2

CUPRINS

INTRODUCERE – MOTIVAȚIA ȘI IMPORTANȚA TEMEI....................................5

CAPITOLUL 1: TURISMUL...........................................................................................61.1 Definiţii..........................................................................................................................6

1.1.1 Definiţii uzuale................................................................................................71.2 Istoria turismului ...........................................................................................................8

1.2.1 Antichitate.......................................................................................................81.2.2 Evul mediu......................................................................................................91.2.3 Revoluția industrială.......................................................................................91.2.4 Turismul modern.............................................................................................91.2.5 Europa...........................................................................................................101.2.6 Turismul curativ............................................................................................101.2.7 Turismul pentru distracție.............................................................................101.2.8 Turismul de masă..........................................................................................10

1.3 Tipurile și formele ale turismului.................................................................................101.4 Locul și rolul turismului în economia națională..........................................................141.5 Dezvoltarea turismului în decursul ultimilor ani.........................................................151.6 Turismul pe plan mondial............................................................................................17

1.6.1 Previziuni......................................................................................................211.6.2 Tendințe........................................................................................................21

1.7 Turismul în România...................................................................................................221.8 Aspectele Uniunii Europene din domeniul turistic......................................................241.8.1 Politici comunitare în domeniul turistic....................................................................24

1.8.2 Organizarea turismului în UE.......................................................................26

CITOITOLUL 2: ASPECTE PRIVIND TURISMUL RURAL ȘI AGROTURISMUL.....................................................................................272.1. Concepte şi definiţii....................................................................................................272.2. Agroturism şi ecoturism..............................................................................................292.3 Motivaţiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului..................................................302.4 Implicaţii asupra dezvoltării rurale..............................................................................312.5. Cazarea turistică în agroturism...................................................................................32

2.5.1 Pensiuni agroturistice ...................................................................................322.6. Rolul Uniunii Europene în dezvoltarea agroturismului..............................................33

2.6.1 Iniţiative la nivelul Uniunii Europene……………………………………...332.6.2 Programe europene privind dezvoltarea turismului rural………………….35

2.7. Asociaţii şi organisme internaţionale în turismul rural……………………………...352.8. Scurt istoric al turismului rural şi agroturismului în România………………………362.9. Forme actuale de organizare a turismului rural……………………………………..372.10. Promovarea activităţii de turism rural şi agroturism……………………………….372.11 Moduri de finanțare a turismuli rural și al agroturismului în România…………….372.12 Componente ale dezvoltării durabile în spațiul rural……………………………….38

3

CITOLUL 3: ANALIZA REGIUNII ȘI AL COMUNEI ȘI LOCALITĂȚII SÂNIOB…………………………………………………393.1 Istoria comunei.............................................................................................................393.2 Aşezarea geografică.....................................................................................................39

3.2.1 Localităţi limitrofe........................................................................................393.3 Relieful ........................................................................................................................40

3.3.1 Reţeaua hidrografică.....................................................................................403.4 Situaţia demografică....................................................................................................413.5 Potențialul turistic - Resurse locale..............................................................................43

CITOLUL 4: ÎNFIINȚAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ”SFÂNTUL ȘTEFAN” DIN LOCALITATEA SÂNIOB………………444.1 Date generale ...............................................................................................................444.2 Descrierea proiectului..................................................................................................44

4.2.3. Amplasamentul proiectului (regiunea, județul, localitatea).........................444.2.4. Se descrie ce se dorește să se realizeze prin proiect....................................454.2.5 Prevederile investiției și activități aferente: .................................................454.2.6 Structura construcției: ..................................................................................464.2.7. Fundamentarea necesitașți și oportunității investiției.................................474.2.8. Piața de aprovizionare, concurența și strategia de piață...............................494.2.9 Dotarea pensiunii ”Sfântul Ștefan”...............................................................514.2.10Analiza SWOT pensiunii ”Sfântul Ștefan”..................................................60

4.2.11 Costul estimativ al investiției.....................................614.3 Devize generale............................................................................................................614.4 Acte necesare...............................................................................................................63

CONCLUZII....................................................................................................................63

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................64

ANEXE..............................................................................................................................65

4

Introducere

Motivaţia şi importanţa temei

În mijlocul temei alese stă înfiinţarea unei pensiuni agroturistice în comuna Ciuhoi, localitatea Sâniob cu ajutorul fondurilor structurale ale Uniunii Europene.

Această temă am ales din mai multe motive obiective totaşa cât subiective. Primul motiv este că părinţii mei sunt de origine din Sâniob (sunt născuţi în Sâniob) aşadar mare parte a copilăriei mele am petrecut aici, precum am o legătură srtânsă cu acest sat, întotdeauna a ocupat un loc important în inima mea. În mod indirect din acest motiv am început şi această facultate cu specializarea: “Economia comerţului, turismului şi serviciilor”, deja atunci am ştiut, am simţit că eu doresc să fac ceva pentru dezvoltarea satului meu “natal”. Părearea mea este că, cea mai mare şansă pentru dezvoltarea satului, şi totodată a regiunii este agroturismul și turismul rural. Este culpă (păcat) a nu exploata potenţialele turistice ale localităţii, pentru că este un loc ideal pentru turismul rural, şi agroturism. Având în vedere aşezarea geografică a satului Sâniob care este cu preponderenţă cu obiective turistice existente, neexploatate, ca de exemplu: atracţii istorice (satul are o istorie de 950 de ani, a fost întemeiat în 1061); religioase şi naturale: ca şi cum ar fi rămăşiţele mănăstirii, şi a cetăţii pe care încă Regele Sfântul Ladislau a întemeiat; biserica reformată din anul 1800, biserica romano catolică din anul 1736 – aici are loc cel mai cunoscut şi renumit perelinaj din judeţul Bihor în data de 8 septembrie fiecărui an, în cinstea lui naşterii Maicii Domnului, iar aici a fost îngrijit aproape 500 de ani mâna dereaptă întreg rămas, al primului rege maghiar, Sfântul Ştefan. (De aici provine numele localităţii pe limba maghiară Szent=Sfânt, jobb=mână dreaptă). O altă atracție turistică ar fi moara de apă aproximativ de 300 de ani, regiunea are o faună şi floră deosebită pe malul Barcăuli cu pomi de 600 - 700 de ani. Totodată satul este renumit de vinurile bune care provin din struguri aici cultivate, păstrate în pivniţe cu o atmosferă deosebită, deci este ideal şi pentru turismul viniviticol.

Studiile efectuate în localitate şi în zonele mărginaşe au indicat câteva obiective turistice care merită să fie cunoscute şi vizitate. Ştiind că judeţul Bihor are resurse mari de ape termale (prezumtiv sub sat sunt resurse mari de ape termale), în zonă sunt puţine pensiuni, aşadar ar fi benefică înfiinţarea unei pensiuni la standard actuale.

În perioadă de criză dezvoltarea rurală poate fi un mod de rezolvare de a ajuta pe plan microeconomic (locuitorii satului) de a evita din criză prin infiinţarea noi locurilor de muncă. Din aceste roade vor beneficia nu doar persoanele care din puct de vedere fizic vor lucra în pensiune ci si cei care produc diferite bunuri pe care turiştii le cumpără, ridică calitatea şi amplifică paleta serviciilor conexe ale acestuia aşadar colectivitatea satului va beneficia din pensiune.

După studiile efectuate anterior am constatat că înfiinţarea unei pensiuni agroturistice este cea mai bună soluţie, pentru societatea locală-regională, cât şi din punct de vedere economic. Este uşor de realizat cu costuri relative mai puţine (70% din fond European şi 30% cofinanţare) comparativ cu pensiunea rurală (50% din fonduri europene 50% cofinanţare).

5

Realizarea proiectului este o bună idee. Stau la dispoziţie mai multe argumente pro, decât contra. Foarte mulţi oameni preferă serviciile oferite de pensiuni agroturistice mai ales populaţia urbană, deoarece oferă un serviciu mai deosebit. Ca de exemplu: călărie, ture cu bicicletă, plimbare cu căruţă în jurul localităţii, consumarea produselor naturale, consumarea anumitor preparate culinare specifice zonei (pălinci deosebite, vinuri specifice sau gastronomie deosebită şi neobişnuită), încercarea diferitelor munci agricole, munci în jurul casei şi a creşterea animalelor etc. Fauna şi flora înconjurătoară asigură odihnă totală, liniştea pădurilor, pacea râurilor garantează o recreare totală a spiritului, iar prin programele oferite tradiţiei populare vii neasemuit, fesativalele interesante şi perelinajele au şansa de a cunoşte bogăţia regiunii.

Realizarea pensiunii „Sfânt Ştefan” („Stejarul Bătrân”) în satul Sâniob este o bună şansă pentru încurajarea turismului rural, ajutând conservarea tradiţiilor vii, și înnoirea celor care încep să se uite.

Sunt sigur, cu un marketing bine organizat, cu ajutorul acordat de Uniunea Europeană prin fonduri structurale referitoare la dezvoltarea rurală, acest proiect va fi o afacere rentabilă, atât beneficiarului proiectului, potenţialilor turişti, cât şi comunităţii satului.

Cap 1. TURISMUL

” După viitorologul John Naisbitt, trei vor fi, în secolul al XXI-lea, domeniile economice principale: telecommunicațiile, technologia informației și turismul [Caster, 1996c: 25]. Dacă turismul ar fi o țară, s-ar situa pe locul trei în lume după PIB. Dar turismul este mai mult decât o țară. La nivel de globalizare, se remarcă necesitatea aderării la conceptul de dezvoltare durabilă care presupune trei aspecte [Itrate, Bran, Roșu, 1996: 279]: creșterea gradului de exploatarea și valorificarea a resurselor, reciclarea și evitarea degradării mediului, precum și creșterea numărului locuilor de muncă, practicarea unor meserii tradiționale, practicarea turismului, regenerarea fizică și psihică.” [Falniță, Băbăiță, 2005: p. 11]

1.1 Definiția turismului

Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăieşte sau munceşte, de la călătorii de o zi până la vacanţe în străinătate.Turismul se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolelor XX şi XXI.

Turismul reprezintă si o cale (în unele cazuri chiar singura) de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în special a celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de climă. Turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate.

Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenţaaltor ramuri, ceea ce determinǎ o serie de dificultǎţi în definirea lui. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei producţii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific, turismul are ca obiect „o producţie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turiştilor, a nonrezidenţilor”.

6

Datorită caracterului său de masă şi prin conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), care a fost creat în Anglia în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de a voiaja în Europa. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement.

Una din cele mai vechi definiții ale cuvîntului turism a fost dată de către R. Guyer-Freuler în 1905. El spune că „turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbarea mediului de viaţă, pe naşterea şi dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuseţile naturii”.

Economistul austriac Hermann Von Schullard in 1910. a definit turismul ca pe o "sumă de operatori, în principal de tip economic, care se referă direct la intrarea, staționarea și deplasarea străinilor în interioriul sau in exteriorul unei anumite țări, oras sau regiune."

Profesorul elveţian W. Hunziker a elaborat în 1940 o definiţie a turismului, acceptată pe plan mondial: „Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare”.

Mai tîrziu, in 1976, Tourism Society of England definește turismul ca fiind o "mișcare temporară, pe termen scurt a persoanelor către destinații diferite de cele în care trăiesc și muncesc, precum și toate activitățile întreprinse de aceștia în timpul sederii la fiecare din destinații. Turismul include deplasări in orice scop."

Dicţionarul Enciclopedic Român propune următoarea definiţie a turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti, a localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice, etc.”Adeseori turismul este considerat „barometru al calităţilor mediului”. [Dinu,2006,pag 78]

Aşadar, prin turism se înţelege, în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri, monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament etc., iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ, şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a mediului înconjurător, în general.

1.1.1 Definiţii uzualeÎn 1991 Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.), organism major care crează

cadrul general de desfăşurare a activităţii turistice în lume, a adoptat un set de rezoluţii şi recomandări cu privire la conceptele utilizate în turism, printre care  şi definiţii ale turismului, călătorului şi turistului [Bǎltǎreţuâ, 2004, p.13]:            Călătorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplasează între două sau mai multe locaţii în orice scop.

7

Turismul reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către şi rămân în locurile aflate în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă de timp de cel mult un an pentru relaxare, afaceri sau alte scopuri.

Vizitatorul reprezintă orice persoană care călătoreşte într-un loc, altul decât cel obişnuit, pentru mai puţin de 12 luni consecutive şi al cărei scop principal nu este acela de prestare a unei activităţi lucrative la locul vizitat.

Turistul este vizitatorul care rămâne cel puţin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat.

Excursionistul este vizitatorul care nu-şi petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat.

1.2 Istoria turismuluiMai întâi au existat motivații practice (locuri bogate în vânat sau, ținuturi aflate în

imediata apropiere a apelor sau catastrofe naturale) ce i-au determinat pe oameni să se deplaseze, dar acestea s-au schimbat odată cu intervenția sedentarismului în viața oamenilor. În Egiptul Antic și în alte culturi vechi de pe toate continentele existau, deja, pelerinaje la templele divinităților (ex: pelerinajul musulmanilor la Mekka numit Hadsch sau întâlnirea hindușilor pentru baia rituală în Gange). Alte motive de a călători au fost comerțul extern și menținerea relațiilor politice și economice cu coloniile sau cu alte ținuturi dependente. Încă din vremea romanilor existau localități celebre, renumite stațiuni pentru cei bogați (Baiae). Romanii bogați posedau proprietăți în provincii, pe care din timp în timp le vizitau. Nordicii călătoreau în Groenlanda și America, Arabii pe tot cuprinsul Oceanului Indian. Nu rareori, pe atunci, călătoriile erau percepute ca agresiuni de către localnici.

Termenul turist și cel de turism sînt folosite ca termene oficiale pentru prima dată în anul 1811. În anul 1936, Liga Națiunilor a definit turismul este definit ca o călătorie mai lungă de 24 ore. Succesoarea acesteia Națiunile Unite, a completat această definiție specificând durata maximă de 6 luni.

1.2.1 Antichitate

Putem spune că turismul se practică incă din Antichitate. Nu era un concept clar, dar oamenii din acea epoca conștientizau nevoia de relaxare și cunoaștere. Câteva exemple pe care istoria ni le prezinta :

•    În sec 6 I.Hr. in Babilon a fost infiintat un muzeu de istorie care a atras foare multi oameni din diverse ținuturi apropiate; •    Egiptul se comporta ca un magnet pentru atragerea vizitatorilor. Veneau pentru marile festivale religioase și pentru a vedea Piramidele, Farul din Alexandria etc.•    În Grecia Antică se practica turismul religios, pentru a merge în locul special destinat venerării unui anumit zeu;•    În Imperiului Roman, persoanele înstărite din Roma îsi construriau o a două resedință în afara orașului, în care locuiau în anumite perioade ale anului;•    Se manifestă și turismul de studiu în care, atat copii cât și adulți mergeau în anumite regiuni (în Grecia, Egipt) pentru a învăța limba respectivă;•    Turismul balnear era o formă de turism practicată incă de pe vremea romanilor.

8

1.2.2 Evul mediu

Mai întoarcem o filă a istoriei și pășim in perioada cavalerilor și domnițelor, a regilor și razboaielor și a marilor descoperiri geografice. Evul Mediu sau perioada medievala a durat aproape un mileniu, intre secolul al V-lea și secolul al XVI-lea.

Această perioada este marcată de marile descoperiri geografice, descoperiri ce vor favoriza și dezvoltarea turismului în urmatoarele secole.

Marile descoperiri au fost făcute de către navigatori și cuceritori celebri, care plecau fie pentru colonizarea unor noi teritorii, fie pentru descoperirea unor rute mai scurte pentru anumite destinații comerciale.

Mari navigatori, exploratori si totodata calatori:•    Marco Polo (1254 – 1324) •    Bartolomeu Diaz (1450 – 1500) •    Cristofor Columb (1451 – 1506) •    Vasco da Gama ( 1469 – 1524•    Amerigo Vespucci (1454 – 1512)

Acesti sunt doar o parte din marii exploratori și navigatori ai omenirii care au realizat legătura între bătrâna Europa, Asia și Lumea Nouă. Deschiderea de relații comerciale în aceste părți ale Planetei au influențat, în mod direct, dezvolarea unitășilor de cazare și alimentație in zona porturilor sau a intersecțiilor de rute comerciale.

1.2.3 Revoluția industrială

Revoluţia Industrială a adus nu numai schimbări tehnologice, dar şi schimbări sociale substanţiale, ceea ce a încurajat turismul de plăcere, ca efect al dezvoltării clasei de mijloc în centrele urbane unde fabricile şi locurile de muncă erau mai numeroase.

Condiţiile de muncă şi de viaţă în oraşele supraaglomerate au făcut ca numeroase persoane să părăsească oraşul şi să călătorească în vacanţă pentru recreere şi odihnă.

1.2.4 Turismul modern

Ca fenomen de masă modern, călătoria are o istorie destul de scurtă strâns legată de marile invenții ale secolului al XIX, mașina și nava cu abur, calea ferată, avioane moderne, aceste marchează punerea bazelor turismului modern. Iau amploare stațiunile balneare, turismul alpin și stațiunile alpine, apar primele asociații turistice. Marea industrie a început de secol XX impune ritm dezvoltării turismului. După al II-lea Război Mondial, turismul devine obiect al activității economico-financiare a statelor.

Formele diferite de unităţi de cazare s-au dezvoltat şi ele odată cu sistemele de transport începând cu hanurile şi continuând cu hotelurile, motelurile, staţiunile de vară şi de iarnă şi altele.

Se pot remarca, în turismul modern fenomenele:

Creșterea turismului internațional într-un ritm mai mare, comparativ cu turismul intern; Expansiunea călătorilor internaționale cu scopul recreative, de tratament, de plăcere,

într-un ritm mai rapid decât acela al călătoriilor de afaceri; Tendenția generală a călătorilori internaționali de a vizita din ce în ce mai multe țări;

9

Tendenția de creștere a călătoriilor pe distanțe lungi și majorare a ponderii acestora în totalul călătoriilor internaționale. [Falniță, Băbăiță, 2003: p 25]

1.2.5 EuropaEuropa și-a revenit lent după invazia barbarilor (motivul „călătoriei”: condiții mai

bune de viață) din declinul politic și economic (în timp ce stabilitatea prevala în China și Japonia). Curând se dezvoltă în Europa un bogat turism religios. De-a lungul rutelor de pelerinaj și în localitățile favorizate de poziția lor geografică pe aceste trasee (porturi, intersecții de drumuri comerciale) s-au înființat pe toate continentele centre comerciale, care i-au readus pe comercianți.

În timpul secolului XVII, în Anglia exista o modă că fii nobilimii să fie trimiși în Europa pentru o experiență educativă complexă pe care o atingeau in timpul unui tur Paris-Geneva-Florenta-Pisa-Bologna-Venetia-Roma-Naples-Muntele Vesuviu-Innsbruck-Berlin-Dresden-Vienna-Potsdam-Munich-Heildelberg-Olanda denumit Grand Tour. În secolul XVIII această modă atinge apogeul sau și multi dintre vizitatori au fost pictați în timp ce vizitau Roma de către Pompeo Batoni.

1.2.6 Turismul curativ A existat dintodeauna insă a devenit important doar in secolul XVIII. Acesta este asociat localităților balneare vindecătoare prin proprietățile curative ale apelor minerale. Similar acestora sînt și băile în apă sărată a mării.

1.2.7 Turismul pentru distracție A fost susținut odată cu industrializarea Mării Britanii - prima țară Europeană care

a promovat importanța timpului de relaxare inițial în rîndul marilor proprietari și mai apoi populației din clasa mijlocie. Cox & Kings a fost prima agenție de turism formata in 1758 în Marea Britanie. Originea turismului s-a păstrat in denumirile ulterioare pe care le găsim in diferite puncte ale lumii cum ar fi Promenade des Anglais la Nice, sau in denumirile multor hoteluri Hotel Bristol, Hotel Carlton sau Hotel Majestic... etc.

1.2.8 Turismul de masă

Turismul de masă s-a dezvoltat datorită progreselor tehnologice, permițând transportul unui număr mare de persoane într-un timp scurt către locuri de interes turistic, astfel încât din ce în ce mai mulți oameni s-au putut bucura de petrecerea timpului liber în respectivele localități sau stațiuni.

