8/19/2019 În faţa trufiei nobililor şi a intoleranţei manifestată de clerici.docx

1/3

Filosofa epocii renasterii, Sarban Elena, gr 314K 

În faţa trufiei nobililor şi a intoleranţei manifestată de clerici, burghezia avea nevoie de o nouă teorie,care să întemeieze valoarea umană nu pe naştere, ci pe meritele dobândite de-a lungul vieţii, care ar trebuisă îi confirme sentimentul superiorităţii sale.

Această confirmare avea să fie dată de către umanism, care a reuşit să devină forma de conştiinţă a burgheziei. În acelaşi timp umanismul i-a dat acesteia încredinţarea că aspiraţiile pe care le are coincid cudirecţia căpătată de evoluţia ei socială şi în acelaşi timp a reprezentat o reacţie împotriva superiorităţiisociale pe care a înfăţişat-o nobilimea feudală şi de asemenea împotriva misticismului medieval.

urghezia din !talia, "landra şi cea din #ermania nu se mulţumeşte să se împărtăşească din privilegiilelumii medievale, ci doreşte să aspire, să impună celorlalţi cererile sale, să domine societatea din această

 perioadă.$e la bun început scopurile pe care şi le propune nu se referă la consolidarea feudalismului, ci la

destrămarea ordinii feudale. %eorganizarea societăţii pentru interesele burgheze nu se putea face fărăcredinţa într-un sens determinat al vieţii şi într-o ierarhie de valori care să se e&prime într-un nou stil deviaţă. 'manismul nu dorea să (ustifice doar importanţa burgheziei ci să elaboreze şi un nou sistem de

educaţie, care să fie în interesul capitalismului şi susţinerii ascendenţei clasei burgheze.Astfel, în conformitate cu aceste scopuri se constituie acest nou ideal de cultură, care este caracterizat

 prin glorificarea vieţii, prin sentimentul valorii naturii, a omului şi a studiului antichităţii clasice. Astfel,umanismul a fost e&presia acestui ideal, diametral opus ascetismului medieval.

)onceptul de umanism este de o importanţă primordială pentru definirea şi înţelegerea întregii culturi a%enaşterii. În esenţă umanismul denumeşte o anumită atitudine mentală, o anumită concepţie despre omşi societate, şi o anumită viziune despre lume şi viaţă, aşa cum acestea s-au e&primat ori s-au manifestatîn diferite perioade ale istoriei. Astfel, se poate vorbi despre un umanism antic clasic, sau de unulale&andrin, bizantin, medieval, luminist etc.* dar constituit ca un curent de gândire ai cărui e&ponenţi

deţin o poziţie recunoscută şi apreciată în societate, - în forma sa plenară, substanţială, cu cele maiimportante consecinţe în mai multe domenii ale culturii, cu o mentalitate penetrând şi influenţândfilosofia şi arta, religia şi istoriografia, literatura şi gândirea politică, sistemul educaţional şi învăţământul- în acest sens, umanismul renascentist, umanismul secolelor %enaşterii este cel mai autentic, integral şireprezentativ+ este umanismul prin autonomază.

Afirmarea comunei şi evoluţia acesteia au constituit cadrul în care a apărut şi s-a dezvoltat umanismul,care reprezintă una dintre cele mai mari şi mai importante mişcări culturale din istoria uropei. În esenţăe&istă trei cauze care au reuşit să contribuiască la afirmarea şi dezvoltarea umanismului.

'nul dintre ele este nevoia de profesionişti pentru diferite domenii precum administraţia, politica,diplomaţia, toate acestea pentru a se asigura o bună funcţionare a oraşului.

ipul de relaţie contractuală stabilit între locuitorii comunei şi organismele conducătoare a reuşit săgaranteze individualitatea şi libertatea (uridică a oricărui cetăţean. Acest mod de e&istenţă civică a reuşitsă asigure statutul de demnitate socială, dignitas, specific locuitorilor oraşelor, permiţând formarea unor culturi civice, care să cuprindă diferite aspecte politice, economice, sociale şi religioase.

