@ Editura EIKONBucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1

cod poqtal 014605, RomAnia

Difuzare / distribulie carte: lellfax: 021 348 L4 74

mobil: 0733 131 145,0728 084 802e-mail: difuzare@edituraeikon.ro

Redacfia: tel: 021 348 t4 74mobil: 0728 084 802,0733'].3L I45e-mail: contact@edituraeikori.roweb: www.edituraeikon.ro

Fditura Eikon este acreditatd de Consiliul Nalional alCercetdrii $tiinlifice din invildmdntul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibild laBiblioteca Nalionald a RomAniei

ISBN: 97 8-606-7 L1-886-5

Editor: Valentin Ajder

PETRU URSACHE

iNeuoRATr ixrnu MoARTEsau

EnoSTHANAToSLACEZAR IVANESCU

Edilia a treia, augmentatd

CuvAnt inainte deMagda Ursache

\j,ffi^^*Y,tu,r

Jfi,*(Frfrtlwfr,hl'ftW,*M, ,

W4rwtu,WWWCezar Ivinescu, Rugd., fi16 de manuscris

Cuprins

2. O ans PoETrcA 4 a-.. -tJJ

V. ir,apAnArra Baaaoulur ...............L417. irvaruronarr ixrnu MoaRrE..... ..................1,41

2. ExERcITII DE coMpozrrlE........ ............757

VI. PnocEsul AsASrNrLoR ................. 203

AppENpa '''',,.'.,.,'''',',, 24L

lh l,,ril flh i,rtWkwt,\, KwiltKfu ft'lL t'lwW ffiflfr'

,{Mrtu}ffi,",.

WffiffffiWffii'ftvmi

Cezar IvS.nescu, Cd.ntec Napolitan, fi15 de manuscris

I. iN LOC DE CURRICULUM VITAE

1. ,,DouR Pouzrr coMuNrsrnoo

Debutul publicistic s-a produs prin anii 1960, cu,,douipoczii comuniste". A$a Ie califici poetul insugi, ln scri-r,rile sale. Era o perioadi grea pentru tinerii in formare.(lcneralia interbelici, hiituitl mai bine de un deceniu,rrlria incepea si iasd la ramp[, Arghezi fiind printre pri-rn ii care a fdcut pactul cu diavolul, ca si nu mai vorbim deSrrdoveanu, aflat de multi vreme intr-o regretabili ritici-rc. Nu qi Vasile Voiculescu, infruntAnd cu puterile misticerrlc ,,rugului aprins" inchisorile comuniste, boala gi moar-l,rra' sau Lucian Blaga, urmirit cu strlgnicie de echipa delor{ionari clujeni ai lui Pavel Apostol; sau Ion Barbu, hdr-(uit qi eI de agenli-Iiteratori ca Ovid S. Crohmdlniceanu (cuot:hii alintili cind pe Hortensia Papadat-Bengescu ori peArghezi, cind pe Blaga ori Crainic), pentru presupuse sim-lrlrtii legionare. Bacovia incepea s[ fie,,curtat" cu preficutirrrnicilie, ploconeli qi promisiuni imbietoare, metod5 intenslrracticatS. in aceastd fazd.neagri a r[zboiului antiscriitori,n) vreme ce Nichifor Crainic, Radu Gyr 9i mulli allli zhceauin ocne. Mi refer numai la poezie, Ia reprezentanlii ei deI'r'unte.

Poezia s-a transformat repede in purS ideologie. Nouarlireclie era pusi in acfiune de militanli aprigi gi vigurogi.lrr rindul intii, se aflau ideologii proaspdt instaurali, cu co-rrrirnda de Ia,,centru" gi cu tezele pe mas6: Traian $elmaru,

