SCOALA PRIMARĂCEHEIŞIMLEU-SILVANIEIJUDEŢUL SĂLAJ

IMPORTANŢA LECTURII ÎN FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI

ÎMBUNĂTĂŢIREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ LA NIVELUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

Cartea este un ospăţ al gândurilor la care oricine este poftit. De altfel,cartea este comoară fără de preţ, în care unii îşi adună cele mai frumoase gânduri. În afara cărţii nu poate fi concepută azi o cultură sistematică a individului şi implicit a societăţii. Acest prieten tăcut, cartea, îţi oferă ori de câte ori ai nevoie acelaşi răspuns fidel la fiecare întrebare şi-l repetă cu nesfârşită răbdare până ce l-ai înţeles. Vârsta copilăriei mici este cea mai propice cultivării gustului pentru lectură.Participând efectiv la pregătirea tinerelor vlăstare, învăţătorul are ocazia şi oportunitatea găsirii unor lecturi care să permită dezvoltarea eului personal al elevului atât ca educaţie cât şi instrucţie. Prin lectură micii şcolari devin vrăjiti, purtaţi pe tărâmul cunoaşterii. Rolul dascălului este să îndrume paşii ,,tinerelor mlădiţe” pe acest drum nou, plin de neprevăzut, să le facă cunoscută muzicalitatea, farmecul deosebit al limbii române prin intermediul lecturii.

E necesar a fi luate unele măsuri organizatorice care să aibă în vedere, în functie de condiţii, aportul familiei alături de şcoală, de a supraveghea şi îndruma lectura elevilor. În momentul în care trebuie să se treacă la trierea cărţilor în : recomandabile şi nerecomandabile copiilor, în cărţi dăunatoare prin conţinutul lor, dar şi contraindicate din cauza inaccesibilităţii la o anumită vârstă, e nevoie de sprijinul celor maturi. Activitatea principală prin care se realizează funcţia informaţională la clasele I-IV este citirea. Simultan cu învăţarea tehnicilor de citit-scris elevii învaţă să folosească instrumentul citirii-cartea, ca sursă inepuizabilă de informaţii. Cu acest prim pas, copiii sunt conduşi să iasă din sferele manualelor şcolare şi să pătrundă în lumea fascinantă a cărţii. Atunci vor şti să selecteze şi să înţeleagă informaţia.Treptat cerinţele şi obiectivele învăţării se schimbă, se trece de la simplu la complex, de la cauză la efect,se generalizează. Învăţătorul trebuie să creeze sentimente şi emoţii copiilor prin lectura unor texte adecvate capacităţii lor de pricepere, de înţelegere. Acesta îndrumă elevii spre biblioteca şcolară, unde ei iau contact cu mulţimea cărţilor şi sub îndrumarea lui îşi pot alege cartea preferată. De asemenea, învăţătorul caută în lectura literară exemple de calităţi morale şi etice: iubire faţă de ţară, omenie, bunătate, cinste, iubire faţă de semeni şi faţă de animale. Atât textele literare cât şi textele nonliterare pot genera comportamente pozitive elevilor.