1.3 Tipurile și formele ale turismului

Tipurile de turism se diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin acestă, atracţie asupra turiştilor autohtoni şi străini.

Industria turismului şi ospitalităţii reprezintă sistemul complex în care se regăsesc o multitudine de obiective, politici şi strategii pentru toate tipurile şi formele de turism descrise de literatura de specialitate (tabelul 1 şi 2), sistem care, sub o formă sau alta, are un anume impact asupra mediului natural înconjurător.

Congressul de la Haga turismul a înpărțit pe două grupe fundamentale: turism legat de ativitate professională și turism de timp liber.

10

Turism legat de activitate professională: totalitatea activităților profesionale și de timp liber în timpul executarea a ocupației

Turism de timp liber: este totalitatea activitățlor alese liber, desfășurate în timp liber în afara casei. Motivul principal este pretenția omului pentru diversitate.

Multitudinea formelor de turism se mai poate classifica în funcție de: destinație și motivație, dimensiune geografică, durata călătoriei, anotimp, vârstă, numărul turiștilor, influența pe balanța economică, direcția călătoriei, distanța parcursă, tipul de transport utilizat, gradul de organizare, frecvența de desfășurare,mediul social (turism social) și după relația cu mediul înconjurător, zona de desfășurare, specificul activității, frecvența de desfășurare. [Bărănescu, 1975: 33-40]

TIPURI DE TURISM Tabelul 1

NrModul de clasificare

Denumire Caracteristici

1Tipuri

principalede  turism

Turismul de agrement

- este un foarte răspândit tip de turism;- rezultă ca răspuns al organismului uman la solicitările fizice şi

psihice ale vieţii cotidiene;- se manifestă prin cele mai diverse forme;- valorifică, potenţialul estetic al arealului geografic;- se asociază uşor cu toate celelalte tipuri de turism;- este specific tuturor vârstelor.

Turismul balnear

- este cel mai vechi tip de turism;- valorifică resursele terapeutice ale unei regiuni;- se poate practica tot timpul anului;- nu depinde de condiţiile climaterice;- necesită o infrastructură specializată;- este specific persoanelor de vârsta a doua şi a treia.

Turismul cultural

- vizează obiective turistice care aparţin averii culturale;- se întrepătrunde cu turismul de agrement;- este specific oraşelor mari, bogate în obiective culturale.

Turismul polivalent

- este cel mai răspândit tip, el îmbinând mai multe tipuri de turism;- este practicat de marea majoritate a turiştilor;- combină şi tipurile secundare de turism.

2 Tipuri secundarede  turism

Turismul educaţional

- se adresează tinerilor,căror formare educaţională este în curs- este tangent majorităţii tipurilor de turism;- este organizat şi desfăşurat de şcoli, institute de învăţământ

superior sau alte organisme de formare.Turismul de

afaceri - este practicat ocazional şi intermitent de către persoane antrenate

în activităţi economice, ştiinţifice sau sociale.

Turismul social

- stratifică serviciile turistice în funcţie de nivelul social al unor categorii de turişti;

- creează  posibilitatea practicării turismului de către categorii sociale cu venituri mici;

- depinde de prosperitatea economică a ţării;- a apărut după dezvoltarea turismului de masă.

11

Turismul religios

- se adresează atât credincioşilor, cât şi altor persoane;- valorifică potenţialul religios al unor zone;- se desfăşoară, în perioada unor sărbători religioase.

Turismul gastronomic

- se desfăşoară în regiuni cu specific gastronomic pronunţat;- este legat de expoziţii, festivaluri sau sărbători locale;- o componentă importantă în cadrul agroturismului.

Turismul pentru

cumpărături

- specific regiunilor transfrontaliere sau ţărilor cu facilităţi fiscale;- practicat atât de categoriile sociale cu venituri mici cât şi de

categoriile sociale cu venituri mari.

FORME DE TURISM Tabelul 2

NrModul de clasificare

Denumire Caracteristici

1După zona

de desfăşurare

Turismul urban

- este una din cele mai vechi forme de turism;- existenţa infrastructurii complete determină dezvoltarea

activităţilor turistice.Turismul

rural- se desfăşoară în spaţiul rural şi are ţintă populaţia urbană;- are, în general, specific recreativ sau gastronomic.

Turismul în staţiuni

- este întreţinut de tradiţia a unor staţiuni turistice;- are, în general, specific recreativ sau curativ.

Turismul în zone

naturale

- se desfăşoară în zone parţial sau total izolate;- poate avea şi forme « de aventură »- este destinat, în special turiştilor tineri sau maturi.

2După

specificul activităţii

Turismul clasic

- are istoria cea mai bogată, desfăşurându-se în spaţii diverse;- este un turism polivalent, incluzând toate tipurile;- este practicat de numărul cel mai mare de turişti.

Agroturismul

- valorifică potenţialul natural şi productiv al fermelor rurale, prin dezvoltarea unor produse şi servicii de alimentaţie publică şi de găzduire;

- rol important în creşterea profitabilităţii sectorului agricol şi în dezvoltarea durabilă a spaţiului rural;

- rol pozitiv în reorientarea populaţiei către natură, produse sănogene, respectiv spre o viaţă sănătoasă.

Ecoturismul (turismul ecologic)

- se desfăşoară cât în natura necontaminată şi nemodificată de acţiunea omului, în ariile protejate;

- contribuie la conservarea naturii şi la dezvoltarea durabilă locală.- infrastructura se dezvoltă ţinând seama de valorile tradiţionale şi

de principiile ecologiei.3 După

distanţa parcursă de turişti

Turismul de distanţă

mică

- are specific recreativ;- se practică mai ales în week-end.- este influenţat de factorii climatici.

Turismul de distanţă

mare

- este specific turismului naţional;- are ca ţintă obiective turistice renumite sau tipuri de spaţii geo-

climatice distincte.

12

Turismul de distanţă

foarte mare

- este specific turismului internaţional (uneori şi naţional, în cazul ţărilor mari);

- ţintă: resurse şi infrastructuri turistice de marcă.

4După durata

călătoriei

Turismul de scurtă durată

- se desfăşoară pe parcursul a 1 – 3 zile;- se practică mai ales în week-end;- este specific populaţiei urbane care, la sfârşit de săptămână se

îndreaptă către zonele periurbane.Turismul de

durată medie

- se desfăşoară pe parcursul a 1 – 3 săptămâni;- se practică în timpul concediului sau vacanţelor;- concentrează toate tipurile de turism

Turismul de lungă durată

- se desfăşoară pe o perioadă de o lună sau mai mult;- se practiceă de elevi-studenţi,liber profesionişti sau pensionari

5După tipul

de transport utilizat

Turismul pedestru

- cel mai vechi tip de turism;- se desfăşoară, în zonele periurbane sau la munte;- este un turism recreativ, asociindu-se cu sporturi precum

alpinismul, vânătoarea sau pescuitul.Turismul

rutier- nr. celor care practică această formă de turism este în creştere;- conferă activităţii turistice dinamism, independenţă şi inedit;

Turismul feroviar

- este utilizat pentru distanţe mici, și medii, dar mai ales pentru distanţe mari;

- în preponderenţă de tineri şi persoane în vârstă;- conferă viteză, siguranţă şi confort.

Turismul aerian

- a explodat, cu scăderea costurilor biletelor;- utilizat pentru distanţe mari sau pentru agrement.

Turismul naval

- fluvial, lacustru sau maritim, turismul naval este utilizat pentru accederea în zone izolate de ape.

Turismul cu transport combinat

- presupune deplasări lungi, în zone cu profil diferit;- cele mai des întâlnite combinaţii sunt: feroviar sau rutier –

pedestru, aerian – feroviar sau rutier, etc.

6După

gradul de organizare

Turismul neorganizat

- se efectuează individual sau în grupuri mici;- solicită locuri de cazare şi masă pe perioade scurte.

Turismul semi –

organizat

- se efectuează individual sau în grupuri mici,ce apelează unei firme specializate care să rezolve parţial serviciile turistice;

- se fac rezervări prin Internet

Turismul organizat

- cuprinde turiştii sau grupurile ce apelează unei agenţii specializate care asigură pachetul complet de servicii;

- conferă siguranţă şi comoditate turiştilor, precum şi eficienţă în ocuparea spaţiilor de cazare.

7

După frecvenţa

de desfăşurare

Turismul continuu

- se referă la utilizarea non – stop a infrastructurii;- se practică în marile oraşe, în principalele noduri de transport.

Turismul sezonier

- dependent de factorul climatic și de perioada concediilor;- cele mai importante forme: de vară şi de iarnă.

Turismul de circumstanţă

- se desfăşoară pe o perioadă scurtă, determinat de anumite manifestări: concerte, târguri, expoziţii, etc.

8 După aria Turismul - este ramura de bază a acestei forme de turism (acoperă

13

de provenienţă a turiştilor

intern (naţional)

aproximativ 80% din total);- venitul calculat pe turist este mai mic, dar asigură continuitate în

exploatarea  staţiunilor turistice.Turismul

internaţional- este în creştere, ca pondere, datorită ridicării standardului de

viaţă, precum şi globalizării;- presupune investiţii mai mari.

9După

numărul turiştilor

Turismul individual

- se efectuează, de persoane singure sau însoţite de familie sau de un număr restrâns de prieteni.

Turismul de grup

- este organizat de agenţiile de turism;- mărimea grupului depinde de capacitatea mijlocului de transport;

Turismul de masă

- este caracterizat de participarea unei mari părţi ale populaţiei la o activitate turistică;

- se practică în zone de mare interes: litoral, munte etc

10După vârsta

turiştilor

T. grupei tinere

- este practicat de tineri şi are caracter preponderent recreativ, cultural sau de aventură.

T. grupei mature

- este practicat de persoane mature (30–60ani), are caracter polivalent.

T. grupei vârstnice

- este practicat de persoane de vârsta a treia şi are caracter curativ.

Tipurile de turism reprezintă categoriile principale şi secundare de turism, bine diferenţiate între ele sub aspect conceptual. Formele de turism reprezintă modalităţi operaţionale de turism, având la bază o multitudine de concepte şi de criterii geografice, demografice şi sociale în diferite combinaţii

În concluzie, se poate afirma că turismul a evoluat sub influenţa unui complex de factori care au determinat totodată o varietate de forme de turism. În multe cazuri, chiar ofertanţii de produse turistice au generat nevoi, creând noi forme de turism, acest aspect fiind de altfel o consecinţă a dezvoltării industriei turismului la scară planetară.

1.4 Locul și rolul turismului în economia naționalăTurismul, prin conţinutul şi trăsăturile sale, reprezintă o ramură distinctă în

economia unei ţări, iar prin valorificarea superioară a resurselor turistice, aportul valutar, ponderea în PIB, realizarea valorii adăugate, efectul de antrenare, de stimulare a producţiei în alte domenii, ocuparea forţei de muncă etc. se constituie ca o activitate prioritară, de interes naţional.

Aşadar, turismul are efecte asupra strategiei globale de dezvoltare economico – socială a ţării, dar şi la nivel de ramură, domenii fundamentale ale economiei.

În contextul implicaţiilor economice se înscrie şi contribuţia turismului la dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse pentru prelucrarea industrială, dar cu resurse turistice naturale sau create de om, care, valorificate, pot să devină atracţii turistice şi să determine dezvoltarea localităţilor existente ca staţiuni turistice sau chiar crearea unor staţiuni noi, ca cele balneoclimatice din Carpaţii Orientali, devenite, ulterior, oraşe –staţiuni (Borsec, Borşa, Băile Tuşnad).

Prin turism sunt valorificate, de asemenea, unele zone cu resurse turistice cultural –istorice cu mare forţă de atracţie turistică. Practica a demonstrat că astfel de regiuni se pot dezvolta şi intra în circuitul economic cu investiţii minime pentru amenajarea

14

pensiunilor turistice şi pensiunilor agroturistice sau a unor centre artizanale, fie complexe de agro-producţie destinate, inclusiv, agroturismului şi turismului rural. Turismul este considerat astfel, ca un mijlod de diminuarea a dezechilibrelor interregionale, intraregionale sau locale, şi pe lângă atragerea în circuitul de valori a unor areale turistice, are consecinţe şi asupra dezvoltării în profil teritorial: construcţii de locuinţe, amenajări de drumuri, dezvoltarea serviciilor publice, a întreprinderilor mici şi mijlocii etc.

În tot acest demers, de dinamizare a dezvoltării locale şi regionale, de ridicare economică şi emancipare culturală şi socială a unor areale, localităţi, turismul are şi vocaţia ecologică, deoarece strategia de planificare şi dezvoltare este confirmată cu aceea de protejare a mediului înconjurător, a valorilor spirituale şi economice ale comunităţilor locale, de valorificare optimă a resurselor într-o viziune durabilă.

Dar turismul este o activitate economică deosebit de complexă, deoarece conţinutul prestaţiei turistice încorporează pe lângă serviciile specifice şi unele corespunzătoare altor domenii economice, conferindu-i turismului caracterul unei ramuri de interferenţă şi sinteză, de unde şi amploarea şi complexitatea legăturilor dintre turism şi componente ale economiei. Unele dintre aceste ramuri economice şi cea textilă, construcţiile etc. –sunt ramuri furnizoare, ale căror furnituri se înglobează în baza materială a turismului sau în producţia culinară a restaurantelor. Altele, ca de exemplu transporturile, circulaţia mărfurilor, comunicaţiile, cultura, asistenţa medicală, gospodăria comunală etc. concură independent la satisfacerea diverselor componente ale cererii turiştilor.

Turismul, în desfăşurarea lui, presupune deci, o cerere crescândă de bunuri şi servicii, cu repercusiuni pozitive în sferele de producţie a acestora.

De aceea, turismul are, totodată, şi un important efect de antrenare, de stimulare a producţiei în alte domenii economice, iar nevoia de adaptare la cerinţele turiştilor, conduce la apariţia unor ramuri cu destinaţie specială pentru turism (transportul pe cablu, cateringul, decoraţiunile interioare, agrementul, etc.), turismul devenind şi un mijloc de diversificare a economiei, a ramurilor tradiţionale.

Aşadar, turismul acţionează ca un factor stimulator al sistemului economic global, are o mare importanţă în structura mecanismului economic şi un rol activ în procesul de dezvoltare şi modernizare a economiei unei ţări.

1.5 Dezvoltarea turismului în decursul ultimilor ani

S-a remarcat în special în Europa o piață de lux în turismul din ultimele decenii, care se bazează pe voiaje de scurtă durată. Turiștii interesați de această formă de turism au venituri disponibile ridicate, timp de odihnă considerabil, sunt educați, și au gusturi sofisticate. Cererea se definește, astfel, prin calitatea superioară vizată, ceea ce a condus la fragmentarea pieței turismului litoral de masă, turiștii pretinzând versiuni specializate, stațiuni mai liniștite, stațiuni pentru petrecerea concediilor în familie ori hoteluri. Dezvoltarea tehnologiei și a infrastructurii de transport (avioane cu reacție, linii de zbor low-cost și aeroporturi mult mai ușor accesibile) au făcut ca multe tipuri de turism să devină mult mai accesibile. Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 500.000 persoane se află în avion în fiecare moment. Au intervenit, de asemenea, modificări în stilul de viață, cum ar fi vârsta de pensionare, fapt ce susține turismul de-a lungul întregului an. Acesta este facilitat de vânzările online ale produselor turistice. Unele siteuri au început acum să ofere și pachete dinamice, când un preț inclusiv este estimat

15

pentru un pachet personalizat solicitat de turist. Au existat și anumite regresiuni în turism, cum a fost cea datorată atacului di 11 septembrie și amenințărilor teroriste destinate destinațiilor turistice (Bali și mai multe orașe din Europa). De asemeni cele datorate tsunamiului din 26 decembrie 2004 și cutremurului din 2004 din Oceanul Indian ce a afectat țările din Asia de la Oceanul Indian și Insulele Maldive. Mii de vieții s-au pierdut atunci și mulți turiști au murit, fapt ce a condus la stoparea sau restricționarea turismului în respectivele zone. Termenii de turism și călătorie sunt uneori folosiți ca sinonime. În acest context, călătoria poate fi definită ca și turismul, dar se diferențiază prin faptul că se referă la o anumită destinație sau un scop bine definit. Termenul de turism sau turist sunt folosiți uneori cu sens peiorativ, inplicând interesul superficial pentru cultura sau locurile vizitate de turiști.

1.6 Turism pe plan mondial

Evoluţia, atât a turismului, cât şi a turismului internaţional se caracterizează, la nivel mondial, printr-o tendinţă de creştere datorită influenţei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul internaţional are, în această situaţie, cea mai importantă creştere datorită dorinţei oamenilor de a vizita alte ţări, de a cunoaşte alte civilizaţii, obiceiuri dar şi datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite călătorii mai rapide şi mai confortabile pe distanţe din ce în ce mai lungi.

Evoluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea a doi indicatori: sosirile/plecările de turişti şi încasările/cheltuielile din turismul internaţional.

Pe plan internaţional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe economii naţionale care depind de el. În ţările dezvoltate creşte anual mai rapid decât creşterile medii ale economiei. Aportul la PIB al veniturilor din turism ajunge la (sau chiar depăşeşte) 30%.

Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform Organizației Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internațional, cu o creștere de 1,9% față de anul 2007. Încasările internaționale din turism au crescut în 2008 la 944 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o creștere în termeni reali de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se evidențiază și ca cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25 până la 30 din comerțul mondial în domeniul serviciilor.

Ca rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondială după anul 2000, cererea turistică internațională a suferit o puternică încetinire începând cu iunie 2008, ce s-a manifestat printr-o scădere a creșterii sosirilor pe plan mondial cu 2% în timpul lunilor de vară. Acest trend negativ s-a intensificat în anul 2009, în unele țări exagerat de mult datorită virusului H1N1, și a dus la un declin mondial de 4% în 2009 cu 880 milioane de sosiri la nivel internațional, și o cădere estimată a încasărilor din turism de 6%.

Turismul este vital pentru foarte multe țări, cum ar fi Egipt, Grecia, Liban, Spania și Tailanda, și pentru unele națiuni-insule (Bahamas, Fiji, Maldive) datorită aportului financiar consistent obținut din afacerile cu bunuri și servicii și oportunităților de angajare în industria serviciilor asociată turismului. Industria serviciilor include serviciile de transport (transportul aerian, croazierele, taxiurile) și serviciile de ospitabilitate

16

(cazarea, inclusiv hotelurile și stațiunile, veniturile din divertisment, cum ar fi parcurile, cazinourile, mall-urile, veniturile din muzică și teatrele etc.).

Fluxurile turistice internaționale sunt deosebit de concentrate- peste 80 % din sosiri sunt inregistrate de către țările industrializate ale Europei de Vest, ale Americii de Nord, cât și de noile țări industrializate ale Asiei, care cunosc rate de creștere dintre cele mai rapide. Concentrarea puternică a fluxurilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internaționale, cât și ale sectorului turistic, care necesită mobilizarea de investiții considerabile, inaccesibile unui număr mare de țări în curs de dezvoltare, cu insuficiente posibilități de finanțare. Cererea turistică internațională este caracterizată prin mari inegalități și printr-o orientare preponderentă către tările industrializate.

În 2008, au fost peste 922 milioane de sosiri în turismul internațional, cu o creștere de 1.9% în comparație cu anul 2007. În 2009, sosirile de turiști internaționali au scăzut la 880 milioane (Graficonul 1.), ceea ce a însemnat un declin de 4% pe plan mondial față de anul 2008. Cea mai afectată regiune a fost Europa cu un declin de 6%. Turismul pe plan internațional a început ”vindecarea” după provocările extreme ale anului 2009. În ultimul sfert al anului a avut deja rezultat pozitiv după 14 luni negative.

După rezultatele pozitive ale lunelor anterioare Organizația Mondială de Turism previzionează o creștere de 3-4% pe anul 2010. Comparând numărul turiștilor sosite în regiunile turistice (anul 2008, 2009) se evidențiează că în ”concursul” regiunilor Africa a devenit învingător absolut. În total turismul în Africa a crescut, și numai într-o lună (martie) a scăzut această tendență, în timp ce, celelalte regiuni au pierdut multe turiști.

