.

I

O Papa loan Paul alll-lea in fa~a unei mul~imide credincio~i in Gdansk unde a fost infiin~ataSolidaritatea. Catolicismul polonezilor a fost for-~a unificatoare in lupta impotriva comunismului.

O Edward Gierek, prim secretar al PUMP.Ini~ial el a ca~tigat increderea muncitorilorprin anularea majorarii pre~urilor ~i cupromisiunea imbunata~irii condi~iilor sociale.

In Po1onia, ca ~i in celelalte tari

est-europene, nemu1t;umirea

socialii n-avea aproape nici o

~ansa fata de puterea sistemu-

hli comunist sprijinit de

Uniunea Sovietica. lnsa in 1980

s-a constituit sindicatul indepen-

dent Solidaritatea, ~i ca rezultat

al hlptei sale indehlngite siste-

mul totalitar a fost rasturnat.

din cauza eficientei slabe a econorniei socialistecat ~i a recesiunii economiilor occidentale auap~rut probleme noi. in urma reprirrulrii greve-lor din 1976 s-a1nfiintat "KOR"-ul (Cornitetul deAp~rare al Muncitorilor). Aceast~ organizatieilegal~ pentru apararea drepturilor omului,con-fruntandu-se cu ~icanele autorit~tilor, lupta Inmod deschis pentru eliberarea detinutilor POliti-ci. Printre intentiile declarate era ~i crearea a noisindicate libere ~i independente, deoarece toatesindicatele existente se aflau sub controlul

importurile trebuiau acoperite din exportulproduselor alimentare, ceea ce a produs Inscurt timp o lipsa acuta de marfuri,. Din nou aInceput sa creasca nemultumirea sociala.Participantii la mi~carile studente~ti din 1968,care cereau respectarea drepturilor fundamen-tale ale omului au fost pedepsiti sau exilati Inurma Inabu~irii revoltei. jn urma cre~terii pescara mare a preturilor In decembrie 1970 auizbucnit noi greve In Gdansk ~i In Gdynia, iarsituatia a devenit foarte tensionata dupa cepolitia a deschis focul asupra muncitorilor far:1aparare, ~i mai multi oameni au fost omorati.

Nelini~te socialaNemultumirile sociale au produs noi schimbari.Gomulka a fost destituit, locullui f1ind ocupatde Edward Gierek, care a Impacat muncitoriiprin rea~ezarea preturilor ~i cu promisiuneaImbunatatirii nivelului de trai. Un timp a ~ireu~it sa-~i respecte promisiunile.Insa din 1974

A rmata Ro~ie a eliberat Polonia de subocupatia german~ in 1944-1945. Cutoate c~ comuni~tli erau in rninoritate,

la presiunea ru~ilor Polonia a devenit o tar~comunist~, condus~ de Partidul UnitMuncitoresc Polonez.

Regimul de tip sovietic impus tarii din exte-rior era greu de acceptat de polonezi, pozitiaantiruseasc~ a populatiei avind rndacini adincidin cauza coilflictelor seculare existente intrecele dou~ state. Neincredereafat:! de ideologiacomunista ateista era sporita ~i de credinta pro.-fund catolic~ a majoritatii polonezilor.

Nemultumirea s-a manifestat prima oarn in1956, cind manifestatiile din Poznan s-autransformat in tulburnri violente. Aceste eve-nimente au dus la schimbarea exponentilorvirfului puterii. La conducerea noli elitepolitice a ajuns Wladyslaw Gomulka, care eracunoscut ca exponent al "comunismuluinational" in detrimentul influentei sovietice, ~icare a ~i introdus citeva reforme moderate.

Dezvoltarea economic~ din anli ce auurmat a fost mai mic~ decit a celorlaltor t~ri, ~i

O Drapelena1ionale ~ifotografjile papeiimpodobesc gar-durile $antieruluiNaval Lenin dinGdansk. in august1980 muncitoriiacestei intreprinderiau declarat o grevacu ocuparea loculuide munca ~i sub con-ducerea lui LechWalesa, ~i impreunacu grevi~tii din cele-lalte col1uri a 1arii aufondat sindicatulindependentSolidaritatea.

329

POLONIA- LUPTA SOLIDARITATII104

jntelegerea sernna~ in au~st 1980 in Gdanskcontinea printre altele dreptul la greva: ~ilegalizarea sindicatului Solidaritatea, desfiin-tarea cenzurii. ~i mai multe concesii de ordinmaterial. Dar nu s-a pus sub sernnul intreba:riipozitia PUMP ca "forta: conduca:toare" ~iapartenenta Poloniei la laga:rulsocialist.

in afara legiiPoporul insa: cerea noi schi.mba:ri cu in&istenta.Au izbucnit. greve in multe locuri. Noul con-duca:tor de partid, generalul Wojciech ~Jaruzelsky a decretat in 1981, pe nea~teptate, ~legea martiala:, a declarat nelegal sindicatul ~Solidaritatea, ~i i-a arestat pe conduca:torii aces- ~tuia. cand muncitorii ~antierelor navale Lenin .gdin Gdansk au declarat greva cu ocupatie, ~fortele politiene$ti au ocupat cla:dirile intre-prinderii. In urma:torii cativa ani trupele deasalt politiene~ti ZOMO au ina:bu~it cu brutali-tate orice manifestare a nemultumi.rilor sociale.

