Nicolae AchimescuEDITURA TEHNOPRESSStr. Zimbrului m.17

700047 Iasi

Tel./Fax: 0232260092I

INDIARELIGIE SI FILOSOFIEA/Ie tlL"A Goo(_Cc7!/;.JUi I vi r tl57be 4- t d.ISBN: 973-8048-38-9!edituraTehfiopressIA~I>

: ,Nicolae AchimescuINDIARELIGIE '!?I FILOSOFIE, - - . -_ ..

- ~."~ .- _ ..... _-. "-""~'_' ... -, ".- , ,CUPRINSI 'INTRODUCERE 9

L INDIA: OSCURTA ISI'ORIEA UNUI SPA'fIUMULTlEINIC,MULTlLlNGVJSfIC,MULTlCULTURAL

~IMULTIRELIGIOS 13

II. VEDISMUL ~I POSlVEDISMUL 20

1.Literatura sacri : 20

2. Divinititi ,isemnificatii 24

3. Cosmogonia 37

3.1. Cos11JOgoniargvedlcii 37

3.2. Cosmogonia bralJ1IIIlIlicii 40

3.3. Cosmogonilz upan4adlcii 43

4. Probleme de doctrinA 46

4.1. OmuL E/ementedejWologie1ipsUJOlogJe 46

4.2. Mllntuirea ca ellberare.lntre karman fI salllSD.ra 524.3. Mistlca upan;'adlcii. Unlrea cu Absolutul 574.3. J. Atman-Brahman. Absolutul nediferentiat 59

4.3.2. Coinciderua contrariilor 614.3.3. Contemplarea lui Atman-Brallmanca lumina tnterioara 65

5. Cultul 68

5.1. Locuridecult 68

5.2. SacrijicUJe 11sacerdo(iul 71

5.3.RiJurHe 75

5.3.1. Riturile domestice (grihya) 75

5,3.2. Riturile solemne (srauia) 78

6. Eshatologia. Cultul mortilor 84

6.1. EsI,atologla 84

6.2. RiturJ./ilnerare 87

III. HJNDUlSMUL SAU "COMPLEXUL OPOZI'fIILOR" 89

1. Ceestehinduismul? 1 89

2. Literatura sacri : 92

3. Divinititi ~isemnificatii ~ 97

3.1. Divlnltil(i masculine 98

3.2 DivinitiJllfeminine 108

6 India. ReUgie i ftlosofie Cuprins 7

4. Hinduismul cJasic. 118

. 4.1. Castele~lrela(illesocJale 1194.2. Legea kannJc4 ~lsaJflSllra 126

4.2. 1. SQ11lfiiracosmicli ~ 134

4.3. Dltanna ~lmokfa 141

4.4. Cele patru stadii ale vie(iJ (Jqrama) : 148

4.5. Slstenrejl/osojIco-rellgloasl! (darianas) 157. - ~

6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul 236

6.1. intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';' 236

6.2. SIkI'lsmul 2386.2.1. NlInal'li succesoriistlJ 238

6.2.2. Doarina slkhistd 240

6.2.3. Cultul 2416.2.4. Sikhismul tntre trecut st viitor.4.6. M5. Hinduismul

5.1. S5.2. V

5.2.1. Secte vishnuiste 224

5.2.1.1. Bhligavata 2245.2.1.2. Piiiicariitra 2255.2.1.3. RiilnAnuja 226

5.2.1.4. Miidhva 228

5.2.1.5. NimblJrka# Vallabha 229

5.2.1.6. Ramaiti! st krishnaltii 230

5.2.2. Secte sivaiste 231

5.2.2.1. P /iSupata 232

5.2.2.2. Scoala din Kasmir 233

5.2.2.3. Saivasiddhiinta 234

5.2.2.4. Vi"aSaiva-.#i sou lingliyat-ii 235

V.BUDISMUL 275

I.Literatura sacrA 276

I.I.Canonulliinayllnist 276

1.2. Canonul ma/'Ilyltnist 280

1.3. Literatura vajrayllnlstli 1. 282

2. Buddha: istorie ~ilegendA 282

3. Budismul indian. ISectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha 289

4. Viata ~iexistenta tn accepthmea lui Buddha 295

4.1. Exlstenta ca suferin(li: pesimism sau realism? 295

4.2. Efemeritatea lucrurilor ! 299

4.3. Non-eul (anattiJ) 302

4.4. COIldi(ionismul absolut (pa(iccasamuppll.da) 3078India.ReUgie i filosofte

5.lfinayina

5.1. Non-teJsnulll,inayllllist~ 311

311

I '5.2. Cosmologia;313

5.3. Legea kIlnnlciJ Ill'eincarnareQ 316

5.4. Meditatia: experien,1J directlJ Ii persona/IJ .......... 321

6. Mabiyina 325

6.1. Jntelepclunea antlnomlciJ:'ontologle II antlontologle 325

6.2. Cl'edin(iJ ,1experlentiJ 328

6.3. Omul desiJvIi1Jlt (bodhisattva) 33 1

6.4. NIlVA{Nl: Absolutul sau Nlmlc-ul absolut? 335

7. Comunitatea monabalA $1laicatul 342

8. Morall $i ascezi 347

9. Vajrayina : 353

10. Situatia aetuall. Budismul transfrontalier 356

11. Budismul in Occident 358

BmLIOGRAFIE 361

I I

INTRODUCERES-a remarcat faptul ca Asia a reprezentat totdeauna pentruEuropa un fel de mit, in care Orientul "devine un ecran comod, pecare Occidentul isi proiecteaza imaginea propriilor sale neajunsuri" ~i

care a exercitat 0 mare foqA de atractie asupra conceptelor europene. Daca dorim sa cunoastem realmente Orientul trebuie sa depasim in primul rand acest "Orientmisterios alvechiului mit occidental"? Fireste, acest lucru nu este simplu, fiindca "miturile nu pot fi contracarate prin fapte", iar atunci "cand realitateaameninta sa devorezemitul, ne agafIDn cu si mai multa mdfujire de mit" _3De prin secolul al XVI-lea si pana astazi, multi europeni delnalta tintJt.a spirituala, inlneercareade a intrailldialog cu unii ganditorireligiosi din India ~idin Extremul Orient, au trait de fiecare data 0experienta foarte ciudata, avand sentimentul ca, pur ~isimplu, Ie "fuge pamantul de sub picioare", ca patrund lntr-un spatiu absolut necunoscut. De pilda, un crestin care "intalneste" un reprezentant al budismului traieste rea1mente acel sentiment chinuitor ~iincomod de a pluti' cumva un timp intr-un spatiu vacuum, are senzatia - asa cum sublinia cineva - ca "toate notiunile prin care s-ar dori exprimarea unor cunostinte sau experiente se pul verizeaza i dispar, ca se cade de fapt intr-un abis ~i 0 incertitudine tot mai profunda.Incet se ajunge din nou laliman, se descoperainfapt straturi mai profunde, mai adanci ale realitapi. On de aproape suntem i.nsa sau nu de adevarata existemanu se peate inca spune, intrucat apar noi banuieli, noi abisuri, noi profunzimi","

1. H. Cox, Licht aus As/en: Verheissung und Versuchung ostJicherReltgtositat, Stuttgart, Berlin, 1978, p. 124.

2. ibidem, p, 185.

3. Jbidem,p. 190.

4. K. Koistennaier, Hinduismus, K5Jn, 1965, p. 17.

10 India. Rellgle ~i fUosofie Introducere 11Se pune tot mai insistent intrebarea daca Occidentul este pregatit sa recunoasca Orientul, daca filosofia occidentala este

rea1mente disponibila sa recunoasca curentele de gfuldire orientala cafilosofie si, in consecinta, sa defineasca istoria filosofiei ca 0 istorie a filosofiei universale. L. Dumontnuim~aceasta ~ afi.nnand: "Filosofii manifesta acea tendinta fireasca, ~i anume de a identifica mediul in care s-a dezvoltat traditia filosofica cu existenta umana in sine ~i de a condamna toate celelalte culturi ca apartinand treptei subumanului. Sub acest aspect trebuie remarcat ca este vorba de un regres. De pilda, Hegel ~i Marx s-au aratat chiar interesati de descoperirea altor civilizatii, Fireste, in cazul filosofilorcu tenta politics, indiferent daca se plaseaza de partea unuia sau celuilalt dintre cei doi, nu trebuie insistat"S, Intr-un mod similar iipune ~i H. Rombach lui Heidegger intrebarea critics, daca realmente Occidentul reprezinta singurulloc al implinirii existentei'', Iarfilosofuljaponez Y. Takeuchi consernneaza: Heidegger "vorbeste de sfarsitul metafizicii

occidentale, dar face acest lucru doarpentru faptul ca pomeste de lapremisa ca filosofia ar fi un produs al Occidentului; in contrast cu

acesta, posibilitatea unei lntalniri a metafizicii existentei de sorginte occidentale cu metafizica Nimic-ului de sorginte orientals (m principal budista) ar trebui sa deschida 0 noua perspective, respectiv 0 extensiefilosofica, care sa pomeasca dinspre trecut spre viitor",7Referitor la intrebarea legata de ceea ce impiedica pe filosofii occidentali sa recunoasca speculatiile orientale despre logica, om, lume

~i Absolut ca pe 0 filosofie autentica, nu exists inca un raspuns . convingator, 0 ipoteza ar putea fi urmatoarea: argumentul acestui refuz

ar consta in aceea ca, in Orient ~iOccident, relatia dintre filosofie ~i

5. L. Dumont, Homo hterarchicus, Paris, 1967, p.21

6. Cf- H. Rombach, Phanomenologie des gegenwdrtigen Bewusstseins,~Qnchen, 1980,p.153.

7. Y. Tacheuchi, The Hearl of Buddhism. In search of the Timless Spirit ofPrimitive Buddhism, New York, 1983, p.77

religie (respectiv teologie) este una diferita, De-a lungul istoriei sale, filosofia occidentale s-a separat de religie ~i si-a abandonat rolul sau de "instanta conducatoare a existentei umane", pentru a dobandi un

statut strict stiintific, L.i Orient, dimpotriva, fllosofia nu s-a distantatniciodata de religie :]i a aparut totdeauna ca 0 "cale a transcendentei

de sine a omului", Pentru "filosof", iubitorul de intelepciune, se pune tQ!lJiiI:t~barea da~ intelepciuneaorierttalaarvizamai putinrealitatea sau adevarul ultimo ' ~' '",

Deosebirea profunda intre modul oriental de gandire si eel occidental se evidentiaza mai ales atunci cand, de exemplu, se afirma ca "Nimic-ul", ba chiar "Nimic-ul absolut", privit ca fundament al oricarei existente, ar reprezenta un concept traditional ~iindispensaqil pentru Orientul budist. Dacaacest concept are pentru gandireanoastra europeana 0 conotatie plina de mister, pentru gandirea budista, in schimb, el este un principiu obisnuit ~icomun. Daca ideea de "Nimic absolut" reprezinta 0 notiune greu accesibila pentru crestin, pentru budist ea este, dimpotriva, inceputul sau fundamentul oricarei gandiri,

in crestinism, Dumnezeu este socotit ca fiind existenta suprema, caexistenta a tuturor existentelor; pentru budisminsa, dimpotriva, atasarea

de existenta nu este nimic altceva decat ne~tiinta. "Nimic-ul absolut" este ridicat in mod elar la rangul de principiu metafizic, care trebuie sa fie ultimul "loc" pentru tot ceea ce exista, dar tara sa fie existenta ins~i. Primind, prin urmare, aceasta functie metafizica de a fi izvor al intregii existente, "Nirnicul absolut' devine, infapt, antiteza la invatatura crestina, care atribuie aceasta functie lui Dumnezeu.

