:t+ij

:ll;!1

:t,tr

Tiaducere: Ana NicolaiCoperta: Amitabha

Copyrtght @ 20IgTbate dreparile acexei edipii in limba rorndnd aparpinEdinrii Ganesba

ntrt editura -(9ganesha

Te1.07222il594

e-mail: contact@edituraganesha.ro

web: edituraganesha.ro

Tiparul executar la:

Ganesha Publishing HouseTeL 021-423.20.58, tell fax: 0372.896.105e-mail: contact@ganesa.ro, ganesa.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Natrionale a RomdnieiChlco, Xavler

ln hmea uimitoare gi plind de aine a 66dinmnit4ii /Chico Xavier. - Bucuregti : Editura Ganesha, 2019

ISBN 978-60 6-87 42_45 _8

2

Chico Xavier

A

IN ITIME\UIMITOAIIE

$IPLINADETNNEA)vtEDIUIVINITAIII

dictati de spiritul

Andre Luiz

editura iganes#8

CupRtNs

Raze, unde,mediumi,minEi. .....5I Studiereamediumniafri.. .........9? Psihoscopul .......t7] -Frhipamediumnici.... ...254 La munci . . .335 AsimilareacurenEilormentali ......406 Psihofoniecongtienti ......47?^ l4yl. spirituali. . . .558 Psihofoniesomnambulisti. .......639 Posedarea.... .....7110 Somnambulismchinuitor... .....79l1 O sarcinide redizat in srare decorporaliz"te . . . . . . ;S

:? 9l^"-,:d*:qiclarauz. ...... ......96:1 Gindiregi_mediumnitate.. ......104:1 Inserviciulspiritual ......11212 Abilitigiviciate ....r2016 Mandatmediumnic ......12glT Serviciul depase. ..142l: r\oremargrnle.. ..I5219 Dominaretelepatici. .....16020 Mediumnitateqirugiciune.... ...169?: M.ediumnit"r.p.pi't"ld.-o;.. .. ...178zz r,lrDeraredeffecut .......1g6?1 Fascinagie ..ry3?I L^upti expiatoare. . .200?2 pegpreobsesiamentali;..... ...20726 Psihometrie ...27 Mediumnitar. g*eirai*.ilLJ. : . . . : : : . . . : . .:rt:28 Efectefizice....... .....229?9 Adnotiri despre Lucrare . . .2443: Paginideincheiere .......25IGlosar4 . .255

Rnzr, UNDE, MEDtuMl, MlNTl...

in srudierea compoziyiei rnateriei, ;tiinla din secolul W a

trecutprinn-o serie dz surprize ce au determinat-o sd reuiz,uiascd.

ni; te c onuingeri fo arte u e c h i'' in ur.A to-aProape cinci secole inainte dz Hrismt Leucip,

mentorul lui D)mocrit, a teoretizat ci totul e cornpus din

particule infnitezimale (atorni) aflnte tn continua rni;care' In'pofid"

acesiui luru, cultura clnsicd a continaat sd' se bazeze pe'cile

pamr prlncipii din glndirea aristotehcd - apd, PdmAnt, a.er

i fot - ,iu p, ielz trelelemente esenliale ale alchimi;tihr din'Antbhlate

sulf sare gi rnercur - pentla a explica existenla

numeroase lor com binayii din lumea fzicd.In secolul al XIX-lea, Dabon prezinta ;tiinyifc teoria

corpusculard a materiei, iar saaanli, foarte respectabili.

iniugureazd. o perioadd extraordinard. d.e cercet,re, retnnoind

;fu I ii concepte'bazate p e Ea-nurnitl 2articuk lndiuizi b; k'boroptriri extrao;dinare fuschid. orizonturi' noi ;i hrgi

cunoEterii umnne.

Ciookes d.escoperd starea radiantL a rnateriei ;i studiaza

razele catodice.

