul s!u principal se îndrepta c!tre vechile texte filosofico-religioaseale literaturii sanscrite. La Lauterbourg se aflau 110 titluri indologice în 115 volume. Printrec!r #ile donate bibliotecii I.C.R. din Paris, se mai g!sesc 11 titluri în 13 volume, dar e foarte

posibil ca biblioteca sa parizian! s! fi cuprins "i alte lucr !ri dedicate Indiei, care s-au dispersat. Nu e o colec#ie mare, îns! una bine aleas!, esen#ial! "i util!.33

Exist! în ea unele dintre cele mai bune dic#ionare engleze "i franceze de sanscrit! (M.Monier-Williams, A.A. MacDonell, V.S. Apte, L. Renou "i colaboratorii s!i), gramaticisanscrite în francez!, italian!, spaniol!, un manual "i o crestoma#ie apar #inând "colii francezede indianistic!. Apoi mai multe dic#ionare de hindi, o gramatic! "i un manual, toate în englez!,cump!rate din India. Am g!sit un singur manual de tamil!. Datele public!rii arat! c!

dic#ionarele sanscrite ale lui Monier-Williams (1971, 1976) "i un dic#ionar "i un manual dehindi (1971, 1974) au fost cump!rate dup! mai mul#i ani de la ini#ierea studiilor la Paris. Dar,

probabil, a"a stau lucrurile "i cu unele dintre celelalte instrumente lingvistice, chiar dac! aufost tip!rite anterior.

Cea mai mare parte a colec#iei indologice din biblioteca lui Dan Romanescu ereprezentat! de lucr !ri despre ceea ce am putea numi cu un termen-valiz! (întotdeaunaimpropriu "i necesitând multiple explica#ii "i nuan#!ri) “hinduism”: 39 de traduceri, unele cutext sanscrit, "i 28 de studii. Exist! toate principalele Upani !ade, Bhagavad G& t ', BrahmaS +tra, buc!#i din Vede, din Mah'bh'rata "i R'm' yana etc. Buddhismul e ilustrat doar de 5volume de traduceri "i 7 de studii, îns! mai multe dintre c!r #ile clasate la hinduism se refer ! "ila buddhism. Alte 6 c!r #i "i albume se ocup! de arta hindus! "i buddhist!, iar 12 titluri privescIndia contemporan!. Majoritatea c!r #ilor au fost cup!rate la Paris în perioada studiilor, 1969-1978, multe find publicate în anii ’40-’60. Unele au fost achizi#ionate sau comandate laLondra. Dar a continuat s! cumpere, sporadic, "i dup! aceea: 7 titluri dateaz! din anii ’80, iar5 din anii ’90.

Dac! textele vedice sunt reprezentate de volume ocazionale, cump!rate târziu,Upani !adele "i Bhagavad G& t ' s-au bucurat, de la început, de o aten#ie special!. În francez!,avea cele mai vechi dou! Upani !ade, traduse de Émile Sénart înainte de r !zboi, colec#ia

postbelic! coordonat! de Louis Renou, în care au ap!rut alte 18 Upani !ade, "i un volumulterior con#inând 8 Upani !ade “yoghine”, în traducerea lui Jean Varenne. În englez! aveavolumul The principal Upanisads al lui Sarvepalli Radhakrishnan (edi#ia din 1969), ce

cuprinde 18 Upani !ade, dintre care 4 netraduse în francez!. Radhakrishnan este unul dintreautorii bine reprezenta#i în biblioteca sa. Dintre traducerile lui, mai avea Brahma S +tra (ed.1971) "i Bhagavad G& t ', în dou! edi#ii (1963, 1976) "i în versiune francez! (1954). Mai târziua cump!rat "i o traducere francez! a G& tei, datorat! lui Anne-Marie Esnoul "i lui OlivierLacombe (1976).

Epopeile sanscrite nu sunt prea bine reprezentate. Din Mah'bh'rata exist! doar o târzietraducere par #ial! în francez! (1985), iar R'm' yana e prezent! numai în versiunearomâneasc! a lui Sergiu Demetrian, f !cut! dup! repovestirea lui Chakravarti Rajagopalachari(volumul II lipse"te).