T oti partenerii de dialog occidentali, in general, si crestini in special, constata ca in budism ~iin Orient in general "adevarul" nu are

din punct de vedere valoric nici un pret, Exista 0 aversiune evidenta

8. Vezi J. van Bragt, Begegnung von Ost und West. Buddhismus und Christentum, in: H. WaIdenfels und Th. lmmoos, Fernostliche Weisheit und christlioher Glaube. Festgabe fiir H. Jumoulin SJ zur Vollendung des 80. Lebensjahres, Mainz, 1985, pp. 274-275.

12 India. Religie i f"lIosoOe

fata de succesiunile logice, se contesta principiul evident al contraillctiei, exista 0 opozitie fata de gandirea discursiva ~idistinctie,

India incearca, in genere, sa-l transpuna pe om intr-un spatiu

In care acesta se ail!in lupta permanqnta cu realitatea universului. Aceasta mentalitate i~ipropune sa descopere omului falsa iluzie pe

care singur si-o face despre Iumea inconjuratoare, determinandu-l, inacelasi timp, sa lupte progresiv chiar cu el Insusi, panA ce va cunoaste

..!.

I. INDIA: 0 SCURTA ISTORIE A UNUI SPATIU MULTIETNIC,MULTILINGVISTIC, MULTICULTURALadevarata "realitate" care-I guvemeaza, Din acest punct de vedere, existentain general se prezinta ca un camp de lupta, in care omul lupta, pe de 0 parte, cu caracterul fundamental de suferintaa intregului cosmos, iar pe de alta parte cusine insusi, ca parte integrantA si forma specifica de manifestare a acestei lumi suferinde, in care este obligat

sa traiasca datorita ciclului reincamarilor.j I

l_~,_$,IMULTIRELIGIOS ..inconjurata din trei Parti de Oceanul Jndian, iar lanord limitata de lantul Muntilor Himalaya, India se constituie intr-un adevarat continent, deosebit de restul Asiei amt din punct de vedere geografic,

cat si economic, cultural si religios. Populatiile autohtone din acest spatiu, inainte de venirea indo-europenilor dinspre nordul Marii Negre, i~inumeau Tara Jambudvipa ("insula fructuluijambu", un fruct

. '. asemanator maslinei uscate). Actuala denumire vine de la fluviul Sindhu,devenit inlimba veche iranianaHindhu si ingreacalndos.In ciuda eforturilor depuse de cercetatori, nu se stie inca nimicsigur legat de populatia cea mai veche care a locuit acest spatiu, Se presupune, totusi, ca membrii populatiilor tribale contemporane cunoscute sub numele de munda, care traiesc astazi in India centrala si in Ceylon (Sri Lanka), arfi urmasii populatiei celei mai vechi din aceasta parte a lumii. Peste aceasta populatie au venit dravidienii,care erau foarte numerosi inIndia inca de prin mileniul al IV-lea i.d.Hr.

Acestia erau posesorii unei civilizatii care a cunoscut 0 mare inflorire intre anii 2500-1500 i.d.Hr. De departe, cele mai reprezentative exemple in acest sens le constituie ruinele celebrelor centre urbane religioase si de cultura descoperite In urma cercetarilor arheologice efectuate in Valea Indusului incepand cu anu11922; Este yorba de Harappii, veche cetate din teritoriul numit astazi Punjab, ~i de

Moheiijo-daro, situat la 400 km de gura Indusului, care a urmat un

I I model cultural si religios identic. Inplus, se pare ca aceste doua centre14 India. ReHgie i fIlosofie

trebuie considerate primele exernple de secularizare ale unei structuri urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin 9.

Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadela, ziduri, un sistem de salubritate avansat si, printre alte multe binefaceri ale unei vieti civilizate, un sistem de baiperfectionat, Existau consnuctii din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuiti, dar nu aveau temple propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care se asteptau sA vada temple invechile cetati.

Singurele documente de care dispunem privind viata religioasapreindo-europeana sau ariana invaleaIndusului sunt oferite de diferitele reprezentari artistice. De pilda, figurinele de teracotliinfa:J:i~d 0 femeie aproape nuda, sugereaza existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele de femei Insarcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al fecunditatii, Alte obiecte demonstreazA practica unui cult al falusului, un cult care avea sA supravietuiasca, de altfel, in acest spatiu ~i dupa venirea arienilor. Judecand dupa peeeti, apare limpede ca oamenii i~i imaginau niste fiinte supranatmale care locuiau inplante ~iarbori ~iun panteon cu multe divinitati, Astfel, figurile umane gravate pe sigilli alMuri de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe

zeul indian demai trziuSNainpostumde domnsi stapan al animalelor.Jar faptul ca pe unele sigilli apare ~iinfruntarea rituala a taurului, ca in

Creta, ne face sa credem ca acest animal era adorat ~iaici,Fireste, multe dintre aceste elemente aveau sa fie absorbite maitrziu detraditiile religioase indiene propriu-zise 10. Sepresupune chiarca

religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elementehinduiste, care sunt ell precadere populare inregiunile 11dravidiene 9. Vezi M. Eliade, Istoria oredirqek: siidetlor religloase, volumul I, Bucuresti, Editura $tiinpficA ~iEncielopedica, 1981. p. 132.

10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino,

Dickenson, 1971, p. 9.It. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press.

1954,p.25.

India: 0 seurtl istorie 15

Parerile cercetatorilor nu concords, insa, ineeea ce priveste faptul daca civilizatia din VaIea Indusului a fost distrusa de catre

.indo-arieni sau daca a disparut de la sine. Orieum, este evident eli inTund"anu]:ui isoo td.Hr.'asemenea cetliti, precum Harappii ~iMohehjo-daro, au disp~t far! a lasa vreo mostenire deosebita urmatorilor stlipfuri ai Indiei, indo-arienii. .Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya-.'.~,.,...,i.n., limba veche iranian! si iirya In sanscrita), au venit, dupa toate probabilitatile,de undeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din nordul Marti Negre. Elefaeeau parte dintr-o mare familie Iingvistica, cultural!~i religioasa ell mai multe subgrupe. Sunt descrisi a fi fost oameni robusti, nomazi, cu pieleaalba, ducandu-si viata ca agricultori si crescatori de animaIe. De asemenea, ei cunosteau foarte bine prelucrareametalelor, roata si carul. Unele dintre aceste triburi au migrat spre apus, in Europa, aItele s-au stabilit in actuaIul Iran, iar altele s-an indreptat, injurul anului 2000 i.d.Hr., spre sud, stabilindu-

se in parteanordica a Indiei de astazi, Asa cum subliniaza indologii 12,

societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana in India, erau impartite in grupuri, pe baza eel or trei functii: preoti, razboinici ~iagricultori. De fapt, aceasta tntreita diviziune sociala se refleeta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, dar ~ in divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra ~i Varuna sunt legate de preoti; Indra ~i Marut sunt venerate de razboinici, iar zeiiAivini ~iSarasvatisunt cinstiti de agricultori.

Nouareligie raspanditA de arieni inspatiul indian este cunoseuta

in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat pe la anul 450 Ld.Hr., adica odata cu aparitia jainismului ~i budismului, desi autoritatea Vedelor a ramas constanta in India. Momentul acesta coincide si cu extinderea dorninatiei persane asupra

I 'p.Remarcam in aceasta privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani at indo- europenilor, trad. rom., Bucuresti, Univers enciclopedic, 1997; idem, L 'ideologie tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latemus, 1958.

16 India. Religie l filosofie

Punjabului, nu insa si asupra regiunii nord-estice a Gangeiw~Dat fiind faptuI ct\, sub stapBnirea persana a ahemenizilor, Punjabul a devenit a douazecea satrapie, fiind obligat sa plateasea un mare tribut cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum inregiunea Gangelui, mai precis inregatuI Magadha. Aici, noul 0rP4Pa/aliputra va deveni ~iva ramane vreme de peste sase secole capitala imperiilor

indiene cevor urma,Dupa 0 perioadamai neferici~ datorataconducerii unei dinastii .... lacome ~ compte, dar ~ dupa scurtaepocade ocupatie aPUfdabului de

catre Alexandru eel Mare (t323), a urmat stralucita era a prilnului mareimperiu indian, Maurya (322-185 i.d.Hr.). cu capitala la Pataliputra, pe

malurileGangelui.Imperiul~i~aatinsmornentulsaudemaximaextensiun.e, cuprinzandaproape intreaga peninsula indiana, in timpullui Asoka (272-232 Ld.Hr.), eel mai ilustru reprezentant al dinastiei Maurya.RegeleAsoka s-a convertit Ia budism ~ia devenit un aparator energic al acestei noi religii. El a trimis calugari budisti In misiuni filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului san, in tarile invecinate cu India, inregatele elenistiee din Asia ~i din nordul Africii ~iin unele pfu1i din Europa. Ideea fundamentala de care era caIauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca reprezinta pentru budism ceea ce reprezinta pentru crestinism Constantin eel Mare - a fost omenia, administratia interna si abandonarearazboaielor de agresiune. EI era convins ca, oferind ca exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sai de meritele noii sale politici si, astfel, sadevina un conducator moral al intregii lumi civilizate. Desigur, aceastanu inseamnacael si-aabandonat ambitiile sale imperiale, dar le-aadaptat eticii umanitare a budismului 13.

I Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India septentrionala,

13. Cf. A. L. Basham, op. cit., p. 54. Numeroasele masuri de reforma ale lui

Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen, Asoka ISI Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956.

I'

India: 0 seurta istorie 17Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni d~ catreregii greci din Baariana", de sciti, parti, hum si altepopulatii nomade din stepele Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnatapoi 0 noua perioada de inflorire - dupa perioada Maurya - atattn plan cultural, concretizata mai ales in aparitia celebrei arte budiste "GandJuira"IS, cat ~iin plan politico-militar, intimpul regelui Kaniska (sec. Ii.d.Hr. sau I d.Hr.), care a reusit sa-~i extindadominatiasi asupra Kasmirului,

iar in Asia Centrala pana inTurkestanul Oriental. Din pacate, imperiulsau, cunoscut sub numele de Imperiul Kusan, s-a prab~t sub atacurile

persilor sassanizi.inveacul al IV -lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza al treilea mare imperiu indian, dupaMawya i Kusan, care se va numi ImperiulGupta (320-647 d.Hr.). Intimpul epocii Gupta ~i in cursul catorva secole ce au urmat,lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori,

cornparativcu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este cunoscuta sub denumirea de "India hindusd", avand ca fundament aceea ce specialistii numesc sinteza brahmanica cristalizata religie- cultura - societate - ordine politica 16.