Cartea îndeplineşte numeroase funcţii. Între acestea, cea mai înaltă menire a cărţii e cea instructiv-educativă. Întregul proces de învăţământ, de la cel preşcolar la cel post-universitar se bazează pe cartea-manual.Transmiterea sistematică şi cât mai completă a cunoştinţelor dobândite de omenire de-a lungul timpului prin stăruitoare eforturi nu se poate face decât prin intermediul şcolii, al cărţilor şcolare. Dar nu numai manualul are o funcţie instructivă. Drumul învăţării şi citirii unei cărţi n-are sfârşit; toate cărţile bune pot să ne înveţe câte ceva pe planul ştiinţei, tehnicii, artelor, moralei, comportamentului etc. Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. E un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni. Este dată de aspectele educative pe care le implică şi anume: -aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate, sub toate aspectele ei; -aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea elevilor în dimensiuni etice şi estetice; -aspectul formativ: constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea tehnicilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei,a capacităţii de exprimare corectă şi expresivă. De asemenea , importanţa lecturii pentru elevii ciclului primar rezolvă cele mai importante obiective ale curricumului şcolar: -consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă; -formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură; lărgirea ariei de informaţie a elevilor; creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii,în general; îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă, cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice; cultivarea sentimentelor, convingerilor, comportamentelor morale; definirea şi aprecierea valorilor morale; dezvoltarea gustului estetic, îmbogăţirea şi activarea vocabularului; dezvoltarea capacităţii de exprimare, stimularea capacităţii creative;dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni interdisciplinare;lărgirea orizontului imaginativ şi creator. Există factori care determină lectura elevilor: particularităţile de vârstă şi psihice, preferinţele lor, climatul familial, care pot transforma lectura într-o necesitate, o delectare sau nu. Când gustul pentru lectură este format din primii ani de şcoală, acesta rămâne pentru toată viaţa, o obişnuinţă utilă. Gustul pentru lectură nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor educaţionali (familia şi şcoala), o muncă caracterizată prin răbdare, perseverenţă, continuitate, voinţă. Este cunoscut faptul că de la vârsta preşcolarităţii atât familia cât şi grădiniţa depun eforturi pentru a influenţa universul copilăriei prin basme, poveşti şi poezii. În grădiniţă şi în famile copilul se formeayă ca ascultător de lectură.De aceea,în primii ani de şcoală,trebuie să îi treyim interesul pentru citit,să-l mîndrumăm în aşa fel încât lectura să devină o deprindere statornică,iar,cu timpul,elevul să conştientiyeye că lectura este o activitate cu caracter permanent.Perioada de formare a gustului pentru citit coincide cu cea când se pun bazele acestuia, în clasele I-IV. Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea spre lecturi, să i se cultive interesul spre cunoaştere. Lectura îi oferă celui ce o parcurge , pe lângă satisfacţiile pe care le aduce orice fapt de lectură, prilejuri unice de reflexie si de trăiri spirituale. Ea îndeamnă la introspecţie, contribuind substanţial la formarea si modelarea personalităţii şi