Rtintgen obserud cd ni;te radiayii inuizibile trauerseazd un

tub Croihes tnfi;urat in carton neru descoperind razele X'

Fascinat ie subiect, Henri Becquerel face experimente cu

uraniu in timp ce cauti radlagll de acela;i tip, gdsind o Tnotiualie

p entru c erc etdri s uP lim entare.

Intrigat d.e aceastd enigrnd, cuplul Curie analizeazd tone dr

uraninit gi dcscoPerd radiul.Wchi af lieri ;tiinlif.ce s e c latina p e fundayit le hr'Rutherford, tn fruntea unui gru.p.mare dt pionieri, tncepe

cercetdri iemarcabile cu Priuire Ia radioactiuitate'

Atomul cunoEte un asah irezistibil tn fortdreaya tn care se

ascunfu;i ii tnnedinyeaza omenirii soluyia la multe secrete' ,

Chico )kvier

cdatat sd ti analizeze

funcyia ;i caracterulpornind dinspre cerspre Pdmdnt.

in orice cuz, ceeace dorim sd subliniemin relatarea sA este

necesitatea dE a-Lpdstra pe Hristos tninirna ;i tn minteanoastrd, Pentru ana f denrientagiah4nci cdnd iwrdm tncontact cu fenomenelemediurnnice.

Fdrd nopiuneadr responsabilitate,

.ftrA deaotammtulpracticdrti binelui,

ftrd pasiunea de axudia ;i ftrd un efortperseuerent tn educayiamorlk peys,onal^d, pelerina1ul eliberator cdne Viaya Superioardeste imposibil.

. 4dr! Lyiz.ate sufcient fu ckr Ea cd nu mai e neuoie sdmtrlm in detalii fuspre alte aspecte.Fiecare medium are rninti sa.

minte are propriib raze, personalizdnd obseruatiile;i interpretdrib. "'----

Potriuit razehrpl My ( enlt-, re;edinya noastr,i spiritual,iua aydrea in unda de gdndun preferaia dc iufetul nori*. -

In esenTd, este similarco a rEita imprruiA * ti^,"',, Fi e cdru ia dupd fap te le sa le.-',

EmmanuelPedro Leopoldn,3 octombrie 1954

SruolrnEA MEDtuMNtrATtt

; Cu sigurangi ci mediumnitatea e una dintre cele mai

fascinante chestiuni in lumea de azi, recunoscu Asistentul

Aulus. Fiingele umane se aPropie de Era Spiritului, subordonat5.

luminii Religiei Cosmice a Iubirii ;i a Ingelepciunii, 9i sigur

vor arrea. nevoie de ajutor pentru a o ingelege.

La cererea ministrului Clar€ncio, acest instructor, cu aerul

s5.u binevoitor;i nobil, tocmai ne primise la un curs de scurtidurati pe tema stiingei mediumnice.

Aulus era specidist in activiti,ti de aceasti naturi', cirorale dedicase numerogi ani de abnegagie; prin urmare, dintre

toate relagiile ministrului Clar€ncio - sponsorul gi consilierul

nostru -, el era unul dintre cei mai competen,ti instructori indomeniu.

Aulus ne intAmpinasecu amabilitate si

bunivoingi.in timp ce vorbea

despre chestiunile care

afecteazl, omenirea, gi-a

fixat privirea fermi ;iluminoasi. asupra noastrinu doar cu interesul unuifrate mai mare, dar ;icu afecEiunea unui tatitandru.

Hilirio ;i eu abia ne

puteam ascunde admiragia.

Era un privilegiu siJasculgi vorbind despre

Chico )kvier

subiectul care neadusese la el.

in fiinEa sa seimbinau o cunoaftereampli gi cel maiprofund sentimenr deiubire. Eram incAntatiin timp c.-l ascultamvorbind despre nevoileumane, cu caldura unuimedic binevoitor siingelept care se

"obo"iela conditia unei soremedicale obisnuite,din bucuria puri de a-iajuta gi salva pe ceilalgi.