14. Unii cercetatori afirma chiar ca unii dintre acesti regi s-au convertit la budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th. W. Rhys Davids sustfne ell a devenit budist ~ica a ramas in amintire pentru celebra sa conversatie eu filosoful-calugar budist Nagasena; cf. Th. W. Rhys Davids, trad., The Questions of King Milinda, I-II, New York, 1936. Louis Finot, in propria sa traducere a aceleiasi lucrari, nu Unp~~te parerea acestuia, ca ~ialti autori; vezi Mllinda-Paiiha sau intrebarile Rege/ui Milinda, trad. rom. de Durnitru Scortaru, Institutul European, Iasi, 1993, p. 2 I.15. Noul stil creat in arta budistli i~iare numele de la acela al regiunii din nord-

vestul Indiei, care cuprinde astazi Afganistanul de sud sl anumite pllrti din Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influentata de arta romana orientals, atingandu-si apogeul intre anii 130-150 si 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeaza prin reprezentarea idealizata a chipului uman. In decursul evolutiei sale se remarca printr-o spiritualizare progresiva ~iprintr-o abstractizare formala, Vezi Franz-Karl Ehrhard ~i Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des Buddhismus, Berna., Barth Verlag, 1992, p. 98.

16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.18 India. ReUgi~ i filosofie ". India: 0 scurtA lstorie 19incepand cu anul 1000 d.Hr, au aparut in India arabii seete. Prima dintre aeestereligii, cea a Vedelor, a fost 0 religie exclusiva,

~,ins:tal~andmsecolu=la1XI=II-:leao;co~nduce~respor=adieam!~~~t~:~~E=anua~ptut:utd1even~i~relig:iai~ntreg:ulu~i

spatiuindian. AbiadupaceaavuOoca dinastiei Mogul (1526-1761). Praetie, domnia aeestei dinastii a maimari paqia populatiei Indiei. Ulteriorauaparut:celedou!mari ~

inceput dupa debarearea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabar religioase cu un caracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor(1498) ~ia continuat dupa fondarea eompanillor engleze ~i olandeze douareligii Ia fel de semnfficative:jainismul ~ budismul.(injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa dispam--~ :-t~.."~,=..--.~.. in prezent, inIndia, al!turi deadeptfireligiilorapl!ruteinspatio1abia dupa ce India a devenit dominion britanie (1761 ). Dupa eel de- indian, traiesc si adepti ai unor comunitati religioase straine, intre care al doilea razboi monilial, inano1194 7, India si-aobtinut independenta, musu1rnani, crestini.mozaici.zcroastrieni, Deasemenea,mai existasi unii astazifiindorepublieafederativaformatlidin21 de state. indieni apartinatori religiilor ''primitive'' (injurde40demilioanedeadepp.).

Astazi, India se prezinta ca 0 tara multietnica, multilingvistica~i multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de locuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzand, tntre altele, etnii de euloare neagra, alba sau mongoli, care vorbesc 0 multime de limbi si dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane, limbt'dravldiene ~lindo-arlene. Cea mai mare parte a loeuitorilor are ea limba materna fie 0 limba dravidiand fie una indo-ariand. Limbile dravidiene (telugu, tamil, malayiilam etc.) sunt vorbite, inprincipal, inpartea de sud a Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in care apare consemnata 0 foarte bogata literatura religioasa ~i Iaica, Ineepand eu secolu1 al ill-lea i.d.Hr, sunt folosite, de asemenea, ca

,limbi literare asa-numitele limbi indo-centrale,pali ~ipriikn. Ele nu

sunt 0 evolutie ulterioara asanscritei, ci iau origineain anumite structuri lingvistice mai veehi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-se paralel cu sanscrita Din limbile indo-centrale provinlimbileindo-arienemodeme, dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali; maratbi pafijab i; gujarlitf, rajasthlinj~i oriyd.Din punct de vedere religios, ~i astazi, India este un adevarat ealeidoscop. Toemai de aceea nu putem vorbi despre religia Indiei, ci despre religiile Indiei, intrueat fiecare etapa din evolutia religiei acestora s-a transformat intr-o alta religie, eu diferitele ei sisteme si

, '!, ,II. VEDISMUL ~I POSTVEDISMUL1. Literatura sacra

. --.-..-._-.---R- eligia-vedica-esie-recoristituita astazi pe baza unor scrieri religioase cu un caracter foarte diferit. Literal, notiunea Veda inseamna"cunoastere", "cunoastere sacra" ~ieste utiJizata ca denumire gen.btatapentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologico-

istoric, Veda poate fi descrisa ca 0 literatura vasta, care reflecta, pe de 0parte, conceptiile ~itIairile religioase ale primilor invadatori alieni inIndia

~ pe de alta parte, pe cele profesate de catre acestiain veacurileurmatoare,Literatura vedica a fost scrisa in limba sanscrita ~i cuprinde unnatoarel~ ~pePrin~ipale de scrieri: a) cele patru colectii (samhita): Rgveda; Siimaveda. Yajurveda ~iAtharvaveda; in sensul strict al cuvantului, Veda desemneaza aceste patru colectii de texte; b) Briihmana; c) Aranyaka; d) Upanisadele; e) textele Siitra.Ceamai veche ~iceamai importanta dintre cele paw Vede este

socotita.8gveda (" Veda imnurilor"), euprinzand 1028 de imnuri redactate in zece carp. A fost cornpusa in a doua jumatate a mileniului al Il -lea Ld.Hr, si limba in care a fost scrisadovedeste faranici un fel de dubiu ca textulreprezintaceamai vechefonnaaliterannii indiene de care dispunem. Luata in sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisade un singur autor, ci avem de-a face cu imnuri compuse inperioademult departate in timp una de altasi apoi atribuite unorpersonaie celebre. Canturile din aceasta culegerepot fi considerate celemai semnificative izvoarepentru cercetarea~icunoastereamitologieisi religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda (" Veda cantarilor") contine texte imnologice preluate, inprincipal, din Rgveda. Imnurile sale erau cantate de catre preoti special pregatiti'in

acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor

I I Vedismul Ii postvedismul 21 sacrificiale")s-a pastrat in cinci colectii diferite !?i cuprinde fonnulele ceremoniale folosite Iarealizareaefectivaasacrificiului de catre sacerdotii

respectivi, infine, Atharvaveda (" Veda vrlijilofj confine descantece,~i,formulemagicefolositepen1ruizgonireaspiritelormalefice. CuIegexeacuprinde 730 de imnuri folosite inanumite ocazii de catre brahman, preotul care supraveghea respectarea eu strictete a ritualului, acesta intervenind doarin situatiile in care constataincaJ.careaanumitorprescriptll ritualice.

Briihmana (1000-800 i.d.Hr.) sunt tratate teologice care explica

actelesacrificiale l?i araDiseomificapasimbolicaaamatumtelorprivind aceste

sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana apartin .8gveda: Aitareya ~i

Kaushsaki. Cele rnai importante Briihmana care apartin Yajurveda sunt: Satapatha i Taittii'iya. infond, ele nusuntaltcevadecatsimple anexe, simple "comentarii brahmanice" ale celor patru Vede.Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600 i.d.Hr. si contin instructiuni !?i meditatii pentru eremiti, pentru cei retrasi in padure, Pe de alta parte, ele continua procesulinceputinBriihmana,insensul detasarii de actul ritual exterior ~iinteriorizarii sacrificiului. Exista in aceste texte multe expuneri speculative despre 0 serie de teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paraIele presupuse a exista intre ritual, rnacrocosmos i microcosmos.

Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a Upanisadelor (800 - cca. 300 Ld.Hr.), consacrate in mod deosebit misticii speculative. Au aparut intr-o perioada de criza a brahmanismului

~i se distanteaza categoric de ritualismul acestuia, avand - asa cum 0 aratA ~inumele lor (literal: "stand alaturi de invatator", '''invapi1;Ora data astfel") 17 - un caracter mistico-ezoteric. Din totaIul de 108 doar 14

17. Conform teoriei acreditate de 1. Renou, astazi termenul Upanisad ar putea fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondente precise Intre componentele personalitatii umane, elementele sacrificiale ~i structurile universului fizic. Vezi L. Renou, L 'Inde fondamemale (texte seJectate de Ch, Malamoud), Paris, Hermann, 1978, pp. 149-151; semnificatia in sine a cuvannilui Upr;iJii~d este abordata pe larg de P. Deussen, Filosofia upanisadelor, trad. rom., Bucuresti, Ed. Tehnica, 1994,pp. 23-26:

22 India. Religie i mosofiesunt considerate a fi revel ate. Cele mai vechi ~i mai importante dintre acestea sunt urmatoarele: Aitareya; Kaushitaki-, Chandogya-; Kena-,.'..,.Blhat{lir~~- si Taittriyo-Upamshad. ~el~dou!aparfin~da,

a treia si a patraSiimaveda, iar ultimele doua apartin Yqjurveda .Literatura Siitra (siitra: "fir", "fir conducator") se constituie

din manuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguliscurte legate de ritualuri si viata morala, Practic, exista doua grope de izvoare s iitra, ~ianume Srauta-Sisra care contin instructiuni practice privind derulareamarilorsacrificii, ~ Grihya-SiUa, careprezinta prescrippi referitoare la ceremonialurile private, desfasurateacasa.

Cele patru Veda, Briihmana, Aranyaka ~i Upanisadele,adica Veda insensullarg al cuvsntului, au aparut -in coneeptiaindienilor-la inceputul timpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelatie divina si sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). Desi literatura Siitra este de origine umaria, totusi ea este considerata ca 0 traditie cu deplina autoritate, Indienii numesc aeeastaparte a literaturii vedice Smiti (''tradipe''). Textele Smities: aparut, in principal, pe la inceputul erei crestine si se deosebesc de Vede prin faptul ca fonnulele sacre

cuprinse in ele nu mai provin de la un Absolut impersonal. inplus, in

vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare, dar in special brahmanilor, Smtti se adreseaza intregii comunitati, inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidm.Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale orala,

Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor veniti din afara Indiei, cum este cazul pelerinului chinez FaXian, care a exclamat: "Brahmaniirecita 0 suta de mii de versete din mintea lor!,,19. De

18. DupAcum s-a putut observa, fiecareia dintre cele patru Vede ii este asociat un grup de Briihmana, Aranyaka ~i Upanisade.19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin traditie oral! $i nu Ie seriu niciodata". "In India de nord nu se aft! nici un manuscris pe care sa-l pot

copia". Vezi Biografia lui Fa Xian; Taisha Trip/taka, vol. 51, p. 864 h.; apud H. Nakamura, Orient $1 Occident: 0 istorie comparatd a ideilor, trad. rom.,

Bucuresti, Humanitas, 1997, p.33.