comportamentului cititorului. La vârsta şcolară ,lectura are un rol hotărât în îmbogăţirea limbajului prin formarea şi dezvoltarea unui vocabular adecvat. Marea varietate a creaţiilor artistice aparţinând unor genuri si specii literare diferite, evidenţiază receptivitatea copiilor faţă de frumos, dorinţa lor de cunoaştere. Dintre creaţiile în proză, basmele şi poveştile au rămas de-a lungul vremii, operele cele mai îndrăgite de copii. Alegerea acestora trebuie făcută cu multă atenţie astfel încât să răspundă cerinţelor estetice,cât şi a celor de ordin etic şi moral.Unul dintre criteriile clare în legătură cu alegerea textelor este accesibilitatea.Pentru vârsta claselor primare sunt potrivite texte narative care îndeplinesc cerinţele de accesibilitate şi care dezvoltă teme din sfera de cunoştinţe a copiilor.Cele mai apropiate lor sunt textele cu acţiuni din lumea fantasticului,în care se poate întâmpla orice,cu răaturnări de situaţii,în care,până la urmă,binele învinge răul.Nu trebuie neglijate nici textele lirice,care oferă modele de exprimare şi care treyesc sentimente,provoacă emoţii.Valoarea lor instructiv-educativă este deosebită, ele aducând o preţioasă contribuţie la dezvoltarea proceselor de cunoaştere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter, la formarea personalităţii copiilor. Lecturile care exprimă înţelepciunea , năzuinţele, necazurile, bucuriile poporului, lupta cu forţele naturii, relaţiile dintre oameni, îi ajută pe elevi să înţeleagă compexitatea aspectelor vieţii. Prin lecturile care exprimă conflicte între cele două forţe , ale binelui si răului , micii cititori îşi formează reprezentări şi noţiuni despre dreptate , cinste, curaj, vitejie, hotărâre, perseverenţă, hărnicie. Elevii vor alege prin aceste lecturi partea dreptăţii , adevărului, binelui si vor detesta nedreptatea, lăcomia, îngâmfarea, minciuna, răutatea. Poveştile lecturate au anumite trasături specifice, apropiate de realitatea vieţii de toate zilele.Aceste lecturi cu valoare educativă, contribuie la formarea unei atitudini de combatere a unor manifestări negative din comportamentul oamenilor. Lectura legendelor îmbogăţeşte fondul cognitiv si afectiv al copilului. Analiza atentă a structurii legendelor şi a personajelor supradimensionate îi ajută pe elevi să descifreze mesajul estetic, fondul real al operei, concizia, simplitatea si expresivitatea limbii şi stilului, le dezvoltă capacităţi intelectuale şi verbale , trăsături de voinţă şi caracter. Lectura în afara clasei lărgeşte orizontul cunoştinţelor primite în clasă. Este foarte important ca învăţătorul să ştie care sunt formele de îndrumare a lecturii în afara clasei. Forma cea mai cunoscută şi cea mai des folosită în această activitate este povestirea. Cei care au citit, povestesc în clasă lectura citită. Fiecare povesteşte aspecte din cărţile care i-au plăcut. Se completează conţinutul povestirii de către mai mulţi copii. În ora de lectură elevii se întrec în a povesti cât mai mult şi mai frumos, fapt care antrenează şi pe cei mai puţini dornici de lectură. Efectul educativ al discuţiei îl constituie schimbul viu de păreri , în dezvăluirea mai largă şi mai adâncă a conţinutului cărţii . Desigur , este recomandabil ca aceste discuţii să fie mediate de către învăţător .De asemenea,învăţătorul poate selecta unele ilustraţii ce prezintă momente din lumea poveştilor,cu ajutorul cărora elevii pot găsi şi releta firul logic al întâmplărilor.Pentru a pune în valoare inventivitatea copiilor,învăţătorul poate complica,,lumea poveştilor,, cu întrebări de tipul:,,Ce s-ar fi întâmplat dacă…?,, ; ,,Cum s-ar fi descurcat personajul în altă situaţie?,,.

Tot ca o activitate atractivă care se poate desfăşura pe marginea unui text citit este completarea unei fişe de lectură. Aceasta poate cuprinde mai multe aplicaţii pe textul citit, cum ar fi: numirea titlului textului, a autorului, a personajelor principale/secundare, pozitive/negative etc., morala textului , realizarea unui desen reprezentativ, extragerea unor expresii frumoase, caracterizarea personajului preferat şi multe altele.

Altă formă de îndrumare a lecturii în afara clasei o constituie formarea bibliotecii personale acasă.

Ghicitorile literare sunt mijloace atractive ce-i invită pe copii la lectură. Acestea se pot desfăşura astfel: se citeşte un fragment şi se cere elevilor să indice în ce operă au găsit acest fragment.

Nu trebuie ignorate cerinţele psihopedagogice care determină eficienţa în dirijarea procesului de însuşire a tehnicii lecturii. Dintre aceste cerinţe amintim: -asigurarea unei permanente interferenţe între toate componentele studiului limbii române la clasele I-IV; -corelarea conţinuturilor cu obiectivele psihopedagogice şi cu cele specifice; -selectarea şi dezvoltarea volumului de informaţii; -definirea clară a obiectivelor operaţionale urmărite pe parcursul activităţii; -utilizarea celor mai potrivite metode şi procedeee în realizarea obiectivelor propuse; -concordanţa deplină dintre obiectivele, conţinuturile, strategiile didactice şi posibilităţile de învăţare proprii elevilor de această vârstă.