PUMP. Alegerea ca papa a unui arhiepiscoppolonez pe nume Karol Wojtyla a dat un nouimbold activitltii opozante.

in urma recoltelor slabe din 1979 situatia eco-nomica a tarii s-a deteriorat ~i mai mult. Cand in1980 guvemul a decretat cre~terea preruluiclmii, situatia in tar:l a devenit foarte tensionatl.Grevele izbucnite erau greu de- reprimat,deoarece muncitorii au utilizat o tactica noua -au organizat greve de ocupatie, adica refuzau s:Iparaseasca locurile de munca pe timpul grevei.Criza s-a adancit ~i rnai tare cand grevi~tilor lis-au alaturat ~i ~antierele navale din Gdansk, infruntea carora s-a aflat muncitorul militant LechWalesa. Uzinele aflate in greva tineau legaturaintre ele, ~i pentru prirna datl activitatea gre-~tilor a fost cOOrdonatl de 1a inceput. S-a con-stituit sindicatul independent, care in scurt timp~i-a luat numele de "Solidaritatea". ,

Amenintat de faliment economic guvemula fost nevoit sa se a~eze la masa de negocieri.

FAuRITORII ISTORIEI

lech Walesa s-a nascut in 1943 in locali-tatea Popowa. A inceput sa lucreze pe~antierul Naval lenin din Gdansk in1967 ca electrician. in timpul eveni-mentelor din 1970 a activat ca membru acomitetului de greva. in 1976 i s-a des-facut contractul de munca. in 1980 s-aaflat in fruntea marii greve, in urmacareia s-a fondat ~i s-a inregistrat sindi-catul Solidaritatea. in decembrie 1981 afost arestat, ~i numai in noiembrie 1982a fost eliberat din deten~ie. in 1983 aprimit premiul Nobel pentru pace. in1988 el a condus delega~ia Solidarita~ii latratativele duse cu guvernul. in 1990 afost ales pre~edintele Republicii Polonia.

O GeneralulWojciech Jaruzelski.prim ministru (1981-1985) ~i pre~edinteleConsiliului de Stat

(1985-1989).Pentru restabilireaconducerii comuniste~i pentru impiedicareainfluen1ei Solidarita1iiin 1981 a decretatlegea mar1iala. pecare a revocat-o dupaun an.

La sfa~itul anului 1982 guvemul se simteadestul de putemic pentru a retrage legeamartial~ ~i considera ca ~i terminat episodulSolidaritatea. jn realitate Ins~ sindicatele libereerau trecute doar 1n ilegalitate. Criza economi-c~ tot mai adanc~ a condamnat la e~ec toate1ncerc~rile puterii, ~i ca rezultat al reformelordin Uniunea Sovietic~ politica mainii forte adevenit foarte nepopular~. La 1nceputul anului1988, cand au lzbucnit greve noi, Jaruze1sky aintrat In tratative cu liderii sindicatelor.

O Manifesta1iamembrilorSolidarita1ii inVar~ovia. in 1981sindicatul a fast 1!trecut in ilegalitate. :!A

Activitatea ~Salidarita1ii a candus ;0:I .E

a argamzarea -8.

alegerilar libere. ~

Alegeri liberein urma unui acord incheiat nu numai c;I s-arepus in legalitate Solidaritatea, dar s-a decisorganizarea de alegeri libere. Candidatii Solida-rit;Itii aveau dreptUl s;I candideze doar pentruun num;Ir restrans -minoritar -de locuri. incazul in care ar fi obtinut rezultate bune,Solidaritatea putea deveni O fort:1 politic;I de~icomu~tii urmau s;I p;Istreze controlul politic.

La publicarea rezultatelor alegerilor s-aconstatat c;I .opozitia a ca~tigat toate man-datele, acolo unde i s-a permis s;I prezintecandidati. Rezultatul alegerilor a ar;Itat atat declar care e vointa popular;I incat noul guvemde coalitie a fost de fapt guvemul Solidarit;Itiimini~trii comuni~ti fiind minoritari. in frunteaguvernului a ajuns pentru prima oar:I in 40 deani un prim ministru necomunist, in persoanalui Tadeusz Mazowiecki. cand comunismul asucombat in estul europei, Polonia a devenit

~ O tar:I liber:I ~i independent;I.~ Epoca eroic;I a unit;Itii nationale lua astfel~ sfar~it. Pe scena politic;I au ap;Irut partide~ politice concurente, ~i dup;I O campanie elec-£. toral;I dur;I, nelipsit;I de injurii Lech Walesa a~ fost ales pre~edintele ta:rii.

330