Aulus fuseseinteresat de experimentele mediumnic e din 1779, cind ilcunoscuse in Paris pe Mesmer ln timp ce studia renumitelepropuneri prezenrare publicului

- de citre faimosulmagnedzator. Se relncarnase la inceputul secolului alXIX-lea, fiind martor direct ra reariziriie lui Anan IGrdecln codificarea Spiritismuluj,

_gi a avut relagii "propi* *lahagn9r, Balzac, Thdophile Gautier ;i'Victor' Hugo.

$i-a.incheiar viata in Franga, dupi citevadecenii d.di"it.mediumnitigil gi. magnetismului in modelele ;tiingificeale -Europei. In lumea spiritelor urmase

"..l"gi dru_,respectAnd gi lucrind in cadrul apostolatului siu educativ.Intrucit se consacrase timp de peste treizeci de ani sarcinii despiritualizare in Brazilia, Adus frcea comentarii optimistedespre sperangele din acest nou domeniu de acgiurre, intimp ce. ne lmpirtisea din comoara sa superbi a.'"-irrririsi experienEe.

Eram atit de captivagi in timp ce il ascultam, incdt abia iiputeam rispunde la intrebiri.l0

iN Luune unaIToARE $I puNi pn rerNr e Ir'repIuMNITi,Tr

- Da, cunoa,;tem unele aspecte ale schimbului reciproc

lntre' ipirite, replicai eu respictuos la un moment dat.

Totugi,'doringa noastr5. .tte ti ne facem 9 ide.e -."t "-P!1d.spi. acest iubiect, cit mai simplu posibil. In alte ocazii

am studiat superficial citeva fenomene, Precum psihografia2,

lnborporarea3 ;i material iz.area,dar avAnd in vedere multiplele

funcEii cu care e inzestrati mediumnitatea, studiul nostru a

fost destul de limitat.Gudanoastri a consimgit binwoitoare si ne lS.mureasci.

Ea colabora in diverse--departamente 9i ne-a- oferit cu

generozitate ceea. ce considera, plini de smerenie, ,,citevascurte explicatii".

Pentr., inceput, Aulus ne-a invitat si il ascultim Pe un

prieten care urma si vorbeasci despre mediumnitate lniaqa unui mic grup de studengi incarnagi 9i dezincarnagi,

considerind pt.'i.git " ""estuia

drept oportuni 9i de valoarc'

Nu a fosi nevoie si-qi reinnoiasci oferta generoasi, cicil-am urmat imediat, neavAnd timp de pierduti

irrtr-o sdi mare de la Ministerul Comunica;iilor, i-am

fost prezentaEi Instructorului Alb6rio care se pregitea si-gi

inceapi prelegerea.,A- l,r"t loc printre zecile de algi participanEi, intr-o stare

de anticipare atenti gi ticuti.La fel ca mulgi alf instructori pe care ii cuno;team' Albdrio

s-a apropiat de pupitru cu simplitate, ca;i cum ar fi fost doar

,rt d"t. ""t "otlt"tt" cu noi Pe un ton fratern.

2 Recepfonarea in scris de mesaje din lumea spiritelor prin intermediul unui

medium (n.t.).

3 Degi acest termen este inci folosit pentru comunicirile orale cu lumea spiritelor

(psihofonia ar 6 termenul potrivit), irycorporarea (comunicarea mediumnici cu

i.rmea spiritelor), daci e intirpretati ad litteram, ar fi un termen {erug-r,t - dluispirite (al mediumului ;i al ipiritului care comunici) nu pot ,,locui' in acelagi

trup. Entitatea care comunici se conecteazi la mintea.mediumului 9i li transrhite

eindurile $i comenzile sale, pe care un medium disciplinat poate sI le accepte sau

s"i le respingi. in cazuri d. r,tblug"re, spiritele pot si controleze trupul subiecnrlui,

d", .rt totirgi trn proces ,,de la minte la minte , inuucit ele nu pot expulza spiritul

lncarnat din propiiul trup, pentru aJ ocupa ele (n.t. eng.).