Mai avea introducerea lui *a+kara la propriu-i comentariu al Brahma S +trei, întraducerea lui Louis Renou (ed. 1977), un alt nume foarte prezent în biblioteca sa. De

asemenea, dou! culegeri de “mituri”, prima realizat! de Ananda K. Coomaraswamy "i33 V. catalogul fondului indologic, reunit, în Addendum 2.


16/26

"'

Margaret Noble, cea de-a doua de Wendy Doniger. Foarte târziu a cump!rat o traducere par #ial! din , iva Pur '-a, datorat! lui Tara Michaël (1991). Din limbi vernaculare, numai treic!r #i de poezie devo#ional!: Psalmii pelerinului ai lui Tuk ,r ,m, o antologie mistic! hindi "iuna bengali.

Aceste texte sunt completate de o bun! selec#ie de studii dedicate în special religiilor "i

filosofiilor Indiei. Al!turi de indiani"ti francezi, precum Louis Renou, André Bareau,Madeleine Biardeau, Charles Malamoud, Alain Danielou, Jacques Dupuis, Louis Frederic,sunt prezen#i în traduceri fran#uze"ti: Helmuth von Glasenapp, Heinrich Zimmer, Jan Gonda,John Henry Hutton. Autorii indieni sunt pu#in ilustra#i. Dou! lucr !ri sunt semnate de KshitiMohan Sen "i Saiyid Athar Abbas Rizvi. Pe lâng! c!r #ile lui Radhakrishnan cump!rate înIndia, pe care le-am pomenit deja, se mai g!sesc cele dou! volume ale History of philosophy

Eastern and Western, coordonate de el. În fine, câ#iva autori, indieni "i francezi, din zonaspiritualit!#ii: Swami Siddheswarananda, Swami Prabhupada, Arnaud Desjardins, MauriceMaupilier.

Nu doar acestea din urm!, ci întreaga colec#ie arat! c! interesul s!u pentru filosofiile "ireligiile Indiei era ghidat de o preocupare spiritual!, asemenea tân!rului Eliade. Pentru

Romanescu, civiliza#ia era reprezentat! în primul rând de cultura spiritual! a unui popor. Îneseul “Civilise - Civilisation”, scris în 1976, în cadrul cursului de englez! urmat la InstitutBritannique de Paris, el exclama: “Does uncivilized nations ever exist? Or does a civilizednation exist now? What remains of the urge ‘to civilize’ other people? Were old countries likeIndia so far from culture or a moral law? Are these countries, after being ‘civilized’,wealthier? They are called ‘developing countries’, which means they are far from the welfareEuropeans thought they have brought. Are they happier?” La ultima întrebare nu mai d! unr !spuns, dar îl putem b!nui negativ.

Traducerile de texte buddhiste "i studiile nu se limiteaz! la spa#iul indian, ci le includ "i pe cele tibetan, mongol, chinez. Numele autorilor acoper ! aici arii na#ionale mai diverse.Al!turi de francezii Lilian Silburn, Andre Padoux, Jacques Bacot "i Jeannine Auboyer, stauWalter Y. Evans-Wentz, Erich Frauwalner, Giuseppe Tucci, Walther Heissig, John Powers,Trevor Ling. Un singur maestru buddhist contemporan: celebrul "i controversatul ChögyamTrungpa.

Interesul pentru domeniul studiilor indo-europeene pare "i el s! fie apropiat deorientarea lui Eliade. Se reg!sesc aproape toate c!r #ile lui Georges Dumézil, nu numai celecare se ocup! de material indian. La Paris avea volume precum Heur et malheur du guerrier.

Aspects mythiques de la fonction guerrière chez les Indo-Européens (1969) "i Les dieux souverains des indo-européens (1977). Dar "i cele trei volume Mythe et épopée (1968-1973)"i cele patru volume Esquisses de mythologie (1982-1986), în care Dumézil "i-a adunat textelece ilustreaz! teoriile sale. În schimb, din opera unui alt mare indo-europenist, Émile

Benveniste, nu am g!sit decât cele dou! volume Problèmes de linguistique générale (1966-1974) în biblioteca de la Lauterbourg.Restul c!r #ilor privesc India contemporan!: în special istorie politic!

tr !it! (autobiografiile lui Gandhi "i Nehru, o antologie din alocu#iunile lui Vinoba Bhave, ocarte despre Indira Gandhi) "i pu#in! literatur ! (traduceri de France Bhattacharya "i NicoleBalbir). Cartea de impresii de c!l!torie a lui Jean Alexandre Rousseau, Un passant en Inde (1998), e scris!, din câte se pare, de unul dintre colegii s!i de la cursurile lui Minard.