Numărul sosirilor de turiști repartizate pe regiuni (Graficonul 2.): Europa: 460 millioane de turiști (52%) Asia și Pacific: 180 millioane de turiști (21%) America: 140 millioane de turiști (16%) Middle East: 52 millioane de turiști (6%) Africa: 48 millioane de turiști (5%)

17

Organizația Mondială a Turismului raportează următoarele zece țări ca fiind cele mai vizitate pe plan internațional din 2000 până în 2009 (Tabelul 3.). În 2008, U.S.A au înlăturat Spania de pe cel de-al doilea loc, în timp ce Franța a continuat să conducă în ceea ce privește sosirile de turiști străini. În continuare, însă, cele mai vizitate țări se află pe continentul european.

18

Încasările din turismul internațional au crescut de la 942 bil. US $ (641 €) în 2008, corespunzător unei creșteri în termeni reali de 1.8% față de 2007. Iar în anul 2009 turismul internațional a încasat numai o sumă de 852 billioane $ US (611 billioane €) (Graficonul 3.), aceasta este cu 90 billion $ US (30 billion €), mai puțin dcât în anul 2008.

Această sumă încasată se repartizează în felul următor pe regiuni: (Graficonul 4.)

Organizația Mondială a Turismului raportează următoarele zece țări ca fiind primele clasate în ceea ce privește câștigurile provenite din turism în anul 2009(Tabelul 4.). Este important de remarcat faptul că majoritatea se află pe continentul european, dar și faptul că Statele Unite ale Americii continuă să se claseze pe primul loc.

19

Organizația Mondială a Turismului raportează faptul că următoarele 10 țări sunt primele clasate în topul țărilor emițătoare de turiști în anul 2009. (Tabelul 5.). Pentru cea de-a cincea oară la rând turiștii germani ocupă locul întâi în cadrul acestei clasificări

Cele mai vizitate orașe din lume Tabelul 6.

ORAȘUL ȚARAVIZITATORI INTERNAȚIONALI

(milioane)ANUL

1. Paris Franța 14.8 2009

20

2. Londra Marea Britanie 14.1 20093. Bangkok Tailanda 10.21 20094. Singapore Singapore 9.7 20095. Kuala Lumpur Malaezia 8.94 20086. New York Statele Unite 8.7 20097. Dubai Emiratele Arabe Unite 7.58 20088. Istanbul Turcia 7.51 20099. Hong Kong Hong Kong 7.01 200910. Shanghai China 6.7 2007(Sursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism)

Cererea turistică mondială se caracterizeaza deci prin evoluții calitative si cantitative considerabile, care influențează direct ansamblul pieței turistice mondiale.

1.6.1 PreviziuniOrganizația Mondială a Turismului (UNWTO) previzionează că turismul

internațional va continua să se dezvolte cu un procent anual de 4%. Cu apariția e-comerțului, produsele turistice au devenit unul dintre cele mai comercializate articole de pe internet. Produsele și serviciile turistice au devenit disponibile prin mijlocirea intermediarilor, deși furnizorii de turism (hotelurile, companiile de transporturi aeriene, etc.) își pot vinde direct serviciile. Aceasta a exercitat presiune asupra intermediarilor atât din partea comercianților on-line cât și din partea celor tradiționali.

S-a sugerat faptul că există o corelație puternică între cheltuielile pe cap de locuitor din turism și gradul de implicare al respectivei țări în contextul global. Nu numai ca rezultat al contribuției economice importante la industria turistică, dar și ca indicator al gradului de încredere cu care cetățenii globali impulsionează resursele de pe glob pentru beneficiul economiilor locale. Acesta este motivul pentru care oricare estimare a evoluției în turism poate servi ca un indiciu a influenței relative pe care fiecare stat îl va exercita pe viitor.

Se preconizează că turismul spațial va demara în primul sfert al secolului al XXI-lea, deși prin comparație cu destinațiile tradiționale numărul turiștilor care vor zbura pe orbita spațială va rămâne redus, până când tehnologii moderne ca „elevatorul spațial” vor contribui la ieftinirea călătoriei în spațiu. Optimizarea tehnologică va face posibilă cazarea în nave spațiale-hotel, amenajate pe aeroplane bazate pe putere solară sau în dirijabile de mari dimensiuni. Hoteluri subacvatice, cum este Hydropolis din Dubai, vor mai fi construite. Pe oceane, turiștii vor fi așteptați pe mari vase de croazieră sau chiar în orașe plutitoare.

1.6.2 TendințeCa rezultat al recesiunii din anii 2000, sosirile internaționale au suferit o puternică

reducere începând cu anul 2008. Creșterea din 2007 – 2008 a fost de numai 3,7% pe primele 8 luni din 2008. Piața asiatică și cea a Pacificului au fost afectate și piața din Europa a stagnat în timpul lunilor de vară, în timp ce cea America a avut rezultate mai bune deoarece prin reducerea ratei de expaniune și-a asigurat o creștere de 6% din ianuarie până în august 2008. Doar Orientul Mijlociu și-a continuat creșterea rapidă în această perioadă, atingând o creștere de 17% față de aceeași perioadă a anului 2007. Această încetinire suferită de turismul internațional s-a reflectat și la nivelul industriei de

21

transport aerian, printr-o creștere negativă în septembrie 2008 și o creștere de 3.3% a traficului de pasageri până în septembrie. Industria hotelieră a raportat, de asemeni, o reducere, gradul de ocupare a camerelor continuând să fie în declin. Deoarece situația economică globală s-a deteriorat dramatic în timpul lunilor septembrie și octombrie ca rezultat al crizei financiare globale, era de așteptat ca trendul să continue în 2008 și 2009. Această situație s-a intensificat prin faptul că pe durata primelor 4 luni din 2009 sosirile au scăzut la 8%, unele regiuni fiind afectate și mai mult datorită influenței virusului AH1N1.

1.7 Turismul în România

România dispune de un important potenţial turistic, atât natural cât şi cultural-istoric. Potenţialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin şi deltaic la cel montan – împădurit, cu pajişti întinse sau, din contră, cu creste ascuţite şi stânci golaşe) şi, deasemenea de marea bogăţie a izvoarelor minerale şi termale ce o plasează pe unul din primele locuri în Europa. Potenţialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, greceşti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de artă şi de foarte bună conservare a civilizaţiei populare (folclor, etnografie, arta populară). Turismul românesc dispune în prezent de aproximativ 300 000 locuri de cazare, din care 43% se află în staţiunile balneo-climaterice de pe litoralul Mării Negre, 16% în staţiunile balneare din restul ţării, 6% în staţiunile montane etc. Unităţile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o deţin unităţile de 1-2 stele (46% din total), dar există şi unităţi de 3-4 stele (6% din total). Staţiunile montane, marine sau balneoclimaterice, precum şi cabanele, motelurile şi alte forme de cazare, oferă posibilităţi variate de formule de vacanţă: alpinism, excursii, sporturi de iarnǎ sau nautice, vânătoare, pescuit. [Neguț & Sudiu, op. Cit., p. 204]

Potenţialul natural şi caracterul carpato-danubiano-pontic al ţării determină varietatea formelor  de turism care se pot practica: turismul de litoral, turismul în Delta Dunării, turism montan, turism balnear,  alte forme.

În ultimii ani, România a devenit o destinaţie preferată pentru mulţi europeni (mai mult de 60% dintre turiştii străini provin din ţările membre UE)

Numărul turiștilor crește foarte dinamic. În 2002 au sosit 4,8 millioane de turiști, efectuând României o încasare de 400 millioane de euro, deja în 2006 6,6 millione de turiști, efectuând o încasare de 607 millioane de euro. În 2005 au investi 880 millioane de euro.

Deja din anii 1990 turismul de shii merge cel mai bine în Carpați, cealaltă atracție principală este Marea Neagră, aici destinațiile principale sunt Constanța și Mamaia

Sectorul turistic adaugă 4% la PIB-ul României și asigură loc de muncă pentru 0,8 millioane de oameni, așadar după comerț ocupă locul doi în sectorul serviciilor. În 2006 au înregistrat 20 millioane de găzduiri de noapte, care este recordul până acum. Doi-trăimea târgurilor de comerț din europa centrală sunt organizate în România, așadar

22

aproximativ 300.000 turiști străini attrage în țară. Cei mai mari orașe asemenea sunt: București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Sectorul turismului se dezvoltă cel mai dynamic din țară. Din cele mai bune 100 de hoteluri al lumii 17 sunt prezenți pe piața Română.

Numărul turiştilor străini care au sosit în România in anul 2008 Tabelul 7

Ţări din Uniunea Europeană Total Uniunea Europeană – 5.566.097

Ungaria - 1.950.380 Bulgaria - 1.114.082 Germania - 521.675 Italia - 433.167 Polonia - 276.525 Austria - 210.143 Franţa - 183.360 Slovacia - 148.444 Regatul Unit - 128.150 Cehia - 135.368 Grecia - 117.900 Spania - 70.970

Alte ţări din Europa Republica Moldova - 1.428.560 Ucraina - 731.000 Turcia - 302.000 Serbia - 180.000 Russia - 62.648

Turişti din America - 191.710 Brazilia – 4.169 Canada – 39.989 Statele Unite – 137.310

Turişti din Asia - 223.883 China – 26.182 India – 9.364 Israel – 95.760 Japonia – 13.050

Turişti din Africa - 18.444 Turiști din Australia – 13.833Total din lume – 8.862.119

Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO Delta Dunării Așezări cu biserici fortificate din Transilvania Mănăstirea Horezu Bisericile pictate din nordul Moldovei Fortărețe dacice din Munții Orăștiei Cetatea Sighișoara Biserici de lemn din Maramureș

Problema principală a turismului românesc în perioada următoare inclusiv a turismului rural este calitatea produsului turistic privită, în principal, sub aspectul serviciilor turistice, fără de care nici un patrimoniu turistic, oricât ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient.

Ridicarea calităţii produsului turistic românesc, indiferent de forma sa concretă, necesită aplicarea unor strategii de flexibilitate, de diversificare a genurilor de prestaţii turistice şi de diferenţiere a produsului turistic oferit, comparativ cu ofertele concurenţilor.

23

Viitorul turismului românesc la începutul mileniului III depinde hotărâtor de capacitatea agenţilor economici şi a spaţiului de a valorifica potenţialul deosebit de care dispunem, de a se adapta exigenţelor crescânde ale cererii turistice şi de a ridica calitatea activităţii turistice sub toate aspectele, adică de a organiza şi realiza un turism  modern şi competitiv. Totodată, depăşirea neajunsurilor şi dificultăţilor cu care este confruntat turismul românesc în prezent necesită o politică naţională coerentă şi eficientă. Exemplul ţărilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator în acest sens.

Având în vedere că potenţialul turistic de care dispunem este superior celui din celelalte ţări din Europa centrală şi de Est, în perioada următoare se impune reconsiderarea locului şi rolului turismului, inclusiv al turismului rural, în cadrul economiei noastre naţionale.

Prin orientări de dezvoltare a turismului, România se poate transforma dintr-o ţară cu un potenţial turistic bogat şi variat într-o ţară cu un turism dezvoltat, modern şi competitiv.

La realizarea acestui obiectiv strategic al turismului românesc, turismul rural poate şi trebuie să aducă o contribuţie substanţială. Specialiştii în domeniu consideră că turismul rural, agreat şi solicitat în prezent pe piaţa turistică, va constitui turismul viitorului şi va avea un aport important la rezolvarea probelemelor menţionate.                  1.8 Aspectele Uniunii Europene din domeniul turistic

Importanta economica a turismului a determinat institutiile europene sa se concentreze asupra acestui sector in ciuda absentei unei baze legale. Detinand 53% din piata, Uniunea este cea mai mare regiune turistica din lume. Aceasta industrie reprezinta 5,5% din PIB-ul Uniunii si ofera 6% din totalul locurilor de munca. Prima rezolutie a Consiliului in legatura cu acest subiect, datand din 10 aprilie 1984, a recunoscut importanta turismului pentru integrarea europeana si a invitat Comisia sa faca propuneri. O Decizie ulterioara din 22 decembrie 1986 a stabilit un comitet de consiliere pe probleme de turism si a cerut statelor membre sa ia legatura cu acesta. In acelasi an a fost instituita o linie de buget pentru finantarea contributiei comunitare menita sa sprijine eforturile statelor membre de promovare pe pietele din afara CE.  Acestea includ masuri care faciliteaza traversarea frontierelor si protejarea sanatatii, sigurantei si a intereselor directe ale turistilor.

1.8.1 Politici comunitare in domeniul turisticInstituţiile Uniunii Europene au recunoscut rolul major al turismului în cadrul

economiilor lor. În Uniunea Europeană turismul generează 8 milioane de locuri de muncă şi contribuie cu 5,5 % la formarea PIB, fiind considerat o industrie importantă cu un mare potenţial de creştere în viitor.

Cu toate că este considerat un sector de o importanţă vitală, nu există o bază legală în tratatele UE pentru o politică comună în domeniul turismului care să se concentreze pe pilonul „turism – ca ramură de activitate”.

La nivelul Comisiei Europene există totuşi un organism specializat pentru turism – Direcţia Turism din cadrul Directoratului pentru Servicii, Comerţ şi Turism, e-business şi IDA din cadrul Directoratului General pentru Întreprinderi (engl. DG Enterprise). Direcţia Turism (engl. Tourism Unit) îşi desfăşoară activitatea în strânsă cooperare cu Comitetul Consultativ pentru Turism care are reprezentanţe în statele

24

membre, ca şi alte instituţii europene: Parlamentul European, Consiliul de Miniştri, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor. Urmându-şi această politică bazată pe consultanţă şi parteneriat, Direcţia Turism păstrează o relaţie strânsă cu organizaţiile reprezentative din industria turistică precum şi cu alte grupuri de interes, în special atunci când este vorba de chestiuni specifice. De fapt misiunea Direcţiei Turism este de a se asigura că interesele sectorului turistic sunt luate în conside rare:       - îmbunătăţirea cunoştinţelor de turism şi diseminarea informaţiilor;       - stimularea cooperării transfrontaliere;

Politicile comunitare din alte domenii au impact direct asupra turismului şi pot afecta elemente cum ar fi preţul produselor turistice prin intermediul măsurilor din domeniul transportului, mediului, protecţiei consumatorului, pregătirii profesionale, societăţii informaţionale şi nu în ultimul rând din domeniul competiţiei şi pieţei interne. Nevoia de existenţă a unor mecanisme care să includă şi interesele turismului în politicile comunitare s-a reflectat în comunicarea Comisiei din anul 2001: „Să lucrăm împreună pentru viitorul turismului european” care au luat în considerare patru chestiuni cheie: informaţia; pregătirea profesională (training-ul); calitatea şi dezvoltarea durabilă; noile tehnologii. Comisia a subliniat importanţa schimbului de informaţii şi de experienţă între părţile interesate, pentru a pregăti implementarea acţiunilor recomandate în comunicare.

Extinderea istorică a Uniunii Europene în 2004 cu încă 10 noi state a făcut ca suprafaţa acesteia să crească cu 25%, populaţia cu 20%, iar PIB-ul cu 5%. În 2007 sa alăturat UE România şi Bulgaria, făcând astfel ca numărul statelor membre să ajungă la 27. Apar astfel o serie de provocări şi oportunităţi pentru dezvoltarea turismului: Cooperarea la nivelul Uniunii Europene este relevantă dacă aduce un plus de valoare. Au fost identificare trei domenii în care acţiunile Uniunii Europene pot aduce unplus de valoare statelor membre. Acestea sunt:       1. Îmbunătăţirea bazelor de date statistice comune - pentru a oferi informaţii corecte cu privire la industria turismului - reprezintă o precondiţie pentru analize comparative, pentru schimb de idei şi de experienţă şi se adresează în special problemelor strategice din sectorul turistic;       2. Concentrarea pe analize comparative pentru a putea cunoaşte detaliat activităţile turistice în ţările membre şi în acest fel dezvoltarea calităţii definiţiilor şi indicatorilor, prin formularea unei viziuni a turismului durabil;       3. Consolidarea integrării politicii de turism în cadrul celorlalte politici cu care are legătură.

Turismul este un sector de natură transversală afectat de numeroase politici ale Uniunii Europene şi numeroase eforturi comune ar trebui adesea concentrate pe problemele de natură orizontală. Creşterea economică din anii următori ar trebui să provină în urma implementării reformelor structurale şi prin îmbunătăţirea condiţiilor cadrului general atât pentru cetăţenii cât şi pentru întreprinderile din Uniunea Europeană. Ultimul punct din această listă se află în centrul discuţiilor ce au loc la nivelul Uniunii Europene. Problema este dacă turismul ar trebui să aibă o politică orizontală proprie sau dacă turismul ar trebui considerat în Tratatul UE ca unul dintre domeniile suport, care va juca un rol complementar în Uniunea Europeană pentru statele membre.

În UE se acordă o atenţie tot mai mare turismului durabil, turism ce este viabil din punct de vedere economic şi social, fără distrugerea mediului înconjurător şi a culturii locale. Durabilitatea înseamnă succesul afacerilor şi al economiei, protejarea şi

25

conservarea mediului natural şi responsabilitate socială. Conform Comisiei Europene, calea spre dezvoltarea durabilă a turismului în Europa este prin consolidarea cadrului de acţiuni existent şi realizarea celei mai bune metode de punere în practică a acesteia.

Una dintre cele mai stringente probleme ale turismului european este dacă ar trebui să existe o promovare unitară. Aceasta nu este o problemă politică sau administrativă, în sensul că singurul lucru pe care decidenţii politici îl au de făcut este să pună la un loc vechile planuri cu cele noi, să lucreze alături de cercetători şi stakeholderi profesionişti şi să decidă, de la un caz la altul, dacă este mai util/eficient să promoveze întreaga Europă, numai anumite părţi din aceasta sau să ofere guvernelor posibilitatea (şi sprijinul) să realizeze promovarea la nivel local. În ultimul caz, este interesant de observat dacă guvernele locale sunt capabile să promoveze resursele culturale sau naturale comune mai multor regiuni, sau realităţile unor regiuni izolate. Într-un cuvânt, dacă au capacitatea de a acţiona dincolo de propriile lor competenţe.  

1.8.2. Organizarea turismului în UETurismul este un sector de activitate cu profil complex, un agregat de servicii şi

activitaţi cu inplicaţii multiple în toate ramurile vieţii naţionale. Rezultǎ cǎ turismul, ca sector de activitate social- economic, nu poate fi limitat exclusiv la activitatea unui singur departament sau organism guvernamental. De aceea in turism mai mult ca în alte sectoare de activitate, trebuie sǎ se consolideze o stransǎ coordonare între diversele departamente şi organizaţii care se ocupa cu activitatea turistica. În consecinţǎ , în afara coordonarii centrale a activitǎţii turistice la nivelul economiei naţionale, trebuie sǎ existe o coordonare şi între reprezentanţii organismelor guvernamentale de turism la nivel zonal şi, respectiv, local.

Mai trebuie menţionat şi faptul cǎ industria turisticǎ, prin legaturile ei cu aproape toate sectoarele vieţii economice, impune ca organismele de turism sǎ menţinǎ o legaturǎ continuǎ cu toate departamentele, organismele, firmele şi organizaţiile interesate şi implicate în dezvoltarea turismului.

Industria turistică include o gamă largă de activităţi în care sunt implicaţi diverşi factori ce se implică în buna desfăşurare a activităţii turistice. Aceştia pot fi din sectorul privat sau public, societăţi comerciale sau asociaţii profesionale, organisme locale, regionale, naţionale sau internaţionale.

În ţările UE, activitatea turistică este coordonată de un organism central, cu atribuţii mai largi sau mai restrânse, în funcţie de nivelul de dezvoltare a turismului şi importanţa acestuia în economie. Aceste organisme centrale pot fi:       - minister de sine stătător sau departament public, direcţie sau directorat, secretariat în cadrul unor ministere cu structură mai complexă (al Industriei şi Comerţului, al Turismului şi Comerţului, al Transportului şi Turismului); Cap 2. ASPECTE PRIVIND TURISMUL RURAL ȘI AGROTURISMUL

Turismul rural şi agroturismul sunt noţiuni ce pentru mulţi înseamnǎ acelaşi lucru, însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acoperă activitatea turisticǎ desfăşurată şi condusă de populaţia locală şi bazată pe potenţialul natural şi antropic local, în timp ce agroturismul este o formă particulară a turismului rural, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă: cazare, pensiune, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază

26

suplimentare, cât şi activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive de obţinere şi prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi comercializarea acestora către turişti, sau prin reţele comerciale, precum şi modul de petrecere a timpului liber)[Cândea et, Erdeli et, Pepteanu et, Șimon, 2003, op cit., p. 12-17]. Ambele forme de turism se încadreazǎ în noţiunea mai generalǎ de turism „moale”, cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal.

