7/21/2019 Import Ann t Ttt

1/6

2.1. FACTORII SOCIO-FAMILIALI

2.1.1. Practicile de educare a copiilor

Convingerea c practicile de educare a copiilor au e!perien"ele ti#puriia$ectea% co#porta#entul &i peronalitatea' nu ete ceva nou. Condi"iileantecedente ale educrii aociate cu an!ietatea din ti#pul adolecen"ei au $otidenti(cate &i includ $actori de #ediu ) $a#ilie detr#at' con*icte $a#iliale+precu# &i atitutidini peci(ce practicii de educare )Perr, &i Milli#et' 1+. Lipaunor reguli $a#iliale clare' o puternic preocupare pentru reputa"ia $a#iliei' orela"ie proat cu tatl' criticile &i de%apro/rilor $recvente au $ot aociate cuan!ietatea. 0e ae#enea' uportul printec' tilul de educare' peronalitateaautoritar a #a#ei &i pedepele #aternale au $ot toate contingente an!iet"iidin adolecen" &i din perioada de #aturitate )rone &i Rogner' 132+. 0eci' caur#are a pre%entrii acetor tudii' pute# pune c e!it legturi 4ntre educareacopiilor &i an!ietate. Inconecven"a' atitudinile dure &i rigide' a#/iguitatea &icon*ictul $a#ilial par e nu#ere printre principalii $actori care anticipde%voltarea ulterioar a an!iet"ii 4n cadrul deoe/it de dina#ic al peronalit"ii

4n $or#are.

Al"i autori pun accent pe pertur/area precoce a rela"iei #a#-copil atuncic5nd au 4n vedere originea an!iet"ii. 6n concep"ia lui 0u#a )c$. 7u"' 2889+' eteinvocat co#ple!itatea proceului 4n care printele &i copilul nu e ata&ea% unulde altul' iar rela"ia lor i&i pierde valoarea ecuri%ant. Ca atare' un copil care nuete ata&at de #a#a a devine vulnera/il &i do#inat de an!ietate. Aceatvulnera/ilitate a copilului ete produul dina#icii pri#are' a enti#entului de

trdare pe care copilul l-a trit 4n pri#ele luni din via". 6n acet en' copilul etedo#inat de $rica de a ( a/andonat deoarece el nu a trit e!perien"a 4ncrederii &i alucrurilor igure. :nele tudii au dovedit c' 4n ca%ul copiilor an!io&i' ave#de-a $ace cu unele de(cien"e 4n $unc"ionarea e#o"ional' 4n ceea ce prive&te

4ntelegerea propriilor e!perien"e e#o"ionale )Souta#-;ero< = endall' 2888+ &ia/ilitatea de a "ine u/ control itua"iile evocatoare din punct de vederee#o"ional )Suveg = >e#an' 288?+. Acete cercetri arat c prin"ii pot etalaco#porta#ente care contri/uie la crearea di(cult"ilor ocio-e#o"ionale alecopiilor an!io&i. Mai e!act' prin"ii copiilor an!io&i par 4ncura@e%e #odelegre&ite )#aladaptative+ de rpun la itua"iile ociale au la alte itua"ii' prin

dicu"ii directe cu copiii lor' o$ere ca #odel ei 4n&i&i un co#porta#ent an!io' a(&e%e co#porta#ente de control e!ceiv &i intru%iune )Suveg' >e#an'Flanner,-Scroeder &i Coano' 288+. B!preivitatea $a#ilial au cli#atul$a#ilial unt coniderate a ( i#portante 4n #odelarea prerilor copilului deprepropria e#o"ionalitate &i e#o"ionalitatea altora. Ca atare' autorii cita"i audovedit c acei copii cu tul/urri de an!ietate &i #a#ele lor au indicat nivele#ai c%ute de e!preivitate $a#ilial' dec5t copiii nor#ali &i #a#ele lor.

