Importanta unui model parental asupra dezvoltarii comportamentului agresiv al copiilor

Psihologie sociala

Importanta unui model parental asupra dezvoltarii comportamentului agresiv al copiilor

Prof. Coord : Loredana IvanStudenti: Adomnicai Mihai CristianPieleanu Adriana CristianaStoica AndreiPsihologie anul II, Semestrul al II-leaCuprins:

Partea I1. Introducere - Motivarea alegerii temei 2. Delimitari conceptule Analiza literaturii de specialitate3. Agresivitatea si teorii explicative ale agresivitatii4. Stiluri si modele parentale modelul autoritarPartea a II a5. Scopul si obiectivele cercetarii6. Ipoteze7. Variabilele cercetarii8. Metode si instrumente de cercetare, procedura experimentala9. Interpretarea rezultatelor 10. Testul proiectiv - ,,desenul familiei11. Concluzii + anexe12. Bibliografie

Partea I1. Introducere motivarea alegerii temei

Comportamentul agresiv al copiilor a devenit o preocupare educationala, dar si sociala la nivel mondial, astfel ca genereaza preocupari de ordin stiintific, social, si desi au fost realizate cercetari numeroase pana la momentul actual, totusi ramane o problema neelucidata total, cu repercursiuni asupra formarii si dezvolatarii armonioase a tinerelor generatii.

Aceasta cercetare s-a oprit asupra unui aspect foarte importanta al cauzalitatii agresivitatii la scoala, anume familia. Este cunoacut faptul ca literature de specialitate prezinta violenta, agresivitatea in scoala ca fiind rezultatul mai multor factori, cum ar fi mass media, mediul de viata , insa mai ales familia.

Ceea ce este important in aceasta lucrare, este faptul ca noi am ncercat sa studiem , sa cercetam comportamentul agresiv al copiilor mici, prescolari, deoarece exista deja numeroase lucrari ce au ca fundament violenta adolescentilor.

2. Delimitari conceptuale- analiza literaturii de specialitate

In anul 1996, Eric Debarbieux, defineste violenta ca fiind un fenomen in ansamblu, ,, Violena este dezorganizarea brutal sau continu a unui sistem personal, colectiv sau social, i care se traduce printr-o pierdere a integritii, ce poate fi fizic, psihic sau material. Aceast dezorganizare poate s opereze prin agresiune, prin folosirea forei, contient sau incontient, ns poate exista i violen doar din punctul de vedere al victimei, fr ca agresorul s aib intenia de a face ru (pg.45,46). Agresivitatea este vazuta mai mult ca o potentialitate, adica intentia de a produce rani anumitor persoane fiind de multe ori acceptabila din punct de vedre etic.

Tot in anul 1996, Nicolae Mitrofan realizeaza o tipologie a agresivitatii dupa cateva criterii:

A. In functie de agresor/ persoana care manifesta comrtament agresiv, poate fi vorba despre o agresivitate a tanarului ori adultului, agresivitate masculine ori feminina, individuala sau colectiva etc.

B. In functie de mijloacele utilizate in vederea concretizarii intentiilor poate fi agresivitate fizica ori verbal, directa sau indirecta.C. Dupa anumite obiective urmarite, in vederea obtinerii unor beneficii sau in vederea distrugerii.

D. Dupa forma in care se manifesta, exista agresivitate violenta si nonviolenta.

3. Agresivitatea si teorii explicative ale agresivitatii

Exista numeroase teorii despre comportamentul agresiv, cum ar fi : teorii biologice, etologice, psihologicsi socio-culturale.

a. Teorii biologice ce vizeaza patru factori bilogici innascuti, asfel regasim teoria instinctului agresivitatii ( S, Freud considera ca agresivitatea este o dispozitie inerenta si independenta a omului cu rol de bariera ) ; teoria hormonala a agresivitatii ( adica existent excesiva a adrenalinei si testosteronului , producand comportamente agresive) ; teoria anormaliatii cromozomiale si teoria neurobiologica a agresivitatii.

b. Teorii etologice ale agresivitatii, adica structurile biologice ale comportamentului agresiv sunt descoperite.

c. Teorii psihologice , vizeaza in mod special legaturile dintre frustrare si agresivitate, frustrarea fiind mai mult sau mai putin de lunga durata dupa momentul in care se produce.

d. Teorii socio-culturale, cultura fiind inteleasaca un ansablu de planuri, prescriptii si reguli in vederea controlarii comportamentului agresiv.

4. Tipuri de familii Familia este primul mediu social prin care un individ ia contact cu realitatea, fiind locul in care copilul creste si se dezvolta. Nu exista o definitie unica a familiei, pentru ca fiecare familie se deosebeste prin anumite particularitati. Ce este de retinut este faptul ca prin intermediul familiei, copilul isi satisfice propriile nevoi emotionale, de afiliere la un grup ori de stabilitate sau afectiune si respect fata de propria persoana si cei din jur.