''''r'ismul Ipostvedlsmul 23asemenea, cand savantii occidenta1i au inceput sapublice pentru prima oara editii critice din Vede, ei au consultat "manuscrisele vii", adica pe brahmani, a carer rnemorie era mult mai exact! decat manuscrisele

propriu-zise, in convingerea brahmanilor, scrierea ~icopierea textelorar fi putut da nastere mai usor la erori decatpastrarea ~i reproducerea acestora din memorie. Chiar cea mai mica greseala de asimilare a scripturilor era considerata un pacat de rieiertat. De altfel, in vechime

gasiID 0 situatie similara ~iin Occident, in Galia unde, potrivit lui Iuliu ceza1', druizii "socotesc ca religia nu permite consernnarea in scris a lnvataturii lor ...", pentru ci1, Intre altele, "cei rnai multi, bizuindu-se pe

scris, suntin general mai puJrsrguincio~ in inv8.fareape derostsi nu mai acorda atentie memoriei' 1. Si tot la fel, in vecheaJaponie, miturile ~i ritualurile erautransrrrise generap.iIor1.111Il8.toareprinintennediul memoriei de catre gruparile sacerdotale ereditare de pe lang! curtea imperiala22

Astazi, Vedele nu mai prezinta decat 0 importanta "arheologica". Scrise intr-o sanscrita mai mult sau mai putin arhaica, ceea ce Ie face accesibiIe doar unui numar limitat de bralunani eruditi, ele n-au fost niciodata traduse invreuna dintre limbile curente ale Indiei. Transmiterea lor traditionala orala, de la maestru la discipol sau din tata In fiu, se mai pastreaza doar la cateva generatii de brahmani traditionalisti, cu precadere in sudul Indiei. Pe de alta parte, solemnul sacrificiu vedic si-a pierdut mult din semnificatia sa de odinioara, ba chiar acapatat 0 nota desueta, iarmarile divinitati vedice au intrat intr- un con de umbra. La drept vorbind, doar literatura upanisadicaramzne

vie ~i actuala, mai ales datoritA comentariilor celebrului filosof'Sankara

(sec. al vm-Iea)23, intemeietorulsistemului Vedanta., I20. De Bello Gallico, VI, 14; cf. versiunea rom. C. Iulius Caesar, Riizboiul galic. Razboiul civil, Bucuresti, Ed, ~tiintifica, 1964, p. 2 19. I

21. Cf. A. C. Bouquet (ed.), Radhakrishnan: Comparative Studies in Philosophy Presented in Honour of His Sixtieth Birthday, London, George Allen and Unwin, 1951, p. 155.

22. H. Nakamura, op.cit., p. 33-34. I23. Vezi M. Hulin si L. Kapani, Hindutsmul, in: J. Delumeau, Religille Iumii,Bucuresti, Humanitas, 1996, p. 336.

-~""'..'.

India. Rellgie i fiJ~sofie

I 2. Divinitati ~isemnificatii ,':':~:'t::;~';Dupa cum arata textele vedice, experientareligioasa a omului

-- dinacea vremeera centrata pelumeadeaici. ExistAo stransa corelare

intre lumea naturii, cosmos ~iviata comunitaraa omului, Fenomenele

naturale emu ele insele fie divinizate, fie st:rans legate, aproape tn fiecare

aspect, de, sentimentul divinului sau al sacrului. Pentru poetii vedici,

Vedismul ,I postvedismul 25

priI'tiordiale, Dit3is, comune tuturor triburilor arlene, ~ eaele dezvaluie, prin chiar numele lor, binomul originar "lumina (zi)" - "sacru,.27.Dyaus s-a bucmat, desigur, c8ndva, deautonomia unei divinita;i reale, anumite unne in acest sens fiind consemnate intextele vedice: perechea "Cerul si Pamantul" (Dyiivapphivl)28, invocatia adresata "Cerului Tata'.29, catre "Cerul care e totul',3o. De altfel, hierogamia, atotstiinta, creativitatea sunt atributele specifice unei autentice divinitlip~~_"._,~~Y!!!"1!!l.&P.19saoia~rele, stelele erau realitati vii, ele alcatuiau 0 parte incontestabilaa vietii spirituale. Multe dintre imnurile vedice nu erau adresate unui anume zeu al soarelui, unui zeu allunii sau unui zeu al focului etc., ci insusi soarele, insa.~i luna, focul sau chiar fulgerul coborand dinnori reprezentaumanifestari ale sacrului, ale muninosului.

Pe de alta parte. in Rgveda, de pilda, descoperim 0reprezentar~antropomorfica a zeilor, similara altor divinitati indo- europene, cum ar fi cele grecesti: li se atribuie cap, fata, ochi, brate,

maini, picioare si alte parp ale corpului omenesc. Formele zeilor suntinsadeseori neclare, iar anumite membre sau pArfi ale lor sunt concepute j I strict figurativ, pentru ale deserie actiunile, De exemplu, limba si membrele zeului focului nu reprezintanimic altceva decat flacmile sale;

bratele zeului soarelui suntnrzele sale, iarochiul saureprezintadiscul somz.24.lntre zeii care reprezinta diferite fenomene ale naturii amintim,

uraniene. Ulterior, insa,Dyaus se "namralizeaza", el tnceteazasamai exprlme sacrul ceresc, de acum el nu vamai mdeplini functia unui zeu suprem ceresco

o alta divinitate a naturii este Ushas, zeitazorilorzilei, Aurora,care a inspirat ~i careia Iisunt consacrate multe ~ifrumoase imne din

Rgveda. Imbracata in lumina, ea apare la rasarit, l~i descopera gratiile

~i alunganoaptea, Ea este 0 dansatoare cu sfuili descoperiti. LUmina ei trezeste tot ceea ce este viu la viata, pasarile zboara din cuiburile lor, iar oamenii 0 pomesc dupa mancare, De asemenea, zeul Sirya, zeul soarelui, era privitcao divinitatecaretrezesteoamenii, stimulandu-i spre activitate, EI spioneaza intreaga umanitate ~iobserva toate faptele bune ~irele ale oamenilor; tot lafel, alunga bolile ~ivisele rele, Soarele moo era invocat ~isub numele Savitar ("Cel care hnbarbateaza"), El dilatore~te incarele sale de aur ~iobserva toate creaturile. Asemenea

in primul rand, pe Dyaus pitar, parintele cerului25

numit de multe ori

lui Sirya, el trezeste dimineata toate vietatile, iar seam trimite la odihna

~i parintele multora dintre celelalte divinitati vedice. EI se afla intr-o relatie foarte stransa cu zeitaPphivimiitar ("Mama-Pamant").

Dupa cum arataMircea Eliade26, este cert ca atat zeul vedicDyaus, apoi italicul Jupiter, elenul Zeus, cat si zeul germanic Tyr-ziono sunt altceva decst forme istorice evoluate ale unei divinitati uranie.p,,e,24. A. A. Macdonell, A History of Sanskrit Literature, New York, D. ApJetonand Co., pp. 71n2.25. Poetii rigvedici se adresau acestui ''tatli ceresc" cu forma de vocativ "DyauspilaU' ("0. Tara Cer!"); vezi .8gveda, VI, 51, 5 etc.

26. M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Bucuresti, Humanitas, 1992. p. 79.

toate animaIele ~ipe toti oamenii. De asemenea, in imnele vedice, el este implorat sa izgoneasca toate duhurile rele. Luna despre care se vorbeste inanuniite imnnri ca despre unfenomen al naturii, nu apare in Rgveda ca 0 divinitate de sine statatoare. Desigur, anumiti cercetatori

au Incercat sa identifice diferite divinitati vedice cu zeul lunii, insaniciunaclintre teoriile lansate pfulaacum n-a fostsuficient de convingatoare,I27. Cf. in sanscrita div. - "a straluci", "zi"; dyaus - "cer", "zi"; apoi dios, dies, deivos, divus; apud ibidem.2li~l;!gveda, I, 160.

2fhAJharvaveda, VI,4,3.30. Ibidem, 1,32,4.

26 India. Religie p fl1osoflePaljanya,zeulploii,avearoluldeaajutapIantelesamsam~dealenutri. Prinaceasta,elsiinbolizanudoarfertilitateainge.nera4insensulcAsimbolizas8n.'lan1a p1antelor,ci constituiachiar"embrionul"vacilor, iepelorsi femeilor.,,,-.,,"~...-D- upacum spuneaxn, diferiteIe fenomene aIenatmii aparuneorica fenomene fizice iar alteori ca divinitati. Nu arareori, este dificil de facut distinctie cand acestea sunt concepute ca insesi fenomene ale naturii !ii~ ca intruchipari div:ine alerespectivelorfenomene naturale.

-----_Acest lucru este valabil, de pilda, pentru vant, care apare desemnat in imnurile vedice sub doua denumiri: Villa ~iVilYl} 1 Cele doua nume sunt folosite atilt pentru vant ca divinitate cat ~ pen1ru fenomenul natural in sine; totusi, denumirea de Viua este utilizata eel mai frecvent pen1ru adesemnavantul cafenomenal naturii. Cbipul saunu poatefi descris,

ilauzim doar cum sufla, Vdta este numit respiratia (atman) zeilof32iar despre Vayu se spune intr-un imn33 ca arproveni din suflul (prana)omului primordial. Viiyu pare safi avut 0 anumita semnificatie cultica; el este invitat deseori sa bea soma si este primul din nmdul zeilor care primeste 0 inghititura din aceasta baumra sacra.

00114 divinitati foarte semnificative prinrolul pe care iljoaca in

desfasurarea sacrificiilorvedice ~icare reprezintA totodata personificari ale unor fenomene fizice erauAgni ("focul") ~ Soma (nume alunei plante~ial bauturii sacre extrase din aceasta).Zeul vedic a1 focului, Agni34, este cu precadere un zeu alsacrificiilor, Focul poartajertfele de pe pamant la zeii cere~i35. De asemenea, arienii vedici credeau caAgniii conduce pe ceilalti zei spre

31. Cf. latina: ventus; germans: wehen - "a sufla" Wind - "vant".

32 . .8gveda. X, 168.

33. Ibidem, X, 90.

34. Cf. latina: ignis; engleza: ignition.35. Arienii vedici "privesc focul care i~i arunca n!cArile in sus drept 0 fiin~

.....I

Vedismul i postvedismul 27

locu1 unde se aduceausacrificiile, intrucat eI cunoaste atat drumurile spre zei cat!ii pe cele spre pamant. Prin urmare, el erasocotit un fel de caIa.uza a zeilor ~ioamenilor. Brabmanii 11considerau drept arhetipul ceresc aI

sacerdotiului. Pentruei, el eSteSarerdotUl SacrificiBJ. diVhf6. ba1OritArolului .'saoprincipal in conducereasacri:ficiilor,Agni leplezenta verigade 1eg8ttu:'adin1re zei si oameni. De asemenea, era zeul care proteja casele oameni1or,

aIungnd beznele, indepartand diavolii, aparBnd de boli ~ide~i. Tocmai deaceea, relatiile luiAgnicuoamenii eraumaistranse deestcelecualti -. -e' zei, fiind totdeauna invocat cu fuarte mare incredere37

Ca principiu cosmic, Agni este 0 veriga de legatura Intre cele trei lumi; el apare in cer, in atmosfera ~ipe pamant, Zeul se naste zilnic pe pamant, ~ianume atunci cand omul aprindefocul prin frecarea a doua bucati de lemn uscat: bucata de Iemn de deasupra este tatal sau, iar cea de jos mama sa De asemenea, Agni este numit apaln napiit ("zeul apei"), lntrucat el se aprinde in apele atmosferice, adica in norii furtunii, coborand pe pamant sub forma fulgerulues.In cer, zeul se naste in fiecare dimineata sub chipul soarelui. ,

Dupa cum aminteam, ca ~iAgni, zeul Soma juca si el un rol

deosebit de important in cadrul actelor sacrificiale.Insa, este dificil de stabilit candSoma reprezinta divinitatea propriu-zisa in sine ~i cfuld aceasta no\iune desemneaza doar planta sau bautura soma, extrasa din aceasta 9. Fire!ite, despre aceastii a doua semnificatie a tennenului

36. "il cant pe Agni, capelanul, zeul sacriflciului, preotul, lnchmatorul, care ne umple de daruri"; Rgveda, I, 52),2.