2.1.2. Bveni#entele vie"ii

Legtura dintre tre &i an!ietate ete ugerat de unele tudii aupra

eveni#entelor vie"ii' care arat c e!perien"a ci#/rii &i #agnitudineaadaptrii cerute' unt legate de o erie de /oli. Mai e!act' onon &i McCutceon

7/21/2019 Import Ann t Ttt

2/6

)138+ au u/liniat eviden"a unei rela"ii dintre eveni#entele negative ale vie"ii &ian!ietate. Ca atare' adolecen"ii care au trit #ai #ulte ci#/ri negative 4nvia"' au #ani$etat #ai #ult an!ietate. An!ietatea poate ( un produ alneiguran"ei. Bveni#entele vie"ii' 4n pecial tran%i"iile unt deeori treante &ineiguran"a ce 4no"e&te acete tran%i"ii contri/uie la apari"ia an!iet"ii. 0e

e!e#plu' Coelo )138+ a tudiat adolecen"i care pre%entau an!ietate cu privirela viitorul lor &i a decoperit c an!ietatea e!peri#entat de u/iec"ii adolecen"iera e!pri#at prin 4ncercri de a reduce an!ietatea &i a-&i ci#/a dipo%i"iau*eteac' la $el ca &i 4n ca%ul adaptrii la tre. Incertitudinea re$eritoare laviitor a $ot legat de an!ietate' care la r5ndul ei a $ot aociat cuco#porta#entul periculo &i poi/ile 4#/olnviri. I#pactul con*ictelorcon@ugale aupra de%voltrii copiilor ete un u/iect a#plu de%voltat 4n piologia#altratrii. At$el' pattern-ul de interac"iune con@ugal' 4n care tatl #ani$et unnivel ridicat de irita/ilitate &i tendin"a de a nu

co#unica' ete aociat cu apari"ia i#pto#elor an!ioae la copil' a pro/le#elorco#porta#entale &i cognitive ale acetuia )Paled &i Bdleon' 122D R&canu &i7u"' 1D 0u#a' 1+. :nele tudii recente arat c adverit"iileti#purii unt aociate cu pro/le#e de an!ietate 4n adolecen" )Pillip'Ea##en' rennan' Ea@#an or' 288+. At$el' tur/ulen"ele din rela"iile #a#elorcu partenerii acetora' au artat aocia"ii e#ni(cative cu pre%entarea detul/urri de an!ietate la copil. Sci#/rile partenerilor de ctre #a# 4nainte ca#icu"ul 4#plineac cinci ani' au $ot aociate e#ni(cativ cu tul/urri dean!ietate. Inati$ac"ia #arital a #a#ei' at5t prenatal c5t &i de-a lungulpri#elor &ae luni a $ot de ae#enea un $actor anticipator al di$unc"iilor de

an!ietate de #ai t5r%iu. 0i$unc"iile de an!ietate din adolecen" unte#ni(cativ anticipate de inati$ac"ia #a#ei 4n perioada c5nd copilul avea &aeluni. 6n plu' eveni#entele treante din via"a #a#ei au aprut ca $actorianticipatori ai tul/urrilor de an!ietate ale copiilor de #ai t5r%iu. At$el' copiii aicror #a#e au raportat pre%en"a #ai #ultor $actori de tre' at5t 4n perioadaprenatal c5t &i potnatal' au avut o poi/ilitate #ai #are de a de%voltadi$unc"ii de an!ietate p5n 4n adolecen". 0e ae#enea' racia cronicde-a lungul pri#ilor cinci ani ai copilului a $ot un $actor anticipator al uneidi$unc"ii de an!ietate diagnoticate p5n la v5rta de cincipre%ece ani. S-acontatat c #inorii care au trit 4n rcie' au avut poi/ilit"i de dou ori #ai#ari de a pre%enta e#ne ale di$unc"iilor de an!ietate. 6n conclu%ie' nu#rultotal al adverit"ilor trite 4n copilrie anticipea% e#ni(cativ tul/urri dean!ietate #ani$etate #ai t5r%iu' at$el 4nc5t copiii care trec printr-un nu#r#are de condi"ii advere pre%int un ric #ai #are de a de%volta tul/urri dean!ietate.