Pe volumul Psaumes du pèlerin, opera misticului medieval Tuk ,r ,m (reeditarea din1973), se g!se"te urm!toarea dedica#ie manuscris!: “En lointaine et fidele amitié, Deleury”.Traduc!torul, Guy Albert Deleury (1922-2015), este un iezuit francez care a tr !it în India, laPune, între 1949 "i 1973, "i, specializându-se în indologie, a publicat un mare num!r de c!r #i,

ce au avut succes. Nu "tim dac! l-a cunoscut în India sau dup! întoarcerea acestuia în Fran#a.


17/26

"(

Romanescu nu obi"nuia s! sublinieze pe c!r #i, decât rar, uneori în text, alteori pemargini. Prin urmare, nu putem spune prea mult despre lecturile sale pe baza acestorsporadice sublinieri.

În dou! traduceri ale Bhagavad G& tei, republicate în 1976, cea francez! îngrijit! deEsnoul "i Lacombe "i cea englez! a lui Radhakrishnan, am g!sit ca semne de carte bilete ale

R.A.T.P.-ului parizian. Un bilet similar am g!sit în volumul tradus de Jean Varenne, Upanishads du yoga, republicat în 1974. Ne putem a"adar întreba: citea Dan RomanescuUpani !adele "i Bhagavad G& t ' în autobuz? Poate asemenea unui personaj eliadian? Gândul seduce inevitabil la locotenentul de ro"iori din nuvela Podul (1965). Tr !s!turile principale aleacestuia erau trei: frumuse#ea, ce putea fi descris! doar în termeni de teologie negativ!, “seteade cultur !” pe care "i-o ad! pa citind Upani !adele "i punându-"i “anumite probleme” (neti!neti!, 'tman) "i faptul c!-i pl!cea s! se întoarc! acas! c!lare.34 Eliade nu spune c! citeaUpani !adele c!lare, dar asocierea acestor tr !s!turi e atât de puternic! încât produce inevitabilo astfel de imagine.

Mai mult decât probabil, Dan Romanescu î"i ad! pa “setea de cultur !” citind în autobuz.O f !cea asemenea locotenetului de ro"iori din nuvela eliadian!? Nu risc!m deocamdat! un

r !spuns. În mod evident, nu aspira s! fie un savant, ci doar un amateur sérieux, ceea ce nu edeloc un calificativ minimalizant. A fost f !r ! îndoial! un gentleman-scholar . Dar nu a l!sat caroadele "tiin#ei sale s! fie v!zute de al#ii. Nu a dorit s! devin! un autor, un “creator”. A tinsspre contempla#ie, deta"ându-se de iluzia c!rtur !reasc!. De"i a studiat cu asiduitate, India era

pentru el o pur ! pasiune, locus al unei c!ut!ri personale, dup! toate eviden#ele de natur ! spiritual!. Ne putem chiar întreba dac! modelul unui alt personaj eliadian, cel al doctoruluiZerlendi, nu a jucat vreun rol în acumularea erudi#iei orientaliste.

***

De"i r !mas sub semnul românescului “n-a fost s! fie”, efortul – întins pe durata unuideceniu – de-a studia indianistica ("i nu numai) în unele dintre cele mai bune "coli merit! înregistrat ca un fapt remarcabil. Sunt atât de pu#ini români care au avut "i voin#a "i putin#a dea-l face. Nu putem decât s! regret!m c! str !dania lui Dan Romanescu nu a rodit, c! a r !masînchis! între coper #ile propriului destin. Chiar "i acest parcurs formativ, înzestrat cu atributulrarit!#ii, poate fi reconstituit deocamdat! doar în temeiul unor izvoare limitate. În viitor, înm!sura în care îi vom putea contacta pe profesorii "i colegii s!i afla#i înc! în via#!, sper !m s!

putem transforma schi#a în c!rbune de acum într-un portret în acuarel!.

34 M. Eliade, Proza fantastic$, vol. III, ed. de Eugen Simion, Ed. Funda#iei Culturale Române, Bucure"ti, 1991, pp. 33-56 (34-35).


18/26

")

Addendum I

Mapele cu noti#e de la cursuri

N.B. Datele extreme sunt cele însemnate de Dan Romanescu. Multe lec#ii sunt nedatate, iar unele sunt în mod evident situate în afaradatelor extreme notate pe foi.