11

Chico Xavier

- Prieteni, spuse el cuaplomb, in continuareastudiilor noastreanterioare, e necesarsi ludm in considerarefaptul ci mintea es tebazapentru toate fenomenelemediumnice.

Noi lngelegem cd.

universul, care se extindela infinit cu milioane;i milioane de sori,reprezinti exteriorizareaMingii Divine, a cireiesenti o lmpirtigimin condigia noastride raze congdente aleIngelepciunii Eterne din cadrur rimitiriror evolugiei spirituare.

la suprasrructura corpurilor cerqti' 9i pani lainfrastructura lumii subatomice, rorur esie cufundat insubstanga vie a Mingii lui Dumnezeu, la fel cum p.gtii fiplantele se afli in oceanul imens.

. In calitate de copii ai Creatorului, am mogtenit de la Elfacultatea de acrea,de a dezvolta, de a cultiva;i de a transforma.

in mod natural circumscrisi in dimensiunile concepruale in care

T {h: ;i in ciuda pozigiei noasrre insignifiante in compara,tie cugloria spiritelor cre au atins drja stadiJ angelic, n. pui.- r"di"energla activi a g{ndurilor, stabilind astfel in lwul individualititiipr.llii atmosfera psihici specifici fieciruia inparte. '

Fiecare lume are cimpul ei electromagnetic variabil lanivelul forgei gravita,tionJe in care .e echiiibr.rri. i" ;;JsimilaS fiecare sufet e invaluit in sfera for,telor vii ce emanidin,,respiratid'lui mentali i"...J a. i.rairoi"i rpr..rr. *i.atras, potrivit nevoii sale de a face ajustiri sau de a se dezvoltaspiritual in direcgia nemuririi.t2

IN Luune uruIToARE sI prrNi. on terNs a IrlnoruuNrrtTtr

Fiecare planeti graviteazd. pe orbita care ii este atribuitide legile echilibrului , dar fari. a depa;i liniile gravitagiei ei, la

fel cum fiecare congtiingi evolueazd. in grupul spiritual la ale',ordonat.carul actlvltaF s-a suD

Prin urmare, noi constituim un vast gruP de inteligenge

sintonizatea la acelagi tipar vibrator de percepgie. Facem parte

dintr-un intreg alcS.tuit din miliarde de fiinge ce formeazi., ca

si sounem asa. omenirea terestrS..,r"in consecingi, fiind doar o familie modesti in concenul

infinit al vie,tii cosmice, in care fiecare lume gizduiegte doar o

familie specifici a Omenirii Universale, cunoattem deocamdatidoar acele expresii ale viegii care ne vorbesc cel mai intim, fiindlimita,ti lagradul de cunoa;tere pe care l-am dobAndit pAni acum.

DepinzXnd de semenii nogtri pe traiectoria noastri spre

avangarda evolugiei, ac{ionim ;i reacgionS.m intre noi - la

fel cum lumile care se migci prin sPafiu sunt infuenEate de

corpurile ceregti din lurul lor - prin energia mentali in care ne

reinnoim .orrrtant, crednd, alimentAnd gi distrugind forme gi' t rri in structurarea destinului nostru.sltua9[, pe$aje ;l lucrt

Mintea noastri este, a;adar, un nucleu de forge inteligente

ce genereazi o plasmi'subtili, care, din cauzl cL o emitemconstant, oferi resurse obiective imaginilor din imaginagia

noastri, sub comanda planurilor personale.Ideea este o ,,fiingf' organizati. de spiritul nostru, cireia

gandul ii di formi gi cireia voinga noastri ii imprimi o

mis,^care ;i o direcgie.