37. "Du-ne, Agni; spre belsug pe dnnnul eel bun ... crurA-ne de greseala care ne rata~te ... cruta-ne de boli, Apara-ne mereu, Agni, cu neobosita-ti pazA..Nu ne parasi mmniaeelui viclean .:" ; ibtdem.l; 187,1/5.

38, "Cind te ni1pust~ti asupra arborilor ca un taur flmnand, lasi in urma ta 0 elM

n~ .."; ibidem, J, 58,4. .

vie care inghite oblatiile, actionand In acelasi timp ca mesager catre zeii ceresti.

39. Este cert c1!m.

ai tarziu, planta aceasta folosita in primele secole de catre

Ei nu se roaga unui spirit al focului, ci chiar focului Insusi, conceput in maniera religioasa, dar inc! fenomenal, ca 0 crearura divina, plin! de vial! ~iputere" ..W. Hopkins, Origin and Evolution of Religion, New York, Yale University Press,

1923,p.50.

indo-arieni in scopuri ritualice a fost inlocuit! de alte specii botanice. Soma-haoma este formula indo-iranian! a bauturii "nernuririi" (amrita); este probabil ca ea s! se fi snbstituit bautnrii indo-europene madhu, "hidromelul". Vezi M.

Eliade, lstoria credinte!or #..., I, p. 221.~ ,~"dihne1e

el, carmuitorul Totului, stapfulul Totului i domnul Totnlui" I 19 'Desi sediullui Brahman-taman se afla in trup, respectiv ininima, totusi ulterior descoperim descrieri foarte pesimiste ale trupului

!?i componentelor sale; in diferite texte, trupul este prezentat ea fiind

.f..'ai~..~..~9. .~. "~,~~~eIll~'Ep..us .m'lrfji" mg}~t);implu. ridiculizat i deseonsiderat:"In acest trup lipsit de miez, urat mirositor, din oase,

piele, tendoane, maduva, came, smnanta, sange, mucozitati, lacrimi, urdori, excremente, urina, fiere ~iflegma aruncate la un loc - cum s-ar putea savura doar bucuriel" 120.

De obicei, se considera ca omul invista se constituie din cinci organe ~ functiuni senzoriale, respectiv din ochi, urechi, ganduri, voce

(cuvant) si respiratie. Aeestea sunt desemnate ca "sufluri vitale"paqi. Partea cea mai groasa devine excremente, partea mijlocie se

(pra-na )121 . Aceste cm.

ci.organesau

fun.cp.i.centralesuntamintite, totusi,

transforma in carnea omului, iar partea ~amai:fina se materializeazain ganduri (manas). Tot Ia fel apa, odata bauta, se divide ~iea in trei parti, Partea mai grosiera devine urina, cea mijlocie devine sange, iar cea mai finase transforma in suflu (priina). infine, focul se desface ~iel in

trei parp.: partea sa mai groasa devine oase, cea mijlocie maduva ~icea mai subtire glas (viic).Conform textelor upanisadice, inima este centrul vietii constiente, sedi ul constiintei (manas) 114, in inima raman organele

sufletului in timpul somnului'! S ~itot acolo se regrupeaza inmomentul

frecvent impreuna eu altele, cum ar fi limba, pielea, gustul sau

. sentimentul. Descoperim intextele upanisadice chiar 0 disputa privind ierarhizarea acestor organe in fimctie de importanta pe care ele 0 au in viata omului. De pilda, in Blhadiirawaka-Upani!jai22, "suflurile

I 18. Ibidem, III, 9.21-25. I 19. Ibidem, IV, 4, 22.

120. Maitrdyani-Upanisad, I, 3. Cf. A.tma-UpaniiOd, 1: "Acel Sine, in care sunt piele, ~~e, carne, m~~uva, par, degete, policar, sira spinarii, unghii, glezne,

burta, ombilic, organe genitale, solduri, coapse, obraji, sprancene, frunte, brate,mortn116 ; de asemenea, pnn. . . X se cunosc fc:ormele111. Cf. Aitareya-Upanisad, 11,4.

112. Vezi Chdndogya-Upanisad, VIII, 12, 1,4-6.

1113.Vezi ibidem, VI, 6--6.

114. Aitareya-Upan-i!ad, 1,2,4.115. B;hadaraqyaka-Upaniiad, n, 1, 17.

116.Ibidem, IV, 4, 1.

117. Ibidem, III, 9. 20.

117, se cunoaste

1..

coaste, cap, vene, ochi ~i urechi, care se naste ~i moare, acesta se numeste

Sinele exterior".

Mattriiyani-Upanisad, III, 4: "Acest trup, generat, prin irnpreunare crescut in pesters (trupul mamei) ~i iesit pe poarta urinei, este 0 lngramadire de oase, unse pe deasupra cu came, Inconjurata de piele, cu fecale, urina, flegma maduva, grasime si slrutinll ~i umplut eu multe boli ca 0 trezorerie cu comori":

121. Cf. B!hadiira.r;yaka-Upani$ad, I, 3, 2--6; 1,4,7; II, 2,3; Chiindogya-Upani$ad,I,~,~~; II, 7,1; II, 11, 1; III, 18, 1-6; VTII, 12, 4-5; Kena-Upani$ad, 1,4-8.

122. B,nadaraqyakaUpaniiQd, VI, 1.

50

vitale" (priina) intra in conflict, fiecare dintre ele revendicandu-si in fata lui Brahman primulloc inaceasta ierarhie. Brahman decide ea eel mai important dintre ele este eel care, prin absenta, poate provoea

moartea 1rupului. in final, se ajunge la concluziaca suflul, respiratia(prii1JCl)este organul vital central, el fiind identic cu viata,

Desi priina a fost identificat ca cea mai importanta functie senzoriala a trupului, se pune totusi mai departe intrebarea, daca nu cumva in spatele acesteia se mai afta 0 alta functie, un principiu fundamental, care domina toate funetiile senzoriale organiee: "Cine sunt ell, oare, atunci cand vocea glasuieste, cand se respira prin suflu, cand eu ajutorul ureehilor se pereep sunete, cand eu ajutorul pielii

apar senzatiile ...?" 123. Incapitolul al ill-lea din Kaushitald- Upanisad,ni se relateaza ce se intfunpla eu fiecare dintre functiile senzoriale in momentul in care omul areunsomnfara vise saudupamoarte, Gandmile

l-au parasit, el nu mai aude, nu mai vede, nu mai vorbeste, nu mai rationeaza, EI a devenit una, s-a eontopit eu "suflul vietii" (priina). Cuvantul, vaznl, auzul ~iratiuneaimpreunacu functiile lor se contopesc cu priina. Acest lucru demonstreaza faptul ea un anume "ceva" supravietuieste momentului in care functiile senzoriaIe intra in aotivitate sau i~ilnceteazaaceasta activitate. Pe de alta parte, vechii ganditori

releva semnificatia somnului predominat de vise. Insomn, mintea sesimte ca si cum s-ar bucura de mai multa libertate si-si demonstreaza evident fortele de perceptie ~i actiune, in starea de veghe, vointa constienta protejeaza Iegaturastransadintrenervi ~icreier, dar in timpul somnului vointa constienta trece in stare latenta iar organele sale se

izoleaza unul de celalalt ~i actioneaza liber124123. Aitareya-Upanisad, I, 3, 11.

124. Vezi Prasna-Upanisad, IV, 5: "Colo, in vis, acea divinitate (mintea), patrunde (anubhavatl) Maretia. Ea vede din nou tot ce-a fost v!zut, aude din nou tot ce-a fost auzit. $i ce-a fost v!zut ~ice n-a fost vazut, $i ce-a fost auzit $i ce n-a fost auzit, $i ce-a fost cunoscut intuitiv $i ce n-a fost, $i ce e bine ~ice e ri1u, ~i orice-a fost trliit pe orice t!ram ~i-n orice vl1zduh, ea trliie:te din nou ~i din nou; ea vede tot, vede tot".

II' I11

51In acelasi capitol al ill-lea din Kaushitaki-Upanisad, se subliniaza ca fiecare dintre functiile senzoriale ale omului este absolut dependenta de eon~tiinta sau de cunoastere (prajFia). Ele nu pot

. ~niciodata finicpona iriBfaraaceStiri pnriCipi1l. tn acest context,prana~iprajFia sunt identice. Prin unnare, ceIe douanotiuni reprezinta cele doua dimensiuni ale aceluiasi fenomen, respectiv un principiu fundamental, aflat latemelia fiecareia dintre fimctiile senzoriale, pe careI::.am: putea numi.rsuflet" ..Acest capitol profund din Kaushitaki-Upani sad vizeaza tocmai aspectul amintit: "Acest suflu al vietii este

Sinele care consta din cunoastere, este ferieirea, el nu este vechi, ei nemuritor ... , este propriul meu Sine (atman)".Termenul iitman are aiei semnificatia de "sine" sau "suflet" al

inclividului. "Sinele" sau "sufletul" omului este:fuctorul care sUi Ia temelia functiunilor senzoriale si eel care intermediaza legarura intre aceste functiuni, desi el ran18neinvizibil125 Ca ~iin cazulluipriina, iumaneste corelat eu eunoasterea; el consta din cunoastere (vijiiiina), el este Fiinta reprezentand lumina interioara a inimii. Ca purtator ~isuport al cunoasterii, iuman poate recunoaste toate lucrurile, dar ramane in acelasi timp ineognoscibil 126.

, Totodata, iitman este cu mult mai mult decat Sinele sau"JMetul" individual; el este ~ fimdamentul existentei, Sineletmiversal12;.125. Bthadlzrawaka-Upani?tJd, I, 4, 7: ''Nimeni nu-l vede, caci el este neintreg:

rasufland, numele.sau este suflu (prana); vorbind, glas (vdc); viizAnd,

vaz; auzind, auz; gndind, gnd (man as). Acestea nu sunt decat nurnele actiunilor (karman) sale. Cel care mediteaza la unul cate unul din ele, acela nu stie, Cl1ciel este neintreg prin unul cate unul din ele, SAmediteze la el ca "Sine" (dtman), caci to ate devin aid unu!. Ceea ce trebuie urmarit in Totul este SineJe, caci prin el se stie Totul".