Prrnu l]nsecno

Nicolae Moraru, Mihai Novicov. Ei asigurau firul rogu alPartidului, in linie directi cu Kremlinul, gata oricind sibati cu pumnul in mas6, dupd model Viginski, atunci cindli se nizdrea vreo ,,abatere", vreo simplS migcare in front.$i li se n6.zhrea adesea. Ei priveau de Ia indllime desf5-gurarea spectacolului: cum oamenii se inflScirau de senti-mente revolulionare gi dideau glas cu pasiune ideii unice.IJrmau agenfii de ordine, criticii literari Ion Vitner, SorinToma, N. Tertulian, Ovid S. Crohmilniceanu. Ei puneaunotele. tri dictau cine are talent sau nu, altfel spus, daci s-a,,integrat" noului canon. Venea, in sfirgit, rindul actorilor,mai bine zis al poetilor. Erau numili, mai nou, cintd.reli,fiindu-Ie indicat riguros si elogieze cu ddruire, cu uitarede sine. Nume obscure, abia semnalate inainte de rdzboi,au trecut in fa![, inbaza carnetului de Partid gi au devenit,,mayl": A. Toma, Maria Banuq, Mihai Beniuc, Miron RaduParaschivescu, Eugen Jebeleanu. Ca 9i chipul noii orindu-iri, peisajul literar s-a schimbat rapid gi fundamental, aajuns de nerecunoscut.

Generalia Toma - Beniuc - Jebeleanu avea o misiu-ne ,,inalt5" gi ,,revolu!ionar5"": si formeze cadre tinere caresi asculte fird comentarii de comandamentele bolgevice.$tafeta revolutiei qi a noului canon trebuia transmisdmai departe. Se cunoagte episodul grotesc Ai penibil de IaAcademie, cu chip de adev5.r gi de legendd, cind A. Toma, inlinutd solemni de patriarh al literelor romAnegti, il inves-tea, cu gesturi largi, pe tindrul Dan Degliu ca pe un cintS-re! cu har; moment regretat peste nu mai pulin de doui de-cenii de insugi autorul lut Lazdr de la Rusca. G. Cilinescu,invitat si !in[ o laudatio, a transformat festivitatea intr-ocomedie buf5, ca reacfie pe misur5 la pretenliile nesibuiteaie lui A. Toma, de a-gi l6sa inlocuitori cu de Ia sine putere.In lumea literard s-a ficut mult haz in legituri cu aceaintimplare. Ovid S. Crohmilniceanu a evocat-o inAmintirideghizate, G. Cilinescu apirind ca un actor de buni cali-tate, care reugea si facd zob un interlocutor, mai ales aflatin pozilie precarS:

49 Eros Thanatos Iq. Cezer luhnescu

,,Cilinescu uza gi de mimici in exercifiul talen-tului siu oratoric. Prin licirul batjocoritor al ochi-lor, apropierea sprincenelor, mari ca nigte streginide casd maramuregan5, 9i lSsarea miinii si caddmoale in jos, a lehamite, anula un adjectiv admi-rativ pe care-I acorda gi imprima astfel elogiuluirostit o turnuri ironicd, descalificantd. Cilinescurecurgea adesea la aceastd comedie fizionomicigi gesticulalie ajutitoare, ca sd iasi din situatiiledificile ale epocii. Avea un dublu limbaj, oficial giconspirativ. L-a salvat de multe ori, cici semnalaspiritelor avizale'. nu lua{i tn seamd ceea ce sputl,urmd,riti cum md. strtmb" (3 .

Ovid S. Crohmilniceanu are dreptate in acest punctrrl deghizamentelor saie: G. C5.linescu, sub masca ludicu-lrri, ataca falsele valori cu un curaj ce depigea cu mult ca-rlreie ingiduite de oficialitSfi. Era in firea,,divinului critic"sir nu-gi lind gura, mai ales cind se afla la catedrS. Pe derrll;i parte, memorialistul se inqeald: ,,iimbajul conspirativ"rrvea, in realitate, tintd directi, aga ci nu l-a salvat ,,dinril.uatiile dificile ale epocii". Din contra, i-a adus margina-lir,area, de la catedri cel pu{in, pini la moarte.

Pini una alta, Dan Degliu trecea drept copilul minuner l momentului gi cinta din iniml ca dintr-o goarni (are gir rn poem, Goarnele inimii) tot ce ii didea ghes ideologia deirnport. AISturi de el s-au ivit gi alli gorniqti de nidejde,Vcronica Porumbacu, Nina Cassian, Eugen Frunz5", Victor'l'ulbure, Mihu Dragomir... qi tot aga, in serie, Ion Brad,Alexandru Andri{oiu, Nicolae Tdutu, Violeta Zamfirescu,'l'iberiu Utan, $tefan Iureg, Teodor Balg gi mulli allii.l,iteratura devenea, intr-adev5r, o for!5 care nu putea firloloc neglijati, de mare folos Puterii. Impotriva bunelorrrrtentii ale lui G. Cilinescu, virf de lance aI momentului,irrconjurat de intelectualitatea de bund credint5, incd ne-rrrcartiruitS, Puterea a decis in favoarea lui Degliu. Preainvergunat gi ln pozitie de tragere se ar6ta aparatul de pro-1,irgandd, ca sE. se intimple altfel. Tineretul a fost prima