2.1. Concepte şi definiţiiTurismul rural este, un fenomen de dată recentă. De mult timp – chiar decenii

pentru multe ţări europene – se practică fie spontan, fie organizat, activităţi turistice în mediul rural. Ceea ce este nou, însă, se referă la dimensiunea fenomenului turistic în spaţiul rural. Această expansiune este determinată de existenţa a două motivaţii pentru turismul rural: pe de o parte este vorba de relansarea şi dezvoltarea domeniului rural, iar pe de altă parte, de o formă de turism alternativă la turismul de masă tradiţional.

Privit în ansamblu, turismul rural include o paletă largă de modalităţi de cazare, de activităţi, evenimente, festivităţi, sporturi şi distracţii, toate desfăşurânduse într-un mediu tipic rural. Cu toate acestea, o definiţie cât mai exactă a termenului de turism rural şi care să fie utilizată în mod unitar pe tot continentul european se confruntă cu numeroase probleme specifice.

"Turismul rural este un concept care include toate activităţile turistice care se desfăşoară în mediul rural"

Trăsăturile principalre: apropierea de natură, absenţa mulţimii (de oameni), linişte şi un mediu ambiant "nemecanizat", contacte personale – în opoziţie cu izolaţionismul şi anonimatul tipic urban, senzaţia de continuitate şi stabilitate, de trăire a unei "istorii", vie şi trainică, posibilitatea de a cunoaşte îndeaproape locurile şi oamenii acelor locuri; contactul nemijlocit cu autorităţile locale, cu preocupările, cu activitatea specifică zonei, cunoaşterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local, iar faţă de comunitatea rurală, înregistrarea în minte a identităţii indivizilor comunităţii, precum şi a altor trăsături specifice ce ţin de "adevăratul" turism rural este un fel de integrare în comunitate pe perioada sejurului O altă definiţia:

Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia locală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi uman.

În lipsa unei alte definiţii adecvate a turismului rural, agreată pe teritoriul UE şi în afara acestuia, termenul folosit este acela de "turism verde", culoarea – simbol, având rostul de a distinge această formă de turism de celelalte, cum sunt: "turismul alb" (sporturile de iarnă), "turismul albastru" (vacanţele la mare) şi aşanumitul "turism al luminilor" (turismul urban). În acest fel, "turismul verde" poate fi definit ca o activitate turistică practicată atât în zonele rurale şi în acele locuri de litoral şi deltă unde turismul specific nu este prea dezvoltat, cât şi în zonele de dealuri şi montane care nu au o destinaţie specială privind practicarea sporturilor de iarnă, precum şi în alte spaţii rurale. În toate aceste areale, "turismul verde" vine în întâmpinarea dorinţelor vizitatorilor de a se integra ei înşişi mediului ambiant, natural şi uman, precum şi în implicarea directă a populaţiei locale în prestarea de servicii către turişti.

"Agroturismul" este un concept de dată mai recentă în UE, cu referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activităţile agricole şi/sau cu construcţiile

27

care au avut alte destinaţii, decât agricole. Această formă specifică de turism rural este susţinută de micii proprietari de la ţară activitatea desfăşurată în gospodăria proprie rămânând deci principala ocupaţie şi sursă de venit. Adesea, se face o distincţie între "agroturism" şi "farm tourism" (turism de tip "fermă ţărănească") sau echivalentul acestuia, folosirea caselor ţărăneşti locuri de cazare a turiştilor (case de oaspeţi închiriate pe perioada concediilor), case de sănătate etc. acesta nu este agroturism în sensul strict al cuvântului, de vreme ce aceste case ţărăneşti îşi pierd funcţiunea agricolă sau nu sunt prea mult timp ocupate de ţăranii activi. În ciuda pierderii legăturii directe cu activitatea agricolă propriu– zisă, "farm tourism"-ul este o importantă formă de turism rural cu un considerabil aport în economia locală, acolo unde acesta se practică.

Aşadar, turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale şi umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice. Utilizează diverse spaţii de cazare: hanuri şi hoteluri rurale, adăposturi, sate de vacanţă etc. şi îmbracă forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivaţii.

Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradiţional, clasic, desfăşurat în staţiuni şi centre turistice, precum şi la oferta turistică "standard" –de tip industrial.

Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural– istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural.

Spaţiul rural prin componentele sale satisface o paletă largă de motivaţii: odihnă şi recreere, cunoaştere, cultură, practicarea sportului, cură de aer sau balneară, vânătoare şi pescuit, oferind agroturismului o arie mare de cuprindere a posibilităţilor de loisir.

Prin aceasta, agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potenţialul său agricol, turistic, uman şi tehnico–economic.

Agroturismul prezintă unele trăsături ce-l diferenţiază de turismul tradiţional, standard şi anume:• consumul turistic se petrece în mediul rural, unde esenţiale sunt: calitatea pensiunii turistice/agroturistice şi serviciilor de primire la fermieri, cunoaşterea mediului natural, uman şi cultural, precum şi originalitatea produselor turistice;• oferta turistică este autentică, diferenţiată, multiplă în diversitatea sa, organizată şi condusă de fermieri, deci de oamenii satului;• este o activitate economică complementară exploataţiei agricole şi nu o alternativă sau o substituţie a acesteia;• oferă populaţiei cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare, de petrecere a timpului liber din vacanţe sau week–end-uri, în peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural–educative şi cu o ospitalitate specifică;• nu necesită investiţii foarte mari pentru amenajări de infrastructură şi suprastructură turistică sau pentru alte dotări de profil;• se evită marile aglomerări turistice de pe litoral sau din staţiunile balneare sau montane;• este un turism "difuz" prin specificul ofertei sale diversificate şi de mare răspândire în spaţiu; astfel, aparent, nu aduce prejudicii prea mari mediului natural şi al celui construit, dar şi aici trebuie să se ţină seama de un anumit "prag ecologic" şi "prag fizic". Pentru ca această trăsătură să se înscrie foarte bine în conceptul de ecoturism, trebuie avută în

28

vedere "capacitatea de primire" a satului şi a arealului limitrof, mai ales în condiţiile unui turism de sejur, în lunile de vară;• nu este compatibil cu turismul de masă.

2.2. Agroturism şi ecoturismAgroturismul ca activitate economico–socială trebuie să devină o componentă

ecoturismului şi ca atare, cele 10 principii pentru dezvoltarea durabilă turismului se pot aplica şi în acest caz. Aceste principii sunt:1. Folosirea durabilă a resurselor turistice (exploatare optimă, conservare, protejare).2. Reducerea supraconsumului şi a risipei de resurse turistice.3. Menţinerea diversităţii naturale, culturale şi sociale a spaţiului rural.4. Integrarea agroturismului în planificarea şi strategia de dezvoltare naţională, regională şi mai ales locală (dezvoltarea ofertei, promovare şi organizare, precum şi dezvoltarea infrastructurii generale şi tehnico–edilitare).5. Sprijinirea economiilor locale în dezvoltarea socio–economică a comunităţii, dar şi în protejarea naturii şi a valorilor culturale (efectul multiplicator al agroturismului).6. Implicarea comunităţilor locale în sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de iniţiativă pentru dezvoltarea şi sprijinirea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului înconjurător şi a bunurilor culturale, de aici rolul organizaţiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice, în cazul nostru, Asociaţia Sătească de Turism Rural.7. Consultarea specialiştilor şi a publicului în dezvoltarea agroturismului şi a economiei locale pentru a se evita conflictele de interese între politica guvernamentală şi cea locală.8. Dezvoltarea durabilă a agroturismului trebuie susţinută prin pregătirea profesională, calificare, perfecţionare, formarea formatorilor din rândul localnicilor, pregătirea civică, sociologică adecvată.9. Promovarea marketingului în agroturism.10. Cercetarea şi monitorizarea activităţii de turism şi a acţiunilor de protejare şi conservare a mediului înconjurător, precum şi a resurselor turistice.

În turismul rural şi, în agroturism, trei componente sunt esenţiale: teritoriul, produsele turistice şi oamenii. Profesionalismul, parteneriatul şi creativitatea sunt axele care conduc agroturismul spre un veritabil factor de dezvoltare rurală, sursă de utilizare a forţei de muncă, directă şi indirectă, într-un mediu rural în plină transformare.

Analizând cele trei componente ale activităţii de turism rural şi agroturism se poate aprecia faptul că "fermierul" este actorul principal, care stă în atenţia guvernelor şi organismelor ce se ocupă de amenajarea şi dezvoltarea spaţiului rural.Luând în calcul cele trei componente, se pot concluziona următoarele:

1. teritoriul satului cu mediul său înconjurător –natural şi construit –şi resursele turistice aferente acestuia reprezintă suportul şi "materia primă" pentru agroturism; exploatarea durabilă a acestuia se înscrie în conceptul de ecoturism;2. produsele turistice (oferta turistică) trebuie să fie cât mai autentice şi de calitate, oferta fiind diversă şi alternativă la cea "standard"; pentru agroturism calitatea devine o mare strategie ce se regăseşte în:

• profesionalism în prestarea serviciilor;• imaginea de marcă a produselor şi serviciilor turistice;• controlul operativ al calităţii produselor turistice;• garanţie pentru consumatori;

29

• crearea de produse turistice noi;• organizarea, promovarea şi distribuirea ofertei turistice;

3. oamenii responsabili de activitatea de agroturism se pot evidenţia prin: profesionalism, responsabilitatea în exercitarea prestaţiilor turistice, iar de capacitatea de antreprenori şi de organizatori, depinde calitatea ofertei turistice.Din cele prezentate rezultă că agroturismul poate fi numai o componentă a

turismului rural, dar, cu cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor, în dezvoltarea socio–economică a localităţii rurale şi comunităţii în general şi nu în ultimul rând, în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit, în contextul unei activităţi economice pe principii ecologice.

2.3 Motivaţiile ce stau la baza practicǎrii agroturismuluiPornind de la caracteristicile mediului citadin, alǎturate convenţiilor sociale

specifice, poate fi depistatǎ o serie de necesitǎţi pe care orǎşeanul le emite din ce în ce mai constant şi tinde sǎ le transforme în acţiuni[Cândea et, Erdeli et, Peptenatu et, Șimon, op. cit., p. 275]:

Reîntoarcerea la naturǎ, motivaţie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ, sex, profesie, statut social. Este rezultatul necesitǎţii de relaxare, sǎnǎtate, confort fizic şi spiritual;

Cunoaşterea şi adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenenţǎ specificǎ zonelor rurale, dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal, comunitatea locativǎ, grupul de muncǎ, grupul folcloric etc.;

Cunoaşterea, înţelegerea şi creativitatea sunt, de asemenea, motivaţii care se pot realiza cu succes în ambianţa satului turistic. Contactul nemijlocit cu piese ale

tezaurului istoriei naţionale, ale folclorului, ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor populare, transformǎ vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi şi numeroase cunoştinţe;

Motivaţiile estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, armonie, naturaleţe, determinǎ majoritatea turiştilor, care viziteazǎ satele respective, sǎ se considere privilegiaţi pentru posibilitatea de a cunoaşte locuri atât de frumoase şi de pitoreşti;

Curiozitatea ce decurge din informaţii asupra ospitalitǎţii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului şi ritualurilor sǎteşti, determinǎ dorinţa multor turişti de a cunoaşte la faţa locului toate acestea;

Odihna, cura de aer şi fructe, consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îşi îngrijesc sǎnǎtatea în vacanţǎ;

Sportul, vânǎtoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile şi drumeţiile sunt motivaţii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ, lǎsând loc suficient iniţiativei, imaginaţiei şi înclinaţiilor individuale.

         2.4 Implicaţii asupra dezvoltării rurale

Manifestarea agroturismului a pornit de la necesitatea găsirii de soluții pentru gospodăriile rurale, în sensul creșterii veniturilor prin valorificarea potențialului economic al acestora, dezvoltând serviciile de găzduire și valorificarea produselor proprii și locale. Astfel, se consideră agroturismul ca o acțiune capabilă să valorifice excedentul

30

de cazare existent în gospodăria țărănească (pregătit și amenajat pentru primirea de oaspeți), în jurul căruia gravitează bunurile și serviciile oferite spre consum persoanelor care, pe o perioadă determinată vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă și agrement, cure terapeutice, satisfacerea unui hobby, inițierea în meșteșugurile tradiționale, etc.

În literatura de specialitate, când se aduce în discuție implicațiile economice ale agroturismului se recurge la o simplă enumerare de efecte economice, fără a se încerca aprecieze a acestui efecte ca și elemente definitorii ale politicii de dezvoltare a zonei rurale, ci numai din punct de vedere turistic. Astfel de efecte sînt: stabilizarea populației prin fixarea forței de muncă, crearea de noi locuri de muncă, diversificarea modului de utilizare a forței de muncă, pluriactivitatea, promovarea și dezvoltarea serviciilor, susținerea economică a agriculturilor, reabilitarea patrimoniului edilitar, ameliorarea gradului de utilizare a forței de muncă feminine, atragerea de noi investiții.

Dincolo de o simplă enumerare a unor efecte pozitive pe care le-ar putea aduce fenomenul agroturistic, se abordează implicațiile pozitive punând un accent mai mare pe tot ce înseamnă comunitate locală și rolul ei în dezvoltarea unui domeniu. Păstrarea unei lumi rurale, cu tot ceea ce are semnificativ sub aspect economic, social, cultural presupune inițierea în dezvoltarea acestei forme de turism. Agroturismul trebuie să devină o alternativă la problemele agriculturii și ale zonei rurale.

În acest context se consideră că dezvoltarea agroturismului, legată de evoluția agriculturii îmbracă două forme:

turismul ca activitate complementară al agriculturii, care presupune păstrarea caracteristicilor agricole ale gospodăriei, potențialul turistic urmând să valorifice aceste activități dominante;

turismul ca activitate de revitalizare a activității agricole nerentabile și care necesită exploatarea la maxim a tuturor resurselor turistice existente pentru a acoperi aceste neajunsuri.

Un element important al agroturismului este valorificarea mai bună a resurselor locale, valorificare care poate îmbrăca următoarele forme:

vânzarea produselor locale la un preț cât mai convenabil; folosirea unor canale de distribuție mai scurte, prin comercializarea directă spre

turiști a produselor obținute în gospodărie; inițierea turiștilor în diferite practici rurale (meșteșuguri, creșterea animalelor,

adunarea fânului, culegerea legumelor și fructelor, etc.); participarea directă la producția de bunuri, etc.

Un alt avantaj major este acela că practicarea unor servicii turistice presupune dotări de infrastructură ca telecomunicații, alimentare cu apă, canalizare, energie electrică și termică, etc., dotări care pot fi utilizate și în alte scopuri economice.

În prezent, tot mai mulți sunt cei care privesc agroturismul ca un element important al strategiei de dezvoltare locală / regională plecând tocmai de la avantajele economice pe care le generează:

crearea de venit național; aport valutar la balanța de plăți; dezvoltarea pieței muncii; utilizarea pe plan local a disponibilităților forței de muncă; dezvoltarea anumitor zone rurale, etc.

31

Dintre problemele agroturismului, care se detașează prin impactul negativ se poate aminti:

amenințările împotriva mediului înconjurător, intensitatea circulației turistice în anumite cazuri poate constitui o problemă socială și ecologică pentru regiunea rurală respectivă;

amenințarea socio-culturală, perturbarea lumii naturale destabilizează micul univers socio-cultural al comunității rurale;

probleme legate de planificarea, controlul local, participarea publică și parteneriatele posibile.Succesul agroturismului depinde, în mare parte de capacitatea regiunii de a fi o

gazdă potrivită pentru turismul rural, capacitatea de a planificare și de a pune în practică proiectele de dezvoltare, cu toate schimbările pe care le aduce această formă de turism pentru regiune, în general și pentru gospodăriile țărănești, în particular.

2.5. Cazarea turistică în agroturismCazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire, de la ferme

la hoteluri rurale sau camere de oaspeţi, gestionate direct şi personal de proprietari persoane fizice, asociaţii sau comunitǎţi locale. Aceste spaţii de cazare trebuie sǎ fie clasificate şi înregistrate la Registrul de Comerţ Judeţean sau Orǎşenesc în funcţie de situaţie[Cocean et, Vlăsceanu et, Negoescu, 2003, p. 278].

Agroturismul, ca formǎ a turismului rural, utilizeazǎ ca spaţii de cazare şi de servire a mesei, fermele şi pensiunile turistice rurale.

Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele:

Satul de vacanţǎ Popasul turistic Motelul. Hotelul rustic pavilionar Campingul Pensiunile turistice Ferma agroturisticǎ

2.5.1 Pensiuni agroturistice Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de

cazare de pânǎ la 10 camere, totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural, şi pânǎ la 20 de camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetǎţenilor sau în clǎdiri independente, care asigurǎ în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţii de pregǎtire şi servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești, sau meșteșugărești.

În pensiunile agroturistice, turiștilor li se oferă masa preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizați de pe plan local iar gazdele se ocupă direct de primirea turiștilor și de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care îl petrec la pensiune.

În cadrul pensiunilor agroturistice se desfășoară cel puțin o activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfășoară o activitate meșteșugărească, cu un atelier de lucru din care

32

rezultă diferite articole de artizanat. Activitățile în cauză trebuie să se desfășoare în mod continuu sau, în funcție de specific și sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.

Activitatea de turism în cadrul pensiunilor şi fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare şi masǎ, de agrement precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului.

2.6. Rolul Uniunii Europene în dezvoltarea agroturismuluiPrincipalul obiectiv al UE este de a ajutala dezvoltarea unui produs turistic care să

dea un impuls direct fermierilor și comunităților locale și păstrării moștenirii rurale. Agroturismul este privit ca o unealtă de redresare din punct de vedere economic,

social, ecologic al zonelor rurale defavorizate. În cadrul politicii de dezvoltare regională a UE, turismul practicat la fermă a

beneficiat de ajutor prin ”Fondurile de dezvoltare structurală și regională ale UE”, ajutor materializat în finanțarea investițiilor în infrastructura turistică, dezvoltarea parcurilor naturale, a bazei sportive și promovarea serviciilor agroturistice.

Trebuie să precizăm că la nivelul Uniunii Europene, tot ce înseamnă activitatea de turism din mediul rural este reglementată prin:

legislație comunitară; legislație națională cu particularități de la o țară la alta; legi regională.

Sprijinul concret pentru dezvoltarea rurală se face prin intermediul diferitelor organisme și programe create special pentru a face față modificărilor structutrale care marchează mediul rural.

Programul SAPARD a avut cele mai mari implicațiile asupra dezvoltării rurale, și implicit a agroturismului, având ca scop finanțarea unor acțiuni ca: investiții în ferme agricole, îmbunătățirea prelucrării și comercializări produselor obținute ăn fermele rurale, dezvoltarea unor activități, care să asigure obăinerea unor venituri suplimentare, dezvoltarea infrastructurii rurale, a rețelei de telecomunicații.

Cu toate aceste, dincolo de proiectele sau strategiile propuse forurile europene însărcinate cu supravegherea și orientarea turismului rural au ajuns la concluzia că succesul sau insuccesul unei afaceri în acest domeniu depinde de capacitatea celor implicați de a se integra împreună cu comunitatea locală într-un program de dezvoltare turistică.

2.6.1 Iniţiative la nivelul Uniunii Europene• Consiliul Europei a lansat campania pentru "Lumea Rurală" care a avut o

incidenţă puternică asupra dezvoltării turistice a acestor regiuni. Raportul Adunării Parlamentare cu privire la turismul rural şi integrarea sa într-o politică globală, invită toate statele să promoveze turismul rural care – prin protejarea mediului şi a identităţii culturale locale – poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta, într-o politică europeană integrată, echilibrul eco–cultural şi social dintre oraş şi sat.

Ca o contribuţie la Anul European al Turismului (1990), Consiliul Europei a elaborat un ghid pentru promovarea turismului "inteligent", adică promovarea unui turism care să protejeze mediul şi care să reprezinte o sursă complementară de resurse financiare pentru populaţia rurală, şi, deci, ca un factor important de stopare a depopulării satelor.