126. ibidem, III, 4, 2: uEI este Sinele tau atotlauntric ... Nu-I poti vedea pe va.zatorul vederii; nu-l poti auzi pe auzitorul auzirii; nu-l poti g.ndipe sanditorul gatldirii; nu-I poti cuno~te pe cunosdi.torul cuno~terii".

127. Aitareya-Upani$Cld, 1,1.

i52 India."'R-eligie..,jrBosofie .....;.~-.-~"o.V.-.,ed.ismuJ.i. postvedismul 53--------------------------------~~-i"~."----~'--~------------------------------Acest lucru presupune ca iitman-:;iBrahman sunt identici. Armbn ..ul similara, C1UllVa, conservarii energiei fizice. Nu se poate pierde absolutpe care n poarta ?mu1 este identic cu principiu1.s~p~m al existentei, I", ~~c din ceea ce ne ~u.rnam prin:n--wur sava:r:;it; nu ni se atribuiecu Brahman: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este Brahman. . nmuc flira sa fi facut ~l flm':i sameritam .Cu el rna voi contopi dupa moarte,,128 ..," , ~c=,""_,"''''. ~

- e,-,.-.,- r....,"-.~.-.-" .~C.e"'i 'c'a'r'e''in~sis-ta~i mai multpe legeakannei sunt, indiscutabil,I autorii upanisadici. Cand a fost intrebat despre destinul mortilor,I 4.2. Mtmtuirea ca eliberare. intre karman $i samsara , YajnavaZkya a raspuns interlocutorului sau: ia-ma de mana, drag!. Ij A:.~~~~~A~C~a~!~.? ;orn ~~ n~~ noi .doi; nu aici In fata lumii.

Datorita iluziei (maya), omul confera valoare lumii materiale,,_~D~ep~4.u:se, cei doi au stat de Yorba. De-au grait despre ceva,

in permanents schimbare (anicca), in loc sa-si concentreze atentia ! numai despre fapta (karman) au gmt; l;i de-au preamarit ceva, numai asupra Sinelui vesnic ~inepieritor. EI traieste intr-o stare de ignorant! fapta au Ereamarit-o. Intr-adev~, devii bun prin fapta bun! ~i rau prin

derivatadin necunoastere (avidyii) ~i face ca iitman sa ramana cearea" 32. Omul este, in viziunea upanisadica, produsul propriilor prizonier in iluzia experientei materiale1 9. Ca 0 consecintaa ignorantei sale fapte. Existenta sa se reflecta intocmai in calitatea acestora: "Se

apare in plan spiritual un proces similar legii actiunii ~ireactiunii in -: mai spune: Omul (purusha) este rodul dorintei: precum Iieste dorinta, lumea fizica, proces numit karman. 1 astfel iieste ~istradania; precum iieste stradania, astfel si faEta ce

InBrahmana, termenul karma ("fapta") semnifica activitatea J faptuieste; fapta ce faptuieste este ~i cea din care se infrupta'" 3.ri~asi consecintele ~i benefice, ~vand in v~der-""3.4~Fltolatria, zoo/atria. j cultul "vacii"Cultul unor elemente primordiale cu caracter magic este prezent inmod evident inreligia hinduism. Hindusii cinstesc pamsnml Ipe care sunt asezati nou-nascutii i cei decedati, muntii, dar in primul rand misteriosii munti Himalaya, pentru ca ei sunt considerati 0 parte

a miticului munte Meru, care era centrullumii; stancile, despre care se crede ca ascund in ele insele puteri miraculoase; pietrele pretioase:

rubin, perle, smarald, topaz, safir ~ihiacint, toate corelate cu diferitele

testoasa si soparla .

1 Revenind la cultul "vacii sacre", trebuie spus ca acesta

presupune interdictia consumului de carne de vita, lucru care creeaza

o ruptura total~ intre hinduistii ~i~~ din India, ~ut fiind faptul

camusulmanii consuma cu predilectie came de bovine ~i ovine.

Pentru hinduistii de azi, aceasta interdicpe alimentara vizeaza,dupa cum subliniazaM Hulin i L. Kapanl75, toate speciile de bovine

(go), ci nu doar pe cele pe care le vedem deseori la pasune sau pe strazi, ~~ti~ speci?e deze?u cu pielea stralucitoare, avand0 coco. pro~~eI?-ta 1 foloslt: ca ~e depovara; restrictia II priveste ~i pe acei bivoli de culoare inchisa, pe care 11 observam de nenumarate on relaxandu-se prin apele diferitelor lacuri acoperite de lintita.-

Se vorbeste de un cult al "vacii sacre" in hinduism, dar aceasta

_ expresie ramane pe mai departe conventionala ~iconfuza, Este absolutconventionala, intrucat notiunea de "vaca" presupune atilt taurul cat ~ifemela, ~i este confuza deoarece cultul "vacii", care se extinde i asupra

~bului cu piel~ l~oasa, ~clude bivolli care, datoritaculorii lornegre,

~l atrag, probabil, un sunbolism malefic. Este cert ca, inprezent, resricpa, '.~.

planete; ~a diferitelor fluvii sacre, dar mai ales a fluviului Gange (Gangiil 4, lacurile, in speciallacul Manasasarovara din Himalaya; focul, care sluj este la purificarea pacatelor ~i la incinerarea mortilor; luna, care-i protejeaza pe nou-nascuti. De asemenea, hinduistii venereaza 0 serie de plante, considerate ca avand viata ~i puterl de perceptie; inopinia lor, sufletele celor decedati i~i pot gasi salas pentru o anume perioada de timp in acestea. intre arbori, deosebit de cinstiti

274. Cf H. Zimmer, Mituri ~isimboluri..., p. 106 sq.

privind consumul camii de bovine ~icultul "vacii", inIndia, reprezintA incontin~ ': te~? di~utab~AintelJ'r_etabila, de igiena publica, supusa unorpresnllllpolillce~levaluatamfimctiedeevolupaulterioaraaeconomiei nat.ionale indie ne 276..275. M Hulin, L. Kapani, loco cit.,p. 362.276. Vezi W. Norman Brown, "La vache sacree dans la religion hindoue";Annates ESC, 19, 1964, p. 662; apud ibidem, pp. 362-363. _

112 India. Religiei mosone

Dar, care sunt argumentele invocate de hinduisti in sprijinul

."......-,f1.t

Hinduismul sau "comp]exuI opozitllor"

113

cultului "vacii sacre"? Inprimulrsnd, trebuie amintit capopulatia ariana I

recomandate pentru a fi sacrificatein timpul ritualuriIor ....-.:.c: ial . . ,abrabmanii fiei . saennc esimcrca 0 ciann sau~ecutantulsacri:fi Iul . " .era 0 populatie de pastori ~i razboinica. Inintreaga literatura vedica, sa

1". cisacrificat

uipropnu-zis aveau VOle~'~~-cireZile'de bovine SUilfmenponate :treCveD.tincalitatea lor de animalesacrificiale ~iprada de razboi. Apoi, vaca era apreciata de catre arleni nu doar din punct de vedere economic - ea producea lapte, carne etc. -, ci ~i din punct de vedere ritualic, fiind punctul central in cadrul sacrificiului vedic277._...,_..",....,_,~~ ..

De altfel, sacralizarea vacii inperioada vediea este omologatacu sacralizarea braJ:unanului. In calitatea sa de egala a lui Aditi, egala a Pamfultului218, vaca i~i aduce propria contributie, asemenea

brahmanului !?i regelui, la reglementarea ordinii cosmice, religioase ~i sociale (dharma). A proteja "vaca" brahmanului presupunea protejarea ordinii cosmice: "Pentru ei, care 0 revendica, vaca este 0fiin~ divina, A-i refuza vaca ce-i revine inseamnaa-l desconsidera pe

consumecameaanimal. .. " ~i ~hind~ulcontemporan,~al~fu~e~1iOnaliste,

ca ~l m penoada Vedlca, cultul "vacii sacre" se coreleaza cu ulI ". . od consumce or cmci ~e ale vacii" (paii:agavya)~respectiv laptele, laptele~ru,. unW!, unna ~l balega; acest obicei este stra.ns legat de purificarea

~I de ~rrea paeatelor, Servind ~iIaspoirea peretilor ~ia dusumelelo caselor, balega vacii (go maya) are efecte purificatoare actionand benefic asupra Iocului unde a fost folosita. '

Di~i~tati~e amintite in acest capitol eonstituie nucleul p~teonul~ hin~Ulst. Ele se bucura de un renume mai mare sau mai c pretutindeni in India 0 mare parte dintre acestea au, dim tri' a

o unpo rtante exc lusi 1ocala. Fiecare localitate dinmediul ruraplo" . va,. I .14

USI_V

1~1are~l?r~~an'::.:J!!}I1o~tlo~,se,spunC?:c'~Zeii, 0 rege, nu ti-au dat sa mananci aceasta vaca, Fereste-te sammuinci vaca brahmanului, pentru

ca eanu-i de mfulcare,,280.Pe de alta parte, trebuie sa avem in vedere ca, in perioada vedica, sacrificiul animal reprezenta principalul element al cultului. Preseriptiile cultuale vedice ignorau invatatura despre ahimsii ("non- violenta',),respectivviolentareapanalasacrificarea oricaror fiintevii, incl usiv animale, in credinta ca acestea ar reprezenta reincarnarea, dupa moarte, a unor oameni. In perioada vedica, sacrificiul nu

. presupunea vreun act de ucidere, fiind chiar permis consumul camii

animalului sacrificatritualic. Tocmai de aceea, nu este deIoc su:rprinzat.or faptul ca, inaceastaperioada, vacafigureazainrandul celoreinci vi,ctime277. Populatia ariana din India transforma "vaca" in simbolul Logos-ului vedic(vue), adlca in brahman. Tocmai de aceea, a ucide 0 vaca presupune un pacat capital, fiindcli aceasta fapta era analoga uciderii unui brahman; vezi ibidem, p.

propn~+ er zeu (gramadevatii). Multi dintre acesti zei locali s-au

contoprt pe parcurs~ vremii cumarile divinitap ale panteonului hindus. Ace.st.proc~s de asimilare a contribuit intr-o foarte mare masura la 0 plundimenslonare a marilor zei hindusi, ineat atat de diferitele populatii locale din India sa-i poata accepta tara prea marl probleme.

3.5. Politeism, "panteism" Ii I'monoteism alternativ""

. D~ p~ct de vedere religios, India apare cnd politeista, cand p.antel~.' eand chiar "monoteista,,281. Politeismui S8U se justifica

pnn varretatea deosebit de complexa a eultelor (p _._). .. . 18a eonsacrate

nenumarate~or diVUlltaP.,asociate :frecvent unui spatiu ~ unui grup social~~e, purtand nume locale, reprezentate antropomorfic ~iteriomorfic

Idl~tificate in anumite cazuri chiar cufortele naturale, cum ar:fi fluviile, focul, soarele sau luna. Acelasi politeism se mai justif _. . 'J363, n. 12. --

pre dil . . . . religios traditional de a

UJ.

lea ~l prm"

278. Vezi Jlgveda, VIII, 101. 15-16.

ecpa spiritului

anima arbo ru, t.zvoare Ie,279. Atharvaveda, XII, 4, 11.