Pprnu lJnsncnp

victim6. El vedea in exemplul trimbifat cu pompi festivis-ti - Dan Degliu - o promisiune. DeIiruI debutului, aduc5-tor de amefeaii oricirui incepitor, nu lasi loc disocierilorgi prudenlei necesare in decizie. Aceasti nesocotire, apa-rent minor[, a ficut ca rdul si se intindi peste generafii.A fost atins mai intii Labig, autorul Luptei cu inerlia, qi i-atrebuit un segment de timp de mare tensiune interioard casi se dezmeticeasc5; a urmat Nichita StS.nescu, prins gi eIde virtej la inceput, dar salvat, sI sperim, prin proprie vo-in!i. Debutul scriitoricesc incepea si apar1. ca o aventurdin sensul lui ori/ori: daci faci concesii ideologice, te bucuride lansare rapidS, de glorie gi de via!5 in desfitare; dincontra, dacd iei corect pulsul vremii, greu ifi vezi numelein gazete, cu rezerve gi cu tendinle de marginalizare; re-cunoagterea vine Lirziu, suferinla te agteapti. In schimb,bucuria nefolositoare cd ai rdmas credincios poeziei auten-tice te ajunge din urm5. $i rimine. A fost norocul Iw.CezarIv5nescu. El a tras invilSmintele de trebuinld gi a optatpentru celdlalt ori.

Dan Degliu apirea, agadar, ca un fabricat al aparatu-lui de comand6, care avea grijd si cloneze gi alte chipuri.De aceea a Iuat fiin{5 celebra $coald de literatur<i. Rolul eiera si multiplice unul qi acelagi model, activ in poezie giin presa politicd, ,,dupi capacit5fi". Absolvenlli $colii deliteraturd,, cu pufine exceptii (mI refer la PauI Goma) auasigurat funclionarea, dupi tipic, a tuturor redacliilor dincapitald qi din provincie. Fenomenul clon[rii de acest geneste caracteristic, se pare, epocilor de ,,tranzi!ie", cum lise spune in ultima vreme strategiilor de aliniere forlati,de la o fazh Ia alta, a aceleiagi ideologii dictatoriale. Rdulse ia: in acelaqi spirit diabolic, aI clondrii, au luat nagtere,pe ticute gi cu intenlii ascunse, departamente sau catedrede ziaristicd pe lingd facultdtile de litere, dupd decembrie1989, subordonate direct unor misterioase centre de co-mandi. Cine au fost angajali sd predea cursuri de specia-litate? in orice caz, ltn literalii de profesie, nici publlcigtiicu experienli in domeniu. La ce s[ ne agteptdm? Dupd sacgi petec. Mai ales petec. $i de data aceasta absolven{ii s-au

50 51 Eros Thanatos la Cezqr Iubnescu

apucat si execute fdr6. ezitare tot ce face bine noului patron$i dupd gustul ,,tranzrliel"; pentru zhp{,ceala gi terorizareapublicului. Se ,,doregte" ciyc de pres5, calomniere, porno-grafie, dezinformare, marfa se livreazi neintirziat. $ocantcste gi faptul c5, imediat dupd decembrie 1989, adicd dupdcestilalt inghe!, s-a incercat tocmai reactivarea lui DanI)egliu. Asta spune extrem de multe. O revisti, de altfellbarte serioasi, l-a repus in circulafie pe Sorin Toma, asa-sinul lui Arghezi. Mi-a fost dat s5-1 aud recent pe un criticliterar, bine cunoscut cititorilor, lSudindu-I la o festivitatescriitoriceasci pe Mihai Novicov, fostul slu profesor de la$coala de literaturd..