)onstituirea unui climat de stabilitate politică şi prosperitate economică, în ciuda crizelor de tot felul,care a reuşit să deosebească !talia de celelalte zone ale bătrânului continent.

 ermenul de umanism, deşi a apărut târziu, în secolul !, descrie mişcarea de idei ivită în !taliasecolului !/ şi care a reuşit să se e&tindă în uropa occidentală şi centrală, fiind e&presia unei restaurăria studiului Antichităţii, pentru a cunoaşte mai târziu manifestări literare, filosofice, ştiinţifice şi artistice.

'manismul a situat după modelul antic - la )icero humanitas, însemna educaţia fiinţei umane 0 omul încentrul tuturor preocupărilor.

1

8/19/2019 În faţa trufiei nobililor şi a intoleranţei manifestată de clerici.docx

2/3

Filosofa epocii renasterii, Sarban Elena, gr 314K 

'manismul a reuşit să lărgească orizontul cunoaşterii şi a redescoperit viaţa, sau, mai bine zis,importanţa vieţii.

2otrivit umanismului lumea pământească nu este locul păcatului originar, ci o sursă posibilă de plăceri şi bucurii. Însă, nici această viaţă nu este socotită drept o simplă etapă de suferinţe, care trebuie parcursă până la viaţa adevărată, cea de dincolo. 3unca nu trebuie să fie socotită drept o povară ci o sursă delibertate, de bogăţie şi de multe satisfacţii. 4mul %enaşterii pune accentul pe atitudinea activă faţă dee&istenţă. $acă viaţa aceasta trebuie trăită pentru bucuriile pe care ni le poate oferi, atunci ea trebuieîmbunătăţită printr-o activitate diversă. Astfel, principala îndatorire a fiinţei umane este de a îşi îmbunătăţiviaţa. Divina Comedie cea mai celebra opera a lui Dante Alighieri , este totodata una dintre cele mai

importante capodopere ale literaturii universale. Divina Comedie descrie coborirea lui $ante in !nfern,trecerea prin 2urgatoriu si, in fine, ascensiunea in 2aradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu$ivinitatea. $esi continua modul caracteristic al literaturii si stilului medieval 5inspiratie religioasa,tendinta moralizatoare, limba( bazat pe perceptia vizuala si imediata a faptelor6, poemul lui $ante tinde

catre o reprezentare ampla si dramatica a realitatii, departe de spiritualitatea tipica a epocii sale. 7crisa indialect toscan, opera a e&ercitat o influenta considerabila asupra dezvoltarii limbii si literaturii italiene.!nitial, $ante si-a intitulat poemul Commedia, in sensul ca, dupa un inceput dramatic, opera are un finalfericit 5cum e&plica autorul insusi intr-o scrisoare adresata lui )angrande della 7cala6. Atributul de"divina"  i-a fost acordat de #iovanni occaccio in biografia sa "Trattatello in laude di Dante" , ca unomagiu datorat e&traordinarei ei frumuseti artistice, si apare pentru prima data intr-o tiparitura din 1888 aeditorului venetian 9udovico $olce.

7tructura de fond a operei corespunde fanteziei cosmologice medievale. !ntr-adevar, calatoria in !nfernsi pe muntele 2urgatoriului reprezinta traversarea intregii planete, in timp ce 2aradisul este o reprezentare

simbolica a cosmosului  ptolemeic.