280. Ibidem, V,18, 1; cf. ibidem, V, 19; XII, 5.

~81. .Cf. M. B iardeau, Hinduismul, p. 162 sq.; vezi ~i K. Klostermaier

HmdUlsmus, J. P. Bachem Verlag, 1965, KOln, p. 86 sq. 'H4'apele unor lacuri, muntii, stancile, casele etc. cu 0 serie de fime sau

forte supranaturale invizibile, a carer atitudine fatAde oameni apare uneori ca binevoitoare iar alteori ca maleficA282. ' ..

Referitor la "panteismul" hindus, perceput in primul rand ca un sentimental prezentei sau difi:Jziunii universale (vibhilva) a divinitapi prinintermediul fiintelor, astfel ineat aceastasale "emane" (sn/l) ~ sa. le "resoarba" etapizat, el este prezent pregnant nu doar in literatura

115

I Pe de alta parte, notiunea de ''panteism'' p~ destul de confuzA inhinduismul popular. In:r8ndul credinciosilor de rand, eaesteperceputa mai degrabasub fonnaunui sentiment, aunei simple senzatii, ci nuca un concept Aceastasenzatie arputeafi formuIata, din exterior, mai usortn

. tenneni negativi, insensulnestabilirii uncidelimitari drastice ~ rigide tntrevizibil siinvizibil, intreinsuflelit~neinsuflep.t,intreom~ animal (sauplamA),,,~~=.~~ununice1anvital,care_- '-0 ,

~~ uparu~. ad'ICl!.!I.I , Cl' ~1' .m... Ii'terarura epl'i-c'l1adeevvootpi o nalaahinduuiistA2. 83 .

. ~ ~ tiijii

'" _.~~~~"~'_,"'''''' "Absolutul upanisadic este perceput ca Fiinta pura (astzi84, dar aceasta Fiinta subzista intr-o natura duala (dvaitibhava)285, respectiv cafiintA~i ca devenire aacesteia ~ se face caacest Absolut plenar (kritsnam pirnam; bhiiman) se prezinta simultan ca ~Absolut explicit si neexplicit, caracterizabil ~i necaracterizabil, divizibil si indivizibil, aparent ~ineaparent, manifest ~inemanifest, muritor ~i nemuritor etc. eel ee-l percepe sub aspectul sau imanent (~~ara), 11 cunoaste ~i sub aspectul sau ultim (para), transcendent' 6, El se plaseaza simultan in interior ~i exterior, dar :tara vreo anume discontinuitate (anantaram); prin urmare, Absolutul este 0 prezenta

totala, indivizibila in lucruri1e divizibile287. In devenireasa, eI se preteazala toate modalitatile posibile de existenta288.

Ingeneral se obisnuieste ca el sa fie denumit in diverse moduri(Agni, Indra, Siva, Brahmii etc.), in sensul ca "ei ilnumesc multiplu, peel, care, in realitate, este unul,,289; "el apare cutare, el devine cutare,,2\io.

282. Vezi M. Hulin, L. Kapani, loco cit., p, 338~

283. Cf. Bhagavadgitii, XI.

284. Katha-Upanisad, VI, 13; Mundaka-Upanisad, IV, 4.

285. Satapatha-Briihmana, X, 1, 4, 1; Bthadiiranyaka-Upanisad, II, 3;

Mundaka-Upanisad; VI, 15; VII, II.

286. Mundaka-Upanisad, VI, 22; Prasna-Upanisad, V, 2.

287. Cf. Bhagavadgilii, XIII, 15, 16; XVIII, 20.

288. Bthadiiranyaka-Upanlsad, IV, 4, 5. .

289! J.?gveda,X, 145; ef.lII, 5, 4; V, 3, 1.

290. Ibidem, Y,44, 6.

In schimb, binduismul filosofic anutrittotdeauna constiinta clam

a naturii exclusiv aparente a acestei divizari a Absolutului (Brahman) indiferite fiime, inclusiv infiintele divine; pentru filosofii hindusi, daca 0 atare divizare ar fi real!, eaar anihila unitatea ~itranscendema divinitatii, De aceea, in Upanisade, se subliniaza faptul ca Absolutul ramane unul, desi se manifesta cu concursul a nenumarate divinitap292.'

Amintim totodatAfaptul casistemul filosofic Vediinta~despre care vorn vorbi mai pe largintr-un capitol ulterior-, adeptaluoui monism prin excelenta, pomeste de la premisa caBrahman nu este nici 0 cauza prima, causa causarum, nici substrat ontologie al unui univers a carui realitatesereducelailuziacaarexistacevadinprezentasainjurulnostnL

Brahman, Absolutul ens a se, este acel Unul nonparticipativ, eel careexclude totalmente lumea ~iconstiintele finite. Din aceasta perspeetiva, "panteismul'thinduistpoatefi omologst, infond, unui desavacyta-cosmism, diametral opus pancosmismului vehicu1at de alte sisteme filosofice.

291. M. Hulin, L. Kapani,loc. cit., p. 340.

292. Cf B{hadiiraQyaka-UpanifQd, 1II, 9, 1-9: "Atunci Vidagdha Siikalya J- a intrebat: C4ti zei exista, Yiijnavalkya? EI i-a raspuns eu aceasta invocatie:

Atalia cati sunt numiti in invocatia catre Toti-Zeii: Trei sute ~i trei mii trei, -

Da - a spus el -; cati zei exista de fapt, Yiijnavalkya? - Treizeci si trei. -

Da - a spus eJ -; cali zei exista de fapt, Yiijnava/kya? - Sase, - Da - a spus el-; cali zei exista de fapt, Yiijnavalkya? ..;.Doi. - Da- a spus el-; cati zei exista de fapt, Yiijffavalkya? - Unul ~ijumatare . .; Da - a spus el-; cati~(~xis~ de fapt, Yiijffavalkya? - Unul. (...) - Cine este zeul eel unic? -

Sufletul (prima). EI este Brahman ...".

li6 India. Religie 'i R1osofie

De altfel, ~i"manoteismul hindus 11 prezinta caracteristiei eu totul distincte. Hindusul i~i canetizeezatmreegasa veneratie, in mod

succesiv, spre diferiti zei, uitftnd, temporar, de top ceilalti, dey panteonul"..._ hinduist este atat de bogat Practie, estevorba mai degraba de 0 forma

de henoteism, intrucat, inca din perioada vedica, diferite divinitati preeum Indra, Varu,pa,Agni etc. emu glorificati ~ cinstiti, rand pe rand, ca divinitate suprema, Tot la fel, astAzi, credinciosii hindusi, mai~,~~ ales eu prilejul marilor sarbatori anuale sau a diferitelor pelerinaje consacrate vreunei divinitati, i~i exprima intreaga lor veneratie pentru o anume zeitate, ignorandu-lepe celelalte. Dupacum subliniazaanumip

cercetatori293, ar fi vorba de un fel de "monoteism alternattv" t, absolutcaracteristic mentalitatii ~i experientei hinduse de viaf!. In acest context,avem de-a face cu 0 validare evidenta din partea credinciosului a

caracteruluimereu partial sau unilateral al insesi marilor zei hinduisti. Fiecare divinitate nu este capabila, in fond, sa reprezinte decat unul~" dintre chipurile unei divinitati infinit de bogate in continut, fiind individualizatade insusirile sale, de maniera proprie de interventie in lume, de caracteristic.ile proprii mitologiei sale. Inplus, preponderenta,

mai mult sau mai putin efemera, alternativa, a unei divinitAp in dauna celorlalte nu presupune nici pe departe subminarea celorlalte pana la rangu I d e pseu d 0- dirVI.D1.L.xi1p,d e 1id 0 I1' sau d emoDl.294,

De asemenea, este demn de remarcat faptul ca, incA din perioada hinduism timpurie, se contureazA ideea potrivit careia marii zei ai panteonului n-ar fi altceva decat aspecte diferite ale uneia ~i

aceleiasi divinitati supreme295. Apare un curent sincretist, in baza caruiadivinitatile se Identifies unele cu altele, asa ineat, de pilda, credinciosii se inchlnA lui Siva in eredinta cii se mchina, de fapt, lui Vishnu; tot la

293. Vezi G. Deleury, Les Grands Mythes de l'Inde, Fayard, Paris, 1990, p. 30.

294. Cf. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit., p. 339. I295, SvetaSvatara-Upani~d este ~imai semnificativa in acest sens, deoarece ea asociaza speculatiile privind Fiinta absoluta (Brahman) cu devotiunea fata de un zeu personal, Rudra-Siva. "Triplul Brahman" (I, 12), zeu imanent in intreaga natura $i in toate formele vietii (II, 16-17), este identificat cu Rudra, creator ~i distrugator al Iucrurilor (III, 2).

- ~BindJnsmui san ,.eomplexul opozitiilor" 117

fel, Krishna este asimilat lui Siva ~i invers. Rezultatul l-a constituit aparitia invatAtwilor despre Trimiirti (''triplaformA,,)296 si despre cultul Harihara. Conform invatitUrii despre Trtmirti, divinitatea suprema imbraca trei forme: Brahma - creatorul, Vishnu= conservatorul si Siva- distrugatorul. fnainteaactu1ui creatiei, divinitatea suprema era unica ~i unitara, insa ulterior ea se manifest! incele trei forme amintite297. De

obicei, adeptii diferitelorsectehinduiste identificAdivinitatealorpredilecta(Vzshhu, Siva sau Brahmii) cu divinitatea suprema, Aceasta invafA.tunl1- nu s-a bucurat, insa, niciodata de 0 prea mare popularitate in r!ndulcredinciosilor, In plus, nu trebuie insistat nicidecwn asupra speculatiilorfBcuteprivindpl'etinsesimilitudiniintreaceasti"tripJlfonna"amanifestmii

t 1 ,divine hinduse ~iSfiinta Treime din crestinism, inpofida unornefericite.incercari de apropiere care au fost to~i :facute298. ISub aspectul dinamicii sale, invatatura despre Trimiini= creatie, conservare, distrugere - are drept consecinta 0 reprezentare bisexuata a divinitapLln fond, este vorba de crearea unui simbol al coexistentei in Brahman a unui aspect al transcendentei absolute, al concentrarii "yogine" in sine ins~i a unui al treilea aspect, indreptat spre manifestare, De aici a aparut imaginea despre viata divina sub forma unui joe al iubirii intre principiul masculin - de fapt, Absolutul adunat in sine insusi, ~iun principiu feminin, al miscarii si extensiunii in multiplicitate. Doctrinaaceasta prezinta, larandul ei, aspecte variate: androgin primitiv dedublandu-se permanent pentru a se cunoaste ~i iubi pe sine, divinitate supremareprezentata cu 0 jumatate masculina

si una feminina (Harihara), nogune a unei forte sau energii feminine (Sakli) asociata zeului suprem 99, capatand astfel forma unui cuplu (Siva ~iParvatJ, Vishnu ~i LakshmJ, Rama ~iSitii)300,296. Cf M. Biardeau, Hinduismul, pp. 136-137.