2.2. FACTORII GCOLARI

6n concordan" cu #ri#ea i#pactului pe care-l au aupra copiilor' e!perien"ele&colare au ocupat un loc i#portant 4n tudiile de pecialitate' ca ure poten"ialede an!ietate. O parte din aten"ie a $ot $ocali%at aupra rolului an!iet"ii 4n

$o/iile &colare' dar cele #ai #ulte tudii au luat 4n conidera"ie cau%ele aceteia&i e$ectele pe care ea le are 4n per$or#an"a &colar. At$el' Le/ovici )12+

7/21/2019 Import Ann t Ttt

3/6

decrie $o/ia &colar ca o nevro% $o/ic a copilriei av5nd la /a% o ini/i"iean!ioa ce-l 4ndeprtea% pe copil de &coal. 0ac aceat tea# de &coalete 4no"it de dacli autoritari&ti &i de preiunea $a#iliei' atunci ea poate etran$or#e 4n an!ietate-trtur )ulcar' 13+. Alte tudii arat cpredilec"ia pre 4ngri@orare &i an!ietate a elevilor duce la o la/ per$or#an"

&colar' indi$erent de #etodele utili%ate de pro$eori 4n evaluarea &colar )ettinaSeip apud. ;ole#an' 2881+. B!it &i tudii care ugerea% c prereaproat depre propria peroan pare a ( aociat cu an!ietatea &i pare a ( unprodu al $elului 4n care percep ceilal"i per$or#an"ele la 4nv"tur ale cuivaHe!perien"ele de via" negative )din

&coal' grup de prieteni+ induc o cdere a ti#ei de ine &i un enti#ent dedevalori%are' 4no"it de triri e#o"ionale negative' de trite"e' $urie' an!ietate)7u"' 2889+. Cau%ele &i conecin"ele an!iet"ii 4n #ediul &colar varia%cu v4rta. La copiii #ici' c5nd in*uen"ele prin"ilor unt 4nc #ult #ai puternice

$a" de cele ale e#enilor' an!ietatea pare a ( legat de 4ndoielile &i te#erile cuprivire la 4nv"tur' de epararea de prin"i &i de alte 4ngri@orri i#ilare )ing'7..' Ollendic' T.E.' 13+. Cu c5t crec' copiii devin din ce 4n ce #ai con&tien"i dein*uen"ele e#enilor &i at$el cre&te in*uen"a acetor noi ure de an!ietate. 6nacet conte!t' an!ietatea poate ( privit ca un co#ple! de e!perien"e ce include$elul 4n care prin"ii reac"ionea% la reali%rile &colare ti#purii' a/ilitatea copiilorde a-&i interpreta propriile per$or#an"e &i de a le co#para cu ale altora' ca &ireac"iile lor la practicile de evaluare aplicate 4n &coal )Jig(eld = Bccle' 13+.

Tre/uie re#arcat c an!ietatea datorat apectelor particulare ale activit"ii&colare a $ot e!a#inat #ai 4n detaliu. 0e e!e#plu' an!ietatea $a" de

#ate#atic' legat 4n #od pecial de per$or#an"ele la #ate#atic' nu egenerali%ea% neaprat la alte apecte ale &colii. 6n #od i#ilar' an!ietatea $a"de e!a#ene' care are clar i#plica"ii $oarte #ari 4n via"a elevilor' a pri#it odeoe/it aten"ie 4n r5ndul cercettorilorD acetea &i alte ure ale an!iet"ii&colare au $ot coniderate ca "inte 4n interven"iile de a 4#/unt"ii per$or#an"a&colar.

2.9. FACTORII PSIEOLO;ICI

2.9.1. Proceul de 4nv"are

Anu#ite #ecani#e piice ocup un loc i#portant 4n generarea &i #en"inereaan!iet"ii. Cele #ai recente a/ordri piologice pre%int #odele co#ple!e' carepotulea% di$erite tipuri de interac"iune 4ntre proceele piice' $eno#enele &i#ecani#ele i#plicate 4n etiologia an!iet"ii. At$el' /eaviori#ul' conidera can!ietatea 4&i are originea 4n rela"ia peroanei cu eveni#entele e!terne &i nu 4ncon*ictualitatea intern. Jaton &i Morgan )c$. Bdel#an' 12+' decriuan!ietatea ca rpun condi"ionat at$elH un eveni#ent ini"ial neutru )care nuprovoac an!ietate+' aociat cu o e!perien" averiv )ti#ul necondi"ionat+ cedeter#in un rpun an!io )rpun necondi"ionat+'devine prin repetare ti#ulcondi"ional &i at$el va putea deter#ina ulterior o reac"ie de an!ietate i#ilarcelei declan&ate de ti#ulul necondi"ionat )apare rpunul condi"ionat+. Gi>a@onc' 13? )c$. Radulovici' 2889+' conidera' la $el' c e!perien"a e#o"ional aan!iet"ii poate ( do/5ndit prin #ecani#il condi"ionrii. At$el e!punerea

7/21/2019 Import Ann t Ttt

4/6

copilului la o itua"ie an!iogen )a&teptarea unei vi%ite la #edic+ poate deter#inala v5rta adult o an!ietate puternic 4n itua"ii i#ilare. Ca atare' an!ietateaadultului nu ete' 4n opinia autorului' o trire re%ultat din interpretarea itua"ieiactuale' ci ete o reac"ie e#o"ional aociat ti#ulului averiv din trecut.