1. École Pratique des Hautes Études

1969-1970Sanskrit (date extreme: 6 noiembrie 1969 - 12 martie 1970)Sanskrit: exercises (date extreme: 22 ianuarie - 30 aprilie 1970)

Religions de l'Inde (date extreme: 2 ianuarie - 26 mai 1970)

1970-1971 Introduction au vieux-perse (date extreme: 28 noiembrie 1970 - 22 mai 1971) Hymnes vediques (date extreme: 28 noiembrie 1970 - 22 mai 1971)

1971-1972Grammaire comparée (date extreme: 23 noiembrie 1971 - 6 mai 1972)

Introduction comparative au vieux-perse (date extreme: 29 ianuarie - 6 mai 1972) Hymnes vediques (date extreme: 27 noiembrie 1971 - 29 aprilie 1972)

1972-1973Sanskrit et tsigane (date extreme: 25 noiembrie 1972 - 24 martie 1973)

Explications d’hymnes védiques (date extreme: 25 noiembrie 1972 - 11 martie 1973)

1973-1974Sanskrit et tsigane (date extreme: 17 noiembrie 1973 - 27 aprilie 1974)

Explications d’hymnes védiques (date extreme: 17 noiembrie 1973 - 27 aprilie 1974)

2. Institut National des Langues et Civilisations Orientales

1969-1970 Hindi I: grammaire (date extreme: 17 ianuarie - 25 iunie 1970) Hindi I: textes (date: 7 aprilie 1970) Hindi I: pratique orale (date extreme: 27 aprilie - 27 mai 1970)Civilisation: geographie, histoire (date extreme: 4 ianuarie - 13 mai 1970)Civilisation (date: 21 ianuarie 1970)

1970-1971 Hindi II (date: 24 aprilie 1971)Civilisation: geographie, droit (date: 1 decembrie 1970)Civilisation (date extreme: 5 ianuarie - 24 mai 1971)

1971-1972 Hindi III (date: 18 noiembrie 1971) Hindi III (date extreme: 6 ianuarie - 18 mai 1972)

1976-1977Tamoul I (date extreme: 16 - 18 noiembrie 1976)

1977-1978

Arabe I (date: 7 noiembrie 1977)


19/26

"*

Addendum II

Biblioteca.Fondul indologic

N.B. Dat fiind num!rul titlurilor, clasificarea este una foarte cuprinz!toare, pornind în primul rând de la interesele lui Dan Romanescu.Am redat integral ini#ialele "i prenumele abreviate pe paginile de titlu. În paranteze rotunde am ad!ugat datele primelor edi#ii acolounde a fost cazul. În paranteze p!trate am reprodus textul etichetelor de librar "i al însemn!rilor manuscrise sau am semnalat altetipuri de marcaj apar #inând lui Dan Romanescu.

Sanscrit" - dic#ionare, gramatici, manuale

Monier Monier-Williams, A dictionary, English and Sanskrit , third Indian edition, Motilal Banarsidass, Delhi -Varanasi - Patna, 1971, xii+859 pp. (prima edi#ie, 1851)[etichet!: Arthur Probsthain, Oriental Bookseller, 41 Gt. Russell Street, London WCIB 3PH; pre #: L.4,50]

Monier Monier-Williams, A Sanskrit-English dictionary, etymologically and philologically arranged , newedition greatly enlarged and improved with the collaboration of prof. Ernst Leumann, prof. CarlCapppeller and other scholars, Clarendon Press, Oxford, 1976, xxxvi+1333 pp. (prima edi#ie, 1899)[etichet!: Arthur Probsthain, Oriental Bookseller, 41 Gt. Russell Street, London WCIB 3PH]

Vaman Shivram Apte, The student’s English-Sanskrit dictionary, sixth edition, Motilal Banarsidass, Delhi -Patna - Varanasi, 1969, 505 pp. (prima edi#ie, 1884)

Arthur Anthony MacDonell, A practical Sanskrit dictionary, Oxford University Press, London, 1965, x+382 pp.(prima edi#ie, 1924)

Nadine Stchoupak, Luigia Nitti, Louis Renou, Dictionnaire sanskrit-français, deuxième tirage, Librairied’Amérique et d’Orient Adrien-Maisonneuve, Paris, 1959, iv+899 pp. (Publications de l’Institut deCivilisation Indienne) (prima edi#ie, 1932)

