CERINTA : Scrieti un eseu structurat de 2-3 pagini despre IMAGINARUL POETIC TRADITIONALIST reflectat in poezia lui V.Voiculescu.

Vei avea in vedere: Prezentarea a 2 trasaturi specifice traditionalismului manifestate in poezie Comentarea a 4 elemente de structura si compozitie a textului liric ( la

alegere dintre: titlu, incipit,secvente poetice, simbol central, elemente de recurenta, relatii de simetrie/opozitie)

Ilustrarea carcateristicilor limbajului poetic Formularea unui punct de vedere personal, argumentat despre mesajul sau

semnificatiile poeziei

In gradina Ghetsimanide Vasile Voiculescu

Poezia lui Voiculescu a cunoscut o traiectorie spectaculoasa, evoluand de la datele unui traditionalism pasoptist la formele unui modernism moderat, pe durata a trei etape de creatie. Poezia “In gradina Ghetsimani” face parte din volumul “Parga”, care marcheaza evocarea miturilor crestine, prin note traditionaliste, in care se contureaza o noua individualitate poetica si apar elemente originale ale stilului lui Voiculescu. Vasile Voiculescu este un reprezentant al traditionalismului interbelic, in opera caruia se regasesc elemente specifice pentru aceasta directie. Dupa cum afirma si Nichifor Crainic “ cerul spiritualitatii romanesti” se afla in sufletul taranilor, iar acest lucru este reprezentat de credinta ortodoxa. Principala tema a poeziei o constituie raportarea la un episod biblic si anume rugaciunea lui Isus in gradina Ghetsimani pe Muntele Maslinilor. El se manifesta dual ca fiu al lui D-zeu , gata sa isi asume sacrificiul suprem. De asemenea, poezia reprezinta o subtila meditatie filosofica asupra conditiei umane ilustrata in dualitatea ei: materie-spirit; uman-divin. Voiculescu surprinde chinul sufletesc al lui Iisus si realizeaza intr-un cadru simbolic dramatica inclestare dintre materie si spirit ca problematica esentiala a conditiei umane. Lupta cu moartea depaseste limitele unei drame omenesti. Zbuciumul sufletesc e realizat prin epitete metaforice: “sudori de sange” si hiperbole”sete uriasa” “veninul groaznic”. Titlul poeziei desemneaza spatiul biblic si sacru: numele “Ghetsimani” vine din ebraica si inseamna “gradina unde se presau maslinele”. Aici, dupa Cina cea de Taina, conform Bibliei, si-a petrecut Iisus ultima noapte de libertate, sfasiat de o stare de spaima uriasa, cu sufletul zbuciumat de

deznadejdea oamenilor, dar neinvins de tradarea lor. Aici va primi sarutul lui Iuda si tot aici va fi arestat.Poezia este structurata pe patru catrene, dupa principiul compozitional iconografic, bazat pe cercuri concentrice. In centrul imaginarului poetic se afla Iisus, ingenuncheat, umil, iar deasupra lui ulii ,,dau roate dupa prada. Incipitul (strofa I ) contureaza imaginea iconica a lui Iisus, reliefand prin detalii de portret dimensiunea interioara a suferintei. Astfel, incipitul introduce sintetic problematica filosofica si simbolica a pomului. Figura lui Isus este surprinsa din perspectiva deznadejdii si chiar a slabiciunii umane, care se inspaimanta in fata mortii “Cazut pe branci” “amarnica-i strigare”. Imaginile picturale sunt deosebit de puternice, nascute , in principal, din contrastul alb-rosu, ca elemente cromatice care traduc cele doua ipostaze ale Mantuitorului- suferinta terestra si gratia divina.. Totusi, incipitul prezinta lupta interioara, generata de gravitatea gestului si de momentul crucial evocat. Astfel, simblolul central al poeziei il reprezinta paharul “cupa”. Simbolul cupei trebuie inteles atat in sens spiritual, ca suma a pacatelor omenirii pe care Iisus si le asuma, cat si in sens material, avand in vedere clipa in care a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor. “Cupa” mai e asociata cu ideea predestinarii, exprimata printr-o metafora “ o mana ne-ndurata tinand grozava cupa”. Relatiile de simetrie si de opozitie ajuta la intensificarea momentului prezentat in poezie. Finalul poeziei, construit simetric cu incipitul dezvolta corespondenta dintre planul interior al zbuciumului sufletesc si planul exterior al unei naturi aproape apocaliptice, un ,,paradis in destramare. La nivel structural se poate observa antiteza dintre planul divin si cel al omenescului, al lui Iisus- Dumnezeul- si al lui Iisus-omul. Prin alte relatii de opozitie, strofa a doua evindetiaza aceeasi ezitare a fiintei intre menirea divina “ o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa” si natura umana, limitata si inspaimantata de ideea sacrificiului suprem “ dar nu vroia sa atinga infama bautura” Se continua seria metaforelor antitetice, al caor efect e acela de a arata dublul sens al jertfei lui Iisus: moarte dar si salvare, reinviere. “In apa ei verzuie jucau sterlici de miere” Originalitatea poeziei se manifesta prin limbajul ei specific. Expresivitatea limbajului poetic folosit de V.Voiculescu transpune cititorul intr-o lume a suferinteri, a durerii: metafora “sudori de sange” si comparatia “chipu-i alb ca varul” atesta zbaterea materiei aflata in cumpana cu Neantul, dar fara de care nu e posibila intoarcerea in Fiinta. Sugestia –alt procedeu folosit de poet- sublineaza efectul simbolurilor din aceasta arta : “infama bautura”- simbol al pacatelor omenirii, care trebuie rascumparate prin jertfa. Simbolul “uliilor” corespunde soldatiilor romani, care vor indeplini cuvintele Scripturii.

Ambiguitatea limbajului poetic presupune exprimarea echivoca prin suprasolicitarea sensurilor conotative, care genereaza o pluritate de interpretari. De exemplu, in textul dat, poetul foloseste o serie de termeni cu sens metaforic sau simbolic, a caror interpretare e complexa, cum ar fi in structura “ in apa ei verzuie jucau sterlici de miere” Astfel, “apa” primeste multiple conotatii: otrava, pacate, moarte ; precum si sintagma “sterlici de miere”, care are inteles de sudoare, purificare, reinviere. Reflexivitatea, carcateristica a limbajului poetic, se regaseste in aceasta opera, prin interpretarea filosofica a lui Voiculescu a episodului biblic. Caracteristic edoctrinei traditionaliste este meditatia filosofica asupra conditiei umane surprinsa in dualitatea ei. Isus se identifica cu imaginea omului, care aspira mereu spre absolut. In ansamblu, poemul “In gradina Ghetsimani” evidentiaza fiorul religios, ipostaza duala a lui Iisus. Pe mine personal, mesajul acestei opere m-a facut sa inteleg mai bine momentul biblic si suferinta la care a fost supus Iisus . Voiculescu reitereaza un mit nemuritor, ce contine elemente de elegie , intr-un limbaj cu rezonante biblice si un registru imagistic complex, prin schema unei poezii clasice, atat prin continut cat si in forma. Astfel, se poat eobserva elementele care dau o nota expresionista operei lui Voiculescu.