0e&i ete con(r#at prin tudii' #ecani#ul condi"ionrii claice ete preai#plit' &i ca atare nu poate urprinde co#ple!itatea deter#ini#ului an!iet"ii4n a/en"a unor co#ponente adi"ionale. 0avid arlo< )133+ conider cla peroanele vulnera/ile )/iologic &i piologic+ 4n itua"ii de tre cre&te cota dee#o"ionalitate &i pro/a/ilitatea apari"iei unei tri de alar# 4nv"at. Autoruldi$eren"ia% 4ntre trei tipuri de alar#H alar# adevrat )reac"iile peroanei la oitua"ie a#enin"toare+D alar# $al )reac"iile peroanei 4n a/en"a $actorilor depericol+D alar# 4nv"at )alar#e adevrate &i $ale aociate ca e!perien"e+.Ca atare' la indivi%ii vulnera/ili /iologic &i piologic' treul va declan&a reac"iide alar# care pregtec individul pentru reac"ia de ''lupt au $ugiK.

Marin Selig#an )11' c$. Olt#ann &i cola/. 13+ de la :niveritateaPenn,lvania' ugerea% c ar e!ita o pregtire /iologic pentru an!ietate laanu#i"i ti#uli' care $acilitea% upravie"uirea peciei. Organi#ul ete pregtit/iologic 4nve"e anu#ite tipuri de aocia"ii #ai rapid dec5t altele. Factoriipiologici &i ociali din acet #odel i#plic itoria de%voltrii individuale &ie!perien"ele o$erite de a#/ian"' prin care 4nv"# aocie# $rica cu al"iti#uli. At$el' 4n"elege# apari"ia $o/iilor pe /a%a interac"iunii dintre $actorii/iologici' piologici &i ociali. 2.9.2. Factorii cognitivi

:nele tudii -au a!at 4n e!plicarea an!ieta"ii pe $actorii cognitivi. At$el La%aruanner &i Fol#en' 138 )c$. Atinon' 18+ vor/ec depre evaluarea

eveni#entului' 4n ter#enii relevan"ei ale pentru tarea de /ine a organi#ului)eveni#entele treante unt cele de rnire' pierdere' a#enin"are+ &i evaluareareurelor peronale &i de #ediu pentru a $ace $a" itua"iei )reurele decoping+. Ca atare' an!ietatea apare ca ur#are a evalurii unui ti#ul ca (inda#enin"tor pentru tarea de /ine a peroanei' pentru copurile ale &i pentrureurele de coping )do#inarea' eli#inarea au evitarea pericolului+. ec'13 )c$. Bdel#ann 12+ plaea% 4n centrul deter#ini#ului an!iet"ii ce#ecognitive &i g5nduri auto#ate. ;5nduri negative de tipul nu pot $ace $a"itua"ieiK' # voi u$ocaK etc.' apar auto#at 4n #o#entul tririi an!ieta"ii &icontituie o verig i#portant 4n cercul vicio al #en"inerii trii de an!ietate.

Interpretarea catatro(c a unor g5nduri neo/i&nuite &i $ulgertoare ca e#n alpierderii i#inente a controlului ra"iunii' au a en%a"iilor corporale nor#ali#plicate 4n tarea de an!ietate ca indici ai unui atac de cord' ete coniderat opredipo%i"ie pentru trirea an!iet"ii 4n $or#a a paro!itic de atac de panic)Clar' 11+. 7u ete 4n #ai pu"in adevrat nici $aptul c interpretareaitua"iei ca (ind a#enin"toare au nu' ca &i activarea ite#ului /iologic dealar#' "ine 4n #ult #ai #are #ur de concurul unor $actori de naturpiologic' ocial &i cultural' dec5t de deter#inan"ii /iologiciK )0a(noiu &iarga' 2889' p. 211+. Olt#ann &i B#er, )13+ a(r# c peroanele careu$er de panic e!peri#entea% &i 4n ti#pul o#nului acete tri c5nd nu ete