insagi existenia noastri este rezultatul ideilor noastre

insumate.Oratorul frcu o scurti pauz|pe care nimeni nu indrizni

si" o intrerupi, apoi continui:

- Dupi cum e ugor de dedus, toate fiingele vii respiri inunda psihici. dinamici care le este specifici, in dimensiunilecare le sunt caracteristice sau in fiecvenga care le este potriviti.Acest proces psihic este independent de sistemul nervos

a A sintoniza: a realiza o sintonie; a acorda pe aceea;i frecven;i (DEX- n't.).

t3

Chico Xavier

ti.,ill

iii

c€ntrd, pentru ca, datfiind fapnrl ci decurgedin minte, este procesulcare condiEioneazi toerefenomenele vietii organice.

&"d"r, examinAndcaracteristicile sufetqtica pe nigte facultigi, decomunicare intre spiriteaflarc pe indiferentcare plan, nu putempierde din vedere lumeamentali a agentului saureceptorului, intrucit inorice situatie mediumniciinteligenga receptoruluidepinde de posibilitiEile 9ide nuangele gAndurilor in

car:e triiegte. Inteligenga emigitorului depinde gi-ea de limitelegi d;.intepretarile gan{urilor pe

""r. e .apabili si le produci.

Fiingele primitive dezincarnate care comu-nici cu fiin;esavant€ incarnate nu vor putea si le ofere acestora alte informagiidecat banalele subiecte prMnd er<periengele lor ca fiinte prili d.Invers, cind comunici cu fiinge piimitive inci

"t4"t d. h"bian ltol rur-ruuv, !i"f.t siryante dezincarnate ,., l.'*, p"* ;f.;asistenEi imodiati decit intr-un cerc foarte restrans in care suntlncoqporate interesele lor mentale, cum ar fi si le

"jut" in orJ

unei cirezi de vaci sau ln vindecarea unei boli "

*qp,rloi fizic. Deaceea, fiingele primitive nu se_ v-o_r simgi confortabii in companiapersoanelor savanre 9i, h rnndul lor, pirsoanele savante r,, J. rro,

.asocia y fiinge primitive din cauza_lipsei acelei hrane aproapeimponderabile pe care am purea-o numl ,,vibratii .o-p.rrratorii".

Face parte din lege faptul ci bucuria noastri cea,mai marerezulti din contactul cu cei care ne inleleg si care schimbd.cu noi valori mentale similare

"lo, no"rtr.j" Af .";;;ii

t4

iN ruuu ulnaIToARE gI pr-INi pr luNr e MsoIUMr'IrriIII

dau o produqie mai mare daci se afli printre algi porni dinaceea;i'specie, cu care fac schimb de principii de germinare.

Prin urmare, in cadrul mediumnitigii, nu Putem trece cu

vederea chestiunea sintoniei.Atragem spirite care sunt acordate cu noi la fel de mult

pe cit suntem noi asordate cu ele. $i, daci e adevirat ciFecare diu.. noi poate oferi doar ln funcEie de ceea ce are' este

indiscutabil faptul ci fiecare ln parte primqte ln conformitatecu ceea ce ofer5..

inuucit mintea 'sti la baza tuturor manifestirilormediumnice indiferent de felul in care sunt exprimate, este

esen$al si ne tmboga$m gindirea cu comori morale gi culturale,

deoarece sunt singurele cornori care fac posibil si fixim luminace coboari "r"pl noastri din Sferele cele mai lnalte prinspiritele ingelepciunii gi ale iubirii c:ue ne supravegheazi viaEa.

Cei "are "r.r

comparat lumea noastri mentdi cu o oglind5.

au dreptate.Reflectlim imaginile din jurul nostru gi le trimitem altora

imaginile pe care le creim.