33

Parlamentul European a elaborat un raport cu privire la crearea parcurilor, protejarea şi dezvoltarea agroturismului.

• Comisia Uniunii Europene, prin raportul Viitorul Lumii Rurale, ca şi prin reforma fondurilor structurale şi incidenţa lor asupra dezvoltării turismului rural, subliniază importanţa pe care trebuie s-o acorde această comisie sectorului economic. Programele operaţionale din aproape toate regiunile şi majoritatea planurilor de afaceri ale grupărilor locale de dezvoltare în cadrul iniţiativei LEADER, conţin proiecte novatoare şi demonstrează că "actorii " locali (prestatorii de servicii agroturistice) se implică în dezvoltarea armonioasă a unui turism rural de înalt nivel.

Dezvoltarea integrată, echilibrată şi pe termen lung – aşa-numitul tip de dezvoltare "durabilă" sau "susţinută" – presupune existenţa unor politici comunitare care să susţină "turismul verde" pentru valorificarea spaţiului rural. În această privinţă merită de amintit recentul Plan de acţiuni comunitare în favoarea turismului şi Programul comunitar de politică şi acţiuni în materie de mediu şi de dezvoltare durabilă. De asemenea, s-au alocat fonduri structurale (Fondul de Dezvoltare Structural şi Fondul Regional) pentru dezvoltarea turistică a zonelor rurale şi pentru pregătirea profesională în acest domeniu.

Ca urmare a experienţelor realizate în cursul Anului European al Turismului, acţiunile comunitare în favoarea turismului rural merg în direcţia susţinerii definiţiei, creării şi comercializării produselor "turism rural" într-o reţea europeană identificabilă prin mărcile de calitate.

• Politica agricolă comună în Uniunea Europeană (UE)Reglementările UE menite să sporească eficienţa structurilor agricole au în vedere

un sistem de ajutor financiar pentru creşterea investiţiilor în activităţile turistice şi meşteşugăreşti în fermele ţărăneşti. Schema se bazează pe concepţia comisiei asupra a ceea ce se înţelege prin agroturism, definiţia aplicându-se numai fermierilor care obţin 25% din totalul veniturilor lor, din activitatea de fermă. Sub acest prag, orice activitate de turism, efectuată în cadrul fermei, nu mai este considerată ca parte a activităţii acesteia şi deci, nu se acordă ajutorul menţionat conform reglementărilor adoptate. Deşi reglementări generale se aplică în întreaga comunitate, există unele măsuri specifice în agroturism care prevăd acordarea de asistenţă financiară zonelor mai puţin favorabile.

• Politica regională în Uniunea EuropeanăTurismul rural se realizează în majoritatea cazurilor în acele regiuni care

beneficiază de ajutor financiar din partea Fondului de Dezvoltare Structural şi Fondului Regional al Uniunii Europene, care s-au redus simţitor. De exemplu, în cadrul sprijinului acordat de UE pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare în mediul rural, locul cel mai important îl ocupă măsurile de încurajare a turismului rural şi a pregătirii profesionale în domeniul turismului. Aceasta presupune finanţarea investiţiilor menite să creeze facilităţi în domeniul turismului, cum ar fi: cazarea la fermele ţărăneşti, dezvoltarea parcurilor naturale, a activităţilor sportive (golf, ski etc.).

• Iniţiativa LEADERÎn anul 1990, Comisia UE a adoptat o nouă iniţiativă pentru dezvoltarea rurală,

intitulată LEADER (Links between Actions for this Development of the Rural Economy" – legături între acţiunile pentru dezvoltarea economiei rurale). Conform acestei iniţiative, Comunitatea şi-a propus să încurajeze integrarea dezvoltării rurale la nivel local. Prin

34

iniţiativa LEADER se înfiinţează o reţea de circa 100 grupuri de acţiuni în domeniul localităţilor rurale. Fiecare grup are următoarele sarcini:

dirijarea subvenţiilor pentru finanţarea zonelor geografice proprii; furnizarea de informaţii întregii Comunităţi cu privire la măsurile şi fondurile

menite să încurajeze dezvoltarea rurală în zonă; pregătirea profesională a forţei de muncă şi asigurarea asistenţei tehnice; dezvoltarea turismului rural; încurajarea creării de firme mici, întreprinderi meşteşugăreşti şi asigurarea de

servicii locale; exploatarea şi comercializarea produselor agricole locale.

2.6.2 Programe europene privind dezvoltarea turismului ruralPentru încurajarea turismului rural, în ţările Uniunii Europene şi în altele, s-au

elaborat o serie de programe, între care se poate:• Programul "EXPERT"• Programul "THE VILLAGE I LOVE" • Programul "DATA BASE ON RURAL TOURISM SERVICES"• Programul "INTERREGIONAL CELTIC COOPERATION"• Programul "EUROPEAN RURAL TOURISM NETWORK• Programul "TRANSNATIONAL AGRI–TOURISM INFORMATION CENTRE", • Programul "STUDY ON RURAL TOURISM". • Programul "TRAINING SEMINAR FOR RURAL TOURISM OPERATORS". • "AGRICULTURA–MEDIUL–TURISMUL

2.7. Asociaţii şi organisme internaţionale în turismul ruralÎn ţările Uniuni Europene sa încurajat crearea de asociaţii şi organisme pentru

promovarea turismului rural şi serviciilor conexe.Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reţeaua EUROTER, care are ca

obiectiv principal promovarea produselor agroturistice în Europa. Sub egida EUROTER s-a înfiinţat în septembrie 1990, Asociaţia EUROGÎTES (Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică Rurală la Cetăţeni, Fermă şi în Sat), care reuneşte 35 de organizaţii naţionale din 28 ţări europene (inclusiv România), totalizând peste 400.000 de pensiuni în mediul rural. EUROGÎTES are ca scop valorificarea şi protejarea spaţiului rural şi a turismului rural la ferme şi la sate. EUROGÎTES dă imaginea de marcă pentru cazarea turiştilor la locuitorii satelor şi la ferme în spaţiul UE.

Între obiectivele EUROGÎTES se enumărează următoarele:• definirea ofertelor turistice în mediul rural şi stabilirea criteriilor unitare de calitate

în turismul rural din Europa;• crearea băncii de date cu informaţii despre fiecare organizaţie membră;• codificarea produsului Turism rural, astfel încât să fie inteligibil pentru client (prin

marcă sau logo) şi în aşa fel încât clientul să poată recunoaşte produsul la prima vedere;• atragerea de noi clienţi pentru turismul rural şi descoperirea spaţiului rural prin

turism în mediul rural;

35

• să construim Europa înseamnă să fim solidari. Deci, trebuie să ajutăm ţările în care turismul rural se află în faza de organizare, punând la dispoziţie experţi, astfel încât să se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care să poată fi oferit pe piaţa turistică.

La nivel european s-au înfiinţat şi alte asociaţii cum sunt: Asociaţia pentru dezvoltarea turismului rural (ATRAC) cu scopul de a încuraja turismul rural şi cultural în cadrul programului EXPERT (încurajarea turismului rural şi protejarea mediului înconjurător) şi asociaţia ECOVAST Strategia pentru o Europă Rurală, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale şi naţionale, cu implicaţii ecologice şi socio–economice.

2.8. Scurt istoric al turismului rural şi agroturismului în RomâniaPentru a-şi satisface nevoia de mişcare fizică, oamenii doresc să-şi petreacă mai

mult timp liber în mijlocul naturii, în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc şi cât mai puţin poluate. Aceste zone se găsesc cu precădere în spaţiul rural, agroturismul afirmându-se ca o soluţie de evadare a orăşenilor din mediul urban deosebit de stresant.

În România turismul rural se practică de peste şase decenii–dar în mod intermitent şi neoficial–prin cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unei aşezări rurale.

În mod organizat, în cadrul reţelei de turism, încă din anii 1967–1968, s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti pe litoralul românesc al Mării Negre.

Începând cu anul 1972, Centrul de Cercetări pentru Promovare a Turismului Internaţional a trecut la identificarea şi selectarea unor aşezări reprezentative pentru satul românesc, pentru a fi lansate şi promovate în turism. În urma elaborării acestor studii s-au stabilit cataloage pentru 118 localităţi rurale ca "sate turistice", creându-se astfel, premisele dezvoltării oficiale a agroturismului şi turismului rural.

Cu data de 16 iulie 1973, prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 744 se declară experimental "sate turistice" următoarele 13 localităţi rurale: Lereşti, Rucăr, Fundata, Şirnea, Răşinari, Sibiel, Tismana, Vaideeni, Hălmagiu, Bogdan–Vodă, Vatra Moldoviţei, Murighiol şi Sfântu Gheorghe. Se poate menţiona faptul că, tot prin acelaşi ordin, s-a aprobat cadrul de organizare, funcţionare şi îndrumare a activităţii turistice, ca şi de promovare în turism a acestor localităţi.Înainte de 1989, nu s-a putut definitiva cadrul de organizare şi funcţionare a "satelor turistice", cu toate că unele dintre ele erau cuprinse în circuitul turistic intern şi internaţional.

După decembrie 1989, în România s-a dezvoltat conceptul de turism rural cu cazare în pensiuni agroturistice, pensiuni turistice sau alte structuri de primire rurale. Primele gospodării înscrise în reţeaua turismului rural au fost cele din zona Moeciu– Bran–Rucăr, apoi, într-un ritm mai rapid, peste 2000 de gospodării răspândite pe meleagurile Bârsei, Dornelor, Maramureşului, Munţilor Apuseni, înprejurimile Sibiului, Clujului etc., şi-au deschis porţile pentru primirea turiştilor.

Date fiind varietatea şi valoarea peisagistică a cadrului natural, diversitatea şi dispersia în teritoriu şi cu precădere în spaţiul rural a patrimoniului cultural-istoric, această formă de turism cuprinde peste 60% din teritoriul ţării, conducând la deconcentrarea marilor aglomerări turistice şi la evitarea degradării mediului înconjurător şi a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea în circuitul turistic intern şi

36

internaţional a unor variate condiţii naturale şi la valorificarea tezaurului de cultură tradiţională sau contemporană, a întregului potenţial cultural-istoric din spaţiul rural.

Statistic, dezvoltarea acestei forme de turism este demonstrată de faptul că în 1985 din totalul călătoriilor, 3% erau pentru turismul rural, iar în prezent se înregistrează valoarea de 15%, cu tendeinţă de creştere.

2.9. Forme actuale de organizare a turismului ruralDupă anul 1990, măsurile privind constituirea şi întărirea cadrului organizatoric

necesar stimulării dezvoltării turismului rural s-au concretizat în:• constituirea – cu sprijinul Ministerului Turismului – a Asociaţiei Naţionale

pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), care numără 31 filiale, însumând în prezent peste 3000 de gospodării;

• constituirea Federaţiei Române pentru Dezvoltare Montană (FRDM), cu peste 400 locuinţe omologate de Federaţie (pentru turismul rural în zone pilot); federaţia nu utilizează clasificarea spaţiilor de cazare conform normelor naţionale aprobate prin norme legislative;

Dezvoltarea şi promovarea turismului rural românesc este realizată de Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în 1994, membră a Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judeţene, un număr de 2500 de membrii  şi pensiuni turistice şi agroturistice în 770 de sate româneşti.

2.10. Promovarea activităţii de turism rural şi agroturismActivitatea de turism rural şi agroturism se promovează prin Asociaţia Naţională

de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC)–Bucureşti, care editează cataloage şi broşuri, pliante de uz internaţional şi naţional.

Promovarea ofertei turistice rurale se realizează şi prin intermediul expoziţiilor şi Târgului Naţional de Turism din România, unde ANTREC cu filialele sale participă cu exponate artizanale şi meşteşugăreşti locale. De asemenea, ANTREC este prezentă la toate târgurile şi bursele de turism internaţionale.

Prin programele PHARE s-au realizat studii de marketing pentru oferta agroturistică românească, cu soluţii concrete în organizarea şi promovarea agroturismului la nivel local (Vatra Dornei, Bran–Moeciu, Arieşeni–Gârda etc.).

Înfiinţarea unor centre de informare şi documentare turistică în unele arii de dezvoltare a agroturismului (Suceava, Braşov, Cluj, Maramureş etc.), ca şi a unor dispecerate de cazare informatizate (Moeciu), conduce la o promovare eficientă a acestei oferte turistice pe piaţa turistică internă şi externă. Publicitate îşi fac şi celelalte asociaţii de turism locale prin pliante sau mici monografii ale satelor respective.

2.11 Moduri de finanțare a turismuli rural și al agroturismului în RomâniaRomânia din punctul de vedere al finanțării turismului rural și al agroturismului

stă destul de bun. Fiindcă România are mari potențiali de turism rural și agroturim, România pune un accent mare pe încurajare acestei tipuri de turism, în primul rând cu foarte multe avantaje, în lătura subvențiilor de stat ca de exemplu: taxe reduse pe o durată de timp (scurt sau mai lung depinde de tipul proiectului), sau taxe pe care nu trebuie plătite etc.

37

România a înființat un fond din care solicitanții proiectelor turistice pot primi sume cu 0% dobândă pentru a finanța sursa proprie a proiectului.

Uniune Europeană este un mare ajutor pentru turismul rual și agroturismului românesc. Aceste tipuri de turism sunt unele principii în politica turismulu. Prin FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) alocă fonduri pentru încurajarea activităților turistice. Există mai multe tipuri de proiecte prin care se poate finanța proiectele turistice. Pentru turism rural suma maximă este 200.000 euro dar aic numai 50% este nerambursabil din suma totală a proiectului. Pentru agroturism alocă mai puțini bani, 70.000 euro dar aici din suma totală a proiectului este 70% nerambursabil. Aceste proiecte se poate găsi în măsura 313, actual acum linia ecestei măsuri este deschisă.

Cu ajutorul acestei fond (măsura 313) doresc să realizez idea mea de proiect în Sâniob.

2.12 Componente ale dezvoltării durabile în spațiul ruralÎn spaţiul rural, locuitorii ca prestatori de servicii turistice, "teritoriul" şi

"produsul turistic", respectiv oferta turistică, reprezintă elementele esenţiale ale dezvoltării locale, a turismului rural şi agroturismului.

În ansamblul economiei locale a turismului, turismul rural şi agroturismul se definesc ca fiind forme de valorificare a spaţiului rural prin:

• exploatarea resurselor naturale, a valorilor şi tradiţiilor cultural–istorice, a imobilelor rurale, a produselor agricole;

• produsele de marcă (consacrate), ilustrative ale identităţii regionale, etnografice, care să acopere nevoile consumatorilor în materie de primire, alimentaţie, activităţi recreative, divertisment şi diverse servicii;

• dezvoltarea locală durabilă şi ca un răspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea modernă, într-o nouă coeziune socială oraş–sat.

Agroturismul poate contribui la dezvoltarea durabilă în teritoriu prin:• utilizarea durabilă a resurselor turistice (exploatare optimă, protejare,

conservare);• menţinerea diversităţii naturale, culturale şi sociale a spaţiului rural;• integrarea agroturismului în planificarea şi strategia de dezvoltare naţională,

regională (judeţeană) şi mai ales locală;• dezvoltarea ofertei turistice, organizarea şi promovarea acesteia, precum şi

realizarea infrastructurii generale şi tehnico–edilitare etc.;• sprijinirea economiilor locale în dezvoltarea social–economică a comunităţii, dar

şi în protejarea naturii şi a valorilor culturale (efectul multiplicator agroturismului);• implicarea comunităţilor şi autorităţilor locale în sectorul turistic prin sprijinirea

grupurilor de iniţiativă pentru dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului înconjurător şi a bunurilor culturale, de aici şi rolul organizaţiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice, în cazul nostru, Asociaţia Sătească de Turism Rural;

• consultarea specialiştilor, a autorităţii membrilor comunităţii locale în dezvoltarea agroturismului şi a economiei locale pentru a se evita conflictele de interese între politica guvernamentală şi cea locală şi a se stabili o compatibilitate între turism şi celelalte domenii socio–economice din localitate.

38

Agroturismul, componentă a turismului rural, are cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor, în dezvoltarea socio–economică a localităţii rurale şi comunităţii în general şi nu în ultimul rând, în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit, în contextul unei activităţi economice pe principii ecologice.

De aceea, interesul comunităţii şi autorităţii locale este acela să elaboreze o strategie de organizare, dezvoltare şi promovare a turismului rural, cu precădere, a agroturismului, la nivel local, cu concurenţa tuturor agenţilor economici implicaţi în desfăşurarea acestei activităţi.

Cap 3. ANALIZA REGIUNII ȘI AL COMUNEI ȘI LOCALITĂȚII SÂNIOB

3.1 Istoria comunei Satul Sâniob este situat la 40 de km nord-est de Oradea, pe

partaea dreapta a râului Barcău. Sâniob are în jur 1300 de locuitor, mai ales cu naţionalitate maghiară.

Este bogat în amintiri istorice. Istoria este strâns legat de primul rege Maghiar, Sfântul Ştefan, mai exact de preotul Mercucius, cine a îngrijit aproape 400 de ani (între 1061-1433 ) mâna dereaptă întreg rămas lui Sfântul Ştefan. (De aici provine numele localităţii pe limba maghiară Szent=Sfânt, jobb=mână dreaptă). Sâniob era constituit între primele oraşe Maghiari.

În 1061 a fost prospectat locul de mormânt a lui Sfântul Ştefan şi a fost tăiat mâna dreapta întreagă. Preotul Mercucius a ”furat” această mână, și a dus-o aici. Când Sfântul Ladislau I, a aflat această faptă al preotului Mercucius, a răsplătit bogat și a încredințat îngrijirea continuă a ”Sfântului Drept” în localitatea Sâniob.

Se spune, că satul a primit numele „Sâniob” în 1089 de la Sfântul Ladislau I, până atunci având numele „ Berekis”.

În decursul secolelor denumirea localităţii a suferit mai multe schimbări:Sâniob – Sîniob – Szentjobb1169 – abbas de S'ancte Jog, 1213 – Beuchyon, 1219 – Curioliscomes de Beruche,

abbas de Berucio (adică Bereteu sau Barcău), 1333 – abbas de Sancto Jog, 1449 – Zenthyvgh şi Zenth Jog, 1469 – Zenthjogh, 1475 – Zenthjog, 1587 – Zent hiob, 1599 – Zent Joob, 1599 – de Sancto Giob, şi Zentiob1626 – Szentjobb, 1692 – St. Job, arx pagus, St Jobiensia; 1828 şi 1851 – Szent Jobb.

Cetatea din Sâniob era construit de dispoziţia lui Kendy Antal, căpitan orăden. Turcii în 1660 a pus stăpânire pe oraş, iar în 1684 Caraffa a cucerit înapoi. Cetatea și biserica din cetate a fost dărâmat în 1711 de Habzburgi, dar în același an au inceput construirea bisericii de azi din pietre rămase din cetate.

3.2 Aşezarea geografică Din punct de vedere geografic pe teritoriului României, comuna Ciuhoi,

localitatea Sâniob este situat în partea vestică la întretăierea paralelei de 47 o 15 l latitudine nordică cu meridianul de 22 o 8 l longitudinea estică. În judeţul Bihor, situată în partea central nordică.

39

Localitatea Sâniob este situată la 5 km de drumul judeţean D.J. 191 Oradea - Marghita , la o distanţă de 35 km de municipiul Oradea. Reşedinţa comunei este localitatea Ciuhoi. Echiparea tehnico – edilitară fiind reprezentata de alimentarea cu energie electrică, existenţa reţelei de telefonie fixă, alimentarea cu apă potabilă, colectare şi transport de deşeuri menajere. Transportul de călători între municipiul Oradea şi Sâniob este asigurat prin mijloace de transport în comun.

3.2.1 Localităţi limitrofe

Comuna Ciuhoi se învecinează în partea de vest cu teritoriul comunei Sălard. Din punct de vedere morfologic această limită traversează câmpia joasă şi lunca Barcăului precum şi câmpia înaltă subcolinară.

