Începuturile Teatrului În Lumea Greco-Romana
-
Upload
turcu-alin-gabriel -
Category
Documents
-
view
220 -
download
0
Transcript of Începuturile Teatrului În Lumea Greco-Romana
7/25/2019 Începuturile Teatrului În Lumea Greco-Romana
http://slidepdf.com/reader/full/inceputurile-teatrului-in-lumea-greco-romana 1/3
Începuturile teatrului în lumeagreco-romană (II)
Teatrul în Roma anticăLa Roma, cuvântul de ordine a fost multă vreme: pâine și circ. Și despectacolele de toate soiurile aveau parte locuitorii Cetății Eterne,
începând de la luptele de ladiatori, cu animale și terminând cu teatrul.!rta teatrală, formată su" directa in#uența a artei elene, nu se "ucura aicide aprecierea de care avusese parte în patria sa, $recia. %e altfel, arta șicultura romană sunt în mare măsură o prelun ire a celei recești, e&istând
însă, și destule elemente noi introduse de latini. 'n#uența reacă pătrunde în lumea romană în secolul ''' î.(r., odată cu opera lui Livius!ndronicus )*+ -* i.(r. . Tra ediile sale nu s-au păstrat dar se pare căacestea nu erau decât niște palide traduceri și imitații ale celor recești.
!ctorul în Roma antică/entru romani, profesia de actor nu este una dintre cele mai onora"ile.
Teatrul e prețuit de pu"lic, însă actorul în mentalitatea colectivă, esteperceput ca un individ cu o profesie compromisă. !utoritățile tratau actoriicu destulă asprime și nu puține sunt ca0urile în care aceștia primeaupedepse corporale pentru a"ateri neînsemnate. Cu toate acestea, unii
împărați romani precum a 1e¢ricii2 3ero )45-6+ d.(r. și Cali ula )78- 59 d.(r. au coc etat cu ideea de actorie, fără a performa însă, în acestdomeniu.Cunoaștem numele a cel puțin doi actori cele"ri care rație talentului șimăiestriei de care au dat dovadă au avut parte de multă prețuire dinpartea pu"licului, reușind să acumule0e averi însemnate din arta lor.!ceștia au fost Roscius și !esopus. %espre am"ii ne-a lăsat o serieinformații Cicero care era prieten cu amândoi.
Teatrul roman/rimele teatre romane erau tot din lemn ca și cele ale recilor, pentru ca
mai apoi să se înalțe cele din piatră. /rimul edi;ciu mai solid de acest tip afost ridicat în anul 44 î.(r., prin ri<a lui /omei, în Roma, cu o capacitate de5 . de locuri. =n eneral, teatrele construite de romani le depășeau încu mult, în ceea ce privește numărul de spectatori, pe cele recești. >cenape care se desfășura piesa avea dimensiuni aprecia"ile putând a<un e la6 -8 mp. Teatrele romane puteau adăposti un mare număr de spectatori,dacă este să <udecăm după ruine. %ecorurile și costumele erau "o ate iarcore ra;ile îți luau oc ii, prin numărul mare de oameni implicați.
/erfecționarea te nicii și popularitatea de care se "ucurau acestespectacole teatrale a făcut, ca în unele ca0uri, să ;e investite sumeconsidera"ile în unele producții, astfel încât, dacă într-un te&t se vor"eadespre o "ătălie navală, atunci scena să ;e umplută cu apă. =n >ardinia, de
7/25/2019 Începuturile Teatrului În Lumea Greco-Romana
http://slidepdf.com/reader/full/inceputurile-teatrului-in-lumea-greco-romana 2/3
pildă pe locul vec iului teatru roman, s-a descoperit un in enios sistem deacustică. ?ase din teracotă așe0ate cu ura spre pu"lic ampli;cau vocileactorilor făcându-le astfel au0ite până în ultimele rânduri
Colosseumul din Roma
Cel mai mare am;teatru construit vreodată este Colosseumul din Romadatând din anul + d.(r. Clădirea ocupa o suprafața de circa * ectare,având lun imea de 9+8m și lățimea de 984m și putea ă0dui aproape@ . de oameni. %acă s-au desfășurat spectacole de teatru în acelspațiu este, totuși reu de spus. /u"licul roman a fost întotdeauna maiatras de spectacolele circ ori de luptele sân eroase, decât de teatru. Și înmod cu totul parado&al, dacă în $recia artele vor atin e apo eul înmomentul de ma&imă în#orire economică, la Roma arta teatrului vaa<un e să conte0e pe creații ori inale valoroase, doar în perioadaRepu"licii. =n perioadă de ma&imă e&tindere a 'mperiului Roman, nu avemnici o mare operă de teatru. Cei mai de seamă repre0entanți ai teatruluilatin, au fost /laut )*4 i.(r.-9+5 i.(r. , și Terentiu )9@ i.(r- 94@ i.(r. careau lăsat o seamă de satire la adresa societății romane din acele timpuri.Adată cu concentrarea puterii în stat în mâinile împăratului, ;e că e vor"ade !u ustus ori de urmașii săi, acest en de critică nu mai era tolerat.>atira politică avea să se transfere din teatrul cult in teatrul popularsusținut de artiști am"ulanți.
Teatrul popular și in#uența sa asupra teatrului medievalBn en de teatru cu totul aparte, speci;c lumii romane, este teatrulpopular. /rimele producții populare latine constau dialo uri, cântece,
lume mai mult sau mai puțin deoc eate, pe scurt, nimic ela"orat și multăimprovi0ație. !ctorii care <ucau în astfel de producții se numeau istrioni,un soi de "ufoni care stră"ăteau rând pe rând satele și orașele pre0entândspectacole numite atellane și mimi. !tellanele ca termen de comparație seaseamănă cu spectacolele commediei della 1 arte. =n acest en de spectacol e&istau persona<e ;&e care purtau măști. /rototipurile umanepre0entate erau accus- prostul, /appus-"ătrânul desfrânat, Ducco-lacomul, %ossenus-trântorul. !tellana a"orda teme de actualitate și secaracteri0a printr-o critică acidă la adresa autorităților, latură puțin atinsăde teatrul cult.
Bn alt tip de teatru popular a cărui in#uență se face și astă0i simțită a fostmimul. (istrionii care purtau numele de mimi purtau și ei măști. /ieselepline de a0 îm"inau su"iecte din sfera politicului cu re#ecții moraledu"late de un lim"a< licențios. Și tot acestui en al teatrului latin îiaparține și pantomima. Bn alt fapt demn de luat în seamă este acela că înteatrul latin spre deose"ire de cel rec, femeilor li se permitea să <oace înpantomime. Și dacă am remarcat faptul că la "a0a surselor de inspirație