$i intrucit nu putemscipa de imperativulatracgiei, putem manifestaclaritate ;i frumuseEe doardaci insufini claritate gi

frumuse,te' ln oglinda vie,tii

noastre liuntrice.in funcgie de natura lor,

refecgiile noastre mentde ne

favoizeazl, stagnarea sau ne

propulseazi intr-o cilitorielnainte, cici fiecare fiingiumani triiegte ln raiul sau

iadul pe care;i l-a construitsinguri ln ungherele cele

mai adAnci ale inimii gi ale'rt demrnFl, lndePender

Chico Xavier

corpul frzic. Dacd. privim viaga in eternitarea ei glorioasi,moarrea inseamni doar o tranziqie intre doui tlpuri aleaceleia;i experienge din,,indestructibilul acum,'.

Putem observa cd. in istoria omenirii mediumnitatea aexistat peste tot.

Misiuni sfinte si fizboae distrucdve, fapte nobile gi obsesiinefaltg incep in *n*,erif. ;iiililidurl. r"u J"r.",,*,combinate cu for,tele sublime sau degradante ale gandurilorczlre le hranesc.

Prin urmare, si ne cultivim educatia de a ne desivArgi infiecarezi. '

To$ suntem mediumi in sferele de activiate in care ne afli.m.Forga psihici la un nivel sau altul de orprimare este

specifici ruturor, dar nu existi. amelior"r. m.diumnici ftripurifi carea individului.

Este neproductiv si intensifici mlcarea energiei hri a-icontrola impulsurile.

E periculos si degii ceva ftri si;tii cum si.ll folosesti.Oglinda ingropati in noroi nu poate si reflecte spl.ndo"r."

soarelui.U: F: agitat nu poate si oglindeasci imaginea stelei din

nemirginire.Si ne ridicim gradul de cunoa;tere printr-un studiu bine

condus gi sd ne purifici.m calitatea.-oiiilo, prin practicareacontinui a celor mai inalte virturi, d"tl dJrim la pri-r-mesaje de la suflete elevate.

Mediumnitatea singuri nu e suficienti.E necesar si cunoa;tem ce tip de undi mentali asimilim,

pentru a recunoafte calitatea muncii noastre si pentru a neevalua clrrectla.

Albdrio a conrinuat cu remarcile lui nepreEui!!, apoi at^rpTr la intrebirile grele adresate de cd,tiva cursangi.'in *o..mi priveste, pentru ci adunasem o colecgie vasti de informatiiluprl cirora si refecez, lmpreuni cu Hilirio

". "* f*,,l*rl_lun de la instructorii nogtri cu ci.teva cuvinte de multumire.Adm ne-a promis si re reintAlneasci cu noi h;;;;j;;. '

t6

2

PsrHoscopur-

in seara urmitoare cAnd ne-am intdlnit cu Aulus, ne-aprimit cu aceea;i bunivoingi ca in ziua precedenti.

- Cred ci am trasat programul nosrru, ne spuse pirintegte.Apoi ftcu o scurti pauzi., ne privi cu atengie gi continui":

- Mi gAndesc ci ar trebui si ne concentrim observagiilepe un grup mic, in care vom avea la dispozilie o calitate maibuni. Noi avem un grup de zece colegi incarnagi, patru dintreei avAnd facultiEi mediumnicedezvoltate gi o fundagie moralirespectabili. Este un grupmic care servette o organizatiededicati activititii noastre decregtinizare. Pornind de la acest

grup de bazl, neva fi posibil si.

ne extindem observatiile si siadunim insemnari valoroasepentru lucrarea noastri..

Pre; de o clipi ne privi inticere cu blindete gi adiugS":

Vom proceda astfelpentru ci, avegi nevoie sivi concentragi studiereamediumnitigii doar asuprasferei terestre, dat fiind ca aici,in sfera noastri. de activitate,subiectul ar fi mult mai putincomplex.

Da, Hilirio ;i euconsimtirim. Vrem si fimintr-un fel de ajutor fragilor gi

Chico Xavier

surorilor noasrre incarnate in timp ce-;i duc la bun sfrr;itsarcinile. De aceea, aceasti ocazie a venit ca o adeviratibinecuvAntare pentru noi.