La sud se învecinează cu comuna Sîrbi, iar colţul sud-estic cu teritoriul comunei Spinuş. Această limită este cea mai uşor de urmărit deoarece se găseşte cu aproximaţie pe aliniamentul urmat de drumul judeţean DJ191 Oradea – Marghita, suprapusă morfologic peste terasa superioară a Barcăului. Limita de est o desparte de comuna Chişlaz pe direcţie nord-sud, traversând terasele şi lunca Barcăului, precum şi câmpia subcolinară. În nord comuna Ciuhoi se învecinează cu teritoriul comunei Săcuieni. Limita dintre aceste două comune este mai greu de stabilit datorită reliefului de câmpia înaltă şi o vegetaţie de pădure.

3.3 Relieful Unitatea de relief peste care se suprapune, este cea de câmpie în cadrul căreia se

disting mai multe subdiviziuni ale reliefului de câmpie şi care sunt dispuse paralel cu Barcăul spre care cad în trepte. Astfel la nord se află câmpia subcolinară, în partea centrală lunca Barcăului cu albia minoră, iar la sud terasele Barcăului.

3.3.1 Reţeaua hidrografică

Teritoriul comunei Ciuhoi aparţine bazinului hidrografic al Barcăului, care în amsamblu face parte din bazinul hidrografic al Crişurilor. Barcăul este colectorul principal al apelor din această zonă cu o densitate a reţelei hidrografice de 0,38 km/km 2 .

Direcţia de scurgere a Barcăului este de la est la vest urmărind căderea generală a reliefului.

Principalul afluent al Barcăului pe partea dreaptă este Valea Sînicolau, direcţia sa de scurgere este nord-est, sud-vest, iar afluenţii de pe partea stăngă sunt pâraiele Almăşel, Ghepişul şi Danţa.

Caracteristicile râului Barcău Lungime râului este de 15 km pe raza comunei Ciuhoi cu o lăţime medie de 3,5

m; adâncimea medie 4 m, iar adâncimea apei pe timp normal 1,5 m . Cursul apei râului Barcău apare foarte variat; meandre, braţe părăsite, succesiuni de locuri mai joase cu stagnări de ape. Toate acestea îl caracteriază ca fiind un râu lent şi îmbătrânit. Valea este asimetrică cu malul drept abrupt şi cel stâng prelung, efect al acţiunii din trecut al râului de a-şi forma terasa numai pe partea stângă. Prin caracteristicile sale hidrografice Barcăul este un râu foarte capricios cu oscilaţii mari de debite şi nivele, atât în cursul unui an cât şi pe o perioadă mai îndelungată.

40

În timpul unui an volumul maxim scurs este în general primăvara, când se scurge circa 40% din volumul anual.

Volumul minim de apă scurs este în timpul verii. Pe la începutul toamnei se scurge în medie 7 – 14 % din volumul anual.

Factorii naturali şi cei sociali-economici locali aduc modificări însemnate, astfel apa din Barcău prezintă un grad destul de mare de poluare, datorită unori reziduri al rafinăriei de la Suplacul de Barcău.

La sfărşitul secolului XIX. apa râului Barcău a fost deviat printr-un canal la Moara de cereale. Moara a funcţionat cu apa Barcăului până în anul 1950. În anul 1940 a fost pus în funcţiune un generator de curent electric, de unde au primit energie eletrică şi locuitorii din satul Sâniob.

În anul 1970 a fost executat un dig de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele maluri. Peste râul Barcău este un singur pod în zona noastră. Lungimea podului este de 25 m , iar lăţimea de 5 m , tonajul fiind 250 tone. Podul este construit din beton armat.

Valea Sînicolau Se formează în câmpia înaltă subcolinară. Primăvara prezintă ape mari ce

provoacă înmlăştinări, pentru regularizarea cursului şi preîntămpinarea inundaţiilor a fost canalizată în cursul mijlociu inferior. Lungimea pârâului pe raza comunei Ciuhoi este de 3 km , lăţimea la suprafaţa 10 m iar la fund 3 m , adâncimea apei pe timp normal este de 60 cm .

Valea Almăşelul Prezintă caracteristicile unui pârâu tipic de câmpie cu multe meandre, cu oscilaţii

mari de debit. Primăvara din cauza viiturilor mari inundă suprafeţe întinse de teren şi împiedică legătura dintre satele Cenaloş şi Ciuhoi. Pentru aceste neajunsuri s-a executat lucrări de lărgire şi adâncire a Almăşelului în 1981. Lungimea Almăşelului este de 3 km pe raza comunei Ciuhoi, având o lăţime la gură 7 m şi la fund 3 m , iar adâncimea apei în timp normal este de 40 cm .

Valea Ghepeşul Este lung de 2 km pe raza comunei Ciuhoi, lat la gură de 6 m , la fund 2 m ,

adâncimea normală 40 cm .

DanţaEste un părău lung de 2 km pe raza comunei Ciuhoi, lat la gură de 6 m , la fund 2

m , adâncimea pe timp normal 30 cm , pe toată lungime este îndiguit.

3.4 Situaţia demograficăTotal populaţie : Conform recensământului din 18-27. 03. 2002 în comuna Ciuhoi au trăit în total 2292 de persoane.

41

Populaţia împărţită după naţionalitate : Maghiari = 1170 Români = 968 Romi = 151 Germani = 2 Slovaci = 3

Împărţire după sexe: Bărbaţii = 1072 Femei = 1220

Împărţire după vârsta populaţiei constante: 0 – 6 ani = 161 7 – 1 4 ani =193 15 – 18 ani = 131 19 – 30 ani = 330 31 – 50 ani = 521 51 – 62 ani = 462 63 – 80 ani = 420 peste 80 ani = 74

Împărţire după religie: romano-catolici = 979 ortodocsi = 722 reformaţi = 357 penticostali = 157 greco-catolici = 51 baptisti = 18 adventişti de ziua a şaptea = 4

Numărul populaţiei din satele componente: Sâniob = 1251 Ciuhoi = 426 Cenaloş = 314 Sfărnaş = 301

3.5 Viaţa economicăAgricultură:

suprafaţa totală = 5831 ha suprafaţa agricolă = 4478 ha suprafţa arabilă = 3439 ha fâneţe =185 ha vii = 231 ha livezi = 7 ha păşuni= 616 ha păduri= 856 ha ape= 195 ha

42

drumuri = 129 ha construcţii = 155 ha neproductiv = 18 ha Total neagricol = 1353 ha

3.5 Potențialul turistic - Resurse localeLocalitatea are un potențial turistic foare bogat, care la ora actuală nu este explotat

100%. Ruinelecetății de la Sâniob sânt în curs de exploatare, se fac cercetări arheologice. După terminarea săpăturilor se pote introduce într-un circuit turistic.

Localitata are o moară de apă construit în secolul XVII. pe râul Barcău. Biserica Romano-catolică a fost construit în anul 1736 din pietrele cetății, are foarte multe obiecte și icoane religioase renumite. De exemplu icoana Fecioara Maria,, Madonna Neagră. În totodată este un loc de perelinaj foarte important din județul Bihor. Vin sute de credincioși în timpul anului. Sărbătoarea ce mai mare este 8 septembrei, nașterea Macii Domnului. În această perioadă localitatea este ”invadat” cu mii de pelerine. Întretimp este organizat și un târg cu meșteri populari.

În localitate era îngrijit moștele lui Sfântul Ștefan ”Sancta Dextra” În timp de 400 de ani, până la venire turcilor. La ora actuală este ce mai importantă moaște al lui poporul Maghiar, scum se află la Budapesta în bazilic ”Sfântul Ștefan”. 20 august este o sărbătoare foarte importantă al poporului Maghiar în totodată și în localitate. Zilele Sfântul Ștefan țin de la vineri până duminică cu târguri, concursuri, expoziții.

O comoară foarte importantă a zonei este apa termală. Cu mare probabilitate și sub localitate este apă termală. Momentan funcționează un ștrand de apă termală la Sânicolau de Munte cu ajutorul Uniunii Europene.

Este o zonă viticulă foarte importantă a zonei cu pivnițe veci săpate în dealuri. Vinuri Nobile: ”Muscat Otonel”, ”Fetesca Regală”, ”Pnpt Noir”, ”Rizling”, ”Muscat de Hmaburg” etc. Localitatea este înclusă în traseul vinului din Valea Ierului.

Faima satului și asociația ”Huszar” mândrește.Are ca scop păstrarea tradițiilor de călărit, și sânt prezenți la aproape toate evenimentele din zonă dar și peste granița țării în uniforma tradițională.

Păstrarea tradițiilor populare este foarte viu. Sânt grupe de dans popular, sic cor de muzică populară ”Vadvirag”

Localitate are o fauă foarte bogată în animale culinare domestice cum ar fi: porci Mangalița, vaci cu coroane lungi ”Szurke Marha”, Bivolițe.

Din punct de vedere gastronomic paleta este foarte bogată în mâncări tradiționale. Unele sânt făcute numai aici ca de exemplu: ”Caldaboși cu cartof”, ”Derege cu gem de prune”, etc. Deja sânt regretări pentru organizarea festivalul caldaboșuli și a cârnațului pe plan național, apoi internațional.

Localitatea este renumită despre vinirile bune aici producate. Sânt concursuri regionale de viticultori, cu degustări de vinuri, de obicei în luna februarie.

În dealungul anului sunt organizate beluri ca de exemlu: ”Balul Secerișului”, ”Balul vulesul viei”, ”Balul alungarea iernii” etc

Tradiţii: Tradiţiile populare din localitatea Sîniob sunt legate în primul rând de agricultură, sărbătorile familiale şi bisericeşti. Ca de exemplu: Colindatul: în noaptea Crăciunului un grup de 3-5 tineri merg din casă în casă şi în gospodăriile în care sunt primiţi, prezentând povestea naşterii lui Isus Hristos. Acest obicei a existat şi înaintea erei

43

comuniste, iar după revoluţia din 1989 practicarea lui a fost reînceput de tinerii comunei. O altă tradiție vie care este fără pereche în regiune, dar și în toată țara este ”Sajgozas”-ul. Acestă tradiție este strâns legat de paște. Este un obicei, un fel de ”alegere de pereche” (ca și foarte multe obiceiuri care urmărează după iarnă). Este un ”joc” al băiețilori tineri, ei în jurul focului dansez, sar focul, și tânărul care aruncă cel mai departe bățul său jăruită câștigă. Tradiția ține că, câștigătorului va îndeplini în acel an visul cel mai mare.

Cap 4. ÎNFIINȚAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ”SFÂNTUL ȘTEFAN” DIN LOCALITATEA SÂNIOB

4.1 Date generale Denumirea solicitantului: Konrád Csongor - Cristian, persoana fizică,Numele solicitantului: Konrád Csongor - Cristian, CNP: 1880721055089,BI: Seria XH. nr. 232772, elib. de Mun Oradea, Tel: 0742350166, Domiciliul: 410140. Oradea, nr. 39, jud. Bihor, Activitatea propusă: cod CAEN 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată.

Buget indicativ totalizator:Pag.6-8 din proiectScurt istoric al solicitantului:

În proprietatea solicitantului există un teren cu o suprafață de 2000 mp. Având în vedere Normele Europene de promovare a agroturismului, solicitantul s-a hotărât să înființeze o pensiune turistică în cadrul căruia, pe lângă faptul că asigură posibilități de cazare a turiștilor, intenționează să promoveze și agroturismul. Solicitantul dorește să încludă în complexul turistic dezvoltat:

Posibilități de cazare pentru turiști cu o capacitate de 16 persoane; Posibilități de asigura alimentația turiștilor cazați în regim propriu sau parteneriat

cu restaurantul aflată în localitate apropiată; Posibilități de a solicita servicii suplimentare: participarea la programe organizate

de pensiune cu scopul de a promova agroturismul și păstrarea tradițiilor locale.Ideia de proiect se bazează pe condiții naturali favorabili, monumentele istorice, și

pe ”cultusul” format pe alungul timpului ai localității Sâniob, unde vor fi realizate investițiile propuse prin prezentul proiect, pe terenul aflată în proprietatea familiei solicitantului.

4.2 Descrierea proiectului Înființarea Pensiune Agroturistică ”Sfântul Ștefan” în Sâniob 4.2.3. Amplasamentul proiectului (regiunea, județul, localitatea)

Proiectul este amplasat în Regiunea Nord – Est, județul Bihor, satul Sâniob.

4.2.4. Se descrie ce se dorește să se realizeze prin proiect:

44

Agroturismul este o activitate practicată de membrii unei gospodarii agricole ce presupune imbinare a activitatilor agricole cu serviciile turistice in interiorul acesteia si este caracterizata prin oferirea cazarii si asigurarea partiala a hranei din produse obtinute in propria gospodarie, precum si implicarea turismului in activitatile gospodaresti, constituind o solutie complementara de suplimentare a veniturilor din agricultura, cu efecte pozitive atat de natura economica cat si sociala. Astfel, se va realiza o pensiune agroturistica, P+M, cu 8 camere cu posibilitatea autoprepararii hranei necesare de catre turistii aflați in pensiune.

În cadrul proiectului se va realiza o pensiune cu 8 camere, bucătărie, sală de servit masa, cameră de zi, recepție, grupuri sanitare conform proiectului depus. Această investiție va fi realizată din 456.672 RON din care 3.800 RON reprezintă panoul solar la capitolul instalații. Costurile acestei investiții este prezentat pe larg în devizele anexate.Pe lângă acestă investiție se va realiza și o investiție în activități recreaționale constând în achiziționare de o trăsură care va fi trasă de un cal luat în chirie de la bunici astfel se vor putea face mici excursii cu trăsura, și achiziționarea de două biciclete pentru desfășurarea activității de cicloturism. Acestă investiție va fi realizată din 1733 RON. Costurile acestei investiții este prezentat pe larg în devizele anexate.

În cadrul fermei exista o livada cu pomi fructiferi. Pe lângă aceste se cresc porci mangalița. Printrun contract de colaborarea activitatea agricola se va desfasura pe o suprafata de 12 ha, care include si vita de vie, intro gospodarie situata chiar in vecinatatea pensiunii (100m distanta) Fructele se comercializează pe piață și se produce gem și pălincă. Strugurii sunt la fel comercializați pe piață și se produce vin fetească regală, muscat ottonel caracteristice acestui ținut și șasla. Porcinele se cresc la o fermă vecină, deci mirosul nu va afecta oaspeții pensiunii.Anual se recoltează aprox 4 t de fructe (cireșe, caise, mere, pere, piersici, prune, struguri) pentru comercializare, și se produce 500 l de vin și 100 l de palinca de bună calitate, se cresc două porcine.

Investitia are in componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate in scopul desfasurarii activitatii turistice care constă dintrun panou solar care va produce necesarul de apă caldă menajeră pensiunii. Se estimează că panoul solar va furniza pe timp de vară 20% din necesarul de apă caldă. Costul panoului solar cu montaj este estimat la 3800 RON.

Proiectul prevede prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în vederea amenajării structurii de primire turistica, aceste produse fiind covorașe, perdele, perdele obturante, prosoape și fețe de mese. Prin amenajarea spațiilor cu aceste accesorii se va obține o ambianță plăcută, simplă dar totuși originală de la țară.

4.2.5 Prevederile investiției și activități aferente: Investiții în infrastructură de primire și Investiții în materii de promovare

În cadrul componentei: sunt solicitate următoarele obiecte: - Construirea și dotarea pensiunii conform cerințelor de trei margarete. - Alimentarea acesteia cu utilități necesare: - Drumul de acces; Apa; Canalizare;

Agent termic; Curent electric. 4.2.6 Structura construcției:

45

Clădirea propusă are regimul de înălțime P+M, este o structură în mare parte cu pereti portânti din caramidă combinată în unele axe interioare și pe anumite deschideri exterioare cu grinzi și stâlpi de cadru termoizolată cu 5 cm de polistiren pe exteriorul clădirilor. Planseul este de beton armat monolit peste parter. Şarpanta cu învelitoarea din țigla profilată, tâmplărie din lemn stratificat cu geam termopan, fundaţii conținue și evazări izolate dimensionate și amplasate conform studiului geotehnic și recțiunilor rezultate la talpa fundatiilor din calculul static relizate din beton, planşe din beton armat.Peretii de inchidere și compartimentare: Peretii de închidere și compartimentare sunt realizați din zidarie de caramidă cu goluri verticale dreptunghiulare sau rotunde de uscare și au grosimea de 30cm la exterior (+termosistem 5cm) si 25cm la interior. Scarile: Vor fi realizate din lemn ecarisat și protejat pentru intemperii având în vedere că ele vor fi exterioare.Sarpanta: Se va realiza din lemn ecarisat de rasinoase cu popi, pane și clețti. Invelitoarea este realizată (de la exterior la interior) din șiglă, membrana bituminoasă și astereala 2,5cm care se prinde în cuie de capriori. Clasa de calitate a materialului lemnos II; clasa de exploatare a constructiei 1;Izolatia termică: Placarea cu un strat termoizolant de polistiren expandat de 5cm pe exteriorul cladirii, pe toata fațada astfel încât se va realiza o anvelopa termică și suplimentar placarea cu incă un strat de polistiren expandat 5cm pe toate elementele de beton de la fețele exterioare (samburi, stâlpi, centuri, grinzi, atice); dispunerea unui strat termoizolant de polistireb extrudat de 5cm sub placa de bază a parterului. Izolarea termică a sarpantei de lemn cu saltele de vată minerală de minim 12cm între capriori.Tabelul 8

TOTALAcd 450.48 mpAu 368.65 mpAc 244.18 mp

Clădirea va avea funcțiuni specifice unei pensiuni agroturistice, precum camere pentru cazare cu grup sanitar propriu, sală de mese cu grupuri sanitare aferente, vestiare bucătărie și anexe technice cum ar fi centrala termică, spații de depozitare.

In urma propunerii rezultă urmatoarele compartimentări funcționale - PARTER: - Windfang: Spatiu la intrarea in pensiune cu o suprafata de 9,18 mp

prin care se face trecerea spre receptive sau spre sala de mese;- Receptia: Încăpere cu o suprafata de 3.90 mp destinată recepției

persoanelor ce doresc a se caza în pensiune.- Bucătăria: Cu o suprafață de 10,57 mp ce deservește persoanele

cazate în pensiune; adiacent bucătăriei se găsește un hol de acces spre sala de mese cu o suprafata de 3.31 mp.

- Livingul: Cu o suprafata de 40.00 mp spațiu destinat relaxarii, socializării, persoanelor cazate în pensiune;

- Camera Depozitare Gunoi: Încapere cu o suprafață de 1,83 mp cu acces din exterior și din zona preparărilor;

- Oficiu: Încapere cu o suprafață de 3.04 mp destinat preluării porțiilor de mâncare, cu acces din sala de mese;

46

- Sala de Mese: Spațiu cu o suprafață de 106,22 mp ce deservește unui număr de 54 de persoane;

- Grupuri Sanitare Oaspeti: 3 grupuri sanitare : - Grup sanitar femei cu o suprafață de 8,71 mp; Grup sanitar bărbați cu o suprafață de 12.25 mp si un grup sanitar pentru persoane cu handicap. Aferent celor 3 grupui sanitare se găsește un hol de acces cu o suprafață de 1.95 mp;

Anexe Tehnice (Depozit Solutii pentru intreținere):- Centrala Termica: Încapere cu o suprafață de 3.57 mp unde va fi

amplasat un cazan pentru prepararea agentului termic, apă caldă, încălzirea incaperilor se va realiza cu corpuri statice (radiatoare). Combustibilul utilizat va fi solid – lemn de foc. Apa caldă menajera va fi preparată local, in boilere

- MANSARDA - 8 Camere de cazare cu suprafete intre 13,06 mp si 18,59 mp dotate cu

baie cu suprafete intre 3.25 mp si 3.65 mp.

- Debara: Spatiu pentru depozitarea asternuturilor curate cu suprafata de 4.56 mp

Bucătăria și a grupurile sanitare va fi dotate conform cerințele și reglamentările sanitare în vigoare. Suprafața bucătăriei va fi acoperită cu gresie, iar peretele este prevăzut cu faianță. Sufrageria va fi dotată cu 4 mese, cu 16 scaune de sufragerie. Alimentarea cu energie electrică.

Energia electrică va fi preluată din reteaua SC Electrica SA din zona prin intermediul unui bransament eletric.

Instalaţia electrică se compune din : instalaţia de iluminat interior instalaţia de curenţi slabi instalaţia de prize monofazate instalaţia de paratrăsnet instalaţia de priză de pământ.