$i uite aga mi-am adus aminte de o teorie lansati de,,clasicii marxismuluf', ln vogi pe timpuri: ideologia se bu-t:uri de o sferd de manifestare mai intinsi decit realitatear:oncreti. Ea anun!6 fenomenele tari, le susline in desfi-surarea lor vie, apoi treneazd dupi disparitia lor, ca sd lerlea, pe cit posibil, o ,,fall. umand". Aga se rescrie istoria,itlee deveniti obsesie astdzi. Dar cine este atins de boal[in veci nu mai cunoagte lecuire. Vechiie ambilii, limbajulrlc lemn, comportamentul devenit suspect tr6.deaz5, vechirnetehne. Aparatul (Ia care actan[ii s-au angajat cu trup gisuflet) imprimi urme de negters. Aceasti penibil5 zbatere;r individului ne-o confirmi Nina Cassian, o persoand care;r profi.tat din plin in acele vremuri. in Memiria ca zestre,incearc6. o schila indulcitd a propriei imagini:

,,it 1951, deci, s-a deciangat cu adevirat<boala>> mea, a cirei incubalie incepuse in 1948.Cuvintele md piriseau, dar nu din propria lor ini-fiativd. Fuseseri izgonite din vocabularul redus giimpus aI epocii - iar eu md invinuiam degeaba deincapacitatea mea de a-l egala pe Degliu! Dispirusebucuria, ba chiar necesitatea crealiei. Continuamtotugi sd md chinui, cu incipSfinare, din dorinlade a-mi servi crezul gi vocatia! (4.

Pnrnu lJnsncno

Ce crez? Ce vocalie? Adevirul este cd, Ia data respec-tivd, rivnea si scrie in spiritul dictaturii, iar Dan Degliudevenise ,,modelul" pentru memorialistd gi, se infelege,pentru intreaga generalie. Semn c5 aparatul lucra in for!6.Ne-o spune tot Nina Cassian:

,,intre cei din prezidiu, fird indoiali cel maiproeminent era Leonte R5utu; eI a dominat maibine de un deceniu aceste fiinle aiurite, vulnerabileqi derutate - artigtii gi scriitorii - provocind dramegi comedii, regizind glorii 9i ostracizdri, paralizindmoralitatea unora, activind imoralitatea altora,cu spectaculoase gi indelungate efecte pe plan eticgi estetic. (Petru Dumitriu, intr-o carte publicatdin Franla, 1-a numit Malvoglio). Farmecul perso-nal, cultura (era bun cunoscdtor aI curentelor mo-derniste in arti), inteligenla rafinati gi umorul ilficeau mult mai periculos in compara{ie cu ,,aju-toarele" Iui, sinistrul gi schematicul pin[ la ridi-col Nicolae Moraru, obtuza gi rudimentara OfeliaManole - cu o exceplie: Traian $elmaru, degi cuciteva clase mai prejos, il imita, incercind si-i se-mene in perversitate qi cruzime" (5.

Combate bine autoarea gi corect, dar cam tirziu.$i textul lui Ovid. S. Crohmilniceanu se poate face util

sub raportul informatiilor, cu toate intenfiile autorului dea,,stiliza" realitatea, pentru a se asigura de o imagine caresi-l favorizeze. Sd deducem cd Leonte Riutu, al cirui duhbintuie gi astizi printre noi, avea mai multe ajutoare decitne putem imagina. Crohmilniceanu are, in Amintiri de-ghizate, un titlu juc6uq: Paltoane qi nirnic altceua, dorind,chipurile, si-l scuze pe Ion Barbu pentru ,,actele sale deadeziune politicd". Nu uitd si inceaph exact cu acest amd-nunt biografic, fapt ce se inregistreazd ca un punct bineochit pentru sensibilizarea cititorului naiv. Poetul treceaprintr-un moment greu. Pur gi simplu nu avea palton ginici posibilitatea de a-gi procura unul. Dar cum se face c5

52 53 Eros Thanq,tos la Cezar Iudnescu

Ion Barbu s-a gisit atit de constrins, incit si apeleze laOvid S. Crohmilniceanu? Ce pozi{ie ocupa criticul printrescriitori, daci putea s5-i ajute, bine instalat Ia Capga, in;rrobleme materiale qi de pagaport? Intrebarea se poate re-;rcta in legdturd cu fiecare scriitor in parte. Ea ii vizeazhr:u precidere pe cei de primd mdrime. Rispunsui se afld lagrupul de comandd citat de Nina Cassian 9i ia agen{ii-lite-nrtori tip Ovid. S. Crohm6lniceanu.