Familia este cea care ofera si transmite modele si valori morale, iar orice perturbare in interiorul acesteia poate vea repercursiuni negative asupra personalitatii si mai ales a adapatarii copilului la un anumit mediu.

In ceea ce priveste stilul parental, el poate fi considerat ca o parte a modelului educative care se exercita asupra unei perosnalitati in formare si dezvoltare , cum este copilul. Interesant este faptul ca stilurile parentale sunt incorporate cu o maniera in care parintii isi exprima opiniile proprii despre ceea ce inseamna sa fi un parinte.

5. Stiluri si modele parentale- modelul autoritar

,,Conceptul de stil/model parental se refer la variaiile normale n ncercrile de control i socializare a copiilor de ctre prini (Baumrind, 1991, p. 74).

Modelul parental mai poate fi definit, de asemenea, ca fiind un anasamblu de cerinte si norme impuse se societate, intr-o anumita perioada , despre rolul si statusul de parinte, concret, modelul parental include tipul real de relationare a printilor cu copiii intr-o familie. Potrivit unei calsificari realizata de Neacsu in 2010, exista silul/modelul autoritar, modelul sau stilul permisiv si modelul sau stilul democratic.

Numeroase cercetari indica faptul ca familiile in care se utilizeaza violenta fizica pentru educarea copiilor, parintii nu au alte mijloace sau modalitati petru a-si manifesta autoritatea, acestia nefiind un model educativ pentru copiii lor. De asemnea, factori precum saracia, pot influenta considerabil stilul parental, deoarece in familiile sarace nu exista coduri de conduit, aceste familii practicand un stil de viata dezordonat si anomic.

Partea a II a

6. Scopul si obiectivele cercetarii - IPOTEZE

Demersul aplicativ a avut ca scop general investigarea importantei unui model parental in dezvoltarea comportamentului agresiv al copiilor, si de asemenea ne-am propus sa observam daca stilul autoritar predomina.

Acest experiment a pornit de la presupunearea ca expunerea copiilor la un model parental, determina invatarea unor comportamente, ulterior, fiind manifestate la scoala, dar si la loceul de joaca.

Ipoteza de lucru- Daca cei 6 copii vor fi expusi la moedeul parental autoritar, caracterizat de violenta in familie, violenta fizica, verbala, atunci ei vor invata cu greu sa devina maleabili cu cei din jur, vor abea dificultati in comunicare-socializarea, vor avea un nivel scazut al stimei de sine.

7. Variabilele cercetarii

Variabila independenta din cadrul acestei cercetari a fost modelul parental autoritar, iar cea dependent dezvoltarea comportamentului agresiv al copiilor la scoala. De asemenea, au fost luate in calcul si cateva variabile necunoscute/mascate, cum ar fi trasaturile temperamentale ale partcipantilor, nivelul de educatie al parintilor, mediul de provenienta rural/urban, familie monoparentala, familii divortate.

8. Metode si instrumente de cercetare

In cadrul cercetarii noastre am utilizat ca metode de cercetare ancheta pe baza de chestionar , aplicand parintilor doua chestionare, aceleasi pentru toti, un chestionar de personalitate si unul de autoritate, studiu de caz in cadrul caruia am analizat rezultatele testelor , observatia, si testul proiectiv ,,desenul familiei pe care l-am aplicat copiilor.

Prezenta agresivitatii si violentei la copiii prescolari este acceptata atat de educatori cat si de parintii care au copii de aceast varsta. Observatiile realizate demonstreaza faptul ca prescolarii au conflicte la gradinita.

In vederea cercetarii au participat, patru familii, doua dintre familii aveau doi copii cu varste cuprinse intre 5 si 7 ani, iar celelalte doua familii avand un singur copil, cu varste de 6 si 7 ani. In aceasta perioada, de o spatmana , parintii vor fi pusi in contexte diferite , pentru a determina care este tipul parental al acestora, si cum poate influenta asupra dezvoltarii normale a comportamentului copiilor.

Pe parcursul perioadei de cercetare, copiii au asitat la certuri intre parintii lor, pe anumite teme, cum ar fi lipsa banilor, sau anumite datorii, auzind anumite cuvinte, pe care mai apoi le-au reprodus la scoala cu colegii acestora, in momentul in carse jucau in pauze si unii dintre copii le cereau si lor ucaria pentru a se juca, ba chiar la un moment dat unu dintre participant , l-am impins pe fratele lui si i-a adresat cuvinte de genul ,,incapabilule, esti un prost, m-ai innebunit. Pe parcursul saptamanii de cercetare, copiii au mers cu parintii la locul de joaca , un moment dat s-a intamplat ca pe parcursul unui joc de fotbal , unul dintre copii a fost lovit de un coechipier, moment ce stranit violenta fizica , dar si verbala intre acestia.