Oreste Nazari, Elementi di grammatica sanscrita seguiti da esercizi graduali, antologia e lessico, Loescher,Torino, 1942, 174 pp. (prima edi#ie, 1892)

Louis Renou, Grammaire sanscrite, tomes I et II réunis, Librairie d’Amérique et d’Orient Adrien-Maisonneuve,Paris, 1968, xviii+570+20 pp. (prima edi#ie, 1930)

Theofil Simenschy, Gramatica limbii sanscrite, Ed. $tiin#ific!, Bucure"ti, 1959, 164 pp. Nicolás Altuchow, Gramática sánscrita elemental , Montevideo, 1962, 115 pp. (Universidad de la Republica.

Facultad de Humanidades y Ciencias. Departamento de Lingüística)Abel Bergaigne, Manuel pour étudier la langue sanscrite, avant-propos de Louis Renou, Librairie Honoré

Champion, Paris, 1966, xiv+335 pp. (prima edi#ie, 1844) Nadine Stchoupak, Chrestomathie sanskrite, Librairie d’Amérique et d’Orient Adrien-Maisonneuve, Paris, 1948,

32+34+20+2 pp.

Hindi - dic#ionare, gramatici, manuale

Bhargava’s standard illustrated dictionary of the English language (Anglo-Hindi edition), edited by prof. RamChandra Pathak, 12th edition (thoroughly revised & enlarged), Bhargava Book Depot, Varanasi, 1965,1432 pp. (edi#ia a treia, 1941)

Bhargava’s standard illustrated dictionary of the Hindi language (Hindi-English edition), compiled and edited by prof. Ram Chandra Pathak, revised and enlarged, Bhargava Book Depot, Varanasi, 1971, 1280 pp.(prima edi#ie, 1946)

Nalanda current dictionary, compiled by Purshotam Narain Agrawala, dr. Khub Ram Jajoria, Rameshwar NathGupta, Madan Mohan Gupta, New Imperial Book Depot, Delhi, 1965, viii+1335 pp. (prima edi#ie, 1950)

The student’s home dictionary containing Hindi words with their meaning in English, third edition, Ram NarainLal, Allahabad, 1950, 837 pp. (prima edi#ie, 1937)

Swami Nath Sharma, Hindi grammar and translation (Best teacher of correct and standard Hindi) , third edition,revised, Lakhani Book Depot, Bombay, 1960, xiii+260 pp. (prima edi#ie, 1950)

Hind ! p"# ham"l " / Hindi primer (Books 1-4), Central Hindi Directorate, New Delhi, 1974, xiii+760 pp.


20/26

#+

Tamil" - dic#ionare, gramatici, manuale

Paul Jotimuttu, A guide to Tamil by the direct method , The Christian Literature Society, Madras, 1965, xx+262 pp. (prima edi#ie, 1956)

Hinduism - texte sanscrite (traduceri, unele cu textul ata!at)

Le Veda, textes réunis, traduits et présentés sous la direction de Jean Varenne, Les Deux Océans, Paris, 1984,454 pp.

Pierre Rolland, Compléments au rituel domestique védique. Le V 'r 'hag . hyapuru (a et autres extraits desV 'r 'hapari )i (/ a à caractère domestique, Éditions de l’Université de Provence, Aix-en-Provence, 1975,218 pp.

The Brahma S +tra. The philosophy of spiritual life, translated with Introduction and Notes by SarvepalliRadhakrishnan, George Allen & Unwin, London, second impression, 1971, 606 pp. (prima edi#ie, 1960)[cump!rat! de la Londra, pre#: L 8.50]

The principal Upani (ads, edited with Introduction, Text, Translation and Notes by Sarvepalli Radhakrishnan,George Allen & Unwin, London / Humanities Press, New York, third impression, 1969, 958 pp. (primaedi#ie, 1953)[etichet!: L 4.00=80s net George Allen & Unwin]

B. had- 0 ra- yaka-Upani (ad , traduite et annoté par Émile Sénart, deuxième tirage, Les Belles Lettres, Paris, 1967,xxviii+138 pp. (prima edi#ie, 1934)[sublinieri în text la p. 23]

Ch'ndogya-Upani (ad , traduite et annoté par Émile Sénart, Les Belles Lettres, Paris, 1930, xxxii+142 pp.Colec#ia “Les Upanishad. Texte et traduction sous la direction de Louis Renou”, vol. I-XVIII, Adrien-

Maisonneuve, Paris, 1943-1965I. Isa Upanishad , publiée et traduite par Louis Renou, 1943, 8+4 pp.II. Katha Upanishad , publiée et traduite par Louis Renou, 1943, 20+10 pp.III. Kena Upanishad , publiée et traduite par Louis Renou, 1943, 10+6 pp.