297. Cf. H. Zimmer, Mituri si simbaluri.i., p. 131 sq.

298 . M. Biardeau, Hinduismul, p. 136.

299. Cf., de pilda, asocierea Siva-Sakt; apud H. Zimmer, Mituri st simboluri. ... ,p. 132 sq.

300. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit., p. 342.

118 India. Religie i filosotie4. Hinduismul elasic

Dupa cum s-a observat, hinduismul nu are un intemeietor, ca

multe alte religii, nici 0 literatura sacra comuna, inmod teoretic, el sej Ifundamenteaza pe Vede, dartimp de cateva milenii s-a inteles foarteputin din aceste texte. Ceea ce are 0 importanta in hinduism este, practic, colectia mai tdrzie de Upanisade si 0 serie remarcabila de lucrari smtti cu caracter sectar. De asemenea, s-a vamt cahinduismul

nu cunoaste 0 divinitate suprema, ca in marile religii monoteiste. Pentru unii hindusi, divinitatea suprema este Vishnu, pentru altii Siva; exista hindusi care cinstesc alte divinitati, dupa cum, tot la fel, exist! hindusi atei, Pe de alta parte, nu exist! ritualuri comune pentru toti hindusii. Unii practice rituri cu un caracter ingrozitor ~iorgiastic, pe cand altii due 0 vial! profund ascetics si i~ venereaza zeul propriu sau zeii proprii cu 0 evlavie deosebita, Hinduismul cuprinde in sine varii forme ijq religiozitate. Continutul sau nu este decat 0 formidabila tesatura de diferite tipuri religioase, secte, scoli teologice ~i sisteme filosofice. Cu toate acestea, pentru toate sectele ~iscolile filosofice amt de distincte, un lucru este absolut comun: fiecare om trebuie sa se supuna ciclului reincamarilor, aceste reincarnari fiind rezultatul propriilor sale fapte (karman). Probabil ca cea mai buna definitie care s-ar putea da

. hinduismului ar fi aceea de sistem social, pentru ca ceea ce leaga maimult decat orice toate aceste conceptii religioase amt de diferite este tocmai structura socials. pe care 0 propaga. De fapt, un hindus devine

1?i este hindus prin ~i faptul caapartine uneia sau alteia dintre grupelesociale consacrate ale societatii hinduse. Din moment ce cineva respects intocmai normele sociale caracteristice grupei din care face parte, indiferent de convingerile sale religioase, el este membru a1 cofnunitapi hinduse. Prin urrnare, hinduismul este foarte tolerant din punct de vedere religios, insB.daca cineva incalca normele sociale proprii castei din care face parte, acesta este exclus din comunitate.

,Hinduismul sau "complexu} opozitiilor" 1194.1. Castele Ii reltuiile socialeIn India, fiecare ins se legitimeaza, Intr-un anumit fel, prin

Insemnele spatiului social ~i profesionaI din care face parte. El poate fi

. imediat recunoscut dupa vesminte si podoabe, dupa semnele castei si profesiei pe care 0 exereita, Din punct de vedere religios, fiecare om pori simbolul divinitapi tute1are pictat pe fiunte. Fiecare tanara, femeie casatori~_~~~y_!ci_~~_;eoarta l.!flco~~~i daca

prezentul trebuie perceput ca 0 consecinta natural! a trecutului, tot la . fel ~icasta din viitor, dintr-o existenta ulterioara, va fi determinata de modul in care cineva actioneaza in prezent. Mai mult decat amt, nu doar casta ~i profesia, ci absolut toate lucrurile, absolut toate evenimentele de care ai parte sunt determinate, chiar daca aparent

sunt rezultatul celui mai pur hazard, de propria natura ~i de cea mai profunda exigenta a ta301

.,::!:301. H. Zimmer, Fllozofiile Indiei, p. 109.

~':.;1~

, ,._--.f120 India. Rellgie ~i fdosotie

Ca at are, maniera corecta de a proceda in legatura cu orice problema apare in viata e indicata de Iegile (dharma) castei (var.T)ll) din care faci parte si de stadiul vital specific (iiSrama) adecvat propriei

tale varste. Tot ceea ce faci nu este nici pe departe produsul propriuluitau liber arbitru. Dimpotriva, tu aparitii, impotriva vointei tale actuale, unei specii - familie, breasla ~iprofesie, grup, confesiune. ~i din moment ce aceasta imprejurare nu numai ca determina pana in eel mai mic amanunt regulile tale de conduita publica si privata, ci si reprezinta idealul real al caracterului tau natural prezent, principala ta preocupare ca individ trebuie sa fie doar aceea de a aborda fiecare problema de viata intr-o maniera corespunzatoare, adica adecvata rolului pe care-l

joci, indiferent daca iti place sau nu302Pe de alta parte, fiecare om se naste - potrivit acestei doctrine

- in mediul pe care-l merits ~i caruia corespunde din punet de vedere al capacitatilor individuaIe ~ivocatiilor autoasumate ca efect al existentei sale anterioare. Asa se face ca fiul unui anumit om este calificat' si "predestinat" de la nastere pentru a-si asuma "marca distinctiva" a tatalui sau ~i pentru a-si ocupa locul sau in lume. De aceea, el este in profesiunea parintelui sau si confinnat definitiv in ea prin ritualurile de transmitere,savar~ite pe patul de moarte, in urma carora, chiar in situatia in care ~tal ar supravietui, fiul devine automat seful familiei, paterfamilias. In acest moment, fiul ilelibereaza pe parinte de functia pe care oindeplinise in aceasta vialA si, in acelasi timp, va avea grljade oficierea serviciului sacrificial303 Din aceeasi cauza, 0 linie familiala

nu va sucombaatunci cand lipsesc urmasii, pentru ca pot avea loc adoptii, ci cand vocatia si traditia familiei sunt abandonate. Tot lafel, din acelasi motiv, amestecul castelor presupune - in aceasta viziune- sucombarea societatii, care in acest caz devine 0 gloatainforma, in care oamenii se reprofileazA din Plll1ctde vedere profesionaI dupa bunul plac,

302. Ibidem, p. 110.,

303. Cf. Aitareya-Upanisad, IV, 4; Jaiminia-Upantsad, III, 9,6; Mundaka- Upanisad, VI, 30; Rgveda, IX, 97,30; Satapatha':'Briihmana, I, 8,1,31; Bthadaraayaka-Upanisad, I, 5,17.

-t.~,'-J-"I, I

Binduimiul sau .,complexul opozitiilor" , 121

ca~icumaceastaarficevaindependentdeproprialornatura.Prinunnare,regimul castelor din India i~ propune conservarea absoluta a societatii si culturii traditionale proprii, cu toate riscurile care decurg de aici in plan economic, social etc;'~"~"'~,~'-"~~"""',""r-,_""",""""-.~.."-.-,.-,=..'-_o,_,"~-,- ,,'-.."" '~'

oaltaconcluziefoarte interesanta, care setmge dinacelasi context,

este cainmasurain carereligiahindusa se identifieacu "legea" si se distingede spirit, ea presupune, tara nici un fel de tagada, 0 supunere oarba, 0

cere neconditionat ordinea cosmica ~i individuala, cuimplicatii amt de proftiildeiii-planulreligi'oS;=d8r ~rsocUi["ACestluciUreiese mspecial din faptul ca un om este privit cahindusin fimctie de comportamentul saubun,ci nu in conformitate cu ceeace el crede sauface; mai precis, in fimctie de

"mdemdnarea" sa de a actiona conform legii.Limbile indienefolosescdouanctiuni pentruadefini "casta": varia ("culoare", "culoarea" pieJii) ~jati ('~", "farnilie''). Jdti sunt familii, in sensullarg al cuvantului, sau grupuri de familii care au cevain comun,

tara a putea spune, de altminteri, intotdeauna ca este vorba de aceeasiorigine, ci mai degraba'de faptul cagfupurile trebuie sa se'supuna unuicod comun de prescriptii, Acest ceva in comun, care tine de apartenenta la un grup recunoscut, va fi aparat de ele cu multa vigoare, membrii grupului respectiv "izolandu-se" ~i "excluzand" celelalte grupuri, practicand endogamia, adica casatoria in interiorul grupului si refuzand orice fel de aliante in exterior.

InIndia exista mii ~i mii de asemenea grope de familii; practic,

societateahindusa secompune dinnenumarate asemeneagrupuri inchise, fiecare dintre ele ocupand 0 pozitie specialain cadrul unui sistem mai vast, intrucat, dincolo de aceasta varietate, 0 ideologie milenara a suprapus 0 alta clasificare sociala, 0 ierarhie de marl caste, denumita varia. fPrima mare casta dintre cele trei superioare este cea a

brahmanilor. In vechime, acestia eraudetinatorii prin excelenta ai cuvantului sacru, ai Vedelor. Ei invatau si cunosteau formulele sacre ce trebuiau rostite in cadrul ritualurilor religioase. 'Erau clerici, dar si oameni de cultura, alcatuiau tratate sau comentarii ale scrierilor sacre, organizau viata religioasa si sarbatorile,

122 India. Religie ,l"ftl~otie l "B":in.duismu1san "complexul opozitlllor" 123 alcatuiau tratatele de medicina, de arhitectura, astroiio~~ie, I '.'. Brahmanulesteomulalcaruistatutsocialestelegatdepuritate, poezie i muzica, de dans si teatru. Cu anumite ocazii, ei elevitaoricecontactcuopersoanaimpura,cutotceeaceestelegatde indeplineau si functia de astrologi i psihologi pentru familii, moarte. Vegetarian''", mancand frugal, respectand viata sub toate hot~rdnd de asemenea pentru regi perioadele favorabile sau---T ~--- .....formele ei, brahmanul nu manncA niciodata deedt incompania celor

brahmanica ideala est: concep~a pe care 0 impun brahmanii~_"",",:-","",~_,.I,,-_,,,~~,p,,u1riva,~masuraceacesteasederuleazaininteriorul organismului. In sine, aceastarnonadanu are niei forma, niei continut, Ea nu are insusiri ~iparticularitati, pentru ca acestea tin de materie. Nu are

inceput sau sf'~it, este etema ~i raracomponente sau diviziuni; de altfel, se stie ca tot ceea ce este compus este supus devenirii ~idistrugerii. "Spiritul" este neatasat ~ilara contact, absolut impasibil, neinteresat ~ neimplicat. si caatare niciodata efectiv in dependenta, nieiodatarealmente eliberat, dar etem liber, intrucat ehberarea ar presupune 0 stare prealabila423. Cf. M. Eliade, Istoria crediruelor.... , II, p. 54.

424.0 analizl pertinentagasim chiar inSatapatha-Brlihmana, X, 1,3,4, unde

este divizat in trei coroponente "nemuritoare" ~itrei perisabiIe, ''muritoare''.

de dependentA, farii a se puteaspune insa cliomullluntric ar fi a:tins de 0 atare dependenta, Se poate spune ca once om