Limitarea actului citirii, în cadrul lecţiilor, la conţinutul cognitiv al textului, înseamnă a diminua în mare măsură valenţele formative ale citirii, a familiarizării elevilor cu instrumentele muncii cu cartea, mai ales în clasele a III-a şi a IV-a. Cititul nu poate fi mărginit numai la exerciţiul citirii; înţelegerea mesajului prilejuieşte însuşirea unor cunoştinţe despre mediul înconjurător, a unor fapte, evenimente, întâmplări etc., absolut necesare în formarea şi dezvoltarea orizontului de cunoştinţe la elevi.Trebuie să se ţină seama de capacitatea de receptare a mesajului, de explorare a unui text literar, capacitatea de exprimare orală şi scrisă,precum şi cultivarea creativităţii literar-artistice. Lectura contribuie la formarea şi modelarea personalităţii şi comportamen-tului cititorului. La vârsta şcolară, lectura are un rol hotărâtor în îmbogăţirea limbajului prin formarea şi dezvoltarea unui vocabular adecvat. Marea varietate a creaţiilor artistice aparţinând unor genuri şi specii literare diferite, evidenţiază receptivitatea copiilor faţă de frumos, dorinţa lor de cunoaştere. Prin valorifica-rea creatoare a mesajului artistic,etic şi estetic se stimulează interesul, pasiunea copiilor pentru lectură şi setea de cunoaştere. Modelarea caracterelor, normele de comportare civilizată, cultivarea sentimentului moral -patriotic sunt obiective la realizarea cărora lectura şi specificul ei aduce o contribuţie majoră la educarea copiilor.Dorinţa de a citi se dezvoltă la elevi încă din primele clase. Lectura zilnică trebuie să devină obişnuinţă.Pornind de la exemple

de viaţă putem contribui la formarea lor ca oameni corecţi şi cinstiţi, iubitori de frumos,care vor şti să-şi facă conştiincioşi datoria, vor şti să aprecieze oamenii după faptele lor. O mare importanţă se acordă îmbunătăţirii competenţelor de lectură, ştiut fiind că cititul, în sens larg, este calea către cunoaştere.Pentru a-i familiariza pe elevi cu instrumentele muncii cu cartea se foloseşte ca metodă lectura explicati-vă.După ce elevii au reuşit să-şi însuşească tehnica cititului,ei trebuie să înţelea-gă ceea ce au citit, să se poată orienta în textul citit, să poată să-şi reprezinteimaginile, ideile, sentimentele. Elevul urmăreşte cu mare interes conflictul dintre bine şi rău în basme şi legende şi se bucură de succesul binelui, fiind tot timpul alături de personajul preferat. Elevii iau cunoştinţă cu teme ca: drept-nedrept,cinstit-necinstit, modest-lău-dăros, harnic-leneş ,ascultător-neascultător(,,Puişorul şi vulpea,,). În imagini recunosc personaje şi analizează faptele lor(ex.,,Capra cu trei iezi,,-Capra dă dovadă de hărnicie, stăpânire de sine, iar lupul reprezintă răul,profitorul,cruzi-mea).De asemenea, armonia şi înţelegerea ce trebuie să existe între fraţi este exemplificată în poezia,,Doi fraţi cuminţi,,-Elena Farago.Unele poezii au subiecte din viaţa vieţuitoarelor (,,Căţeluşul şchiop,, , ,,Gândăcelul,,) şi transmit sentimente de înduioşare, milă. Unele lecturi dezvoltă simţăminte şi emoţii cu privire la sensul vieţii şi căldura umană(,,Fram,ursul polar), iar altele sunt destinate copilăriei(Dumbrava minunată,Amintiri din copilarie). Mesajul lecturii ,,Puiul,,se desprinde din îndemnul plasat la începutul textului;e vorba de avertismentul asupra urmărilor de neascultare a sfatului mamei. Lectura lui Emil Gârleanu le trezeşte copiilor dorinţa de a observa mai atent viaţa din natură şi măreşte interesul pentru cunoaşterea vieţuitoarelor.Elevii sunt captivaţi în aceeaşi măsură de frumuseţea naturii. Din lecturile istorice elevii apreciază personaje care au dat dovadă de o înaltă ţinută morală: curaj, vitejie, omenie, cinste, dreptate, patriotism(,,Stejarul din Borzeşti,, . ,,Fiul şi mama,, ,,Legende istorice,,). Dintre modalităţile specifice de realizare a obiectivelor educative la orele de lectură amintim: expunerea prin povestire îndeosebi la clasa I şi a II-a, care poate fi însoţită de imagini şi fotografii. Povestirea este un mijloc foarte important de exprimare, solicitând capacitatea elevului de a comunica.Conversaţia reprezintă forma specifică utilizată la orele de lectură, metodă care presupune participarea activă a elevilor. Munca cu

