In mod normal, la nivelul cavitatii bucale exista o stare de echilibru intre flora microbiana si mijloacele locale de aparare ale mucoasei. Mucoasa bucala prezinta o bogata vascularizatie care ii ofera o buna troficitate si ii asigura nutritia. De asemenea, aceasta se apara destul de bine datorita antagonismului microbian si proprietatilor mecanice, chimice si bactericide ale salivei, precum si datorita refacerii in mod neintrerupt a integritatii epiteliului care se descuameaza continuu. Acest echilibru se poate modifica sub influenta unor factori de ordin general (carentele vitaminice, boli infectioase, stari alergice, boli sangvine, cancer etc.) sau de ordin local (actiunea iritativa locala a leziunilor coronare, tartrul dentar, proteze, substante caustice, condimente, etc.).

In urma unor agresiuni traumatice sau microbiene se deregleaza echilibrul bucal, prin prezenta zonelor retentive determinate de dinti (resturi radiculare sau dinti rupti si netratati) si de parodontiu, care adapostesc detritusuri (resturi) alimentare. Echilibrul bucal este de asemenea dereglat si de igiena bucala deficitara. Un alt rol important in aparitia afectiunilor mucoasei bucale este reprezentat de modificarile functionale produse de flora microbiana saprofita (existenta in mod normal in cavitatea bucala). Aceasta determina perturbari functionale care altereaza nutritia si diminueaza rezistenta mucoasei bucale prin conditiile prielnice de dezvoltare create microbilor la acest nivel: temperatura (aproximativ 38 grade Celsius), umiditate continua, substante nutritive, obscuritate relativa, anaerobioza si aerobioza.