pre%ent

7/21/2019 Import Ann t Ttt

5/6

interpretarea catatro(c a itua"iei. Autorii au ta/ilit c e!it 4n conecin" &ial"i $actori generatori de an!ietate. 2.9.9. Factorii #otiva"ionaliAlturi de $actorii cognitivi' $actorii #otiva"ionali unt &i ei generatori dean!ietate. 0e e!e#plu' an!ietatea poate ( un re%ultat al con$runtrii dintretre/uin"e' #otive &i datele reale pre%u#tive ale unui cadru o/iectiv la un #o#ent

dat. At$el' itua"iile care 4#piedic ati$acerea tre/uin"elor #ai ale a celor deautoreali%are' de autocunoa&tere &i autoevaluare' #en"in5nd at$el individul 4ntr-o tare de incertitudine cu privire la capacit"ile &i valoarea peronal' untanticipate ca (ind periculoae &i trite cu an!ietate )Lear,' 1+. 2.9.?.Factorii de peronalitate An!ietatea poate ( contingent &i cu uneleparticularita"i tructurale ale peronalit"ii. 0e e!e#plu' neurotici#ul repre%intun ''terenK predipo%ant pentru trirea an!iet"ii' vulnera/ilitatea la trireaan!iet"ii deter#inat de neurotici# are iner"ii 4n /iologic' 4n reponivitateacrecut a ite#ului nervo' 4n reactivitatea crecut a ite#ului de ini/i"ieco#porta#ental );ra,' 132+ .

2.?. FACTORII IOLO;ICI Re$eritor la in*uen"ele genetice aupra tul/urrilorde an!ietate' tudiile $a#iliilor ugerea% c predipo%i"ia la de%ordini dean!ietate ete 4ntr-o anu#it #ur ereditar. Earri &.a. )19+ au artat crudele de gradul I ale oa#enilor cu agora$o/ie pre%int ric crecut pentruaceata au una din celelalte de%ordini de an!ietate. Re%ultate i#ilare au $oto/"inute &i 4n tudiile $a#iliilor cu de%ordini o/eiv-co#pulive )Lenane &.a.'18+. 7u#ai c acete re%ultate unt ecivoce. 0e&i rudele apropiate au geneco#une' ele au &i oportunitatea conidera/il e in*uen"e%e una pe cealalt.0e e!e#plu' $aptul c o (ic &i #a#a a e te# de 4nl"i#i poate indica nu o

co#ponent genetic' ci' #ai degra/' #odelarea direct a co#porta#entului(icei dup cel al #a#ei' au' 4n aceea&i #ur' pot ( i#plica"i a#/ii $actori.endler &i cola/oratorii i )12+ au eviden"iat de ae#enea o agregare a$actorilor genetici &i de #ediu $a#ilial 4n generarea atacului de panic.Cau%ele acetor #odele $a#iliale nu unt clare. Predipo%i"iile genetice untindicate ca #ecani#e poten"iale' ac"ion5nd (e ca tendin"e directe de a de%voltai#pto#e de an!ietate' (e ca predipo%i"ii (%iologice au /ioci#ice de arpunde la eveni#entele #ediului 4n #oduri particulare. eNre, ;ra,' 132)c$. 7u"' 2889+' propune ca precurori ai an!iet"ii $rica &i irita/ilitatea peroanei.Bl a $or#ulat teoria e!traveriunii 4n care a potulat e!iten"a a dou ite#e decontrol 4n plan co#porta#entalH 1. Te eavioral Approac S,te# )AS+ careete activat de ti#uli condi"iona"i la reco#pen &i a/en"a pedepeiD 2. Teeavioral Ini/ition S,te# )IS+ ce ete activat de ti#uli condi"iona"i lapedeap.

Con$or# autorului' la peroanele introvertite' Site#ul de Ini/i"ieCo#porta#ental ete #ai eni/il &i activea% 4n condi"ii neigure de e!plorare'au atunci c5nd lipe&te 4ntrireaD pre deoe/ire de peroanele e!travertite undeAS-ul ete #ai eni/il la nivel (%iologic printr-un rit# cardiac &i prin cre&terearit#ului repirator' 4n pre%en"a noilor ti#uli au a acelor ti#uli care neceit une$ort deoe/it pentru a ( ai#ila"i. Conduita copilului di$er 4n $unc"ie de v5rt.