Un caz de marginalizare, de obstructie pe viatd pi

1rc moarte, cu valoare generalizatd iI reprezinti Geol)umitrescu, cum afl5m tot din Memoria ca zestre:

,,Deocamdat5, adici in 1950, Geo luneca ugorpe drumul menfionat firi s5-9i dea seama c5-1p59-teau nigte represalii brutale qi disproporlionate(gedinla de demascare, excluderea din Partid), uncon de umbrd de ciliva ani qi, ceea ce e mai grav, orani morald, niciodatd vindecatd" (6.

Ni se dezvdluie marile ,,invinuiri" ce se puteau abate,,(:er represalii brutale gi disproporlionate" asupra oriciruicondeier, indiferent de valoare:,,demascarea" publici dupirrrodel Piteqti-Aiud, altfel spus, acuzayea bazati pe datelrrefabricate, cum ci impricinatul ar fi duqman aI poporu-Itri gi vindut unei puteri strdine. Dupi asemenea inscenS"ri,pc acuzat il aqtepta, de regulS, inchisoarea; excluderea dinI'irrtid echivala cu marginalizarea scriitorului, egecul invirrla literard gi socialS; retragerea lui Geo Dumitrescurrrtr-un ,,con de umbri" aducea printre agenlii literatorilrinuiala cd autorul vizat nu participase cu entuziasm larrrfiptuirea vielii noi, drept urmare scrierile sale puteau firrrrspectate de inconsisten!d.

Sub ameninlarea cu temni{a, intre viati 9i moarte s-alrr:urs in,,obsedantul deceniu" existenla marilor nogtri scri-rlori: Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G.( ir-rlinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic,lirrdu Gyr, George Bacovia. $i lista poate continua. Mi{rl)resc la citeva nume de autori capturali ori mdcel5rili de

Pprnu lJnsecHs

noul regim; ca si nu-i mai adaug, deocamdat5, gi pe aceianevoili si rimini peste hotare, dar continuind si scrie inlimba matern5. Ei au reprezentat adevdrata literaturi amomentului: Mircea Eliade, Vintili Horia, $tefan Baciu,Aron Cotrug, Al. Busuioceanu, Virgil Ierunca. Sunt sufi-ciente motive ca,,literatura sub comunism" si fie studiatiincepindu-se cu aparatul de propagandd, acela semnalatcu exactitate de Nina Cassian. Acolo se afld inceputul ince-putului oricirui riu, ce-gi intinde tentaculele, intr-o formlsau alta, pind in zilele noastre.

Aparatul de propagandi a fost o institulie puternic[ 9iduri, rivalizind cu o armatd bine dotat6; un monstru, dar agi creat mongtri. A strhbitut epoca dejisto-ceaugist5 pas cupas, incit nu i-a scdpat nimic din sectorul avut sub control.,,Obsedantul deceniu" a insemnat modulul pentru o perioa-d[ intinsl; nu pe decenii, ci pe planuri care vizau, in etape,radicalizarea intregii vieli sufleteqti. Abordarea,,literaturiisub comunism" pe generalii, cum se obignuiegte, ,,genera-tia lui Labig", ,,generafia lui Nichita" , etc., mi se pare o caleposibild, dar minor5, cel pulin pentru momentul de fa!i,cind informalia absolut necesari unei cunoagteri corectezace ingrimiditd in revistele literare. Acolo se afli pulsa-lia vie a ideilor. Labig reprezinti doar un exemplu. EI s-aopus aparatului cu un curaj de-a dreptul nebunesc, ceeace s-a resimfit in cuprinsul intregului sistem. De aceea afost rapid eliminat. Pini cind nu vom inlelege cd poetul dinMdlini s-a opus cu indrizneald, la un moment dat, duphexperienla comunistd pe care a gi negat-o (sI se relin5 cI afost exclus din organizafie, cu,,demascarea" de rigoare), c[in Lupta cu iner{ia incepea sd se nasci ,,un alt Labig" gi oaltd poezie, gata s5 incendieze intreaga generalie, ceea ce

s-a gi intimplat ulterior, nu vom putea demara cercetareacorectd a ,,Iiteraturii sub comunism". DeocamdatS, nu sedoregte acest lucru, fapt pentru care Nicolae Labiq a gi fostscos din manuale.