- Si mgrgem. Nu-i vreme de pierdut, ne inviti cuamabilitate Aulus dupi. cAteva minure J.

"orru.r."tie plicuti.

Lui apoi o curiufi ;i, probabil observAnd ci suntemcuriosi, ne explici. linigtit:

- Avem aici un psihoscop. El ne va facilita examinirilegi studiile ftri. a fr nevoie de o concenrrare mentali. intensi..

Am luat instrumentul enigmatic, cici acceptasem serviciulplicut de a-l transporta, ;i af putea spune ci pe pimAnt acelobiect minuscul nu ar fi cAnti.rit mai mult de citeva grame.

- Un psihoscop? Ce invenEie mai e gi asta? intrebi. imediatHildrio, cuprins la fel de mult ca mine de curiozitare.

- E un dispozitiv la care a ftcut referire ln mod intuitivun ilustru cerceri.tor al fenomenologiei spiritiste la sfrrgitulsecolului ffecut. Este destinat sondirii sufetului, av6ndcapacitatea de a defini vibraliile sufetului gi de a face diverseobservatii referitoare la subiect, ne explici Aulus zimbind.Noi sperim ci in viitor va fi disponibil pentru fiingele umane.Funcgioneazi, pebazd. de electricitate 9i magnetism, folosindelemente radiante similare in esengi cu razele gama. Estealci.tuit din niste lentile penrru observare ce por fi utilizate;ip en^tru microfo to grafi e.

In stridaniile noasrre de supraveghere, purem clasifica cuuguringi perspectivele diverselor grupuri de servicii psihice,continui si ne explice mentorul nosrru in timp ce neindreptam spre ora4ul de pe Pi.mint unde avearn de lucru.Prin analizarea psihoscopiei unei persoane sau a unei echipede lucritori, purem si le waluam potentialul si si. incadri.msituatia lor intr-o categorie. In funcEie de radiatiile pe care eile proiecteazi., putem reprezenta grafic munca pe care sunrcapabili si o efectueze in timp.

Colegul meu gi eu nu reugeam si ne ascundem surpriza.18

iN ruvrne urMrroARE sr prrNi. on rerNs e lvlBpturv(Nrr{Trr

- Asta inseamni ci oricare din noi doi poate fi supusunei astfel de examiniri? indrizni sd intrebe Hildrio, intr-ostare afati intre uimire si neliniste.

- Desigur, repliciAllu, "r,,rn

aervesel si relaxat. Este unlucru cert citogi suntem supu;i unorsondaje de citre planurilesuperioare, la fel cum noi cerceti.m in prezent planurileafate sub al nostru. Daci spectroscopul ii permite omului sicerceteze natura elementelor chimice aflate la distanEe uriage,

prin analizarea undelor de lumini emise de ele, noi putem sidiscernem mai qor calitigile unei persoane pebaza razeloremise de ea. Moralitatea, sentimentele, educagia gi caracterulsunt detectabile clar printr-o scurti examinare.

- Dar daci intr-un grup de persoane care lucreazi lndirecgia binelui apar elemente care igi au sursa ln riu? lntrebiHildrio. Daci Instructorii din lumea spiritelor au inregistrareaftcuti de psihoscop, ar putea si expulzeze respectiveleelemente?

N-ar fi necesar.

Daci majoritatea celordin grup rimAn dedicagipracticfuii binelui, ceicAEiva prizonieri ai riuluiar pleca in cele dinurmi din cauza lipsei de

afinitate.Ce se intimpli

insi. , intr-o institugieal cirei program nobildegenercazi, ajungindla dizarmonie, frcindu-ne si ingelegem ci acolovirtutea nu este altcevadecAt o pancarti fictivicare ascunde ignorangagi perversitatea? intrebi.colegul meu.