La adolecen"i contat# evitarea contactului cu peroanle necunocute' 4n ti#pce la v5rtele #ici' reac"ia #otric &i a$ectiv ete $oarte puternic 4n itua"ii de

7/21/2019 Import Ann t Ttt

6/6

tre. ;ail erntein &.a. )1+ conider c ini/i"ia co#pota#ental lacopii #ici' caracteri%at ca un co#porta#ent evitant' te#tor' peritent' o$eritca rpun la ti#uli noi &i ti#uli nea&tepta"i' #re&te &anele unei de%voltriulterioare a tul/urrilor de an!ietate 4n pecial' a $o/iei peci(ce adolecen"ei.Ma@oritatea tudiilor actuale privind an!ietatea e concentrea% pe ite#ul

ga/aergic );AA+. Aceta rpunde de reglarea erotoninei i#plicat' la r5ndulei' 4n controlul condi"ionrilor evitative. Cote c%ute ale neurotran#i"torilor;AA e aocia% cu nivele ridicate de an!ietate )Pinel' 2888+. An!ietatea#ai poate ( generat de #ecani#e (%iologice &i ca e$ect direct al condi"iei#edicale generale a organi#ului )anu#ite tul/urri endocrine iper &iipotiroidi#' cardiovaculare' repiratorii' #eta/olice' neurologice etc.+ au aunor u/tan"e inductoare de an!ietate )0SM I' 2889+. Pentru controlule!peri#ental 4n aria varia/ilelor repona/ile pentru an!ietate' a# conceput undeign e!peri#ental H unt identi(ca"i $actori $a#iliali &i de peronalitate la une&antion de 99 de adolecen"i )4ntre 1-28 de ani+. Au $ot aplicate patru

intru#ente conacrate pentru a de(ni at5t portretul piologic al adolecentuluian!io' c5t &i etiologia trii certe de an!ietate. 6ntr-un tudiu ulterior vo#pre%enta datele invetiga"iei #odulate pe di#eniunile trturilor deperonalitate' notele ditinctive 4ntre nor#al &i patologic' precu# &i $actoriii#plica"i 4n declan&area &i de%voltarea an!iet"ii 4n perioada adolecen"ei. 9.CO7CL:>II 7u#eroae reac"ii an!ioae declan&ate de $actorii treori)itua"ie de e!a#en' /oal' doliu' pre%en"a unui pericol real+ unt nor#ale. Ble arputea ai/ un rol protector' ini/5nd o ac"iune i#previ%i/il a u/iectului. 6nacete condi"ii' an!ietatea nor#al ete un rpun adaptativ la o itua"ie ce arputea pune 4n pericol integritatea &i ecili/rul (in"ei u#ane. An!ietatea devine

patologic atunci c5nd co#ponentele ale )cognitive &i co#porta#entale+ unte!acer/ate &i pot cpta un caracter #ai dura/il. An!ietatea patologic' prinintenitate &i durat' ete un rpun inadecvat la o anu#it itua"ie' au la uneveni#ent e!iten"ial. An!ietatea 4&i are originile 4ntr-o interac"iuneco#ple! a $actorilor endogeni &i e!ogeni. Trirea an!iet"ii de ctre o anu#itperoan' care are un tip cotitu"ional &i o tructur de peronalitate unice' a*at

4ntr-o anu#it itua"ie e!iten"ial' 4ntrun anu#it conte!t de rela"ii ociale &iintegrat unui anu#it #ediu #acro-ocial'

poate ( e!plicat doar prin urprinderea con@unc"iei u/tile &i totodat unice' atuturor acetor $actori. Indi$erent de natura acetora' ca $actori intrinecidina#icii $unc"ionale a ite#ului piic u#an )/iologici au piologici+' au ca$actori e!trineci )$actori &colari au ocio-$a#iliali+' urele an!iet"ii' prinrepeti"ie' cronicitate &i particularitatea e$ectelor lor' pot a$ecta peroana 4ntr-un#od tran%itiv au dura/il' cu di$erite #ani$etri de e!pri#are' dicrete' di$u%e'accentuate au ciar i#pto#atice. Pri#it