$i, ca sd incheiem, abia acum capdtd inleles cuvinteledin titlul acestui subcapitol: ,,Doud poezii comuniste". Suntposibiie urmitoarele ipostaze, fiecare in parte la fel de in-

54 55 Eros Thanatos Ia Cezar lu4.nescu

rlreptititi a fi luatd in considerafie: a) Cezay Ivinescu re-r;unoagte deschis gi nesilit de nimeni cd a scris asemeneapoezli, pentru a ie da cu tifla (cum o 9i meriti) celor carerru profitat de pe urma scriiturii comuniste, ca dupd decem-brie '89 si-qi revopseasci imaginea cu zgomot gi fdri jen5.l)e aceea nu-i iartl in Pentru Marin Preda qi in Timpultrcasinilor; b). pe vremea dictaturii, debutul in presd eraloarte costisitor pentru demnitatea oricdrui individ. Presasc afla sub comandd politici gi nimeni nu sc5.pa nevdt6-rnat. Singura cale posibild, cu riscuri minime, era in con-sons cu proverbul ,,Fd-te frate cu dracul pini treci puntea".( )ricum, pericolul pindea, pentru cI ,,pofta vine mincind".( )amenii Puterii puneau in miqcare diverse scheme tactice,rnenite sd lind prada in stdpinire: laude fdrd mdsurS, pro-rnovdri rapide in funclii inalte, excelente condigii de viald,premii literare pe invirteald, meteahnd perpetuatd 9i as-{.rizi. Multe talente promi![toare au fost sacrificate firl pds1i deturnate de la linia destinului propriu, rimas neimpli-rrit; c). problema debutului de presi este o chestiune acci-rlontalS.. Cel in cauzd poate s-o neglijeze ori s-o transformeirr legendi, dacd-l lin puterile. Rimine ca istoria literardllri decidi intr-un fel sau in altul. Cred ci Cezar lvinescu,rr.juns Ia celebritate, igi permite sI cocheteze pulin. Poate filriu, poate fi bine.

Dincolo de aparenle, inqelitoare la prima vedere, poe-lvI rod,ului nu-qi ingdduie altd raliune de a exista decit, culcligiozitate, tntru poezie. Puterea nu reuSea si-I acapare-ztr definitiv, vdzind in eI un opozant de cu totul alti clasirlccit aceea a lui Nicolae Labig ori Marin Preda, autori des-l)re care Cezar IvS"nescu a scris cu entuziasm sentimental1i colegial. Nu preluia gezS.toarea literard tovdrigeasci gilirstivisti; mai curind viala de cenaclu, austerd., dar lucra-I iv6, gi cu aer de conspirativitate; se ferea de frazeologie gir:ompromisuri ca Nichita Stdnescu ori Marin Preda, ca sdsc poati intoarce cu dirzenie gi fird patd la masa de scris.l)acd stdm si judecdm lucrurile in intinderea gi in cuprin-rrrrl lor, putem constata cd intre PauI Goma gi Marin Preda,

Psrnu l]nsacHs

ca atitudine trangant1, fa[6 de Putere, mai mult ca sigur,Cezar Iv[nescu are afinit[fi mai curind cu primul.

Dupi 1968, anul debutului gi indeosebi, incepind cu de-ceniul urmitor, problema libertdlii scrisului cdp[ta ponde-re gi agita spiritele tot mai deschis gi in extensie. Se auzeauvoci curajoase care sfidau puterea. Grupul oniricilor cu D.lepeneag, Leonid Dimov 9i Virgil Mazilescu, in redacliile9i in paginile unor reviste prestigioase. Nicolae Breban, pecont propriu, diduse rdsunitoarea demisie din C.C., tot in

"ot*"-n de protest scriitoricesc. in curind., romanul siuBunauestire avea sd produci multe valuri in centrele decomandi ale cenzurii.