manualul sau alte cărţi are de asemenea un rol important de educare a elevilor. Cu ajutorul manualului îi deprindem pe elevi treptat cum să înveţe prin mijlocirea cărţii. Cu ajutorul programului Microsoft Power Point se pot prezenta lecturile într-un mod atractiv pentru elevii din ciclul primar. Realizarea prezentării la calculator urmăreşte obţinerea unei succesiuni de imagini destinate captării rapide a atenţiei elevilor. Valenţele pedagogice sunt date , pe de o parte, de calitatea acestor softuri, iar pe de altă parte, de iscusinţa integrării în procesul instruirii, în derularea secvenţială a lecţiei. Prin funcţia lor ilustrativ-demonstrativă oferă elevilor posibilitatea de a observa nemijlocit anumite fenomene, de a acumula un volum de informaţii necesare elaborării unor generalizări.Toate acestea depind de modul în care sunt integrate şi adaptate unei situaţii concrete În vederea realizării obiectivelor se pot desfăşura activităţi de învăţare diverse: dramatizări, medalion literar consacrat aniversării unui scriitor,exerciţii de reactualizare şi îmbogăţire a conţinuturilor prin şezători, concursuri şi alte activităţi literare, exerciţii de completare a unei fişe de lectură, portofolii,exerciţii de prezentare a unui personaj sau a unei scene prin desen sau modelaj,dialoguri, jocuri de rol, exerciţii de construirea unor compoziţii literare,etc. Prin lectură, elevii sunt conduşi să-şi formeze capacitatea de a surprinde, de a descoperi conţinuturi şi forme ale realităţii,să-şi extindă aria cunoaşterii, pă-trunzând în diversitatea textelor literare. Lectura în afara clasei are ca scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit,să le stimuleze interesul pentru carte şi constituie un important mijloc al întregului proces instructiv-educativ. În acelaşi timp, contribuie într-o măsură însemnată la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular activ. Daca şcoala are ca finalitate instruirea si educarea copilului pentru a deveni un om bine educat si format, aceasta se realizeaza prin cultivarea gustului pentru lectura. Elevul trebuie permanent indrumat spre lectura. ,,Lectura—spunea istoricul N.Iorga—joacă un rol important în viaţa copiilor,un rol mai mare decât în viaţa celor vârstnici. Cartea citită în copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viaţa şi influenţează dezvoltatea ulterioară a copiilor.Din cărţile pe care le citesc, copiii îşi formează o anumită concepţie asupra lumii, cărţile formează la ei anumite norme de conduită.,,

De aceea ,, Iubiţi cartea, îngrijţi-o şi citiţi mai mult!Cartea ne este prieten credincios, de nădejde!” menţiona plastic si convingător G. F.Morozov în lucrarea sa ,,Cărţi prietene”, arătând importanţa cărţii pentru cititor.În încercarea de

a ,,defini” cartea şi lectura ei, cele mai izbutite din punct de vedere metaforic, par cuvintele marelui cronicar Miron Costin:,,…că nu iaste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor.”

Întocmit; Înv. SABOU FLOARE Înv. MAN IOANA

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Alexandru,Eugenia Şincan—Îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi, Editura,,Gheorghe Cârţu Alexandru,, Craiova,1 993

2. Marian Barbu(coordonator) - Metodica predării limbii şi literaturii române, învăţământ primar,Editura,,Gheorghe Alexandru,, 2 003

3. Ioan Nicola - Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, 2 001

4. Revistă dedicată cadrelor didactice – Învăţământul primar , 1-2, 1 999 – Editura Discipol

– Învăţământul primar , 3-4 , 1 999 ,

Editura Discipol