Motivația principală a înființării Pensiunii ”Sfântul Ștefan” din satul Sâniob este promovarea turismului local și reînoirea tradițiilor populare locale, și prin aceste creșterea calității vieții rurală în zonă, reprezintând o sursa de venit posibilă și locuri de muncă nou create în zona rurală.

4.2.7. Fundamentarea necesitașți și oportunității investiției

Pentru  petrecerea unei vacanţe, în funcţie de sezon şi zona turistică, se poate alege dintr-o gamă extrem de variată de oferte, dar cu siguranţă există locuri care aşteptă să fie descoperite chiar aici, în România. Se poate schia staţiuni montane, sau soarele pe plajele Marii Negre. Se poate face drumeţii în locuri pitoreşti, unde râurile au apa cristalină şi crestele munţilor sunt încoronate de zăpadă, sau se poate explora cu barca locurile sălbatice din Delta Dunării. Se poate, de asemenea, vizitarea zonele istorice, mănăstirile sau locaşele de cult şi să redescoperiţi bogata tradiţie a poporului român.

47

Agroturismul este o alternativă care îmbină frumuseţile naturale expuse mai sus cu cel mai de preţ bun al poporului român ospitalitatea și tradiţia familiei româneşti.

O Pensiune Agroturistică, oferă posibilitatea de a face cea mai bună alegere, după preferinţele orcărui, în petrecerea timpului liber, a concediului de odihnă sau a vacanţei Tradiţia bucătăriei româneşti îmbinată cu ospitalitatea gazdelor, ancorate în peisaje pitoreşti, pot oferi clipe de neuitat.

Paşte – Tradiţia sărbătorilor Pascale are rădăcini adânci în zonele turistice rurale. Satul românesc oferă pentru vacanţa de paşte cea mai reuşită destinaţie pentru turism ecologic. Încondeierea oulelor, prepararea cozonacilor a drobului şi fripturii de miel sunt activităţi la care puteţi participa în cadrul pachetului oferit de proprietarii de pensiuni, vile, cabane pentru vacanța de paşte

1 Mai - Vacanţa de 1 mai a devenit pentru mulţi dintre noi ceva nelipsit din calendarul de petrecere a timpului liber. Dacă pentru tineri Vacanţa de 1 Mai înseamnă Vama Veche, distracţie, Litoral, pentru cei care preferă liniştea, relaxarea, plimbările în natură, turismul rural ecologic este o opţiune înţeleaptă.

Crăciun - Spiritul Crăciunului ne duce cu gândul la familie, cadouri, împodobitul bradului, preparate tradiţionale şi un loc unde toate acestea să fie posibile. Petrecerea Crăciunului în astfel de locaţii turistice nu trebuie să mai fie acum o problemă. Tradiţia românească îmbinată cu ospitalitatea proprietarilor de vile, pensiuni, fac ca oferta de crăciun să fie bogată şi pe gustul tuturor. Colindele de Crăciun, tăiatul porcului, plimbările cu sania, se numără printre activităţile propuse de cei care oferă servicii de cazare pentru Crăciun.

Sezon vară - Sezonul de vară este pentru toţi sezonul în care ne planificăm şi petrecem vacanţa sau concediul. Petrecerea vacanţei poate fi o reuşită dacă ne orientăm şi către pensiuni, care funcţionează în sistem agroturism. Oferta de petrecere a concediului în aceste condiţii include multe posibilităţi de recreere cum ar fi plimbări cu atv, echitaţie, grătar, plimbări în aer liber, participarea la activităţi gospodăreşti, etc.

Investiția în construirea unei pensiuni și demararea unei afaceri în turism are următoarele caracteristici:

Este o investiție ce se poate realiza cu succes și întro zonă rămasă în urmă din punct de vedere economic.

Se poate realiza pe cont propriu și cu un capital relativ mic. Se crează noi locuri de muncă și deci venituri suplimentare, se valorifică tradiția

populară prin păstrarea obiceiurilor și meșteșugurilor. Veniturile obținute în urma desfășurării de afaceri de turism determină creșterea considerabilă a calității vieții în regiunile marginalizate.

Oferta în afara hotelurilor este în continuă creștere. De aceea, nevoile turiștilor din toate categoriile sociale trebuie satisfăcute cât mai bine posibil.

Potrivit unor sondaje, cea mai mare parte a truiștilor caută locuri liniștite și neaglomerate. Un număr important de turiști consideră că blocurile și clădirile-turn denaturează peisajul și, de aceea, preferă localitățile cu caracter rural.

Este o sursă de venit complementară pentru micii fermieri. Reprezintă o șansă reală pentru agricultorii afectați de criza din sectroul agricol, care doresc să încerce o activitate nouă, și să dea o valoare adăugată produselor agricole.

48

Este o bună ocazie de a câștiga bani și pentru tinerii absolvenți cu studii superioare care nu găsesc de lucru în marile orașe, dar au rădăcini în mediul rural, și ar fi dispuși să se ocupe de agricultură.

Este o afacere rentabilă pentru persoanele cu inițiativă, care doresc să organizeze activitatea unui lanț de pensiuni dintr-o anumită zonă, prin contracte cu persoanele care preferă să practice turismul fără a se implica sută la sută în activitățile de organizare.

4.2.8. Piața de aprovizionare, concurența și strategia de piață Ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului

Piața țintăDeoarece pensiunea este situată la marginea satului Sâniob, o localitate liniștită,

pe lângă drumul ce leagă satul Sâniob cu orașul Săcuieni, situându-se la 6 km distanță de aceasta, piața țintă este definită ca musafiri care vor să petreacă vacanța în liniște, departe de zgomot și învălmășeală, întrun cadru tradițional, simplu, unede se mai păstrează tradițiile, obiceiurile, și oamenii trăiesc din cea ce își produc cu propria mână

Am identificat trei grupuri țintă care corespund criteriului de mai sus:1. Copii cu însoțitori, cărora le place să fie în aer liber, să vadă animale vii, nu

numai poze despre ele;2. Familiile cu venituri medii din țară și de peste hotare, cărora le place să

construiască relații umane;3. Pensionarii care pe lângă faptul că doresc liniște, sunt dispuși să ia vacanțe și în

afara sezonului.Prețul

Prețurile practicate ia în vedere posibilitățile pieței țintă.Astfel pentru copii se va percepe un preț de 25 lei/noapte, pentru pensionari de

asemnea 25 de lei/noapte pe toată durata anului. Familiile vor plăti 80 de lei/cameră/noapte și include cazarea pentru doi adulți și max doi copii. Persoanele care vor veni singure vor plăti 40 de lei/noapte.

Prețul produselor din producția proprie va fi cu 10% mai mari decât prețurile de astăzi, având în vedere că pensiunea își va începe activitatea cel mai devreme în anul 2012.Serviciile oferite (produsul)

Serviciile oferite sunt cazarea, programele organizate și se vor oferi și produse din producția proprie (fructe: cireșe, mere, pere, prune, struguri, caise, piersici; carne de porc mangalița, vin, pălincă) după cerințele musafirilor. Serviciile oferite fac parte din măsuri care corespund ecoturismului.

Ecoturismul este o afacere mică, promovată inițial ca turism în arii naturale. Întrucât tot mai mulți turiști și-au exprimat dorința de a-și petrece timpul liber în mijlocul naturii, ecoturismul și-a câștigat, de-a lungul timpului, tot mai mulți adepți. Astăzi, ecoturismul se deosebește de turismul în natură prin accentul pus pe conservare, educare și implicarea activă a comunității locale.

49

Organizația Mondială a Turismului consideră că ecoturismul , din familia căruia menționăm turismul cultural și turismul activ, va avea cea mai spectaculoasă evoluție în seclul al XXI-lea.

Turismul cultural are drept scop cunoașterea culturii autohtone a cărei autenticitate s-a păstrat în special în mediul rural. Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat mai ales de turiști străinii, atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, castele, fortificații, muzee etc.) Această formă de turism comportă o latură informațională, turiștii fiind motivați de ideea de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri.Foarte apreciați sunt meșterii populari pentru lucrările lor deosebite din lemn (icoane, linguri sau alte vase), ceramică (farfurii, vase), răchită, papură, pai sau nuiele (coșuri, pălării, decorațiuni).

Turismul activ presupune, de cele mai multe ori, vizitarea unor regiuni aproape neafectate de impactul uman. Din această categorie face parte cicloturismul și turismul ecvestru.

Programele organizate sunt participarea la activitățile agricole din cadrul gospodăriei, participarea la sărbătorile comunității locale, conform obiceiurilor și datinilor, excursii cu bicicleta, excursii cu trăsura, prepararea mâncărurilor tradiționale în curtea pensiunii, participarea la pomana porcului, excursii la ștrandul termal din apropiere, excursii în pădurea fabuloasă din împrejurimi (pădurea are o vârstă de cel puțin 150 de ani)Promovarea

Promovarea serviciilor se va face în concordanță cu piața țintă aleasă și cu costuri reduse. Prima, și poate cea mai importantă metodă de promovare este amplasarea de panouri indicatoare la marginea drumului, pentru ca musafirii să găsescă ușor pensiunea.Pentru a promova pensiunea s-au ales următoarele metode: permision marketing, social networking, direct marketing, online marketing și recomandetion marketing. Toate aceste metode ajung direct la piața țintă cu costuri reduse, fapt indus de însăși metodele de promovare. Se vor evita metodele care implică costuri mari Locul desfășurării

În amenajarea pensiunii s-a avut în vedere faptul că în cazul serviciilor, percepția calității serviciilor este indusă și de locul desfășurării acestora. De aceasta se vor utiliza produse de marcă tradiționale, pentru a crea o atmosferă plăcută, liniștită întrun cadru familiar, simplu. Aceste produse sunt perdele, covorașe, perdele obturante, fețe de mese, prosoape produse din bumbac, cu o atingere plăcută, având o naturalețe de neegalat.

Pentru a atrage turiștii se impun următoarele măsuri: Menținerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcționare și curățenie; Furnizarea apei calde la grupurile sanitare și în spațiile comune; Asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C în timpul sezonului rece în

spațiile de cazare și de servire a mesei; Programele organizate în curte să se termine la ora 1:00 noaptea; Clădirea va fi bine întreținută, zugravită și va fi salubră; Se va evita poluarea fonică;

PersonalulPersonalul angajat va fi din localitate. Se vor angaja 3 persoane în cadrul

pensiunii. Se va angaja o menajeră care va asigura curățenia pensiunii, a spațiilor

50

interioare, exterioare, a lenjeriei de pat, a fețelor de masă. Se vor angaja două persoane care vor fi responsabile cu organizarea și desfășurarea programelor pentru turiști. Aceste persoane vor fi angajate cu salar minim la începutul activității, astfel creăndu-se în cazul lor și un venit suplimentar activității agricole desfășurate în gospodăriile proprii.Concurența

In județ au fost localizate un numar de aproximativ 150 pensiuni. Majoritatea acestora sunt localizate în stațiuni turistice aglomerate. In zona, intrun perimetru de 30-40 km sunt localizate doua pensiuni: în Sacuieni o pensiune de 2 margarete și în Marghita o pensiune de 3 margarete.

Aceste pensiuni ofera doar cazare pentru turiști. Pensiunea noastră are avantajul ca va oferi și programe organizate musafirilor.

Prețul cazării în aceste pensiuni este mai mare decât cel practicat de pensiunea noastră. Avantajul nostru este că la aceași categorie de pensiune oferim preț mai mic.Ca dimensiune pensiunile sunt la fel. Preconizăm să obținem o cota de piata de 30 la sută din turismul în pensiuni din imprejurimi.

Comercializarea produselor din gospodărie va crește treptat atât ca volum dar și ca pret, clienții fiind dispuși să plătească puțin mai mult, deoarece vor fi și serviți cu produsele respective.

Pentru cazarea copiilor sunt discuții in fazade precontractare prin scoli pentru organizarea de grupuri de copii pentru o perioada de 4 zile/ saptamana, timp de 30 de săptămâni pe an.La pensioanri s-a avut in vedere un grad de acoperire de 10% pe an.In cazul famililor acest grad a fost evaluat la 20% pe an.

La calculul financiar s-a preconizat o crestere de 10% față de anul precedent în anul 3 de funcționare și o creștere de 10% în anul 5 de functionare.

Prețurile au fost comparate cu celelalte pensiuni din zonă și s-a optat pentru o ușoară diminuare față de concurenți pentru a atrage musafiri.

4.2.9 Dotarea pensiunii ”Sfântul Ștefan”:Dotarea și amenajarea pensiunii, va fi corespunzător Normelor Metodologice

Privind Clasificarea Structurilor de Primire Turistice, conform cerințelor de 3 stele (margarete). Clădirea, inclusiv anexele vor fi curate și bineîntreținute. În interiorul pensiunii va fi amenajat o curte proprie, cu spații verzi și amenajări florale.

Dotarea cemerelor cu două paturi:Nr.Crt.

Denumire produs Buc. Valoare fără TVA

TVA în Ron

Total cu TVA Ron

1 Pat dublu Bohuș 160x200 1 470 89 5592 Saltea Siglo 160x200 1 670 127 7973 Dulap compartimentat 2 uși cu oglindă 1 800 152 9524 Măsuță 1 130 25 1555 Fotolii-1 pers- 2 270 51 6426 Noptier 2 120 23 2867 Cuier 4 5 1 248 Vază 1 5 1 69 Set umerașe-10 buc- 1 10 2 1210 Covorașe 70x150 2 50 10 120

51

11 Pătură Letizia-140x200 2 25 5 6012 Pernă arctic-60x63 2 25 5 6013 Pernă mică 45x45 2 15 3 1814 Pilotă 2 pers. 200x220 1 100 19 11915 Cuvertură de pat dublu 1 100 19 11916 Perdea 1 20 4 2417 Perdele obturante 1 25 5 3018 Șină dublă perdele 1 32 6 3819 Set lenjerie pat 2 pers. 1 58 11 6920 Husă pernă mică 45x45 2 5 1 1221 Cearceaf alb 2 pers. 1 26 5 3122 Prosoape albe

- plușate 90x150 4 30 6 144- mijlocii 70x140 4 21 4 100- de față 30x50 4 5 1 24- de picioare 30x50 4 5 1 24

23 Plafonier disc 1 52 10 6224 Aplică pe perete asupra patului și la

intrare3 69 13 246

25 Perie de haine 1 16 3 1926 Perie pantofi 1 20 4 2427 Pahare apă 2 3 0.5 728 TV color LCD, 66cm-LG 1 1000 190 119029 Suport TV pe perete 1 69 13 82

TOTAL CAMERĂ 5245.5 809.5 6055

Nr. Crt. Denumire produs Buc. Preț unitar lei Total lei1 Pat simplu 1 pers. 90x200 2 324 6482 Saltea Siglo 1 pers. 2 378 7563 Scăunele 2 120 2404 Noptier 1 143 1435 Dulap cu oglindă încorporat 1 882 8826 Cuier 2 6 127 Măsuță 1 176 1768 Vază 1 3 39 Covorași 1 60 6010 Pătură 1 30 3011 Pernă mare 60x60 2 30 6012 Pernă mică 45x45 2 15 3013 Pilotă 1 pers. 2 80 16014 Cuvertură pat simplu 2 70 14015 Perdea 1 22 2216 Perdele obturante 1 30 3017 Șină dublă perdea 1 40 4018 Set lenjerie pat 1 pers. 2 35 70

52

19 Husă pernă mică 2 5 520 Cearceaf 1 pers. 2 20 4021 Prosoape

- prosoape plușate 90x150 4 35 140- prosoape mijlocii 70x140 4 25 100- prosoape pentru față 30x50 4 4 16- prosoape pentru picioare 4 4 16

22 Aplică pe perete 1 80 8023 Pahare 2 2 424 TV color LCD, 82 cm-LG 1 2499 249925 Suport TV pe perete 1 80 80

Total 6482Dotarea băi:Nr. Crt. Denumire produs Buc. Preț unitar lei Preț total lei

1 Oglindă baie 1 109 1092 Poliță baie 1 35 353 Suport prosop fix, cromat 1 36 364 Suport hârtie igienică cromat 1 14 145 Dozator săpun cromat 1 43 436 Cuier simplu pe ușă 2 6 127 Capac WC 1 37 378 Perie WC cromat 1 25 259 Coș gunoi cu pedală, cromat 1 60 6010 Aplică pe perete 1 80 8011 Plafonier 1 59 5912 Uscător păr Roventa 1 41 4113 Pahare 2 2 4

TOTAL BAIE 555WC, rezervor, cabina duș, chiuvetă, baterii, etc. sunt incluse în deviz la obiecte

sanitare. Prețurile nu conțin TVA. Hol de primire, recepție cu colț pentru distracție

1 Șah 2 52 1042 Cărți de joacă 3 15 453 Remi 2 35 70

TOTAL 219Dotare camere, bucătărie, recepție, etc.: Nr.Crt.

Denumire produs Buc. Valoarefără TVA

TVA în Ron

Total cu TVA în Ron

1 Canapea fatima 1 3361 638 39992 Mobilă profesională cu chiuvetă 1 3370 640 40103 Hotă 1 1318 250 15684 Plită 1 1800 342 21425 Mașină de spălat vase 1 2238 426 26646 Cuptor 1 1840 350 21907 Combină frigorifică Gorenje 2 2538 482 3020

53

8 Cuptor microunde Gorenje 1 199 38 2379 Toaster Clatronic 1 80 15 9510 Set răzător Calve 1 17 3 2011 Set lingură lemn-3 buc.- 2 22 4 2612 Set bol plastic-3 buc.- 2 48 9 5713 Set condimente-4 piese-Vitesse 2 50 10 6014 Set ustensile pentru grătar 2 310 59 36915 Set tirbușon și desfăcător 2 96 18 11416 Ibric Vitesse 3 75 14 8917 Set ceai/cafea Vitesse 2 316 60 37618 Cafetier Vitesse 1 85 16 10119 Suport șervețele Calve 3 24 5 2920 Tigaie Berndes 28cm 2 320 61 38121 Tavă ovală Inox 3 126 24 15022 Uscător vase Tekno 1 65 12 7723 Set vase -16 piese- Berghoff 2 1530 290 182024 Set farfurie cu pahare -66 piese- 2 880 167 104725 Candelabru 5 625 119 74426 Set prosoape bucătărie 3 60 11 7127 Masă recepție 1 155 29 18428 Veioză rustică recepție 1 362 69 43129 Scaune recepție 3 885 168 105330 Calculator 1 1428 272 170031 Monitor LG 1 420 80 50032 Laptop 1 2521 479 300033 Multifuncțional birotică 1 1428 271 169934 Mini seif 1 200 38 23835 Comodă 1 900 171 107136 Colțar 1 2672 508 318037 Scaun bar 3 510 97 60738 Scaune 16 2325 442 276739 Masă 4 1260 239 149940 Față de masă 8 200 38 23841 Dozator detergent vase 1 44 8 5242 Dulap încorporat 3 uși 2 2386 453 283943 Mașină de spălat Gorenje 1 937 178 111544 Aspirator Gorenje 1 230 44 27445 Fier de călcat Ufesa 1 59 11 7046 Masă de călcat 1 58 11 6947 Băncuță tip ladă 2 1350 257 160748 Aplice exterioare 14 1050 200 125049 Lampă exterior agățat 2 150 29 17950 Masă terasă 8 persoane 2 2560 486 304651 Scaun terasă 16 2480 471 295152 Șezlonguri 4 1200 228 1428

54

53 Etajeră 6 720 137 857TOTAL 49833 9468 59301

Dotare jocuri distractive:Nr.Crt.

Denumire produs Buc. Valoarefără TVA

TVA în Ron

Total cu TVA în Ron

1 Șah 2 104 20 1242 Cărți de joacă 3 45 9 543 Remi 2 70 13 834 Bicicleta Mountain Bike 4 1600 304 19045 Bicileta BMX Kids 2 500 95 595

TOTAL 2319 441 2760Centralizare produse:Nr.Crt.