[are un semn de carte la p. 7]IV. Mundaka Upanishad , publiée et traduite par Jacqueline Maury, 1943, 18+16 pp.

[are sublinieri în text]V. M '-1+kya Upani (ad et K 'rik ' de Gau1 ap'da, publiée et traduite par Émile Lesimple, 1944, 46+24

pp.VI. Kau (& taki Upani (ad , publiée et traduite par Louis Renou, 1948, 72 pp.

[la final e lipit! o xerocopie a textului sanscrit în caractere devanagari, 12 pp.]VII. , vet ')vatara Upani (ad , publiée et traduite par Aliette Silburn, 1948, 78 pp.

[la final e lipit! o xerocopie a textului sanscrit în caractere devanagari, 12 pp.]VIII. Pra )na Upani (ad , publiée et traduite par J. Bousquet, 1948, 24 pp.

[la final e lipit! o xerocopie a textului sanscrit în caractere devanagari, 12 pp.]IX. Taittir & ya Upani (ad , publiée et traduite par Émile Lesimple, 1948, 44 pp.

[la final e lipit! o xerocopie a textului sanscrit în caractere devanagari, 16 pp.]

X. Aitareya Upani (ad , publiée et traduite par Lilian Silburn, 1950, 36+8 pp.[la final e lipit! o xerocopie a textului sanscrit în caractere devanagari, 12 pp.]

XI. Atharva )ira Upani (ad , publiée et traduite par Bernadette Tubini, 1952, 16+6 pp.XII. Brahmabind + pani (ad , publiée et traduite par Bernadette Tubini, 1952, 8+2 pp.XIII. Kaivalyopani (ad , publiée et traduite par Bernadette Tubini, 1952, 12+2 pp.XIV. Sarvasaropani (ad , publiée et traduite par Bernadette Tubini, 1952, 12+2 pp.XV. Maitry Upani (ad , publiée et traduite par Mlle Anne-Marie Esnoul, 1952, 76+32 pp.

[are un semn de carte la p. 59, unde încep notele]XVI. B'(kala-Mantra Upani (ad , publiée et traduite par Louis Renou, 1956, 16+4 pp.XVII. Ch' galeya Upani (ad , publiée et traduite par Louis Renou, 1959, 12+4 pp.XVIII. Ga-apati Upani (ad , publiée et traduite par Jean Varenne, 1965, 22 pp.

Upanishads du yoga, traduites du sanskrit et annotées par Jean Varenne, Gallimard, Paris, 1974, 214 pp. (primaedi#ie, 1971)

[are ca semn de carte la p. 176 (note) un bilet metro-bus]


21/26

#"

Le Mah'bh'rata, vol. 1, Livres I a V , extraits et traduits du sanscrit par Jean-Michel Péterfalvi, introductions etcommentaires par Madeleine Biardeau, Flammarion, Paris, 1985, 382 pp.

The Bhagavadg & t ', with an introductory Essay, Sanskrit text, English translation and Notes by SarvepalliRadhakrishnan, George Allen & Unwin, London, seventh impression, 1963, 388 pp. (prima edi#ie, 1948)[semnat!: “Romanescu, Delhi 68”]

The Bhagavadg & t ', with an introductory Essay, Sanskrit text, English translation and Notes by Sarvepalli

Radhakrishnan, George Allen & Unwin, London, eleventh impression, 1976, 388 pp. (prima edi#ie, 1948)[are ca semn de carte la p. 258 (cap. X) un bilet metro-bus]Sarvepalli Radhakrishnan, La Bhagavad G& t '. Introduction, texte sanscrit, traduction et notes, traduction

française par Jean Émile Marcault, Adyar - Paris, 1954, 405 pp. La Bhagavad G& t ', traduit du sanskrit [par] Anne-Marie Esnoul, Olivier Lacombe, Librairie Arthème Fayard,