i.rc"puu ,,deceniul Goma" cu romanul Ostinato careavea si fie publicat in curind (1971) Ia Gallimard (in fran-cezi) 9i Ia Suhrkamp (in germand), ambele traduceri pre-zente Ia Tirgul internafional de carte din acelagi an, IaFrankfurt-Main; apoi scandalurile de presi gi de ambasa-dd prilejuite de succesele oblinute tot la Tirgul internafio-nal de la Frankfurt, nedorite de partinicii bucuregteni, casd urmeze repede a doua apari{ie editorialS, Uga, rorr;'anlansat la edilia din 1972 a Tirgului de ia Frankfurt,' 9i numai pulin cele trei scrisori ale lui Paul Goma, devenite ce-lebre, ln sprijinul ,,Chartei 77": prima adresati lui PavelKohout in ianuarie 1977, a doua lui Nicolae Ceaugescu, atreia reprezentanlilor Conferinlei de pace de la Belgrad,ultimele doui in februarie acelagi an. Toate acestea i-auadus lui Paui Goma o faimi mondialS. ln interior, grupu-rile de presiune, bine instrumentate de Securitate prin ge-neralul Plegi!5 qi de insupi Nicolae Ceaugescu abia reugeausi lin6 sub ticere ,,cazul Goma".

Intimplarea a ficut ca anul 1968 sd insemne debutuleditorial aI lui Paul Goma (Camera de aldturi) qi al luiCezar Ivinescu (Rod). Deqi ficeau parte din generalii dife-rite, debutul i-a apropiat intr-un fel oarecare, prin pdtaniide cenzuri 9i, impiicit, prin idealuri scriitoricegti. Era 9ianul invaziei in Cehoslovacia a trupelor Pactului Militarde la Vargovia sub comanda Kremlinuiui. Atunci NicolaeCeauqescu a ficut, cum se gtie, un gest onorabil pentru

56 rt7 Eros Thanatos la Cezar lu1.nescu

sine gi pentru lara noastr6. Paul Goma, cu nume riu, delbst detinut politic s-a inscris, totugi, voluntar, in gdrzilepatriotice, din dorinta de a veni in ajutorul ndpdstuililorrle Ia Praga. Acestea erau gi teme de disculii libere la CasaScriitorilor din Bucuregti, cu prilejul intilnirilor boeme gisub ochii atenli ai securistului de servicu. Cezar Ivinescuse ar5.ta gi el in compania lui Paul Goma. Documenteleprezinti situa{ia ca devenitd periculoasi. Se poate cita unastfel de material provenit din arhiva Securit5lii, cu data,,77-07-1973" 9i purtind semnitura colonelului AlbescuMircea: ,,Intr-o disculie pe care am avut-o in ziua del7-07-7973 cu sursa personald <Lascdr>, acesta mi-a rela-lat ci qi-a format tot mai mult impresia c5 in jurul lui PauI(ioma, intors recent din Franla, se creeazd- in mod tacit uncurent de simpatie, de aprobare a atitudinii qi <curajului>rrrborat de acesta, atit in striinitate, cit 9i dupi intoarce-rca in tari [...].

Paul Goma frecventeazi destul de des restaurantulIIniunii Scriitorilor, insolit in permanenld de aceleagi per-soane: Virgil Mazilescu, Cezav lvinescu, Gabriel Dimisianu(red. qef adj. Ia ,,RomAnia literar6") ocupind de obicei citerloui mese unite.

Printre scriitorii aflali la alte mese <Lascir> a observatlrriviri <binevoitoare)) spre Goma gi chiar manifestdri mairlcschise [... ]. Ion Negoilescu s-a ridicat de la masa sa, arners la Goma gi l-a imbrSligat iar Catinca Ralea ii trime-l,c.a ,,bezele" (7.

Sunt qi alte note care confirmi noua stare de spirit ivi-l,:"r printre grupurile de scriitori: ,, Dupd revenirea in lariI'aul Goma cultiv[ pe lingd el o seamd de scriitori tineri1... ] V. T5.nase, Cezar Ivdnescu uneori lleana Mildncioiu,rrpoi Marius Robescu (accidental parc[). Virgil Tinase esteun om ticut, foarte pulin exteriorizat qi se pare cd il leagdo prietenie foarte strinsi gi atentd fafi de Paui Goma [... ].l'uul Goma nu este un om care sd se afigeze iute, are un felrlc duh morocdnos gi este in public foarte atent Ia ce spune;ri nu imi pare sd spuni ce gindeqte. Se cenzureazd des inptrblic. Rimine realitatea ci atunci cind apare Ia masi, de