5. Importanta abordarii situatiei in domeniu stiintei criminalistice

Situalogia ca un domeniu al cunoasterii, este orientata in rezolvarea unor varietati de aplicatii. In primul rind, prin prevederile sale principale pot fi rezolvate cele mai problematice situatii aparute insasi in stiinta criminalistica.

Situatiile problematice in domeniu stiintei criminalistice sunt identificate de catre oamenii de stiinta intr-o investigatie stiintifica, in curs de cercetare științifică, generalizare, operatii si investigare, precum si prin expertiza si practica judiciara, ca rezultat al aplicarii recomandarilor criminalisticii.

Rezolvarea situatiilor problematice ale stiintei criminalistice este un process foarte pozitiv, deoarece el in marea masura stimuliaza dezvoltarea sa. ‘’Progresul in cunostinte consta în formularea , rafinament și să răspundă noilor provocări ”20 Deaceea este foarte important sa se stabiliasca modalitatile de baza care ar putia duce la descoperirea de noi situatii problematice,si noi contradictii intre faptele si cunostintele accumulate si stimularea astfel a evolutiei teoretice in domeniu Criminologiei, care viziaza solutionarea optima a acestor situatii.

La o anumita perioada de dezvoltare a stiinteipentru explicarea noilor fapte empirice, aparute in practica de investigasie, experienta empirica, care predomina in sistemul de cunostinte criminalistice nu este sufficient, in legatura cu care apare o nevoe urgent de a crea noi teorii pentru rezolvarea acestor situatii. astfel a aparut de exemplu bazele teoretice ale trasiologiei judiciare, gabitologiei, grafologie , si dupa ele- fundamentele teoretice ale tehnologiei criminalistice.

Situatia problematica poate aparea in domeniul stiintei si prin aparitia unor noi teorii criminalistice, care explica diferit faptele cunoscute anterior, sau absolut respinge intelegerile stiintifice vechi despre ele.

Insa caile de cautare constienta si rezolvarea stiintifica la timp a situatiilor problematice sunt destul de diferite. De exemplu A.A. Эксархопуло, examinind foarte atent intrebarile stiintei criminalistice, printer aceste cai se numara urmatoarele :

1. atitudinia critica a solutiilor cunoscute anterior in criminalistica2. utilizarea solutiilor recunoscute anterior in solutionarea si rezolvarea in criminalistica

pentru explicarea faptelor noi, si a noilor fenomene.3. utilizarea solutiilor cunoascute de probleme stiintifice, care au aparut in alte ramuri ale

cunoasterii, dar care inca nu a fost aprobata de criminalistica pentru explicarea si rezolvarea situatuatiilor problematice si faptelor noi, care apar in practica luptei impotriva criminalitatii.

4. generalizarea problemelor criminalistice cunoscute sau transferul de la o ramura a stiintei criminalistice la alta.

5. generalizarea experientei practice in aplicareaintrumentelor criminalistice, tehnici si metode, si selectie de fapte, care nu au explicatie sau nu se incadreaza in legile teoretice si empirice cunoscute si principiile Criminalisticii.

6. combininarea problemelor diferitor ramuri de cunostinte, care elaboreaza masuri de combatere a crimei, transferul de probleme a altor stiinte in criminalistica, interpretate ultimele in raport cu obiectul si scopul acesteia. 23

Rezultatele analizei stiintifice ne permite sa identificam principalele modalitati pentru rezolvarea situaliilor problematicein stiinta criminalistica.Astfel de metode include:

a)desbaterea stiintifica ;

b)cercetarea stiintifica si practica;

c)revizuirea dintre conceptele teoretice cheie si practica de ipoteza.

Asadar, abordarea situatiei ca o metoda de cercetare stiintifica ne permite rezolvarea optima a unor problem, situatii criminalistice. In primul rind, se refera la problema cresterii a eficientei recomandarilor criminalistice pentru punerea în aplicare a acestei teorii ca o punte de legătură între știință medico-legale și practici pentru detectarea și investigarea infracțiunilor . În al doilea rând , acesta este legat de cercetarea putina a procesului de formare a bazelor de cunostinte criminalistice- a noilor forme de descriere si utilizare a modelelor criminalistice studiate, bazate pe o descriere detaliata a situatiilor criminale si de investigatie. In al treilea rind, in ceea ce priveste abordarea situatiei pot aparea probleme de conversie asupra cunostintelor a faptelor individuale, care descriu situatii individuale, situatii concrete, o descriere de situatii tipice.mai mult decit atit, utilizareasistemelor informatice,acest proces incepe a avea nu doar caracterul teoretic cit caracterul practic.