Paris, 1976, 187 pp. (prima edi#ie 1972)[are ca semn de carte la p. 168 (Glosaire) un bilet metro-bus]

Valmiki, Ramayana. Epopee indian$, repovestit! în limba englez! de Chakravarti Rajagopalachari, traducere, prefa!", note #i glosar de Sergiu Demetrian, traducerea versurilor George Co# buc !i C-tin D. Zeletin, vol.I, Ed. pentru literatur !, Bucure"ti, 1968, 291 (col. “Biblioteca pentru to#i” 464)

Panciatantra (Cele cinci c$r # i ale în # elepciunii), traducere din limba sanscrit! "i introducere de TheofilSimenschy, Ed. pentru literatur !, Bucure"ti, 1969, xv+344 pp. (col. “Biblioteca pentru to#i” 506)

La légende immémoriale du dieu Shiva. Le Shiva-purâna, traduit du sanskrit, présenté et annoté par Tara

Michaël, Gallimard, Paris, 1991, 268 pp.Sankara, Prolégomènes au Vedanta, texte traduit du sanskrit par Louis Renou, I.P.E.C., Paris, 1977, 102 pp.(prima edi#ie, 1951)[la p. 10, o noti#! ms. cu traducerea termenilor )ruti "i sm. ti]

Myths of the Hindus and Buddhists, by Ananda K. Coomaraswamy and Sister Nivedita (Margaret Noble), withthirty-two illustrations by Indian artists under the supervision of Abanindro Nâth Tagore, DoverPublications, New York, 1967, xii+400 pp. (prima edi#ie, 1913)[semnat!: “Romanescu, Delhi 1968”]

Hindu myths. A sourcebook translated from the Sanskrit , with an introduction by Wendy Doniger, PenguinBooks, Harmondsworth, 1978, 358 pp. (prima edi#ie, 1975)

Hinduism - texte vernaculare (traduceri, unele cu textul ata!at)

Toukârâm, Psaumes du pèlerin, édition établie, traduction, introduction et commentaires par Guy Albert Deleury,Gallimard, Paris, 1973, 216 pp. (col. : « Collection UNESCO d’œuvres représentatives ») (prima edi#ie,1956)[dedica#ie ms.: “En lointaine et fidele amitie, Deleury”]

Ramachandra Dattatraya Rânade, Au-delà des marches [Param'rtha Sop'na]. Anthologie de poèmes hindis,traduits et annotés par Marguerite Alpe-Roussel et Achyut S. Apte, preface du dr. SarvepalliRadhakrishnan, Librairie d’Amérique et d’Orient Adrien-Maisonneuve, Paris, 1962, iv+290 pp.

Poèmes mystiques bengalis. Chants Bâuls, traduction, introduction et commentaire de Mahmud Shah Qureshi,Éditions Saint-Germain-des-Prés, Paris, 1977, 206 pp. (col. : « Collection UNESCO d’œuvresreprésentatives »)

Hinduism – studii !i eseuri: religie, filosofie, literatur", istorie

Madeleine Biardeau, Théorie de la connaissance et philosophie de la parole dans le brahmanisme classique ,Mouton, Paris - La Haye, 1964, 484 pp. (col. : École Pratique des Hautes Études – Sorbonne sixièmesection: Sciences Économiques et Sociales, « Le monde d’Outre-Mer, passé et présent », première série.Études XXIII)

Madeleine Biardeau, Charles Malamoud, Le sacrifice dans l’Inde ancienne , Presses Universitaires de France,Paris, 1976, 204 pp. (col. : Bibliothèque de l’École des Hautes Études. Sciences Religieuses, vol.LXXIX)

Jan Gonda, Les religions de l’Inde, vol. I. Védisme et hindouisme ancien, traduit de l’allemand par LaurentJospin, Payot, Paris, 1962, 438 pp. (col. : « Bibliothèque historique », collection « Les religions de

l’humanité », dirigée par Christel Mathias-Schröeder)[are paginile net!iate]


22/26

##

Jan Gonda, Les religions de l’Inde, vol. II. L’Hindouisme récent , traduit de l’allemand par Laurent Jospin, Payot,Paris, 1965, 422 pp. (col.

India Lui Eliade in Exilul Romanesc Cazu

Documents

Transcript of India Lui Eliade in Exilul Romanesc Cazu