 Naturfilozofia sau filozofia naturii  a fost etapa cea mai superioară de dezvoltare a filozofiei din poca%enaşterii. !ncepind cu secolul al /-lea se constituie o nouă concepţie despre ştiinţă. :tiinţa nu mai esteconcepută ca o sumă de cunoştinţe absolute, date odată pentru totdeauna şi transmise invariabil dingeneraţie in generaţie 5concepţia vului mediu6, ci devine un sistem de cunoştinţe dobindite prinobservaţie, e&perienţă şi calcul. 7e produce o adevărată revoluţie intelectuală. Au loc un şir de maridescoperiri ştiinţifice+ 3ichele 7ervet a descoperit circulaţia singelui, ;icolae )opernic a demonstratsfericitatea 2ămintului, rotaţia lui in (urul a&ei sale, revoluţiile planetelor in (urul 7oarelui, care se găseştein centrul sistemului nostru planetar. #alileo #alilei a demonstrat pe cale e&perimentală veridicitatea

teoriilor lui )opernic şi a stabilit legile gravităţii universale. !ohan

8/19/2019 În faţa trufiei nobililor şi a intoleranţei manifestată de clerici.docx

3/3

Filosofa epocii renasterii, Sarban Elena, gr 314K 

 Problema sociologică  se referă la crearea teoriilor despre societate şi relaţii sociale, politică şirelaţii politice, stat si formele de guvernare ş.a. )u această problemă se ocupau ;.3achiavelli 51BCD-18E6, 3artin 9uter 51BF@-18BC6, homas 3orus 51BED-18886, =.odin 518@G-18DC6, #ugo #rotius518F@-1CB86, ommaso )ampanella 518CF-1C@D6. 2rintre ideile sociologice merită un interes deosebitconcepţia lui ;.3achiavelli despre statul centralizat. l neagă concepţia religioasă conform cărei statuldepinde de biserică ca puterea supremă pe pămînt. iserica a destabilizat temelia statului încercînd de alua în mîinile sale puterea laică şi spirituală. "iindcă forţele motrice a activităţii oamenilor sunt egoismulşi interesele materiale reese că numai un stat puternic şi centralizat poate să facă regulă în societate, săformeze o concepţie (uridică la oameni. ;.3achiavelli se ocupă şi cu problemele politice şi relaţiilor 

 politice, interacţiunea politicii şi moralei. l a(unge la concluzia că pentru a atinge scopurile politice toatemi(loacele sunt bune, că scopul scuză mi(loacele. 3onarhul poate să ignoreze normele morale general-acceptate dacă aceasta va contribui la întărirea ordinii publice şi consolidarea puterii de stat. 2romisiunigoale, înşelăciuni, mituire, corupţie, crime 0 totul acesta este permis în politică şi relaţii politice. 3aitîrziu aşa mi(loace antiumane de realizare a scopurilor politice au fost numite machiavellism.

!deea unui stat puternic este dezvoltată şi de =ean odin. !nteresele statului el le pune mai presus decîtreligia şi biserica. 7tatul rezolvă problemele familiei, menţine inegalitatea patrimonială ce apare pe baza

 proprietăţii private. 3onarhul este unica şi absoluta sursă a dreptului.#ugo #rotius formulează concepţia dreptului natural, că dreptul are origine umană, reese din natura

umană. %eferitor la clasificarea dreptului #rotius evidenţiază dreptul civil şi dreptul natural. $reptul civilapare istoriceşte şi este determinat de situaţia politică. $reptul natural este cauzat de caracterul social alomului ce condiţionează necesitatea contractului social, care oamenii îl încheie pentru asigurareaintereselor sale.

În perioada formării societăţii capitaliste apar diferite teorii ce critic reacţionează la inegalitatea socială

crescîndă. Aceste teorii sunt legate de activitatea lui omas 3unzer 0 conducătorul mişcării ţărăniste din#ermania, umanistului englez omas 3orus 0 autorul vestitei >'topii?, filozofului italian ommazo)ampanella 0 autorul operei >)etatea soarelui?. !deile lor geniale, ce argumentau egalitatea socială aoamenilor, aveau un caracter utopist şi iluzoriu fiindcă reflectau condiţii sociuale şi forţe ine&istente însocietatea din perioada ceea.

"ilozofia %enaşterei ocupă un loc deosebit în istoria filozofiei. Asta-i perioada cînd în rezultatulschimbărilor social-economice şi destrămării societăţii feudale se formează o nouă concepţie despre lume."ilozofia %enaşterei a pus temelia filozofiei epocii moderne.

 

@