Denumire produs Buc. Valoarefără TVA

TVA în Ron

Total cuTVA

1 Pat simplu 1 pers. 90x200 4 972 185 11572 Saltea Siglo simplu 90x200 4 1134 215 13493 Pat dublu 160x200 4 1880 357 22374 Saltea dublă 160x200 4 2680 509 31895 Dulap compartimenta cu oglindă 8 5292 1005 62976 Măsuță 8 1350 256 16067 Fotolii 8 3141 597 37388 Noptier 12 1573 299 18729 Cuier 40 210 40 25010 Vază 8 26 5 3111 Set umerașe 8 80 16 9612 Covorașe 70x150 11 660 125 78513 Pătură Letizia 140x200 16 420 80 50014 Pernă mare 60x60 16 420 80 50015 Pernă mică 45x45 16 230 44 27416 Pilotă bumbac 2 pers. 200x220 4 436 83 51917 Pilotă bumbac 1 pers. 140x220 8 550 104 65418 Cuvertură pat dublu 4 400 76 47619 Cuvertură pat simplu 8 560 106 66620 Perdea 12 230 44 27421 Perdele obturante 8 240 46 28622 Șină dublă perdea 12 480 91 57123 Set lenjerie pat 2 pers. 4 260 49 30924 Set lenjerie pat 1 pers. 8 280 53 33325 Husă pernă mică 16 80 15 9526 Cearceaf 2 pers. 4 120 23 14327 Cearceaf 1 pers. 8 160 30 19028 Prosoape plușate 90x150 22 770 146 91629 Prosoape mijlocii 70x140 22 550 104 65430 Prosoape pentru față 30x50 26 104 20 12431 Prosoape pentru picioare 30x50 22 88 17 105

55

32 Plafonier disc 12 708 135 84333 Aplice pe perete 40 3200 608 380834 Perie pentru haine 4 72 14 8635 Perie pentru pantofi 4 80 15 9536 Suport TV pe perete 8 550 104 65437 TV color LCD 82 cm 8 16800 3192 1999238 Pahare 22 44 8 5239 Oglindă baie 8 770 146 91640 Poliță baie 8 260 49 30941 Suport prosop cromat 8 216 41 25742 Suport hârtie igienică 8 104 20 12443 Dozator săpun 8 290 55 34544 Capac WC 8 270 51 32145 Perie WC 8 150 29 17946 Coș gunoi cu pedală 8 480 91 57147 Uscător păr 8 320 61 38148 Covor lung hol 3 240 46 28649 Scăunel 4 480 91 57150 Saună 1 29600 5624 3522451 Uscător de măini 1 230 43 27352 Ceaun cu suport 1 150 29 17953 Scrumier pe picior 3 255 48 303

TOTAL 80645 15320 95965Dotare bucătărie:Nr. Crt. Denumire produs Buc. Preț unitar lei Total lei

BUCĂTĂRIE1 Mobilă profesională cu chiuvetă 1 3370 33702 Hotă 1 1318 13183 Plită 1 1800 18004 Mașină de spălat vase 1 2238 22385 Cuptor 1 1840 18406 Combină frigorifică Gorenje 2 1269 25387 Cuptor microunde Gorenje 1 199 1998 Toaster Clatronic 1 80 809 Set răzător Calve 1 17 1710 Set lingură lemn-3 buc.- 2 11 2211 Set bol plastic-3 buc.- 2 24 4812 Set condimente-4 piese-Vitesse 2 25 5013 Set tirbușon și desfăcător 2 48 9614 Ibric Vitesse 3 25 7515 Set ceai/cafea Vitesse 2 158 31616 Cafetier Vitesse 1 85 8517 Suport șervețele Calve 3 8 2418 Tigaie Berndes 28cm 2 160 32019 Tavă ovală Inox 3 42 126

56

20 Uscător vase Tekno 1 65 6521 Set vase -16 piese- Berghoff 2 765 153022 Set farfurie cu pahare -66 piese- 2 440 88023 Candelabru 1 125 12524 Set ustensile pentru grătar 2 155 31025 Coș gunoi cu pedală 2 60 12026 Set prosoape bucătărie-3 buc.- 3 20 6027 Dozator detergent vase 1 44 44

TOTAL BUCĂTĂRIE 176961 Etajeră 2 120 2402 Aplică pe perete 1 80 80

TOTAL CĂMARĂ 320Prețurile nu conțin TVA

Dotare exterioară:Nr. Crt. Denumire produs Buc. Preț unitar lei Preț total lei

FILAGORIE1 Masă 8 pers. 1 1280 12802 Aplice exterioare 4 75 3003 Ceaun cu suport 24l 1 150 1504 Lampă exterior agățat 2 75 1505 Scrumieră pe picior 2 85 1706 Scaune 8 155 1240

TOTAL FILAGORIE 3290

Nr. Crt. Denumire produs Buc. Preț unitar lei Preț total leiTERASĂ

1 Masă 8 pers. 1 1280 12802 Scaune 8 155 12403 Aplice exterioare 10 75 7504 Șezlonguri 4 300 12005 Scrumieră pe picior 1 85 856 Băncuță lemn tip ladă 2 675 1350

TOTAL TERASĂ 5905

Nr. Crt. Denumire produs Buc. Preț unitar lei Preț total lei1 Etajeră 4 120 480

Prețurile nu conțin TVA.Prețurile au fost luate din ofertele anexate, sau de la magazinele Real Oradea.Prețurile se încadrează în prețurile de referință ale bazei de date APDRP.

Dotare parter:Nr. Crt. Denumire produs Buc. Preț unitar lei Preț total lei

RECEPȚIE1 Masă recepție 1 155 1552 Veioză rustică recepție 1 362 362

57

3 Scaune recepție 3 295 8854 Calculator 1 1428 14285 Monitor LG 1 420 4206 Laptop pentru clienți 1 2521 25217 Multifuncțional- birotică- 1 1428 14288 Mini seif 1 200 200

Total recepție 7399CAMERĂ DE ZI

1 Fotolii 2 349 6982 Măsuță 1 176 1763 TV LCD 82 cm 1 2100 21004 Comodă 1 900 9005 Candelabru 4 brațe 2 125 2506 Aplice pe perete 4 80 3207 Colțar 1 2672 26728 Suport TV 1 80 809 Canapea 1 3361 336110 Scaun bar 3 170 510

Total cameră zi 11067SUFRAGERIE

1 Masă 4 420 16802 Scaune 16 150 24003 Față de masă 8 25 2004 Candelabre 2 125 2505 Aplice pe perete 4 80 3206 Perdele 4 22 887 Șină perdele 4 40 160

Total sufragerie 5098Dotare hol parter, casa scării

1 Dulap încorporat cu 3 uși 2 1193 23862 Mașină de spălat Gorenje 1 937 9373 Aspirator Gorenje 1 230 2304 Fier de călcat UFESA 1 59 595 Masă de călcat 1 58 586 Covor lung 1 80 807 Aplice 4 80 320

Total hol parter 4070Hol etaj

1 Aplice pe perete 6 80 4802 Covor lung hol 2 80 160

Total hol etaj 640Pensiunea oferă turiștilor cazați, posibilitatea de parcare proprie, în jurul pensiunii

în timpul sejurului. Pensiunea se va încadra în stilul architectural specific local. Pentru odihnă și relaxare în aer liber, pe lângă grădina proprie, pensiunea va oferi turiștilor mai multe posibilități prin spații amenajate:

58

- Filagorie cu masă și scaune;- Loc pentru grătari; - Terasă cu mese și scaune;- Șezlonguri pentru plajă, în timpul verii;- Pentru copii între 3–12 ani va fi amenajat un sistem complex pentru joacă.

Bucătăria și sufrageria va fi dotat și funcționat conform nornelor și legislaților naționale în vigoare privind siguranța alimentelor în unități cu alimentație publice.

Din punctul de vedere a criteriilor suplimentarea privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, pensiunea ”Sfântul Ștefan” opține 143 de puncte, datorită amenajării și dotării performante, conform cu nivel european:

Denumire PuncteIluminat exterior; 3Aspect foarte bun al construcțiilor; 5Aspect foarte bun al anexelor gospodărești; 5Amenajarea corespunzătoare a spațiilor exterioare; 5TV în toate camerele; 3Dotare cu jocuri de societate (șah, remi, cărți...); 4Decorare de calitate a interiorului; 10Acces internet; 10Adaptarea dotăriilor bucătăriei la numărul camerelor; 8Veselă și ustensile de bucătărie de bună calitate nedesperecheate în număr corespunzător;

6

Cafetieră; 3Cuptor cu microunde; 6Hotă; 8Mașină de spălare vase; 10Toaster; 5Masă și fier de călcat; 2Mașină automată de spălare rufe; 10Uscător de păr; 2Grătar în aer; 3Locuri de joacă amenajat pentru copii; 5Obiecte pentru practicarea sporturilor (biciclete); 8Antenă TV cablu; 2Posibilități de participare ca divertisment la unele activități gospodărești; 10

Total 143

Pensiunea ”Sfântul Ștefan” va asigura turiștilor condiții de cazare conform cu nivel european cu o largă paletă de servicii suplimentare:

- Parcare proprie;- Păstrarea valorilor printr-un seif;- Servicii poștale;- Acces internet;- Telefon;- TV în fiecare cameră;- Jocuri de societate (șah, remi, cărți de joacă);

59

- Participare la sporturi- biciclete;- Loc de joacă amenajat pentru copii, în aer liber;- Grătar în aer liber;- Șezloguri pentru plajă, pentru timp de vară; - Uscător de păr;- Mașină de spălat automat pentru rufe;- Bucătărie profesională;- Cuptor cu microunde;- Toaster;- Cafetieră;- Masă și fier de călcat;- Amenajare pentru depozitarea corectă a alimentelor (cămară, frigider);- Posibilitate de participare la evenimentele zonei.

4.2.10Analiza SWOT pensiunii ”Sfântul Ștefan”1. Punctele tari:

Înființarea complexului turistic; Existența condițiilor naturale deosebite (spații verzi întinse etc.); Sortiment larg de servicii; Amplasare favorabilă a complexului turistic cu drumuri de acces rutier; Nu există alte pensiuni concurente în această zonă. Teren de joacă pentru copii, posibilitate distracție cu animale domestice; Personal calificat, instruit permanent; Politica de reinvestire a profitului; Nivel de profitabilitate și situație financiară bună a solicitantului; Experiența conducerii; Existența proprietății private pe terenurile și obiectivele complexului;

2. Punctele slabe mai importante: Nu cunoașterea a regiunii Lipsa unui ștrand termal; Lipsa autobuzelor proprii.

3. Oportunități: Cererea turiștilor pentru înființarea unui complex turistic; Reabilitarea drumurilor de acces. Creșterea numărului turiștilor, la nivel național și internațional; Existența posibilității sprijinului financiar; Potențial la un flux mai mare de turiști;Realizarea unui marketing eficient;

4. Riscuri: Lipsa materialelor de promovare; Incapacitatea de a atrage turiști către pensiune; Apariția pensiunilor noi; Lipsa indicatoarelor pe drumurile de acces.

60

4.2.11Costul estimativ al investițieiDin valoarea totală a investiţiei de 457.408 RON, ajutorul public nerambursabil este de 301.418RON.Curs Euro / leu 4,3060 din data de 02.11.2009Procent finantare publica = 70%

  Cheltuieli eligibileCheltuieli neeligibile

Total

- RON- Euro -RON- Euro - RON- EuroAjutor public nerambursabil 301.418 70.000 301.418 70.000Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care: - autofinantare 129.180 30.000 27.807 6.458 156.987 36.458 - imprumuturi

TOTAL PROIECT 430.598 100.000 27.807 6.458 458.405 106.458

Esalonarea InvestitieiAnul I .................. 128.500 RONAnul II ................... 302.098 RON

4.3 Devize generalePrivind cheltuielile necesare realizării obiectivului de investițieÎnființare Pensiune Agroturistică ”Sfântul Ștefan” din Sâniob

DEVIZUL GENERALprivind cheltuielile necesare realizarii :PENSIUNE P + M LOC. SÂNIOB

la cursul din data de 02.11.2009 4,306 LEI/EURO

Nr.Denumirea capitolelor si

subcapitolelor Valoare (CU TVA) TVAValoare (FARA TVA)

Crt. de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1  Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului          1,1 Obtinerea terenului 0 0 0 0 01,2 Amenajarea terenului 0 0 0 0 0

1,3Amenajari pentru protectia mediului 0 0 0 0 0

  si aducere la starea initiala          TOTAL CAPITOL 1 0 0 0 0 0CAPITOLUL 2  Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului      TOTAL CAPITOL 2 0 0 0 0 0CAPITOLUL 3  Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica          3,1 Studii de teren 1,30 0,30 0,21 1,09 0,253,2 Taxe pentru obtinerea de avize, 5,66 1,31 0,90 4,76 1,10

61

acorduri  si autorizatii     0,00 0,00 0,003,3 Proiectare si inginerie 14,2 3,30 2,27 11,93 2,77

3,4Organizarea procedurilor de achizitie 0 0 0,00 0,00 0,00

3,5 Consultanta 11,2 2,60 1,79 9,41 2,193,6 Asistenta tehnica 6,62 1,54 1,06 5,56 1,29TOTAL CAPITOL 3 38,98 9,05 6,22 32,76 7,61CAPITOLUL 4     0,00 0,00 0,00Cheltuieli pentru investitia de baza     0,00 0,00 0,004,1 Constructii si instalatii 389,88 90,54 62,25 327,63 76,094,2 Montaj utilaj tehnologic 0 0 0,00 0,00 0,00

4,3Utilaje, echipamente tehnologice si 0 0 0,00 0,00 0,00

  functionale cu montaj     0,00 0,00 0,00

4,4Utilaje fara montaj si echipamente de 0 0 0,00 0,00 0,00

  Transport     0,00 0,00 0,004,5 Dotari 20,14 4,68 3,22 16,92 3,934,6 Active necorpolare 0 0 0,00 0,00 0,00TOTAL CAPITOL 4  410,02 95,22 65,47 344,55 80,02CAPITOLUL 5 0,00 0,00 0,00Alte cheltuieli     0,00 0,00 0,005,1 Organizare de santier     0,00 0,00 0,00  5.1.1. Lucrari de constructii 4,4 1,02 0,70 3,70 0,86

 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii     0,00 0,00 0,00

  Santierului     0,00 0,00 0,00

5,2Comisioane, taxe, cote legale, costul 5 1,16 0,80 4,20 0,98

  Creditului     0,00 0,00 0,00

5,3Cheltuieli diverse si neprevazute 0 0,00 0,00 0,00 0,00

TOTAL CAPITOL 5 9,4 2,18 1,50 7,90 1,83CAPITOLUL 6     0,00    Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar 0,00    

6,1Pregatirea personalului de exploatare 0 0 0,00 0 0

6,2 Probe tehnologice si teste 0 0 0,00 0 0TOTAL CAPITOL 6 0 0 0,00 0 0TOTAL GENERAL 458,40 106,46 73,19 385,21 89,46DIN CARE C + M 410,02 95,22 65,47 344,55 80,024.4 Acte necesare: (se prezintă în anexe)

62

Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000) Plan general (1:5.000-1:500) Plan de situație cu amplasarea rețelor de utilitați,surse de apa si receptori ape

uzate (1:1.000-1:500) Planuri de arhitecturi-planurile nivelurilor, secțiuni pentru principalele obiecte de

construcțiiPlanul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic

CONCLUZIITurismul, mai concret turismul rural și agroturismul au foarte multe posibilități de

dezvoltare și de desfășurare. Regiunea noastră (județul Bihor) este înzestrat de foarte mari potențiale turistice, din care sunt foarte multe care nu sunt folosite corect. Este o culpă a nu folosi aceste potențiale, chiar dacă sunt în fața noastră. Sunt foarte multe țări care nau potențiale turistice atât de bune, dar turismul lor totuși funcționează foarte bine...

Aceste trei ani de facultate au fost foarte utile pentru mine, fiindcă am primit o bază puternică pentru a porni pe drumul turismului. Am primit o bază puternică mai multe tipuri de manegement, din macro- și micro- economie, din mai multe feluri de marketing, mai multe disciplini legate la turism, scrierea proiectelor, și mai multe altele. Disciplinele învățate au ajutat pentru desfășurarea unui mai largi viziune despre lume înconjurătoră, economia noastră și a lumii, lume aturismuli etc., și nu numai în cadrul economiei ci în foarte multe părți ale vieții.

Această bază mare de cunoștință vreau să-l beneficiez. Vreau să fac pentru dezvoltarea satului meu natal și a regiunii, și prin intermediul turismului această pot săl dezfășur, și între timp pot rezerva și familiei mele o existenție bună. Scriere acestui proiect este direct beneficiul al acestei facultăți, după bazele de cunoștință primite cred că vei putu face față în lume economiei, în lume turismului.

În totdeaune sunt posibilități de dezvoltare, numai de multe ori nu știm de ele, sau navem destul de curaj pentru a începe. Simt acest curaj în mine. Cu ajutorul fondurilori europene (proiectul 313), cu sprijinul familiei mele, cu locuitorii satului, cu conducerea comunei (care este foarte activ în scrierea proiectelor), cu potențiale turistice existent (monumente istorice, religioase, tradiții populare culinare vii, produse culinare etc.) și cu baza de cunoștină cred că vei puta realiza o învestiție susțenabilă și rentabilă, așadar dezvoltând satul și regiunea întreagă. Prin acest proiect doresc să ajut pe satul meu natal, și locuitorii acesteia, doresc să restituiez gloria strălucitoră a satului și a regiuni, vreau să fie cunoscut și pe depărtate. Proiectul nu va fi terminat cu înființarea pensiunii agroturistice, am foarte multe edee pentru a dezvolta această cu servicii mai complexe, dar primul pas este aceast: realizarea acestei pensiun.

Cu potențialele turistice existente și care sânt pe dum de dezvoltare, cu ajutorul oamenilor din Sâniob într-o perioadă scurtă-medie va fi o destinație turistică foarte căutată.

BIBLIOGRAFIE

63

1. Ștefan Sgander, Constanța Brumar – ABC-ul technologiei hoteliere și al agroturismului, Editura Diasfera 2005.

2. I. Comescu, Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economică, București 1998

3. Eugen Fălniță, Carmen Băbăiță – Amenajări turistice, Editura Miron, Tm., 2003.4. Oskar Snak, Petre Baron si Nicolae Neacșu - Economia turismului, Ed. Expert,

Bucureşti, 20015. Ilie Drăgan, Cezarina Fălan, Onela Oană, Andreea Postemicu, Florentina

Moiseanu, coordonator: Aida Catană – Elaborarea proiectelor cu finanțare din fondurile structurale pentru IMM-uri 2007-2013, Editura Contaplus 2008,

6. Aurelia Felicia Stăncioiu – Dicționar de terminologie turistică, Editura Economics, București, 1999, pag. 207

7. Dr. Claude Kaspar – Turisztikai menedzsment8. Lengyel Márton – A turizmus általános elmélete, Editura Heller Farkas Gazdasági

és Turisztikai Szolgáltatások Főiskolája, Budapesta 20049. Ion Cosnescu – Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura economica,

București, 1998, 10. Gabriela Stănciulescu – Managementul operațiunilor de turism, București, 200311. Nicolae Lupu – Strategia de conectare a întreprinderilor de turism, Buc., 200312. Bran F., Marin D., Simion D., - Economia turismului și mediului înconjurător,

Editura Economică, București, 199813. Ghereș M., - Agroturism, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 200314. Luca C., Chiriac A. C., - Manualul Ghidului de Turism, Editura Gemma Print,

București, 200215. Minciu R., - Economia Turismului, Editura Uranus, București, 200016. Postelnicu G., - Bazele economiei turismului intern și internațional, Editura

Risoprint, Cluj-Napoca, 200417. Stănciulescu G., Lupu N., Țigu G., - Dicționar poliglot explicativ de termen

utilizați în turism, Editura All, București, 199818. Snack O., Baron P., Neacșu N., - Economia turismului, Editura Expert, Buc. 200119. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-202620. Ordinul Ministerului Turismului nr 510 din 28 iunie 2002 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice21. Magda Stan - Ghid istoric si turistic al Romaniei, Editura: Niculescu 200622. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia23. http://www.hajdusagimuzeum.extra.hu/index2.php?

option=com_docman&task=doc_view&gid=23&Itemid=5324. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism25. http://www.e-car.ro/html/turism_extern.php26. http://www.turism.gov.ro/ro/site/55/directia-dezvoltare-si-relatii-internationale/27. http://www.eurogites.org/about.php?lang=EN28. http://www.anat.ro/29. http://www.apdrp.ro/

64