9. Interpretarea rezultatelor

In aceasta cercetare ne-am asteptat ca parintii sa le capteze atentia copiilor la locul de joacaxplicandu-le ca nu este bine ca ei s aintre in conflict, sa incerce sa le dezvolte sentimental de apartenenta, insa ceea ce ne-a surpins a fost faptul ca in momentul in care cei mici s-au luat la bataie pe terenul de joaca , unul dintre parintii particpantului nostrum , i-a despartit ( lucru bun ), insa in loc sa i se explice a mai primit o palma la fund si o admonestare verbala, uramata de o pedeaspa.

De obicei folosirea inadecvata a pedepselor ce se inscriu in registrul de violenta fizica sau verbala , se asociaza de cele mai multe ori unui stil parental autoritar. In urma anchetei noastre, am constata ca jumatate din parinti de inscriu in acest stil si ca deseori acesasta autoritate este repsodusa de copii.

De asemenea, un alt rezultat p care l-am asteptat, a fost acela ca parintii sa se focalizeze pe nevoile perosnale ale copiilor, cat si pe reultatele la gradinita. Adica, intr-una dintre familiile cu un singur copil, parintii erau in process de divort, mama fiind foarte ocupata cu serviciul, isi ducea dimineata copilul si il lua la amiaza, si desi educatorul i-a spus ca cel mic este distrat si ca nu este atent si nu vorbeste cu ceilalti , mama a motivate ca nu are nimic, ca asa este tot timpul. Problemele de cuplu pot fi o sursa importanta in activarea unor comportamente agresive si violente ale copiilor, referindu-ne mai cu seama la divortul parintilor si relatiile conflictuale dintre acestia.

10. Testul proiectiv - ,, desenul familiei

In primul desen , putem observa ca unul dintre copii mai are o sora care este desenata langa tata, in timp ce el si mama sunt undeva sus in coltul paginii, mama fiind jumatate inexistenta.

In acest desen mama si cei doi frati se tin de mana, in timp ce tatal este desenat singur , mai departe de ei si cu servieta in mana , ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca ei il vad rar, petrec mai putin timp cu el comparativ cu mama , pentru ca acesta este ocupat cu serviciul.

Acest desen apartine copilului cu parintii divortati se observa ca cei doi nu zambesc desi se tin de mana , iar tatal este desenat in cel de-al doilea plan , la distanta de ei , si fara ca sa zambeasca.

11. Concluzii

O persoana poate avea mai multe stiluri parentale in functie de diferiti factori. Intr-o familie, fiecare dintre parinti poate avea propriul stil parental care se completeaza cu cel al partenerului sau poate fi incompatibil, ajungand sa dezorienteze si sa-i creeze un climat afectiv nefavorabil dezvoltarii lor armonioase, al copiilor.

De asemenea , putem observa ca uneori cei mici, manifesta agresivitate si situatii conflictuale, unii fata de ceilalti, totdodata au momente cand nu mananca, ceea ce se poate concluziona in faptul ca ei imita , practic, comportamentele si atitudinile parintilor, acest lucru demonstrand in fapt, ceea ce mentionam in ipoteza, importanta modelului parental asupra dezvoltarii normale a copiilor

Atunci cand sunt mici, ei sunt ,,maleabili si sunt usor influentabili de ceea ce observa in jurul lor, acest lucru putand conduce la comportamente prosociale si / sau antisociale.

Statutul socio-economic si cultural al familiei pot determinasi ele , comportamente nedorite la copii. Statutul socio-economic al familiei este considerat un cuantum intre educatie, ocupatie si venitul parintilor..

Aceste aspecte sunt intercorelate influentandu-se reciproc. Nivelurile mai scazute de educaie se conecteaza de multe ori cu venituri diminuate. Copiii saraci se confrunta cu un risc crescut deesec scolar sau abandon , o stare de sanatate proasta.

13. Bibliografie

1. Aldo, N. (2010). ,,Cum s ne educm copiii. Bucureti: Editura Trei.2. Amiron, R. (2003).,, Consideraii psihosociologice asupra noiunilor de agresivitate i frustrare comparative. n Ferreol, Iasi , Editura Pollirom3. Diane E. Papalia, Sally wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman ( 2010)- ,, Dezvoltarea umana,p.270-279, Bucuresti , Editura Trei 4. Neculau Adrian( 2001 ), ,, Psihologie sociala, Editura Collegium, Iasi5. Baumrid, D. (1965). Paternal control and paternal love, children. n Stnciulescu, E. (2002). ,,Sociologia educaiei familiale. Iai, Editura Polirom.

2